Istoria Tiparului

Istoria tiparului
Instrumente de diseminare a
cunoașterii
Prof.dr.ing.,dr.marketing Angela Repanovici

Facultatea Design de Produs și Mediu
Universitatea Transilvania din Brașov
CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

1
Mureșenilor
Motto:
"Precum cei streini dorescŭ moşiĭa să-ş vază,
Când sântŭ într-altă ţară de nu potŭ să şază;
Şi ca cei ce-sŭ pe mare bătuţi de furtună
Şi roagă pe Dumnezău de linişte bună;
Aşa şi Tipografulŭ de-a cărţii sfârşire
Laudă ne-ncetată dă şi mulţemire".
Antim Ivireanu

2
Mureșenilor
http://www.worldcat.org/title/istorie-a-tiparului-si-a-tipariturilor/oclc/249178687?referer=di&ht=edition#reviews
3
Mureșenilor
(백운화상초록불조직지심체요절/ 白雲和尙
抄錄佛祖直指心體要節) care a fost tipărită
în Coreea, la templul Heungdeok, în anul
1377. Ea se află acum la Bibliothèque
nationale de France, în Paris.
Jikji, prima carte tipărită a lumii
Istoria tiparului

4
Mureșenilor
Istoria tiparului
Die Buchdruckerei
Oamenii au simțit mereu

nevoia de a comunica și de a
avea informațiile stocate
astfel încât să le poată folosi
și transmite generațiilor
viitoare.
Dezvoltarea limbajului şi Prima revoluție a spiritului uman s-a produs
evoluția materiilor prime pe în Antichitate când s-a trecut de la
care oamenii le foloseau au comunicarea exclusiv orală la aceea scrisă.
dus la apariția tiparului. O a doua revoluție a comunicării
interumane se datorează lui Gutenberg,
după a cărui invenție s-a dinamizat circulația
ideilor pe Terra.
5
Mureșenilor
China antică
594 – Chinezii încep să practice tiparul pe
un relief în negativ. Imprimarea se făcea
cu o presă fixă în care foile de hârtie
erau presate de blocuri de lemn pe care
erau gravate textul și ilustrațiile.
700 – Primul ziar tipărit în Beijing.
868 – În China se tipăreşte prima
carte. ,,Diamond Sutra” era tipărită
pe matriţe de lemn care conţineau
atât text cât şi ilustraţii. Procedeul
poartă numele de xilografie.
1041 – Bi Sheng, un tipograf chinez,
inventează litera mobilă.

6
Mureșenilor
1230 – Cărţile sunt tipărite în Coreea, folosindu-se litere mobile din
metal.
1400 – Tehnica tiparului pe blocuri de lemn se răspândeşte din Asia în
Europa.
Biblia pauperum
7
Mureșenilor
Evul mediu – Epoca Gutenberg
1450 – Johannes Gutenberg a adaptat
presa de tipar cu șurub, bazându-se pe
metoda presării de la teascurile de
vinificație.
El a utilizat o cerneală pe bază de ulei şi o
bucată de metal împărţită ca matrice
prismatică.
A inventat un aliaj metalic turnabil în
formă (matriţă).
Prima carte tipărită în masă este
Biblia cu 42 de rânduri, ea însumând
2.500.000 de semne tipografice, având
un total de 1.282 de pagini, în două
volume.
Tipărirea sa a început în februarie 1455.
8
Mureșenilor
Marile invenţii ale lui Gutenberg au fost:
• multiplicarea literelor prin turnarea într-un aliaj de plumb, bismut şi
antimoniu,
• adaptarea cernelii pentru literele metalice,
• construirea presei tipografice.
În secolul al XV-lea meşteşugul tipăririi cuprindea 3 etape, adică:
▪ turnarea literelor,
▪ culegerea lor,
▪ imprimarea.
Fiecare dintre operaţiunile acestor secţii erau de mult cunoscute.
Gutenberg le-a perfecţionat şi le-a unit într-un sistem de
imprimare, acest sistem a marcat naşterea tiparului.

9
Mureșenilor
Câteva date tehnice
• Varietatea literelor era foarte
mare, pentru că fiecare
tipograf era în același timp şi
gravor de poansoane
(poanson - piesă de oțel, de
formă paralelipipedică, care
se subțiază la unul din capete
în formă de trunchi de
piramidă, purtând pe
suprafața acestuia, gravat în
relief, desenul unei litere sau
a unui semn tipografic.
10
Mureșenilor
Date tehnice
• Pentru secolul al XV-lea vor fi inventariate peste
2.000 de caractere gotice.
• Această diversitate a începutului se va atenua în
măsura în care cartea va deveni o marfă cu o
difuzare din ce în ce mai largă, făcând loc unei
oarecare normalizări.
• La începuturi tipograful era și propriul său editor şi
librar; în funcție de cerințele pieței el alegea tipul
de carte care urma să fie tipărit.

11
Mureșenilor
Date tehnice
• La începuturile sale imprimeria era considerată o
meserie liberă, singurele reglementări erau legate
numai de legile stricte ale pieţei.
• Fiecare lucra aşa cum credea de cuviinţă.
• Mai târziu apare delimitarea tipograf-editor-librar;

acesta din urmă din punct de vedere organizatoric
şi financiar îşi va asuma riscurile principale ale
meseriei

12
Mureșenilor
Date tehnice
Într-o singură generaţie, întreaga Europa catolică va
fi înzestrată cu tiparniţe: 1456 - Mainz; 1458 -
Strasbourg; 1460-Bamberg; 1465 - Subiaco/Italia;
1466 - Köln; 1467 - Basel; 1468 - Augsburg şi
Plzen/Cehia; 1469-Veneţia; 1470 - Paris, Nürnberg,
Utrecht; 1471 - Milano, Neapole şi Florenţa; 1473 -
Lyon, Valencia, Buda; 1474 - Cracovia şi Bruges; 1475
- Lübeck şi Wroclaw; 1476 - Westminster, Toulouse şi
Rostock; 1478 - Geneva şi Palermo; 1480 - Londra;
1481 - Leipzig; 1483-Stockholm/Suedia.

13
Mureșenilor
Tirajele
• După unele estimări, primele cărți tipărite aveau un
tiraj estimat la o medie de 200 - 300 de exemplare,
pentru ca, la începutul secolului următor să atingă
mia.
• Acest randament determină de altfel minimul de

litere necesar bunului mers al unei prese şi dublul
necesar unei foi, înţelegându-se că o formă se
găsește la tras, în timp ce, următoarea este la cules.

14
Mureșenilor
Presa tipografică
• Mecanismul de presare era fixat de o grindă. Cu
ajutorul unui mâner se acţiona un ax vertical,
terminat cu o suprafaţă plană, numită platină sau
tighel , sub care se afla forma pusă pe un cărucior.
• După ungerea formei cu cerneală şi acoperirea ei
cu o coală de hârtie, se manevra mânerul până ce
tighelul presa hârtia pe formă pentru a se imprima.
• Pentru că presiunea exercitată era uneori prea
slabă, tipograful trăgea foaia de hârtie "în doi
timpi", avansând succesiv câte o jumătate de
hârtie.
15
Mureșenilor
Incunabul
• Cuvântul indică orice • Caracteristicile unui
carte imprimată înainte incunabul:
de Paşti 1500, după • identitate anatomică şi
calendarul gregorian. arhitecturală cu
• Această denumire manuscrisul;
indică perioada de • primelor incunabule le
început a imprimeriei lipseşte foaia de titlu;
(in - cunabula = începutul se face cu
scutece, leagăn). formulele specifice
manuscrisului: incipit-
explicit;
16
Mureșenilor
17
Mureșenilor
18
Mureșenilor
http://anotherdamnblog.com/index.php/spread-of-the-printing-press-in-europe/
https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_printing#/media/File:European_Output_of_Pri
nted_Books_ca._1450%E2%80%931800.png

19
Mureșenilor
Gutenberg Bibles

20
Mureșenilor http://burton.byu.edu/Bible%20Site/Gutenberg.htm
Începuturile tiparului românesc
Arta tipăritului s-a răspândit repede în
Germania şi în întregul Occident.
În lumea orientală, datorită interzicerii
folosirii tiparului de către Imperiul
otoman, revoluţia cărţii tipărite s-a
declanşat aproape cu un secol mai
târziu.
Excepţia a fost în Ţara Românească, unde
ieromonahul Macarie, sprijinit de
domnitorul Radu cel Mare, a tipărit la
Târgovişte o carte liturgică ce este
cunoscută astăzi ca Liturghierul lui
Macarie (1508).
În 1556 – Diaconul Coresi tipăreşte
prima carte românească la Schei.
21
Mureșenilor
22
Mureșenilor
23
Mureșenilor
1640 – În tipografia de la Govora se tipărește Pravila, de către
călugărul cărturar şi tipograf Silvestru.
1643 – Mitropolitul Varlaam tipărește la Iași, în tipografia de la Trei
Ierarhi dăruită de Petru Movilă, mitropolitul Kievului, mai multe cărți
bisericești în limba slavonă.
1679 – Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, a tipărit Sfânta Liturghie.
1688 – Se tipărește Biblia de la București la inițiativa lui Șerban
Cantacuzino.

24
Mureșenilor
Tiparul în Epoca Modernă şi
Contemporană
1799 – Tiparul prin litografie a fost inventat de austriacul Alois
Senefelder. În secolul al XIX-lea, litografia era metoda preferată
pentru reproducerea de calitate a imaginilor pentru cărţi şi alte
publicaţii, în culori sau monocrom.
1805 – Lordul Stanhope a introdus stereotipia care făcea salvarea
paginilor de pe matriţă pentru retipărirea unei propoziţii sau fraze.
1814 – Frederich Koenig a inventat maşina de tipărit cu abur care s-
a folosit de către publicaţia The Times din Londra.
1840 – Americanul Richard March Hoe a dezvoltat o rotativă care
putea să funcţioneze cu 20000 de exemplare pe oră.
1840 – A început fabricarea hârtiei din celuloză obţinută din lemn, în
10 ani răspândindu-se în toată lumea.
1846 – March Hoe a inventat prima versiune de presă rotativă. A
crescut numărul de exemplare pe oră la 24000.
1872 - S-a inventat zincografia.
25
Mureșenilor
Mașina de fotocopiat
• Ansamblul de dispozitive prin intermediul cărora un
diapozitiv sau un clișeu este copiat pe o placă
metalică sensibilizată pentru obținerea unei forme
de tipar plan, îndeosebi offset;
• Procedeul este folosit și la realizarea hărților și a
atlaselor.

26
Mureșenilor
Mașina de tăiat hârtie
• dispozitiv prevăzut cu
foarfece și ghilotină,
folosit pentru tăierea
colilor de imprimat,
rotunjirea blocurilor de
carte etc.
• A fost inventată în 1849
de francezul Guillaume
Massignot (1797 -
1870), fiind cunoscută
şi sub denumirea de
MASSICOT
27
Mureșenilor
Mașina de turnat
• ansamblu de dispozitive, cu ajutorul cărora se
toarnă litere de diferite corpuri și caractere, precum
şi materiale de albitură din aliaj tipografic.

28
Mureșenilor
Mașina de scris
• Inventată către anul 1865, ușurează munca

celui care scrie, pentru că se puteau executa
câteva copii simultan cu originalul prin
intercalare de hârtie copiativă (indigo).
• A fost şi mai este folosită individual sau în
elaborarea lucrărilor de secretariat.
• Locul mașinii "clasice" a fost luat în zilele
noastre de cele electronice și de calculator.
29
Mureșenilor
Mașina de tipărit
Derivată din teasc și presă,
execută următoarele
operațiuni principale:
• unge forma cu cerneală;
• presează suportul pe
formă, astfel încât să se
producă decalcul cernelii de
pe suprafața activă a formei
pe suprafața suportului;
• asigură ridicarea şi
scoaterea din mașină a colii
imprimate.
30
Mureșenilor
Potrivit tehnicilor de imprimare se disting:
• Mașina de tipar adânc: cu clișee

gravate în adâncime.
• Cele actuale sunt rotative, adică,
atât suportul - platformă, cât și
corpul de presiune sunt cilindrice.
• Cilindrul de presiune apasă hârtia
pe cilindrul - platformă, scufundat
în rezervorul de cerneală și în
felul acesta, cerneala din
porțiunile gravate este transferată
pe coală;
31
Mureșenilor
• Mașina de tipar înalt: cu forme în care elementele
active, imprimabile depășesc în înălțime pe cele
neimprimabile
• Mașina de tipar plan sau litografic: a cărei formă
elementele imprimabile şi cele neimprimabile sunt
practic în același plan.
o În timpul imprimării forma se acoperă succesiv
cu apă și cerneală.
o Cerneala aderă numai la elementele
imprimabile, în timp ce, elementele neimprimabile,
reținând apa, resping cerneala;
32
Mureșenilor
• Mașina de tipar
ofset: echipament
de tipar litografic
indirect, adică
imaginea de pe
formă este
transpusă pe pânză
cauciucată și apoi
este transpusă pe
hârtie;

33
Mureșenilor
După principiul de construcție se deosebesc:
• Mașina de tipar plano - cilindrică, la care

fundamentul port - formă se deplasează alternativ
sub cilindrul de presiune.
• Când fundamentul se mișcă într-un sens, cilindrul
presează coala de hârtie prin rostogolire, iar la
înapoiere contactul fundamentului cu cilindrul este
întrerupt;

34
Mureșenilor
• Mașina de tipar rotativă: realizează imprimarea

între doi cilindri (cilindrul de port - formă şi cel de
presiune) care se rotesc în sens contrar.
• Pe unul se montează forma de tipar iar pe celălalt
așternutul elastic;

35
Mureșenilor
• Mașina de tipar verticală, numită și "tighel";

sistem de tipar înalt, cu suprafețele formei și
plăcii de presiune plane.
• Imprimarea are loc când fundamentele
platformă și de presiune ocupă poziții
verticale.

36
Mureșenilor
DEZBATERE
• Omenirea se află astăzi în faţa aceleiași dileme de
acum 1.000 de ani. Ce va aduce viitorul, cine va
învinge? Oare hârtia, ca suport va deveni o
amintire, aidoma pergamentului sau a altor
materiale?
• Este greu de dat un răspuns acum, din
perspectiva bibliofilului!
• Și din acest punct de vedere trebuie să-l cităm pe
Albert Flocon: "O altă istorie a cărții urmează să-şi
traseze calea, uneori dramatică!"
37
Mureșenilor
1900 – 1970 – Producătorii au adăugat viteză și calitate la rotativele lor.
După 1900, electricitatea a înlocuit aburul și a permis apariția unei
varietăți de componente electrice și inovații care s-au aplicat pe
rotative.

38
Mureșenilor
• 1980 – În anii ’80, o dată cu dezvoltarea internetului
şi a tehnicii IT, a avut loc o nouă revoluţie în
domeniul tipografic, mai cu seamă în prepress, prin
inventarea a programelor de prelucrare a imaginii.
• Pe măsură ce umanitatea a evoluat, au avansat şi
tehnicile de imprimare a textului.

39
Mureșenilor
Importanta apariției tiparului
În a doua jumătate a secolului al XV-lea, societatea Europei occidentale
a cunoscut transformări fundamentale. După cucerirea Bizanțului de
către turci, în anul 1453, exodul cărturarilor greci spre Vest a
determinat un interes sporit pentru cultura și civilizația clasică.
Renașterea a determinat dezvoltarea producției de carte.
Inventarea tiparului a însemnat, deci, un moment de cotitură
pentru civilizaţia creştină, prin răspândirea Bibliei și a altor cărți
religioase, precum și pentru umanitate.
Informația era de acum accesibilă tuturor.
Dezvoltarea limbilor europene, dezvoltarea sistemelor educaționale,
promulgarea legilor și conturarea mentalităților au fost influențate
considerabil de apariția tiparului.
DISCUȚIE
Influența tiparului din punct de vedere al diseminării cunoașterii,
clase sociale, acces la cunoaștere.
40
Mureșenilor
Evoluţia materialelor suport
destinate diseminării cunoaşterii

41
Mureșenilor
Alfabetul chirilic sau latin?
• Țara Românească, Moldova
• alfabetul chirilic a fost preluat odată cu înființarea mitropoliilor
şi a cancelariilor domnești şi utilizat mai bine de 900 de ani,
dar adaptat necesităților fonetice unei limbi latine, respectiv
limbii române
• Transilvania,
• a intrat sub influența cancelariei de limbă latină
• România
• limba latină –
corespundea necesităților lingvistice

42
Mureșenilor
Suportul transmiterii informaţiilor scrise
cu litere chirilice
• materiale foarte variate:

• piatră (pisaniile),
• tencuială,
• lemn,
• metal,
• sticlă,
• ţesături,
• tăbliţe cerate
• panachide,
• pergament,
• hârtie.
43
Mureșenilor
Suportul transmiterii informaţiilor scrise
cu litere chirilice
• cerneluri:
• pe bază de substanţe vegetale extrase din:
• frunze,
• fructe,
• scoarţă de arbori
• substanţe chimice:
• funingine + ulei vegetal + alcool (ţuică).
• culori de cerneală:
• brună,
• neagră,
• verde,
• galbenă,
• roşie (chinovarul).

44
Mureșenilor
Instrumente de scris:
• pene de gâscă, curcă, găină, barză
• penița de metal
• utilizată încă din antichitate,
• s-a folosit din nou abia în secolul XIX.
• cuțitul
• servea la ascuțirea penei, la răzuitul
greșelilor de pe pergament,
• pensula
• când se scria cu aur lichid şi cu chinovar
gros,

45
Mureșenilor
Instrumente de scris:
• linia
• silcea
• o sulă de dimensiuni mici cu care se linia
suportul de scris
• Dalta şi ciocanul
• pentru piatră, plăcile de metal
• aşchiile de obidisian,
• Condeiul.
• de lemn, de metal
• de plumb,
• fabricat dintr-un aliaj de plumb şi argint,
• la noi, şi astăzi, bătrânii mai spun creionul
de plumb.

46
Mureșenilor
• Copiştii deţineau o adevărată
Pana de gâscă artă de ascuţire a penelor,
• le spintecau mai întâi cu un
cuţitaş,
• le ascuţeau pe o piatră de
mare,
• obţinând vârfuri de o mare
fineţe,
• necesare pentru scrisul de
diferite grosimi.
• fost scoasă din uz de abia în
secolul al XIX-lea.
• «Tot cam pe atunci [1854] –
îşi aminteşte Ioan Slavici – au
fost introduse peniţele; noi
însă, şi după aceea ne
foloseam mai mult de penele
de gâscă».
47
Mureșenilor
De la alfabetul chirilic la cel latin
• Prima încercare de adaptare a literelor chirilice

• Ienăchiţă Văcărescu - Gramatica - 1787.
• Trecerea s-a realizat treptat
• alfabet de tranziţie
• Decretul de înlocuire a alfabetului chirilic cu cel latin
• Alexandru Ioan Cuza - 1862

48
Mureșenilor
De la alfabetul chirilic la cel latin
• Cel mai vechi text cunoscut, cu dată sigură, redactat în limba

română,
• Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung adresată în 1521 lui Johannes
Benkner, judele Brașovului.

49
Mureșenilor
Tiparul
• Târgoviște
• sec. al XVI-lea,
• după Cracovia şi Cetinije (Muntenegru), unul
dintre centrele europene deosebit de
importante ale tiparului chirilic.
• 544 - Filip Moldoveanu - Catehismul luteran,
• prima carte românească tipărită
• nu s-au păstrat exemplare,
• existența ei este atestată documentar.
• Transilvania - secolul al XVI-lea
• Sibiu (1529),
• Alba Iulia,
• Orăștie,
• Brașov,
• În aproape 30 de ani de activitate, diaconul
Coresi și ucenicii săi au imprimat 36 cărți
• Țările Române - sec. al XVII-lea,
• Iași,
• București,
• Govora,
• Snagov
• Cluj. CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa
50
Mureșenilor
Coresi
• a pus bazele formării limbii române
literare,
• a folosit limba română vorbită în
nordul Țârii Românești şi în sudul
Transilvaniei.
• cărțile tipărite de Coresi se disting prin
faptul că textul este imprimat în roșu şi
negru, iar inițialele imită pe cele ale lui
Macarie şi Liubavici. „Evanghelia cu
învățătura”, ultima sa tipăritură
reprezintă încununarea activității sale
de mare tipograf

51
Mureșenilor
Fabricarea hârtiei - mori de hârtie:
Transilvania
• Orlat (Sibiu) - 1534-1539
• Tălmaciu (Sibiu), Cluj - 1537
• Brașov – 1546
• Moldova
• 1583, în timpul domniei lui Petru Şchiopu,
• Gheorghe Asachi - 1844 prima fabrică de hârtie, folosind ca materie
primă zdrenţe de in şi cânepă.
• Țara Românească
• Câmpulung, 1643, în timpul domniei lui Matei Basarab.

52
Mureșenilor
Elemente ale tezaurului arhivistic braşovean:
• 1342- septembrie
• Act de donaţie a lui Nicolaus Kresche şi a soţiei sale Margareta pentru
biserica Sf. Apostol Petru şiCRIFST
Pavel Brașov_4 Aprilie 2017_Casa
53
Mureșenilor
• 1353- martie
• Cel mai vechi document original din arhiva oraşului Braşov, în
limba latină
• Privilegiul acordat saşilor din districtul Braşov de Ludovic I al
Ungariei, la cererea comitelui Jacobus, vilicul oraşului
54
Mureșenilor
• 1368- ianuarie
• Cel mai vechi document din arhiva oraşului Braşov, emis de cancelaria Ţării
Româneşti
• Privilegiul comercial al lui Vadislav – Vlaicu, domnul Ţării Româneşti, pentru
negustorii braşoveni
55
Mureșenilor
• 1369- noiembrie
• Cel mai vechi document din arhiva oraşului Braşov, scris în limba slavonă
• Scrisoare de salvconduct a lui Sraţimir, ţarul Bulgariei, prin care se
garantează libertatea comerţului la Vidin pentru negustorii braşoveni
56
Mureșenilor
• 1424
• Cel mai vechi document din arhiva oraşului Braşov, scris în limba germană
• Statutul breslei blănarilor din Braşov, cu completăru ulterioare

57
Mureșenilor
• 1487
• Protocolul oraşului Sighişoara
• Cel mai vechi protocol orăşenesc din ţară
58
Mureșenilor
• 1552, iunie
• Cel mai vechi document din arhiva oraşului Braşov, scris în limba maghiară
• Scrisoarea lui Nicolaus Kornis către Johann Benckner, judele primar al
oraşului Braşov, cerând ştiri din Turcia, Moldova şi Ţara Românească,
comunicând despre mobilizarea saşilor
59
Mureșenilor
• 1571 septembrie
• Cel mai vechi document din arhiva oraşului Braşov, scris în limba italiană
• Declaraţia lui Marchus Giliatti, negustor din Italia, privind respectarea
dreptului de depozit al oraşului Braşov (dacă poate duce piperul şi alte
mirodenii nevândute la Cracovia în Polonia)
60
Mureșenilor
• 1577 februarie
• Cel mai vechi document din arhiva oraşului Braşov, scris în limba greacă
• Gaicu, fiul lui Gherghin, cu vărul Gheca încheie o învoială cu societatea
postăvarilor din Braşov privind livrarea de lână
61
Mureșenilor
• 1607
• Cel mai vechi document din arhiva oraşului Braşov, scris în limba turcă
• Diploma sultanului Ahmed I privind recunoaşterea lui Sigismund Rakoczi ca
principe al Transilvaniei
62
Mureșenilor
• 1837
• Foaia Duminecii
• Prima publicaţie românească, editată la Braşov
63
Mureșenilor
• 1837
• Erdelyi Hirlap
• Primul ziar în limba maghiară, editat la Braşov
64
Mureșenilor
• 1838
• Gazeta de Transilvania
• Primul ziar în limba română, editat la Brașov – primul ziar
românesc apărut în Transilvania
65
Mureșenilor
Cartea electronică
• Avantaje:
• posibilitatea păstrării şi consultării de către un număr mult
mai mare de oameni
• reducerea gradului de degradare a documentelor inițiale
• Dezavantaje:
• pentru bibliofili sentimentul de satisfacție de a avea în față
o carte veche, rară e redus

66
Mureșenilor
Digitizare
• Primele începuturi în conversia digitizată
• implicau dezmembrarea volumului prin desprinderea paginilor
• urmată de transferul lor într-un scanner cu alimentator automat.
• dezavantajul major: degradarea inevitabilă a volumului.
• Alternativa care permitea prezervarea integrității volumului:
• digitizarea prin captarea imaginilor sau textului prin întoarcerea
manuală a paginilor, un procedeu în general lent și costisitor
BIOLOGIE und Pathologie

des Weibes: Ein
Handbuchder
Frauenheilkunde
Geburtshilfe / unter
Mitarbeit hervorragender
Fachmanner hrsg. Von
Josef
Halban und Ludwig Seitz. –
Berlin, Wien : Urban &
Schwarzenberg
67
Mureșenilor
Noile tehnici de digitizare
• combină în mod optim robotica, electronica digitală şi tehnica
de calcul
• prin crearea liniei de digitizare care oferă în premieră o soluţie
complet integrată.
• Cele două avantaje majore ale liniei de digitizare sunt:
• productivitatea foarte ridicată
• menținerea integrității fizice a cărții
• Manipularea documentelor, transferul şi digitizarea lor sunt
automate, asigurându-se prezervarea fidelă a conținutului
informației precum şi a formei originale a documentului
indiferent de tipul acestuia (cărți, reviste, colecții de ziare)

68
Mureșenilor
DISEMINAREA CUNOAŞTERII

69
Mureșenilor
Modalităţile prin care se poate realiza
accesul deschis
Publicaţii cu
acces deschis („gold OP”)
Arhive sau depozite

instituţionale cu
acces deschis („green OP”)
Mureșenilor
71
Mureșenilor
Digital world library
https://www.wdl.org/en/

72
Mureșenilor
73
Mureșenilor
74
Mureșenilor
75
Mureșenilor
76
Mureșenilor
77
Mureșenilor
78
Mureșenilor
79
Mureșenilor
80
Mureșenilor
81
Mureșenilor
82
Mureșenilor
83
Mureșenilor
Bibliografie selectivă
• ANDRONESCU Ş. Cadmos – scurtă istorie a scrisului. Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1966;
• BĂDĂRĂ D. - Tiparul românesc la sfârşitul secolului al XVII – lea şi începutul secolului al
XVIII – lea, Brăila, Ed. Istros, 1988.
• BIANU I., HODOŞ N., Bibliografia românească veche. Bucureşti, Ed. Academiei, 1903
• BRĂTESCU Ghe.. De la desenele rupestre la sateliţii de comunicaţie, Bucureşti, Albatros,
1987;
• GHEŢIE, I; MAREŞ, Al. Originea scrisului în limba română. Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1985.
• MATEI H. - Cartea – un calculator milenar, Bucureşti, Ed. Tineretului, 1964.
• MAZILU D. H., Dosoftei, Bucureşti, Ed. Minerva, 1998.
• OLTEANU V., Din istoria şi arta cărţii, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1992.
• POPP, Vasile, Disertaţie pentru tipografiile româneşti în Transilvania şi în învecinatele ţări
de la începutul lor până în vremurile noastre. Sibiu, 1838, studio introductive, ediţie, note,
rezumat şi indice de Eva Mârza şi Iacob Mârza, Cluj – Napoca, Editura Dacia, 1995.
• REGNEALĂ M.. Studii de biblioteconomie. Constanţa : Ex Ponto, 2001;
• REPANOVICI A,, O istorie a tiparului şi a tipăriturilor, Bucureşti, Ed. Univ. Transilvania,
2004.
84
Mureșenilor
• SIMIONESCU, D ; BULUŢĂ, Ghe.. Pagini din istoria cărţii româneşti, Bucureşti, Ed. Ion
Creangă, 1981;
• SPERANŢA E., Carte despre carte sau Eflorescenţă spirituală, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1984.
• STANCIU I., Călătorie în lumea cărţii. Mica enciclopedie ilustrată, Bucureşti, Ed. Didactică
şi Pedagogică, 1970.
• ŞCHIAU O., Cărturari şi cărţi în spaţiul românesc medieval, Cluj –Napoca, Ed. Dacia, 1978.
• TOMESCU M., Istoria cărţii româneşti de la începuturi până în 1918, Bucureşti: Ed.
Ştiinţifica, 1968.
• TURDEANU E., Oameni şi cărţi de altădată, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1977
• UDROIU Neagu. Gutenberg sau Marconi? Momente din evoluţia comunicaţiilor de masă.
Bucureşti, Ed. Albatros, 1981.

85
Mureșenilor
• DEAN, John F. – Digital Imaging and Conservation: Model Guidelines,
Library Trends 52(1), Summer 2003.
• Digitization, Conservation and Quality Control * XML as a Preservation
Strategy * The Long-term Preservation of Databases, ERPANET
Newsletter, 28 October 2003.
• Library Hi Tech Journal - www.teriin.org/events/icdl/supporter.htm,
Library Link Newsletter, Collection Management Viewpoint February
2004.
• RAUBER, Andreas – Report on the 7th European Conference on Digital
Libraries, ECDL 2003: 17 – 22 August 2003, Trondheim, Norway, D-Lib
Magazine, September 2003.
• SILIPIGNI CONNAWAY, Lynn; LAWRENCE R., Stephen – Comparing
Library Resource Allocations for the Paper and the Digital Library: An
Exploratory Study, D-Lib Magazine, December 2003.
• TITEL, Volker – The Digital Book: A Medial Revolution without a New
Medium, D-Lib Magazine, October 2003.
• WILLIAMS, Mark – What the Resource Discovery Network is doing for
Further Education, Ariadne, Issue 38, 30 January 2004.
86
Mureșenilor
https://create.kahoot.it/#quiz/1ae48b4a-eaba-4178-a02e-4a6dbb5cd8d2

87
Mureșenilor

Limbă

Istoria Tiparului - Aprilie 2017 - CRIFST - AR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Tiparului - Aprilie 2017 - CRIFST - AR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof.dr.ing.,dr.marketing Angela Repanovici

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

Jikji, prima carte tipărită a lumii

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

Oamenii au simțit mereu

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

• Mai târziu apare delimitarea tipograf-editor-librar;

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

• Acest randament determină de altfel minimul de

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

• Inventată către anul 1865, ușurează munca

• Mașina de tipar adânc: cu clișee

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

• Mașina de tipar plano - cilindrică, la care

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

• Mașina de tipar rotativă: realizează imprimarea

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

• Mașina de tipar verticală, numită și "tighel";

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

• materiale foarte variate:

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

• Prima încercare de adaptare a literelor chirilice

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

• Cel mai vechi text cunoscut, cu dată sigură, redactat în limba

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

BIOLOGIE und Pathologie

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

Arhive sau depozite

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

CRIFST Brașov_4 Aprilie 2017_Casa

S-ar putea să vă placă și