Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
173 limbi
Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
centura de foc a Pacificului, căreia îi revin circa 80% din cutremurele puternice globale și
90% din toată energia seismică anuală
brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde și munții Carpați cu zona seismogenă Vrancea
Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul Est-African
ș.a. au o activitate seismică mai redusă.
Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure
din România își au focarul în munții Vrancei, fiind produse de mișcări ale scoarței terestre.
Există și zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt următoarele:
scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma rusă, Groenlanda ș.a..
Undele P și S
În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat deasupra
vetrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni se numesc unde primare
sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu undele sonore:
produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele primare sunt urmate de
undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe
direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă unduirea solului și
accentuează efectul distrugător al undelor secundare.
1. Unda P :
Suprafața globului este divizată în plăci tectonice. În timpul deplasării lor, acestea inevitabil vor
întâlni alte plăci tectonice în cale. Când două plăci se întâlnesc, își lovesc și își deformează
marginile astfel:
1. Margini divergente
Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică și care se mișcă
depărtându-se una de alta, în spațiul care apare, iese la suprafață roca încinsă din manta,
formându-se vulcani. Această rocă încinsă se răcește în apa oceanului, se întărește și duce la
formarea unei noi cruste oceanice. Ea împinge cele două plăci forțându-le să se depărteze
ducând la apariția cutremurelor în locul respectiv. Locul în care acest fenomen apare se numește
zonă de divergență.
2.Margini convergente
Când două plăci se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri
depinde de tipul de cruste de la marginea plăcilor care se ciocnesc. Astfel: - dacă se ciocnește o
placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subțire și mai densă va fi forțată să
intre sub cea continentală care este mai ușoară și mai groasă. Aici apare fenomenul de subducție
. Crăpătura scoarței pe unde placa pătrunde în manta se numește fosă. -când se ciocnesc 2 plăci
oceanice, de asemenea una poate fi împinsă sub cealaltă. -când se ciocnesc două plăci
continentale, se creează arii de munți pentru că marginile care se ciocnesc se vor încreți, se vor
compresa și vor fi împinse la suprafață. Acesta este procesul formării munților prin încrețire (ex.:
Himalaya). Zona în care două plăci se ciocnesc se numește zonă de convergență.
3.Când plăcile tectonice trec unele pe lângă altele ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca
una de alta ducând la apariția unei presiuni care va face ca plăcile să se zguduie, să se
smucească formând cutremure.
Măsurarea cutremurelor[modificare | modificare sursă]
Amploarea efectelor cutremurelor de pământ poate fi exprimată în două modalități:
Cutremurul din
5. Japonia 11.03.2011 9,0
Sendai (2011)
Cutremur în
7. Ecuador 31.01.1906 8,8
Ecuador
Cutremur
12. Indonezia 01.02.1938 8,5
în Bandasee
Insulele
15. Kuril Islands 13.10.1963 8,5
Kurile
Societăți[modificare | modificare sursă]
În 1880, Sir James Alfred Ewing, Thomas Gray și John Milne, oameni de știință britanici care
lucrau în Japonia, au început să studieze cutremurele. Au fondat Societatea de Seismologie din
Japonia, care a finanțat inventarea seismografelor.
Imagini[modificare | modificare sursă]
Cutremurul din Peru (2007)
Cutremurul din Northridge (1994)
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c Când Pământul se mișcă[nefuncțională], 7 martie 2010, Anca Aldea, Jurnalul Național, accesat la 7
iulie 2012
2. ^ Bruce, Julia (2007). Lumea antică. Corint junior. p. 23.
3. ^ Ultimele cutremure din zona Albaniei, geofon.gfz-potsdam.de
4. ^ „VIDEO Un cutremur puternic a lovit Croația. Seismul cu magnitudinea de peste 6 s-a simțit și în
Italia”, Mediafax, 13:39, accesat în 13:39 Verificați datele pentru: |access-date=, |
date= (ajutor)
5. ^ Prima zi a catastrofei din Japonia
6. ^ Magnitude: 8.9 (Mw) - Near East Coast of Honshu, Japan Potsdam - Earthquake Bulletin
(geofon.gfz-potsdam.de/)
7. ^ Magnitude 8.9 - Near East Coast of Honshu, Japan (earthquake.usgs.gov/)
8. ^ Magnitude Mw 8.9 - Near East Coast of Honshu, Japan (emsc-csem.org/)
9. ^ GEOFON Program GFZ Potsdam :: gfz2011utuo
10. ^ Magnitude: 8.5 (Mw) - Off West Coast of Northern Sumatra