Cutremur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Epicentrele cutremurelor de pe glob, 1963 - 1998

Cutremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru mişcările pământului, ce constau în
vibraţii originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci.
Aceste vibraţii rezultă din mişcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o
activitatevulcanică.

În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mişcări ale plăcilor
tectonice care provoacă daune majore şi seismsau mişcări seismice pentru cele care
trec neobservate.

Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a
evalua intensitatea cutremurelor.

Cuprins
[ascunde]

• 1 Cutremurul de pământ
• 2 Cauzele producerii cutremurelor
• 3 Distribuţia cutremurelor
• 4 Producerea cutremurelor
• 5 Cutremure cunoscute
o 5.1 Europa
o 5.2 America de Nord
o 5.3 America Centrală
o 5.4 America de Sud
 o 5.5 Asia
o 5.6 Africa
o 5.7 Cele mai intense cutremure înregistrate
• 6 Măsurarea cutremurelor
• 7 Imagini
• 8 Vezi şi
• 9 Note

• 10 Legături externe

Panorama foto San Francisco după cutremurul din 1906

Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcţii, clădiri, chiar
localităţi întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele
submarine pot declanşa formarea de valuri uriaşe până la 30 de m înăţime atingând
viteze neaşteptate (800 km/h), astfel în Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube
foarte mari materiale, cu pierderi de vieţi omeneşti. Ştiinţa care se ocupă cu studiul
cutremurului (mişcărilor seismice) se numeşte seismologie.

[modificare]Cutremurul de pământ
Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul
unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mişcări ale scoarţei
pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul
de la suprafaţă, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea
cutremurului este numitepicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu
numai de intensitatea şi direcţia de propagare a undelor, ci şi de
profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea
cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai
aproape de suprafaţă. La un cutremur se pot deosebi mişcări orizontale, verticale şi de
torsiune. În funcţie de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice,
cutremure vulcanice şi cutremure de prăbuşire.

[modificare]Cauzele producerii cutremurelor

Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:

1. Naturale:

 deplasarea plăcilor tectonice

 erupţii vulcanice
 impactul cu meteoriţi

2. Antropice

 mijloacele de transport(produc minicutremure)

 explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear
subteran)
 edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)

Anual se înregistrază circa 500.000 de mişcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot
provoca pagube.

Urmări ale mişcărilor seismice: energia eliberată declanşază avalanşe şi valuri seismice,
produce modificări ale mediului natural şi antropic în funcţie de intensitatea şi de modul
de propagare a undelor, cu pierderi umane şi economice.

[modificare]Distribuţia cutremurelor
Harta seismicităţii evidenţiază teritoriile în care seismele se manifestă puternic şi
frecvent:

 centura de foc a Pacificului, căreia îi revin circa 80% din

cutremurele puternice globale şi 90% din toată energia
seismică anuală
 brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde şi munţii
Carpaţi cu zona seismogenă Vrancea
Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul
Est-African ş.a. au o activitate seismică mai redusă.

Ţara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure
din România îşi au focarul în munţii Vrancei, fiind produse de mişcări ale scoarţei
terestre.

Există şi zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt
următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma
rusă, Groenlanda ş.a..

[modificare]Producerea cutremurelor

Undele P şi S

În momentul în care se declanşează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat
deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de şoc. Primele valuri care vor porni se
numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă
asemănător cu undele sonore: produc mişcări în sens înainte – înapoi, în direcţia de
propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul
acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcţia de mers. Al treilea tip de unde,
undele de suprafaţă, provoacă unduirea solului şi accentuează efectul distrugator al
undelor secundare.

1. Unda P :
  este o undă longitudinală, de compresie
 determină mişcarea particulelor solului paralel cu direcţia
de propagare
 unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcţia de
mers
 amplitudinea acestei unde este direct proporţională cu
magnitudinea (energia cutremurului)
 este percepută la suprafaţă de către oameni ca pe o
săltare, un mic şoc în plan vertical
 nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece
conţine (transportă) aproximativ 20% din energia totală a
cutremurului

2. Unda S :

 este o undă transversală, de forfecare

 determină mişcarea particulelor solului perpendicular
(transversal) faţă de direcţia de propagare
 deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui
şarpe (mişcări ondulatorii stânga-dreapta faţă de direcţia de
înaintare)
 este resimţită la suprafaţă sub forma unei mişcări de
forfecare, de balans în plan orizontal
 este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din
energia totală a cutremurului
 determină distrugeri proporţionale cu magnitudinea
cutremurului şi cu durata de oscilatie
 clădirile cad datorită intrării în rezonanţă a frecvenţei
proprii de oscilaţie a structurii clădirii cu frecvenţa undei
incidente, în acest caz efectul distructiv fiind puternic
amplificat .
Cele trei tipuri de margini

Munţii Himalaya, un exemplu de munţi formaţi prin încreţire

Suprafaţa globului este divizată în plăci tectonice. În timpul deplasării lor, acestea
inevitabil vor întâlni alte plăci tectonice în cale. Când două plăci se întâlnesc, îşi lovesc
şi îşi deformează marginile astfel:

 1. Margini divergente

Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică şi care se
mişcă depărtându-se una de alta, în spaţiul care apare, iese la suprafaţă roca încinsă
din manta, formându-se vulcani. Această rocă încinsă se răceşte în apa oceanului, se
întăreşte şi duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea împinge cele două plăci
forţându-le să se depărteze ducând la apariţia cutremurelor în locul respectiv. Locul în
care acest fenomen apare se numeşte zonă de divergenţă.

 2.Margini convergente

Când două plăci se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor
distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea plăcilor care se ciocnesc. Astfel: -
daca se ciocneşte o placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subţire
şi mai densă va fi forţată să intre sub cea continentală care este mai uşoară şi mai
groasă. Aici apare fenomenul de subducţie . Crăpătura scoarţei pe unde placa pătrunde
în manta se numeşte fosă. -când se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate
fi împinsă sub cealaltă. -când se ciocnesc două plăci continentale, se creează arii de
munţi pentru că marginile care se ciocnesc se vor încreţi, se vor compresa şi vor fi
împinse la suprafaţă. Acesta este procesul formării munţilor prin încreţire (ex.:
Himalaya). Zona în care două plăci se ciocnesc se numeşte zonă de convergenţă.

 3.Când plăcile tectonice trec unele pe lângă altele ele vor

aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta ducând la
apariţia unei presiuni care va face ca plăcile să se
zdruncine, să se smucească formând cutremure.

[modificare]Cutremure cunoscute
[modificare]Europa

 464 î.Hr., Cutremur Sparta, 20.000 morţi

 1107, 5 noiembrie, Cutremur de gradul 6,2 în România
 1126, 8 august, Cutremur de gradul 6,2 în România
 1170, 1 aprilie, Cutremur de gradul 7 în România
 1196, 13 februarie, Cutremur de gradul 7 în România
 1230, 10 mai, Cutremur de gradul 7,1 în România
 1268, Cutremur în CiliciaTurcia, 60.000 de morţi
 1276, Cutremur în România
 1327, Cutremur de gradul 7 în România
 1356, 18 octombrie, Cutremur la Basel, Elveţia, până azi
cel mai puternic cutremur Europa centrală
 1446, 10 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în România
 1456, 5 decembrie, Cutremur distruge oraşul Napoli,
30.000 până la 40.000 morţi
 1471, 29 august, Cutremur de gradul 7,1 în România
 1516, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 7,2 în România
 1523, 19 noiembrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
 1530, Cutremur de gradul 4,7 în România
 1545, 19 iulie, Cutremur de gradul 6,7 în România
 1550, 26 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
 1558, 2 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
 1569, 17 august, Cutremur de gradul 6,7 în România
 1571, 10 mai, Cutremur de gradul 6,5 în România
 1590, 10 august, Cutremur de gradul 6,8 în România
 1599, 4 august, Cutremur de gradul 6,1 în România
 1604, 3 mai, Cutremur de gradul 6,7 în România
 1605, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în România
 1606, 13 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România
 1620, 8 octombrie, Cutremur în România
 1637, 1 februarie, Cutremur de gradul 6,6 în România
 1679, 9 august, Cutremur de gradul 6,8 în România
 1681, 8 august, Cutremur de gradul 6,7 în România
 1693, 11 ianuarie, Cutremur în Sicilia(Italia), 60.000 de
morţi
 1701, 12 iunie, Cutremur de gradul 6,9 în România
 1711, 11 octombrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
 1738, 31 mai, Cutremur de gradul 7 în România
 1746, 7 decembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România
 1750, Cutremur în România
 1755, 1 noiembrie, (8,7 grade) Cutremurul din Lisabona,
circa 60.000 morţi, Cutremurul cel mai intens din
istorie Tsunami
 1756, 18 februarie, Cutremur pe
Valea Rinului, Germania cu Epicentru în Düren, Cutremur
cel mai puternic din Germania de gradul VIII apreciat
pe Merc alli. Studii geologice ulterioare 6,2 grade Richter.
 1778, 18 ianuarie, Cutremur în România
 1783, 4 februarie, Cutremur în (Calabria) Italia, 50.000 de
morţi
 1784, 18 martie, Cutremur de gradul 5,8 în România
 1790, 6 aprilie, Cutremur de gradul 6,9 în România
 1793, 8 decembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
 1802, 26 octombrie, Cutremur de gradul 7,9 în România
 1812, 5 martie, Cutremur de gradul 6,5 în România
 1823, 5 ianuarie, Cutremur în România
 1829, 26 noiembrie, Cutremur de gradul 7,3 în România
 1832, 19 februarie, Cutremur de gradul 5,9 în România
 1834, 15 octombrie, Cutremur de gradul 6,8 în România
 1838, 23 ianuarie, Cutremur de gradul 7,5 în România
 1847, 15 octombrie, Cutremur în România
 1859, 17 octombrie, Cutremur în România
 1865, 27 aprilie, Cutremur de gradul 6,4 în România
 1868, 13 noiembrie, Cutremur în România
 1868, 23 noiembrie, Cutremur de gradul 6,4 în România
 1868, 27 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
 1879, 10 octombrie, Cutremur în România
 1880, 3 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
 1892, 14 octombrie, Cutremur în România
 1894, 31 august, Cutremur de gradul 6,5 în România
 1894, 2 septembrie, Cutremur în România
 1908, 6 octombrie, Cutremur de gradul 7,1 în România
 1908, 28 decembrie, (7,5 grade) Cutremurul
distruge Messina (Sicilia) şi Reggio Calabria (pe
peninsula Italiei) circa 84.000 morţi (70.000 in Messina,
15.000 in Reggio Calabria).
 1912, 25 mai, Cutremur de gradul 6,3 în România
 1915, 13 ianuarie, Cutremur în Avezzano Italia
 1915, 9 octombrie, Cutremur de gradul 4,5 în România
 1915, 19 octombrie, Cutremur de gradul 4,8 în România
 1916, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România
 1923, 3 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Rusia
 1934, 29 martie, Cutremur de gradul 6,9 în România
 1940, 10 noiembrie, Cutremur de gradul 7,4 în România,
circa 1.000 de morţi (vezi şi Cutremurul din 1940)
 1945, 7 septembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România
 1952, 4 noiembrie, Cutremur de gradul 9 în Rusia
 1959, 27 mai, Cutremur de gradul 5 în România
 1977, 4 martie, Cutremur de gradul 7,2 în România (vezi
şi Cutremurul din 1977)
 1978, 3 septembrie, Cutremur de gradul 5,7
in Albstadt, Schwäbische Alb, Germania Pagube în valoare
de milioane de mărci.
 1986, 30 august, Cutremur de gradul 7,1 în România
 1990, 30 mai, Cutremur de gradul 6,9 în România
 1990, 31 mai, Cutremur de gradul 6,4 în România
 1991, 12 iulie, Cutremur de gradul 5,7 în România
 1991, 18 iulie, Cutremur de gradul 5,5 în România
 1991, 2 decembrie, Cutremur de gradul 5,6 în România
 1992, 13 aprilie, Cutremur de gradul 5,9
in Roermond graniţă cu Olanda şi Germania, 1 mort
 1999, 17 august, Cutremur de gradul 7,4 în nord-
vestul Turciei, peste 20.000 de morţi
 2004, 27 octombrie, Cutremur de gradul 6 în România
 2006, 8 ianuarie, Cutremur de gradul 6,9
în Grecia , Epicentru circa 200 km sud-vest de Atena
 2007, 21 februarie, Cutremur de gradul 6,2 în Norvegia;
este cel mai puternic seism înregistrat vreodată în această
ţară
 2008, 16 decembrie, Cutremur de gradul 4,7 în Suedia; Nu
s-au inregistrat victime; este cel mai puternic cutremur din
Suedia din ultimii 100 de ani.
 2009, 6 aprilie 2009, cutremur de gradul 6,3 în Italia.
Cutremurul este considerat cel mai grav înregistrat
în Italia în ultimii zece ani. După cutremur au fost
înregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de
moment 6,2 şi al căror hipocentru a fost localizat în
zona L'Aquila.
 2009, 25 aprilie, Cutremur de gradul 5,02 (scara Richter)
cu epicentru la 95,80 km adâncime, în zona
Vrancea, România. Nu s-au înregistrat victime; a fost
resimţit în puţine localităţi.
 2009, 5 august, Cutremur de gradul 5,5 (scara Richter) cu
epicentru la 6 km adâncime, în zona
Shabla, Bulgaria, Marea Neagră.
  2009, 6 septembrie, Cutremur de gradul 5,2 (scara
Richter) în Peshkopia, nord-estul Albaniei. Seismul a produs
pagube materiale, dar nu şi victime.

[modificare]America de Nord

 1957, 9 martie, cutremur de gradul 8,6 în Alaska

 1964, 28 martie, cutremur de gradul 9,2 în Alaska
 1965, 4 februarie, cutremur de gradul 8,7 în Alaska
 1985, 19 septembrie, cutremur de gradul 8,1 în Ciudad de
Mexico
 2007, 9 ianuarie, cutremur de gradul 5,6 în
provincia Columbia Britanică din Canada

[modificare]America Centrală

 2010, 12 ianuarie, cutremur de gradul 7,0 în Haiti

[modificare]America de Sud

 1906, 31 ianuarie, Cutremur de gradul 8,8 în Ecuador

 1960, 22 mai, Cutremur de gradul 9,5 în Chile, cel mai
puternic seism înregistrat
 1970, Cutremur în Peru, 66000 de morţi
 2006, 13 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în provincia
Santiago del Estero din Argentina
 2010, 27 februarie, Cutremur de gradul 8,8 in Oceanul
Pacific cu efecte devastatoare pentru Chile

[modificare]Asia

 856 î.Hr., 22 decembrie, Cutremur în Damghan (Iran),

circa 200.000 de morţi
 893 î.Hr., 23 martie, Cutremur în Ardabil (Iran), circa
150.000 de morţi
 1138, 9 august, Cutremur în Aleppo (Siria), circa 230.000
de morţi
 1290, septembrie, Cutremur în Chihli (China), circa 100000
de morţi
 1556, 23 ianuarie, Cutremur în (Shansi) China, circa
830.000 de morţi
 1667, Cutremur în Shamakha Azerbaijan, circa 80.000 de
morţi
 1727, 18 noiembrie, Cutremur în (Tabriz) Iran, circa 77.000
de morţi
 1737, 11 octombrie, Cutremur în Calcutta India, circa
300.000 de morţi
 1923, 1 septembrie, Cutremur de gradul 8,3 în Regiunea
Kantō (Japonia), circa 143.000 de morţi
 1927, 22 mai, Cutremur de gradul 8,3 în China, circa
200.000 de morţi
 1929, 16 decembrie, Cutremur de gradul 8,6 în Gansu
(China), circa 200.000 de morţi
 1932, 25 decembrie, Cutremur de gradul 7,6 în China,
circa 70.000 de morţi
 1935, 30 mai, Cutremur de gradul 7,5 în Quetta (Pakistan),
între 30.000 şi 60.000 de morţi
 1938, 1 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Indonezia
 1948, 5 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în Ashgabat
(Turkmenistan), circa 110.000 de morţi
 1950, 15 august, Cutremur de gradul 8,6 în India
 1976, 27 iulie, Cutremur în Tangshan (China), circa
255.000 de morţi
 1990, 20 iunie, Cutremur de gradul 7,7 în Iran, circa
50.000 de morţi
 1993, 30 septembrie, Cutremur de gradul 6,4 în
Maharastra (India), circa 7.600 de morţi
 1995, 17 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Kobe-Osaka
(Japonia), circa 6.500 de morţi
 1998, 22 mai, Cutremur de gradul 7,1 în Afganistan, circa
5.000 de morţi
  2001, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 7,9 în Gujarat India,
peste 20.000 de morţi
 2003, 22 mai, Cutremur în Bam (Iran), circa 31.000 de
morţi
 2004, 26 decembrie, Cutremur de gradul 9,1
în Sumatra (Indonezia), peste 220.000 de morţi
 2005, 28 martie, Cutremur de gradul 8,7
în Sumatra (Indonezia), circa 1.000 de morţi
 2007, 21 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Indonezia
 2008, 12 mai, Cutremur de gradul 7,5 în China, circa
55.000 morti
 2011, 11 martie, Cutremur de gradul 8.9, (urmat
de tsunami), pe coasta de est a Japoniei, în apropierea
oraşului Sendai. [1] [2] [3] [4]

[modificare]Africa

 236, Cutremur în Algeria

 1856, 22 august, Cutremur de gradul 7,3 în Algeria
 1910, 24 iunie, Cutremur de gradul 6,6 în Algeria

[modificare]Cele mai intense cutremure înregistrate

După datele furnizate de USGS; Gradul de intensitate pe scara Richter.

Nr.crt. denumire locul data intensitate menţiuni

22.05.196 1655 de morţi, 3000 de răniţi şi 2

1. Cutremur în Chile Chile 9,5
0 milioane fără adăpost

Prince William 28.03.196

2. Alaska 9,2
Sund 4

Cutremur în 26.12.200 După noile interpretări a avut

3. Sumatra 9,1
Oceanul Indian 4 intensitatea de 10,1-11.3
 04.11.195
4. Kamciatka Rusia 9,0
2

Cutremurul din 11.03.201

5. Japonia 9,0
Sendai (2011) 1

27.02.201
6. Oceanul Pacific Chile 8,8
0

Cutremur în 31.01.190
7. Ecuador 8,8
Ecuador 6

04.02.196
8. Rat Islands Alaska 8,7
5

Cutremur în Nord- Nord- 28.03.200

9. 8,6
Sumatra Sumatra 5

15.08.195
10. Assam Tibet 8,6
0

09.03.195 După noi aprecieri mai puţin de

11. Andreanof Islands Alaska 8,6
7 13

Cutremur 01.02.193
12. Indonezia 8,5
în Bandasee 8

03.02.192
13. Kamciatka Rusia 8,5
3

11.11.192 După noi aprecieri mai mult de

14. Chile-Argentina Chile 8,5
2 8,3
 Insulele 13.10.196
15. Kuril Islands 8,5
Kurile 3

16.12.192 După noi aprecieri mai puţin de

16. Ningxia-Gansu China 7,8
0 8,6

[modificare]Măsurarea cutremurelor
Există diferite aparate pentru măsurarea caracteristicelor cutremurelor. Dintre acestea
cele mai importante sunt accelerografele şi seismografele.

Cele mai cunoscute scări de măsurare sunt Scara Richter şi Scara Mercalli.

[modificare]Imagini

Cutremurul din Peru(2007)

Cutremurul din Northridge(1994)


 Cutremurul din Haiti (2010)

Cutremurul din Chile (2010)

Cutremurul din provinciaSichuan (2008)

[modificare]Vezi şi

 Scara Mercalli
 Scara Richter
 Vulcanism
 Straturile pământului
 Dinamica scoarţei terestre

[modificare]Note

1. ^ Prima zi a catastrofei din Japonia

2. ^ GFZ Magnitude: 8.8 (Mw) - Near East Coast of
Honshu, Japan Potsdam - Earthquake Bulletin
(geofon.gfz-potsdam.de/)
3. ^ Magnitude 8.9 - Near East Coast of Honshu,
Japan (earthquake.usgs.gov/)
4. ^ Magnitude Mw 8.9 - Near East Coast of Honshu,
Japan (emsc-csem.org/)
[modificare]Legături externe

 Institutul Naţional pentru Fizica Pământului

 Informaţii despre seismele care au loc în România, ce
trebuie făcut în caz de cutremur
 Principiile unui cutremur şi sisteme de avertizare
 Harta ultimelor cutremure din România
 Cutremure în ultimele 24 de ore
 Lista cutremurelor din lume pe ultimele 7 zile, cu
magnitudine mai mare de 4 grade pe scara Richter.
Localizare pe harta

[ascunde]
v•d•m
Dezastre naturale

Pământ Avalanşă • Cutremur • Lahar • Erupţie vulcanică

Apă Inundaţie • Erupţie limnică • Tsunami

Meteo Viscol • Ciclon • Secetă • Grindină • Val de căldură • Tornadă

Foc Incendiu de pădure

În medicină Epidemie • Foamete

Spaţiul cosmic Erupţie solară • Furtună stelară • Impact astronomic • Supernovă • Hipernovă • Explozie de raze gamma

Categorie: Cutremure
• Creare cont / Autentificare
• Articol
• Discuţie
• Lectură
• Modificare
• Istoric

• Pagina principală
• Portaluri tematice
• Cafenea
• Articol aleatoriu
Participare
 • Schimbări recente
• Proiectul săptămânii
• Ajutor
• Portalul comunităţii
• Donaţii
Trusa de unelte
În alte limbi
• Afrikaans
• Alemannisch
• አማርኛ
• Aragonés
• ‫العربية‬
• Asturianu
• Azərbaycanca
• Žemaitėška
• Bikol Central
• Беларуская
• Беларуская (тарашкевіца)
• Български
• Bahasa Banjar
• বাংলা
• Brezhoneg
• Bosanski
• Català
• Česky
• Чӑвашла
• Cymraeg
• Dansk
• Deutsch
• Zazaki
• Ελληνικά
• English
• Esperanto
• Español
• Eesti
• Euskara
• Estremeñu
• ‫فارسی‬
• Suomi
• Võro
• Føroyskt
• Français
• Frysk
• Gaeilge
• 贛語
• Gàidhlig
• Galego
• ગુજરાતી
• ‫עברית‬
• िहनदी
• Hrvatski
• Kreyòl ayisyen
• Magyar
• Հայերեն
• Bahasa Indonesia
• Ido
• Íslenska
• Italiano
• ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ/inuktitut
• 日本語
• Basa Jawa
• ქართული
• Қазақша
• ಕನನಡ
• 한국어
• Ripoarisch
• Kurdî
• Latina
• Lëtzebuergesch
• Limburgs
• Lietuvių
• Latviešu
• Македонски
• മലയാളം
• Монгол
• मराठी
• Bahasa Melayu
• Mirandés
• မမမမမမမမမမ
• Nāhuatl
• Plattdüütsch
• नेपाली
• Nederlands
• Norsk (nynorsk)
• Norsk (bokmål)
• Diné bizaad
• Occitan
• Oromoo
• Polski
• ‫پنجابی‬
• Português
• Runa Simi
• Rumantsch
• Русский
• Sicilianu
• Srpskohrvatski / Српскохрватски
• සිංහල
• Simple English
• Slovenčina
• Slovenščina
• Soomaaliga
• Shqip
• Српски / Srpski
• Sranantongo
• Basa Sunda
• Svenska
• Kiswahili
• Ślůnski
• தமிழ்
• తలుగు
• Тоҷикӣ
• ไทย
• Tagalog
• Türkçe
• Татарча/Tatarça
• ‫ ئۇيغۇرچە‬/ Uyghurche
• Українська
• ‫اردو‬
• O'zbek
• Vèneto
• Tiếng Việt
• West-Vlams
• Walon
• Winaray
• ‫יִידיש‬
• 中文
• Bân-lâm-gú
• 粵語
• Ultima modificare efectuată la 06:24, 26 martie 2011.
• Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons cu
atribuire şi distribuire în condiţii identice; pot exista şi clauze
suplimentare. Vedeţi detalii la Termenii de utilizare.