Denia Acatistului Bunei Vestiri

Citit n cadrul Deniei din seara de Vineri din Saptamna a cincea a Postului Mare

Un acatist (de la gr. akathistos) este un imn nchinat unei persoane sfinte sau unui eveniment sfnt. n sens propriu,
cuvntul akathistos nseamna a sta n picioare, ceea ce indica faptul ca cei ce ascultau acest imn nu stateau n genunchi
(care este un alt fel de sedere), ci drepti, n picioare. Acatistul are la origine condacul bizantin, un poem alcatuit din 18-24
de tropare sau strofe, fiecare cu cte 20-30 de versuri, aranjate n acrostih (n ordinea alfabetica greceasca), fiecare strofa
avnd acelasi numar de silabe si aceleasi accente ca si prima strofa. Aceste tropare erau precedate de o strofa aparte, ce
avea n comun doar glasul (nu si melodia) si refrenul.

? Imnul Acatist al Maicii Domnului este unul dintre cele mai

frumoase si des folosite n Biserica

? Compus n inima Imperiului Bizantin, s-a raspndit pretutindeni,

devenind un etalon imnografic

? Numeroase alte acatiste au fost alcatuite dupa modelul sau, asa

cum se ntmpla si n prezent

? Astazi, n biserici se oficiaza cu solemnitate Utrenia (slujba de

dimineata) zilei de smbata, n cadrul careia are loc citirea
Acatistului n ntregime

Reprezentantul prin excelenta al acestui gen imnografic foarte cultivat n literatura bizantina este Sf. Roman Melodul, n
cntarile caruia condacul bizantin atinge dezvoltarea maxima si perfectiunea. Evlavios si foarte devotat Maicii Domnului,
diaconul Roman mergea adeseori la Biserica Nascatoarei de Dumnezeu din cartierul Vlaherne. Sinaxarul consemneaza si
minunea pe care a trait-o Roman n aceasta biserica, atunci cnd Fecioara Maria i s-a aratat n vis nmnndu-i un sul de
hrtie, pe care el l-a nghitit. Trezindu-se din somn si inspirat de aceasta revelatie, a compus frumosul condac al Nasterii,
Fecioara astazi.... Din pacate, din acest poem care l-a facut renumit pe autorul sau nu s-au mai pastrat astazi dect doua
strofe.
Singura dintre cntarile epocii sale pastrate n ntregime pna astazi n cultul bisericesc este slujba Acatistului Bunei
Vestiri. Este un imn de lauda si multumire adresat Fecioarei Maria, alcatuit din 13 condace (astazi, condacul este doar o
strofa scurta) si 12 icoase (strofa mai lunga, ce dezvolta tema condacului, sub forma stihurilor ce ncep cu exclamatia
Bucura-te!). O puternica traditie bisericeasca afirma ca acest acatist a fost alcatuit de patriarhul Serghie al
Constantinopolului ( 638) n urma salvarii Constantinopolului de invazia persilor si avarilor n 626. Istoria consemneaza
cum puternica flota asediatoare a fost distrusa de o furtuna strnita n mod neasteptat, dupa ce patriarhul Serghie a
organizat o procesiune cu Vesmntul Maicii Domnului si cu icoanele lui Hristos si ale Maicii Sale pe zidurile orasului. n
semn de multumire pentru nesperatul ajutor, s-a facut priveghere la Biserica Vlaherne, unde patriarhul ar fi compus acest
imn spre lauda Fecioarei Maria, considerata aparatoarea bizantinilor. El doar a ales acest imn, considerndu-l cel mai
expresiv pentru scopul sau, si l-a rededicat Fecioarei Maria pentru a marca minunata biruinta. Nici atribuirea acestui Acatist
poetului cronicar George Pisides sau patriarhului Fotie (sec. al IX-lea) nu este sustinuta de dovezi concludente. Datarea
Imnului Acatist nainte de 626 si recunoasterea Sf. Roman Melodul drept autor al lui se bazeaza pe analiza atenta a
textului.
Strns legat de evenimentul ntruparii Mntuitorului, Imnul Acatist se citea cel mai probabil cu prilejul sarbatorii Bunei
Vestiri. Se pare ca abia dupa caderea Constantinopolului (1453) sau n preajma acestei date a intrat si n rnduiala
tipiconala a Postului Mare. Astfel, n Biserica Greceasca exista rnduiala ca n primele patru smbete ale Postului sa se
citeasca n cadrul Utreniei cte o parte din acest Acatist, n ordine cronologica.
El este citit apoi n ntregime n cadrul Utreniei zilei de smbata din Saptamna a cincea, numita Smbata Acatistului,
tipic preluat si n Biserica Ortodoxa Romna. Motivul introducerii citirii Acatistului n timpul Postului Mare l constituie
nu doar apropierea de praznicul Bunei Vestiri, ci si nvatatura mariologica si hristologica pe care o cuprinde,
legnd taina Nasterii de taina nvierii lui Hristos, ziua ntruparii de ziua cnd prin Moartea spre
nviere Hristos a mplinit planul de mntuire a lumii.
Preluat din Ziarul Lumina Mitropolia Moldovei si Bucovinei