UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Teologie Ortodoxa “Justinian Patriarhul”

Catedra “Arta Sacra în Contemporaneitate”, Specializare Pictura

REFERAT
Epitaful “Plangerea lui Iisus” de la manastirea Sucevița

Coordonator:
Prof.Univ.Dr. Marian Vasile

Masterand:
Grigore Larisa Georgiana

București
2019
 Epitaful “Plangerea lui Iisus” de la manastirea Sucevița-1598

I.Broderia

Broderia este o cusătură în relief, executată pe un material textil, reprezentând flori,

ornamente, sau scene.

Broderia este un gen artistic decorativ cu origini foarte îndepărtate în timp, ajungând la
o vasta răspândire și diversificare stilistică încă din antichitate. Vechii egipteni,grecii si
romanii practicau acest mestesug. Totodata, în vechile texte biblice se vorbește frecvent
despre anumite veșminte brodate, „lucrate cu iscusință din fire de aur, de mătase violetă,
stacojie și vișinie”. Broderia pătrunde în spațiul bizantin în primele secole ale evului mediu,
organizandu-se faimoase ateliere de broderii. Acestea aveau nu doar rol decorativ, ci și rol
cultic, fiind incluse treptat în oficierea serviciului religios.

În general, canoanele iconografice ale broderiilor bizantine sunt comune cu ale

celorlalte genuri artistice - picturile murale, mozaicurile, icoanele, miniaturile, argintăriile etc.
- și au fost stabilite în cadrul unor concilii ecumenice posticonoclaste, de unde au trecut - ca
principii fundamentale - în acele manuale de pictură, denumite erminii.

Sub influența traditiei bizantine si orientale, cu anumite influențe ale goticului tărziu și
ale Renașterii italiene a evoluat și broderia medievală românească, unul dintre cele mai
strălucite capitole ale istoriei artei noastre din toate timpurile. Principalele motive
ornamentale sunt vrejurile meandrice sau împletite, purtătoare de rodii și ananas, de frunze de
acant și anghinare, precum și de numeroase motive florale, reprezentând garoafe, lalele,
zambile, trandafiri, flori de lotus, de păr, de răsură, de caprifoi, de gențiană etc. Adeseori,
printre aceste ornamente vegetale, sunt presărate motive geometrice, simbolice și astrale, cum
ar fi rozeta, rombul, cercul, crucea, steaua, soarele, semiluna, etc.1

II.Sfantul Epitaf

Epitaful (gr. epi tafos = mormant) este o icoană, găsita frecvent sub forma unei pânze
mari pictate sau brodate, bogat ornamentată, care este utilizată în timpul slujbelor din Sfânta
și Marea Vineri și Sâmbăta Mare. Acesta forma dreptunghiulara, confecționat din pânză de in,

mătase sau catifea, înfațișeaza icoana înmormântării lui Hristos brodată, imprimată sau
pictată.

Sfantul Epitaf este folosit în Vinerea mare în timpul slujbei Vecerniei Mari,în cadrul
căreia acesta este scos în mijlocul bisericii și așezat de obicei pe o masă mai înaltă.
Credincioșii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfântul Epitaf, apoi trec pe sub masa
pe care este așezat, potrivit tradiției.

Acesta rămâne spre închinare în mijlocul Bisericii până la sfârșitul slujbei Deniei
Prohodului (Utrenia Sambetei celei Mari), oficiata în cursul serii. În cadrul acestei slujbe,
preoții și credincioșii poartă în procesiune Sfântul Epitaf, în jurul bisericii, actualizând

1
https://www.putna.ro/Broderii-s3-ss1.php
evenimentul înmormântării Mântuitorului. După încheierea procesiunii Sfântul Epitaf este
este dus în Altar, fiind așezat pe Sfânta Masa. Aici va rămâne până în ajunul sărbătorii
Înălțării Domnului când este reașezat la locul său în biserică.2

Serviciului în care se folosește Sfântul Epitaf închipuie acțiunea săvârșita de Iosif și

Nicodim, luarea trupului Domnului de pe Cruce, pregătirea lui pentru înmormantare îi
înmormantarea lui.

Există și un Epitaf al Maicii Domnului, folosit la prăznuirea acesteia (15 august).

Acesta este așezat pe un catafalc, în fața căruia se cântă prohodul Maicii Domnului, urmând
sa fie purtat în procesiune.

2
https://www.crestinortodox.ro/liturgica/viata-liturgica/sfantul-epitaf-135534.html
 III. Epitaful “Plangerea lui Iisus” de la manastirea Sucevița

Epitaful “Plangerea lui Iisus” datează din anul 1592, fiind comandat de domnul
Moldovei, Ieremia Movila. În anul 1595 a fost dăruit Mânăstirii Sucevița, în timpul
Mitropolitului Gheorghe Movila.

Brodia este
realizată cu fir
metalic de aur şi
argint aurit şi
mătase
policromă şi are
o provenienţă
necunoscută.

Piesa este împodobită cu zece mii de perle, găurite, înşirate şi lipite pe fir, pe ţesătură
de atlas de culoare roşie, cu dimensiunile 231/202 cm. 3

Tema lucrării este legată de Jertfă, de momentul din Liturghiei denumit Vahodul cel
Mare şi de anaforă. Trupul lui lisus, aşezat pe piatra din Efes este înconjurat de sfinţi şi îngeri:
la capul Mântuitorului, Fecioara Maria, îndurerată îl îmbrăţişează, iar Maria Magdalena îşi
exteriorizează disperarea printr-un gest sugestiv; la picioare, losif, Nicodim şi o mironosiţă,
iar în centrul compoziţiei este redat Sf. loan Evanghelistul. De o parte şi de alta a Domnului
stau îngerii grupaţi câte patru, unii dintre ei ţin în mâini ripide, pe care sunt scrise cuvintele
"Sfânt, sfânt, sfânt" în limba greacă. Fundalul compoziţiei este presărat cu stele în formă de
flori cu şapte petale. La colţurile epitafului sunt reprezentate simbolurile evangheliştilor, cu
iniţialele lor, iar dedesubt cuvintele în greceşte (în traducere): "cântând, strigând, glas înălţând
şi grăind". O inscripţie de danie, dublată spre interior de un chenar decorat cu motive
vegetale, se desfăşoară pe cele patru laturi ale epitafului. Pe latura de sus apare reprezentata

3
https://adevarul.ro/locale/suceava/broderie-medievala-impodobita-zece-mii-perle-restaurata-suceava-
1_50aee1c27c42d5a663a171da/index.html
stema Moldovei, iar pe latura de jos, stema familiei Movileştilor.

Epitaful de la Suceviţa este foarte asemănător cu cel de la Slatina (1556), atât ca

iconografie cât şi ca realizare tehnică; ambele exprimă un moment în evoluţia broderiei
moldoveneşti şi anume faza sa către narativ şi decorativ. La epitaful de la Suceviţa, la redarea
temei consacrate a Plângerii Domnului, personajele sunt mai numeroase, mai înghesuite şi
lipsite de elan, figurile lor şi-au pierdut din expresivitate, contururile sunt îngreunate de
mulţimea perlelor. În ansamblu, epitaful de la Suceviţa păstrează toata strălucirea formală a
unui obiect de artă somtuară, a unui prototip, creat de vestita şcoală moldovenească de
broderie în a doua jumătate a secolului al XV-lea, însă ca rod al imitaţiei şi nu al creaţiei.4

4
http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?k=8CFAD188E2244F6C948AA6ADA8B1AA24
 BIBLIOGRAFIE

https://www.putna.ro/Broderii-s3-ss1.php

https://www.crestinortodox.ro/liturgica/viata-liturgica/sfantul-epitaf-135534.html

https://adevarul.ro/locale/suceava/broderie-medievala-impodobita-zece-mii-perle-restaurata-
suceava-1_50aee1c27c42d5a663a171da/index.html

http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?k=8CFAD188E2244F6C948AA6ADA8B1AA24