Cutremurul de Pmnt este unul din cele mai nspmnttoare i distrugtoare fenomene ale naturii de pe

Terra. Potenialul enorm de distrugere se datoreaz energiei cutremurului, care la un seism deosebit de
puternic este de zece-douzeci de mii de ori mai mare dect energia primei bombe atomice aruncate peste
Hiroshima.
Originea cutremurelor:
Distribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete explicaia n teoria plcilor
tectonice. Conform acesteia, nveliul extern rigid al Pmntului este format din cincisprezece plci tectonice
mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afl i continentele. Aceste plci litosferice plutesc pe
astenosfer, stratul de suprafa semitopit al mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de convecie din
manta se deplaseaz extrem de lent, cu o vitez de pn la 12 cm pe an. Unele plci se mping reciproc, iar n
anumite locuri o plac alunec i coboar sub o alt plac, penetrnd la adncimi cu temperaturi i presiuni
nalte unde se topete consumndu-se. Altele se ndeprteaz una de alta, spaiul dintre ele fiind completat cu
magm solidificat, care ulterior formeaz crusta nou. Unele blocuri imense de crust terestr alunec unul
fa de altul.
La marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n aceste locuri se
acumuleaz tensiuni enorme. Atunci cnd rocile care ntr n contact se rup sau alunec brusc, se produce o
degajare sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic se produce cutremurul propriu-zis.
Intensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de adncimea la care se produce i de natura rocilor.
Undele seismice
Energia eliberat brusc de un cutremur se rspndete n toate direciile, formand undele seismice.
Pe msura ndeprtrii de locul perturbaiei iniiale, energia se repartizeaz pe tot mai multe particule
efectele seismului sunt tot mai mici la distane mai mari. Undele seismice sunt un "amestec" de unde
longitudinale si transversale.
Producerea undelor seismice
Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in exterior sub forma unor
unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In
fiecare cutremur, exista mai multe tipuri de unde seismice.
Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la
suprafata acestuia. Undele superficiale uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde L sunt
responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii.
Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata.
Se face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare:
1. Unde primare (longitudinale), denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o viteza de
aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.6 pana la 8 kilometri/secunda), depinzand de materialul prin care se
deplaseaza. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte
la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase, si astfel vor patrunde prin
scoarta pamantului. Atunci cand se deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca,
inainte si inapoi, indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. Aceste unde ajung de obicei
la suprafata sub forma unei bufnituri bruste.
2. Unde secundare (transversale), denumite si unde S sau unde de taiere, ajung la suprafata putin in urma
undelor P. In timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le
perpendicular cu calea undelor. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Spre
deosebire de undele P, undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. Ele circula doar prin materiale solide,
astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului.
Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc, si pot fi detectate pe partea
opusa punctului din care a plecat cutremurul. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se
deplaseaza de-a lungul planetei.
Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa ele misca suprafata
pamantului in sus si in jos. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei
zguduie temeliile edificiilor create de om. Undele L sunt cele mai lente dintre toate, astfel ca cea mai intensa
zguduire se produce la sfarsitul cutremurului.