Sunteți pe pagina 1din 13

 În România, au loc frecvent cutremure de pământ.

România are un risc seismic major în privința


cutremurelor între 6 - 7 grade pe scara Richter.Dintre
aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea
mai importantă, prin energia cutremurelor produse,
extinderea ariei lor de macroseismicitate și caracterul
persistent și concentrat al epicentrelor.
 Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone
epicentrale: Vrancea, Făgăraș , Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și
Dobrogea de Sud. Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite
în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest
a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română.

Frecvența cutremurelor

 Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea (aproximativ) la


fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu
magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani.
 Ca localizare geografică, regiunea Vrancea ocupă o arie limitată în zona
de Curbură a Munților Carpați, incluzând județele Buzău și Vrancea. Cele
mai importante și mai numeroase cutremure își au originea în zona
muntoasă și subcarpatică a Curburii, în Munții Vrancei și ai Buzăului,
precum și în zonele subcarpatice adiacente acestor munți.
 Originea cutremurelor vrâncene este legată de zona de interacțiune sau de
convergența între mai multe blocuri tectonice, sub-plăci care, direct sau indirect,
sunt influențate, în dinamica lor, de mișcările unor plăci tectonice majore, cu
caracter continental (în speță, cea Euro-Asiatică, cea Africană și, într-o manieră
indirectă, cea Indo-Australiană). În zona de contact a mai multor microplăci
tectonice convergente la Curbura Carpaților, se generează tensiuni în interiorul unui
bloc litosferic scufundat, bloc provenind dintr-o veche placă tectonică aflată în
proces de subducție până acum circa 10 milioane de ani în urmă. Din cauza
presiunilor exercitate din mai multe direcții, se produc ruperi în interiorul
respectivului bloc, acestea fiind la originea mișcărilor seismice vrâncene.
 La declanșarea în adâncime a unui eveniment seismic, mișcarea
pământului provoacă apariția unei unde sferice de volum cu două
componente: unda seismică P și unda seismică S. Cea dintâi, unda P, nu
este periculoasă pentru clădiri deoarece este percepută la suprafață ca un
mic șoc în plan vertical, asemănător unei “săltari”. În schimb, unda S este
periculoasă deoarece deplasarea ei se face cu mișcări ondulatorii, aceasta
fiind resimțită la suprafața solului sub forma unei mișcări de forfecare, de
balans în plan orizontal.
 În ultimele secole, au fost remarcate, prin amploarea efectelor, unele dintre aceste
cutremure vrâncene, cum ar fi cele produse în 1471, 1516, 1545, 1590, 1605,
1620, 1681, 1701, unele dintre acestea cu urmări distrugătoare, afectând vechile
cetăți medievale, precum și mănăstirile din Moldova.

 Cutremurul din 31 mai/11 iunie 1738 a avut urmări foarte grave în special în
Moldova, unde a cauzat mari pagube la Iași și în alte orașe; în București a fost
avariată Curtea Domnească și s-au semnalat și efecte morfologice la nivelul
solului; seismul a avut o magnitudine de circa 7,5 grade pe scara Richter.
 Cutremurul din 26 martie/6 aprilie 1790, deși a avut o magnitudine mai mică
decât precedentul (nedepășind, probabil, 7,0 pe scara Richter), a provocat avarii
însemnate în special în Moldova, iar în sudul țării au fost afectate biserici și alte
clădiri din București și din Craiova.
 Cutremurul din 14/26 octombrie 1802 este considerat cel mai puternic cutremur
produs în România și a fost resimțit violent în Moldova, Muntenia, Oltenia, dar și
în Transilvania, precum și în țările vecine, pe o arie foarte largă în Europa.
Seismul, creditat cu o magnitudine de 7,6-7,7 grade pe scara Richter, a afectat
foarte puternic și Bucureștiul, care a avut mult de suferit, prin distrugerea și
avarierea a numeroase case, biserici, precum și prin prăbușirea parțială a Turnului
Colței (foișorul acestuia); de asemenea, cronicile vremii consemnează faptul că în
câteva locuri din oraș s-au format crăpături și s-au semnalat țâșniri de apă.
 Cutremurul din 11/23 ianuarie 1838 a avut urmșri foarte severe, în special în
Oltenia și Muntenia, provocând stricăciuni serioase în special în Craiova și
București, unde numeroase case și biserici au fost grav afectate. Seismul a avut,
probabil, o magnitudine în jur de 7,2 grade pe scara Richter și a fost resimțit
puternic pe o arie foarte întinsă. Au fost semnalate și efecte morfologice, în special
pe valea Buzăului și spre Râmnicu Sărat, efecte constând în apariția unor crăpături
în pământ în apropierea cursurilor râurilor, precum și în țâșniri de apă, tasări,
formarea unor cratere și gropi umplute cu nisip.

 Cutremurul din 31 august 1894, deși cu o magnitudine mai mică (în jur
de 6,9 grade pe scara Richter), a provocat avarii mai serioase în special în sudul
Moldovei, la Galați, precum și la București, unde au fost afectate unele clădiri mai
vechi.

 Cutremurul din 6 octombrie 1908 a fost primul seism important produs în


Vrancea în secolul XX. Seismul, cu o magnitudine de 6,8-6,9 grade pe scara
Richter, a fost resimțit pe o arie largă, deși a avut o intensitate mai mare la Adjud
și Râmnicu Sărat. Cutremurul a cauzat panică în multe orașe din sud și est,
inclusiv din cauza faptului că s-a manifestat prin "3 rânduri de zguduituri în
interval de 3 minute". Deși efectele nu au fost foarte grave, la București au fost
afectate unele case mai vechi de la periferia orașului.
 Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un
puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22:22 în
data de 4 martie1977, cu efecte devastatoare
asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade
pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55
conform altor surse), 1.570 (1.578 conform altor surse)
de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse)
numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa
11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au
prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au
concentrat la București unde peste 33 de clădiri și
blocuri mari s-au prăbușit.
 Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În
orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse
și peste 100 de oameni au murit.
 Deosebit de emoționant este felul în care întreaga populație s-a mobilizat
pentru a îndepărta urmările seismului și a normaliza situația în toate
zonele afectate, cât mai rapid posibil. Datorită altruismului și dedicării zi
și noapte a mii de români, printre care soldați ai forțelor armate și din
cadrul Ministerului de Interne, numeroși supraviețuitori au fost scoși de
sub dărâmături. În agricultură, circa 450 de construcții zootehnice au fost
reparate și s-au luat măsuri pentru remedierea zonelor de sere.
Traficul feroviar s-a deschis pe toate liniile, cu excepția unor zone mici
unde s-a lucrat la consolidarea rezistenței unor poduri și terasamente.
S-au luat măsuri pentru a asigura aprovizionarea normală cu bunuri de
consum pentru bucureșteni și populația din alte localități afectate.
 http://www.cutremur.net/p/cutremurele-
din-regiunea-vrancea.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Seismicitate
a_României