Sunteți pe pagina 1din 7

Cercul de foc al Pacificului (englez The Pacific Ring of Fire) este cea mai ntins i activ zon

vulcanic de pe Terra, concentrnd 62% din vulcanii activi existeni n prezent (peste 350 din cei 600
vulcani activi).
Dou treimi din acest cerc se afl n arcurile insulare din Pacificul de Vest
Bromo, Tambora i Perbuaton, cei mai distrugtori dintre cei peste 100 de vulcani activi din
Arhipelagul Indonezian,

Insule
Cercul de foc const n cea mai mare parte dintr-o serie de insule aezate sub form de arc
n Pacific, ca de exemplu:

Insulele Aleutine

Insulele Kurile

Insulele Ryukyu

Insulele Mariane

Insulele Filipine

Insula Noua Guinee

Insulele Solomon

Noile Hebride

Insula Zuzu

Indonezia are un relief predominant muntos, cu circa 400 vulcani, dintre care 180 sunt activi. Muni
cu nlimi de peste 2745 m se ntlnesc pe insulele Sumatra (Mt. Leuser si Mt. Kerinci), Java (Mt.
Gede, Mt. Tangkubanperahu, Mt. Ciremai, Mt. Kawi, Mt. Kelud, Mt. Semeru si Mt. Raung), Sulawesi
(Mt. Lompobatang si Mt. Ratenkombala), Bali (Mt. Batur si Mt. Agung), Lombok (Mt. Rinjani) i
Sumbawa (Mt. Tambora). Cel mai nalt munte este Vrful Mandala(5007 m), acoperit venic de
zpad , din lanul muntos Wijaya, pe Irian Jaya.
Cutremur sau seism sunt termenii folosii pentru micrile pmntului, ce constau n vibraii
generate n zonele interne ale Terrei, propagate n form de unde prin roci. Aceste vibraii rezult din
micrile plcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanic.

Cuvntul cutremur este folosit doar pentru acele micri ale plcilor tectonice care provoac daune
majore, seism sau micri seismice pentru cele care trec neobservate i micri nonseismice pentru cele provocate de om.
Scara seismologic a lui Richter este o scal logaritmic, care este folosit pentru a evalua
intensitatea cutremurelor.

Cutremurul de pmnt
Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice rspndite pe glob, cu ajutorul unui aparat de
nregistrare a cutremurului s-a constatat c aceste micri ale scoarei pmntului au un centru n
adncime de propagare circular a undelor seismice. Punctul de la suprafa, (situat deasupra
hipocentrului), n care se msoar intensitatea cutremurului este numit epicentru. De aceea
intensitatea cutremurului este definit nu numai de intensitatea i direc ia de propagare a undelor, ci
i de profunzimea hipocentrului (adncimi msurate pn la 700 km). Intensitatea cutremurului,
msurat n epicentru, va fi cu att mai mare cu ct hipocentrul este mai aproape de suprafa . La
un cutremur se pot deosebi micri orizontale, verticale i de torsiune. n func ie de cauzele care le
produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice i cutremure de prbu ire.

Distribuia cutremurelor
Harta seismicitii evideniaz teritoriile n care seismele se manifest puternic i frecvent:

centura de foc a Pacificului, creia i revin circa 80% din cutremurele puternice globale i
90% din toat energia seismic anual

brul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde i munii Carpai cu zona seismogen Vrancea

Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioar a Oceanului Pacific, Riftul Est-African
.a. au o activitate seismic mai redus.
ara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure din Romnia i
au focarul n munii Vrancei, fiind produse de micri ale scoarei terestre.
Exist i zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt urmtoarele:
scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma rus, Groenlanda .a..

Cauzele producerii cutremurelor


Cauzele producerii cutremurelor pot fi de dou feluri:

1. Naturale:

deplasarea plcilor tectonice

erupii vulcanice

impactul cu meteorii

2. Antropice ( non-seismice)

mijloacele de transport(produc minicutremure)

explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran)

edificii care se surp (mine abandonate de exemplu)

Anual se nregistreaz circa 500.000 de micri seismice, ns doar 0,2% din ele pot provoca
pagube.
Urmri ale micrilor seismice: energia eliberat declaneaz avalane i valuri seismice, produce
modificri ale mediului natural i antropic n funcie de intensitatea i de modul de propagare a
undelor, cu pierderi umane i economice.

Producerea cutremurelor

Undele P i S

n momentul n care se declaneaz cutremurul, din epicentru, adic din punctul situat deasupra
vetrei cutremurului, vor porni unde de oc. Primele valuri care vor porni se numesc unde primare
sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propag asemntor cu undele sonore:
produc micri n sens nainte napoi, n direcia de propagare. Undele primare sunt urmate de
undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direc ia
de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafa, provoac unduirea solului i accentueaz
efectul distrugtor al undelor secundare.
1. Unda P :

este o und longitudinal, de compresie

determin micarea particulelor solului paralel cu direcia de propagare

unda se deplaseaz prin compresie-dilatare n direcia de mers

amplitudinea acestei unde este direct proporional cu magnitudinea (energia cutremurului)

este perceput la suprafa de ctre oameni ca pe o sltare, un mic oc n plan vertical

nu este periculoas pentru structuri (cldiri) deoarece conine (transport) aproximativ 20%
din energia total a cutremurului

2. Unda S :

este o und transversal, de forfecare

determin micarea particulelor solului perpendicular (transversal) fa de direc ia de


propagare

deplasarea acestei unde este similar cu naintarea unui arpe (micri ondulatorii stngadreapta fa de direcia de naintare)

este resimit la suprafa sub forma unei micri de forfecare, de balans n plan orizontal

este periculoas, deoarece transport aproximativ 80% din energia total a cutremurului

determin distrugeri proporionale cu magnitudinea cutremurului i cu durata de oscila ie

cldirile cad datorit intrrii n rezonan a frecvenei proprii de oscilaie a structurii cldirii cu
frecvena undei incidente, n acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat .

Cele trei tipuri de margini

Munii Himalaya, un exemplu de muni formai prin ncreire

Suprafaa globului este divizat n plci tectonice. n timpul deplasrii lor, acestea inevitabil vor
ntlni alte plci tectonice n cale. Cnd dou plci se ntlnesc, i lovesc i i deformeaz
marginile astfel:

1. Margini divergente

Dac se ntlnesc dou plci a cror margini sunt formate din crust oceanic i care se mi c
deprtndu-se una de alta, n spaiul care apare, iese la suprafa roca ncins din manta,
formndu-se vulcani. Aceast roc ncins se rcete n apa oceanului, se ntrete i duce la
formarea unei noi cruste oceanice. Ea mpinge cele dou plci forndu-le s se deprteze ducnd
la apariia cutremurelor n locul respectiv. Locul n care acest fenomen apare se nume te zon de
divergen.

2.Margini convergente

Cnd dou plci se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri
depinde de tipul de cruste de la marginea plcilor care se ciocnesc. Astfel: - dac se ciocne te o
plac oceanic de una continental, cea oceanic, fiind mai subire i mai dens va fi for at s intre
sub cea continental care este mai uoar i mai groas. Aici apare fenomenul de subduc ie .
Crptura scoarei pe unde placa ptrunde n manta se numete fos. -cnd se ciocnesc 2 plci
oceanice, de asemenea una poate fi mpins sub cealalt. -cnd se ciocnesc dou plci
continentale, se creeaz arii de muni pentru c marginile care se ciocnesc se vor ncre i, se vor
compresa i vor fi mpinse la suprafa. Acesta este procesul formrii munilor prin ncre ire (ex.:
Himalaya). Zona n care dou plci se ciocnesc se numete zon de convergen.

3.Cnd plcile tectonice trec unele pe lng altele ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca
una de alta ducnd la apariia unei presiuni care va face ca plcile s se zguduie, s se
smuceasc formnd cutremure.

Indonezia

Suprafata
1.904.569 km2
Asezare geografica
555'-11 S, 95-141E
Populatia
187.765.000 locuitori
Densitatea populatiei
90 locuitori/km2
Capitala si cel mai mare oras
Jakarta, 7 885 519 locuitori
Limba oficiala
Indoneziana Bahasa (bazata pe malaeza, BahavSa Melayu)
Produse importate
chimicale si produse chimice, petrol, piese de masini, produse textile, fier si otel, autovehicule, orez
Produse exportate
benzina, petrol brut, produse petroliere, cafea, cherestea, crevete, piper, cauciuc, ulei de palmier, staniu,
ceai
Moneda oficiala
rupiah (1 rupiah = 100 sen)
Produsul intern brut
189 miliarde dolari SUA
Forma de stat
republica
CLIMA
Indonezia are o clima ecuatoriala, insa exista multe variatii regionale. Musonul nordic sufla dinspre China si
Oceanul Pacific intre noiembrie si martie, iar musonul sudic sufla dinspre Oceanul Indian si Australia intre
mai si septembrie. Ploile sunt de obicei abundente (150-500 cm) pe tot timpul anului. Furtunile cu trasnete
sunt frecvente. Temperaturile sunt ridicate. Medan si Jakarta au temperaturi de 26C sau 27C. In munti
este mult mai frig. Regiunile cele mai secetoase sunt in sud-est, in special in Timorul Portughez.
CARACTERISTICI GEOGRAFICE
Indonezia se intinde pe o suprafata vasta de ocean si contine 13600 de insule. Cele mai mari insule,
Kalimantan (60% din Insula Borneo), Sumatra si Irianul de Vest (Noua Guinee de Vest) reprezinta 70% din
suprafata totala a Indoneziei. Impreuna cu Java si Sulawezi, aceste regiuni inglobeaza majoritatea
populatiei. Majoritatea insulelor sunt muntoase, dar in multe locuri apar depresiuni. Sumatera si Kalimantan
au depresiuni largi de coasta, iar Java are campuri aluvionare si vai de rauri fertile. Insulele mai mici, ca
Lombok si Hali, au si ele depresiuni fertile. Cel mai inalt punct este varful Djaja (5029 m) pe Irianul de Vest.
O particularitate este lacul Tofcia, situat inu-un crater vulcanic. Exista mai multe sute de varfuri vulcanice in
Indonezia, unele dintre ele inca active.
SILVICULTURA
67% din suprafata tarii este impadurita. Indonezia are cele mai mari rezerve silvice din Asia si este a doua
dupa India in productia de esenta tare. Aproape de coasta sunt paduri de mangrove si palmieri nipa, in
interior sunt paduri tropicale. Lemnele speciale, precum tecul, abanosul, lemnul de santal si sideroxilonul,
sunt deosebit de importante. Din paduri se obtin vopsele, tanin si medicamente, bambus si trestie indiana.
AGRICULTURA
Indonezia este o tara agricola, aproape 70% din populatie fiind angajata in productia agricola si auxiliara
acesteia. Principala planta cultivata este orezul , cu o productie de 30 milioane de tone. Alte culturi pentru
hrana: manioc, soia, cartofi dulci, trestie de zahar si nuci de cocos. Printre culturile pentru comert se
numara: copra, ulei de palmier, cafea, cauciuc, ceai, condimente. Solurile aluvionare si cele vulcanice
bogate sunt importante pentru agricultura. Regiunile cele mai productive sunt in depresiuni dar multe coaste

de deal au fost terasaie pentru extinderea terenului agricol. Clima calda si umeda este favorabila multor
plante si permite dubla recolta. Aceasta a contribuit la cresterea productiei, iar importurile de alimente ale
Indoneziei au fost reduse considerabil.
ENERGIA Sl INDUSTRIA
Lemnul mai este un combustibil important, dar exista zacaminte de carbune si rezerve mari de gaze
naturale si petrol, facand Indonezia bogata in surse de energie. 80% din electricitate este produsa in
termocentrale si restul de 20% in hidrocentrale. S-au constniil hidrocentrale pe Raul Asahan in Sumatra si
Raurile Djatiluhur si Brantas in Java. Dezvoltarea industriala a crescut rapid in ultimii 20 de ani, cu otelarii,
fabrici de asamblare a autovehiculelor, de ciment, de constructii navale, de anvelope si de sticla. Exista
industrii mai vechi care folosesc produsele agricole, in special industria tigaretelor si anvelopelor, si multe
industrii de prelucrare a lemnului. Uzinele chimice folosesc materii prime locale, precum sarea de la Madura.
De asemenea, industriile petrochimice s-au dezvoltat langa terenurile petrolifere la (Palembang).
MINERITUL
Indonezia detine zacaminte bogate ale multor minerale, inclusiv petrol si gaze naturale. Gazul se obtine in
principal din vestul Sumatrei si estul Kalimantanului, iar petrolui din Sumatra, Kalimantan si Java. Se extrag
anual peste 60 milioane de tone petrol si 47000 m3 de gaz. Exista o companie petroliera de stat, Pertamina,
dar sunt implicate multe companii petroliere straine. Indonezia are si zacaminte bogate de staniu si bauxita,
ambele obtinute din Arhipelagul Rian, zacaminte de nichel in bulawesi si Halmahera in insulele Moluccas
(Malukaus). Minereuri de fier, argint si aur se extrag in mai multe locuri. Cuprul se extrage in Sumatra si
Irianul de Vest, iar carbunele se obtine din Kalimantan. Comunicatiile proaste au impiedicat exploatarea
miniera in multe locuri, dar unele operatiuni de extractie a petrolului au depasii problemele, folosind
elicopterul pentru a descoperi terenuri in regiuni cu jungla deasa.
ORASE
Java ocupa doar 7% din suprafata totala a Indoneziei, dar contine peste 50% din populatie, cu o densitate
medie de 690 de locuitori/km. Jakarta se afla pe coasta de nord-vest, intr-o depresiune mlastinoasa de
langa gura de varsare a raului Tji Livvung. Orasul este un amestec de cladiri vechi si noi, cu multe case
moderne dar si mii de cocioabe. Este principalul centru administrativ si comercial si o suburbie este
Tandjung Priok, portul principal al Indoneziei, care se ocupa de distributia pe Java, dar si pe celelalte insule.
Surabaya (2027913 locuitori) este un port si centru industrial, iar Bandung (1462637) este un oras industrial
important. Medart (1378955), cel mai mare oras al Javei, are cea mai mare moschee din Indoneazia.
Indonezia are cea mai mare populatie musulmana din lume (90%).