SLUJBELE

POSTULUI MARE

MIERCURI ÎN
SĂPTĂMÎNA PATIMILOR

CONSILIUL EDITORIAL
AL BISERICII ORTODOXE DIN MOLDOVA

1
 Tipărită
cu binecuvîntarea Prea Sfințitului
NICODIM
Episcop de Edineț și Briceni

© Seminarul Teologic Liceal de fete „Sf. Cuv. Mc. Elisabeta”

Edineț

2
 ÎN SFÎNTA
ŞI MAREA ZI MIERCURI
LA UTRENIE
Preotul: Binecuvîntat este
Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi
pururea, şi în vecii vecilor.
Citeţul 1: Amin.
Sfinte Dumnezeule..., Preasfîntă
Treime..., Tatăl nostru...
Preotul: Că a Ta este împărăţia...
Citeţul 1: Amin. Doamne miluieşte
(de 12 ori). Slavă..., Şi acum..., Veniţi să ne
închinăm... (de 3 o ri)
Şi apoi citeţul începe psalmii obişnuiţi de
dimineaţă, în timpul cărora Preotul săvîrşeşte cădirea
mare.
Psalmul 19:
Auză-te Domnul în ziua necazului,
scutească-te numele Dumnezeului lui
Iacob. 2 Trimită ţie ajutor din locaşul
Său cel sfînt şi din Sion sprijinească-te pe
tine. 3 Pomenească toată je rtfa ta,
arderea de tot a ta bine-plăcută să-I fie. 4
Dea ţie Domnul după inima ta şi tot
sfatul tău să-l plinească. 5 Bucura-ne-
vom de mîntuirea Ta şi întru numele
Dumnezeului nostru ne vom mări.
Plinească Domnul toate cererile tale. 6
Acum am cunoscut că a mîntuit Domnul
pe Unsul Său, cu pute rea dreptei Sale. 7
Auzi-L-va pe Dîns ul din ce rul cel sfînt al
Lui. 8 Unii se laudă cu căruţele lor, alţii
cu caii lor, iar noi ne lăudăm cu numele
Domnului Dumne zeului nostru. 9 Aceştia
s-au împiedicat şi au căzut, iar noi ne-am
sculat şi ne-am îndreptat. 10 Doamne,
mîntuieşte pe împăratul şi ne auzi pe noi,
în orice zi Te vom chema.
Psalmul 20:
Doamne, întru puterea Ta se va
veseli împăratul şi întru mîntuirea Ta se
va bucura foarte. 2 După pofta inimii lui
i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui nu l-ai
lipsit pe el. 3 Că l-ai întîmpinat pe el cu
binecuvîntările bunătăţii, pus-ai pe capul
lui cunună de piatră scumpă. 4 Viaţă a
cerut de la Tine şi i-ai dat lui lungime de
zile în veacul veacului. 5 Mare este slava
lui întru mîntuirea Ta, slavă şi mare
3
cuviinţă vei pune peste el. 6 Că îi vei da
lui binecuvîntare în veacul veacului,
veseli-l-vei pe dîns ul întru bucurie cu
faţa Ta. 7 Că împăratul nădăjduieşte în
Domnul şi întru mila Celui Preaînalt nu
se va clăti. 8 Află-se mîna Ta peste toţi
vrăjmaşii Tăi, dreapta Ta să afle pe toţi
cei ce Te urăsc pe Tine. 9 Pune-i-vei pe ei
ca un cuptor de foc în vre mea arătării
Tale; 10 Domnul întru mînia Sa îi va
tulbura pe ei şi-i va mînca pe ei focul. 11
Rodul lor de pe pămînt îl vei pie rde şi
sămînţa lor dintre fiii oamenilor. 12 Că au
gîndit rele împotriva Ta, au cugetat
sfaturi, care nu vor putea să stea. 13 Că îi
vei pune pe ei pe fugă şi cu arcul Tău vei
ţinti capul lor. 14 Înalţă-Te, Doamne,
întru tăria Ta; cînta-vom şi vom lăuda
puterile Tale.
Slavă..., Şi acum..., Sfinte
Dumnezeule... Preasfîntă Treime..., Tatăl
nostru...
Preotul: Că a Ta este împărăţia...
Citeţul 1: Amin. Mîntuieşte,
Doamne, poporul Tău şi binecuvintează
moştenirea Ta. Biruinţă
binecredincioşilor creştini asupra celui
potrivnic dăruieşte şi cu crucea Ta
păzeşte pe poporul Tău.
Slavă ...,
Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce de
bunăvoie, poporului Tău celui nou,
numit cu numele Tău, îndurările Tale
dăruieşte, Hristoase Dumnezeule.
Veseleşte cu puterea Ta pe drept
credinciosul nostru popor, dăruindu-i lui
biruinţă asupra potrivnicilor, avînd
ajutorul Tău armă de pace, nebiruită
biruinţă.
Şi acum...,
Folositoare, neînfricată şi
neînfruntată, nu trece cu vederea, ceea ce
eşti bună, rugăciunile noastre, întru tot
lăudată Născătoare de Dumne zeu.
Întăreşte viaţa cea de obşte a
dreptmăritorilor creştini. Mîntuieşte pe
cei ce i-ai rînduit să conducă şi le dă lor
birunţă din cer, pentru că ai născut pe
Dumnezeu, ceea ce eşti una
binecuvîntată.
Preotul: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule,
după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne
miluieşte.
Corul: Doamne miluieşte (de 3 ori).
Preotul: Că milostiv şi iubitor de oameni
Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului, şi
S fîntului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Corul: Amin.
Întru numele Domnului..., binecuvintează.
Preotul: S lavă S fintei şi celei de o fiinţă şi de
viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi, totdeauna,
acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Corul: Amin.
Citeţul 1: Slavă întru cei de sus lui
Dumnezeu şi pe pămînt pace, între
oameni bunăvoire (de 3 ori).
Doamne, buzele mele vei deschide şi
gura mea va vesti lauda Ta (de 2 ori).
Psalmul 3
Doamne, cît s-au înmulţit cei ce mă
necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea; 2
Mulţi zic sufletului meu: „Nu este
mîntuire lui, întru Dumnezeul lui!” 3 Iar
Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti, slava
mea şi Cel ce înalţi capul meu. 4 Cu
glasul me u către Domnul am strigat şi m-
a auzit din muntele cel sfînt al Lui. 5 Eu
m-am culcat şi am adormit; sculatu-m-
am, că Domnul mă va sprijini. 6 Nu mă
voi te me de mii de popoare, care
împrejur mă împresoară. 7 Scoală,
Doamne, mîntuieşte-mă, Dumnezeul
meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă
vrăjmăşesc în deşert; dinţii păcătoşilor ai
zdrobit. 8 A Domnului este mîntuirea şi
peste poporul Tău, binecuvîntarea Ta.
Eu m-am culcat şi am adormit;
sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini.
Psalmul 37
Doamne, nu cu mînia Ta să mă
mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă
cerţi. 2 Că săgeţile Tale s-au înfipt în
mine, şi ai întărit peste mine mîna Ta. 3
Nu este vindecare în trupul meu de la
faţa mîniei Tale; nu este pace în oasele
mele de la faţa păcatelor mele. 4 Că
fărădelegile mele au covîrşit capul meu,
ca o sarcină grea apăsat-au peste mine. 5
Împuţitu-s-au şi au putre zit rănile mele,
de la faţa nebuniei mele. 6 Chinuitu-m-
am şi m-am gîrbovit pînă în sfîrşit, toată
ziua mîhnindu-mă umblam. 7 Că şalele
4
mele s-au umplut de ocări şi nu este
vindecare în trupul me u. 8 Necăjitu-m-
am şi m-am s merit foarte; răcnit-am din
suspinarea inimii mele. 9 Doamne,
înaintea Ta este toată dorirea mea şi
suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns. 10
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a
tăria mea şi lumina ochilor mei, şi
aceasta nu este cu mine. 11 Prietenii mei
şi vecinii mei în preajma mea s-au
apropiat şi au şezut; şi cei de aproape ai
mei departe au stat. 12 Şi se sileau cei ce
căutau sufletul meu, şi cei ce căutau cele
rele mie grăiau deşertăciuni şi
vicleşuguri toată ziua cugetau. 13 Iar eu,
ca un surd, nu auzeam şi ca un mut ce
nu-şi deschide gura sa. 14 Şi m-am făcut
ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui
mustrări. 15 Că spre Tine, Doamne, am
nădăjduit; Tu mă vei auzi, Doamne,
Dumnezeul meu, 16 Că am zis, ca nu
cumva să se bucure de mine vrăjmaşii
mei; şi cînd s-au clătinat picioarele mele,
împotriva mea s-au semeţit. 17 Că eu spre
bătăi gata sînt şi durerea mea înaintea
mea este pururea. 18 Că fărădelegea mea
eu o voi vesti şi mă voi îngriji pentru
păcatul meu; 19 Iar vrăjmaşii mei trăiesc
şi s-au întărit mai mult decît mine, şi s-au
înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept. 20
Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune mă
defăimau, că urmam bunătatea. 21 Nu mă
lăsa, Doamne, Dumnezeul me u, nu Te
depărta de la mine, 22 Ia aminte spre
ajutorul meu, Doamne al mîntuirii mele.
Nu mă lăsa, Doamne, Dumnezeul
meu, nu Te depărta de la mine. Ia aminte
spre ajutorul meu, Doamne al mîntuirii
mele.
Psalmul 62
Dumnezeule, Dumne zeul me u, pe
Tine Te caut dis-de-dimineaţă. 2 Însetat-a
de Tine sufletul me u, suspinat-a după
Tine trupul meu, 3 În pămînt pustiu şi
neumblat şi fără de apă. Aşa în locul cel
sfînt m-am arătat Ţie, ca să văd puterea
Ta şi slava Ta. 4 Că mai bună este mila
Ta decît viaţa; buzele mele Te vor lăuda.
5
Aşa Te voi binecuvînta în viaţa mea, şi
în numele Tău voi ridica mîinile mele. 6
Ca de seu şi de grăsime să se sature
sufletul meu şi cu buze de bucurie Te va
lăuda gura mea. 7 De mi-am adus aminte
de Tine în aşternutul meu, în dimineţi
am cugetat la Tine, că ai fost ajutorul
meu 8 Şi întru acoperămîntul aripilor
Tale mă voi bucura. Lipitu-s-a sufletul
meu de Tine şi pe mine m-a s prijinit
dreapta Ta. 9 Iar ei în deşert au căutat
sufletul meu, intra-vor în cele mai de jos
ale pămîntului; da-se-vor în mîinile
sabiei, părţi vulpilor vor fi. 10 Iar
împăratul se va veseli de Dumnezeu;
lăuda-se-va tot cel ce se jură întru El, că
s-a astupat gura celor ce grăiesc
nedreptăţi.
În dimineţi am cugetat la Tine, că
ai fost ajutorul meu. Şi întru
acoperămîntul aripilor Tale mă voi
bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine şi
pe mine m-a s prijinit dreapta Ta.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii
vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie
Dumnezeule (de 3 ori).
Doamne miluieşte (de 3 ori).
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
Duh.
Citeţul 2: Şi acum, şi pururea, şi în
vecii vecilor. Amin.
Psalmul 87
Doamne, Dumnezeul mîntuirii
mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea
Ta. 2 Să ajungă înaintea Ta rugăciunea
mea; pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Doamne. 3 Că s-a umplut de rele sufletul
meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. 4
Socotit am fost cu cei ce se coboară în
groapă; ajuns-am ca un om neajutorat,
între cei morţi slobod. 5 Ca nişte oameni
răniţi ce dorm în mormînt, de care nu Ţi-
ai mai adus aminte şi care au fost
lepădaţi de la mîna Ta. 6 Pusu-m-au în
groapa cea mai de jos, întru cele
întunecate şi în umbra morţii. 7 Asupra
mea s-a întărîtat mînia Ta şi toate
valurile Tale le-ai adus spre mine. 8
Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine,
ajuns-am urîciune lor. 9 Închis am fost şi
n-am putut ieşi. Ochii mei au slăbit de
suferinţă. 10 Strigat-am către Tine,
Doamne, toată ziua întins-am către Tine
mîinile mele. 11 Oare, morţilor vei face
5
minuni? Sau cei morţi se vor scula şi Te
vor lăuda pe Tine? 12 Oare, va spune
cineva în mormînt mila Ta şi adevărul
Tău în locul pierzării? 13 Oare, se vor
cunoaşte întru întuneric minunile Tale şi
dreptatea Ta în pămînt uitat? 14 Iar eu
către Tine, Doamne, am strigat şi
dimineaţa rugăciunea mea Te va
întîmpina. 15 Pentru ce, Doamne, lepezi
sufletul meu şi întorci faţa Ta de la
mine? 16 Sărac sînt eu şi în osteneli din
tinereţile mele, înălţat am fost, dar m-am
smerit şi m-am mîhnit. 17 Peste mine au
trecut mîinile Tale şi înfricoşările Tale
m-au tulburat. 18 Înconjuratu-m-au ca
apa toată ziua şi m-au cuprins deodată. 19
Depărtat-ai de la mine pe prieten şi pe
vecin, iar pe cunoscuţii mei de ticăloşia
mea.
Doamne, Dumnezeul mîntuirii
mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea
Ta. Să ajungă înaintea Ta rugăciunea
mea; pleacă urechea Ta spre ruga mea.
Psalmul 102
Binecuvintează, suflete al meu, pe
Domnul şi toate cele din lăuntrul me u,
numele cel sfînt al Lui. 2 Binecuvintează,
suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate
binefacerile Lui. 3 Pe Cel ce curăţeşte
toate fărădelegile tale; pe Cel ce vindecă
toate bolile tale; 4 Pe Cel ce izbăveşte din
stricăciune viaţa ta; pe Cel ce te
încununează cu milă şi cu îndurări; 5 Pe
Cel ce umple de bunătăţi dorirea ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţile
tale. 6 Cel ce face milostenie, Domnul, şi
judecată tuturor celor ce li se face
strîmbătate. 7 Cunoscute a făcut căile
Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale.
8
Îndurat şi milostiv este Domnul,
îndelung-răbdător şi mult-milostiv. 9 Nu
pînă în sfîrşit se va iuţi, nici în veac se va
mînia. 10 Nu după păcatele noastre a
făcut nouă, nici după fărădelegile noastre
a răs plătit nouă, 11 Ci cît este de departe
cerul de pămînt, atît este de mare mila
Lui, spre cei ce se tem de El. 12 Pe cît sînt
de departe răsăriturile de la apusuri,
depărtat-a de la noi fărădelegile noastre.
13
În ce chip miluieşte tatăl pe fii, aşa a
miluit Domnul pe cei ce se tem de El. 14
Că El a cunoscut zidirea noastră; adusu-
şi-a aminte că ţărînă sînte m. 15 Omul ca
iarba, zilele lui ca floarea cîmpului; aşa
va înflori. 16 Că vînt a trecut peste el şi nu
va mai fi, şi nu se va mai cunoaşte încă
locul său. 17 Iar mila Domnului din veac
în veac spre cei ce se tem de Dînsul, 18 Şi
dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce
păzesc legămîntul Lui 19 Şi-şi aduc
aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe
ele. Domnul în ce r a gătit scaunul Său şi
împărăţia Lui peste toţi stăpîneşte. 20
Binecuvîntaţi pe Domnul toţi înge rii Lui,
cei tari la virtute, care faceţi cuvîntul Lui
şi auziţi glasul cuvintelor Lui. 21
Binecuvîntaţi pe Domnul toate pute rile
Lui, slugile Lui, care faceţi voia Lui. 22
Binecuvîntaţi pe Domnul toate lucrurile
Lui; în tot locul stăpînirii Lui,
binecuvintează, suflete al meu, pe
Domnul.
În tot locul stăpînirii Lui,
binecuvintează, suflete al meu, pe
Domnul.
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cere rea mea, întru credincioşia
Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. 2 Să nu
intri la judecată cu robul Tău, că nimeni
din cei vii nu-i drept înaintea Ta. 3
Vrăjmaşul prigoneşte sufletul me u şi
viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a
să locuiesc în întuneric ca morţii cei din
veacuri. 4 Mîhnit e duhul în mine şi inima
mea încremenită în lăuntrul meu. 5
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de
demult; cugetat-am la toate lucrurile
Tale, la faptele mîinilor Tale m-am
gîndit. 6 Întins-am către Tine mîinile
mele, sufletul me u, ca un pămînt
însetoşat. 7 Degrab auzi-mă, Doamne, că
a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa
Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor
ce se coboară în mormînt. 8 Fă să aud
dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-e
nădejdea. Arată-mi calea pe care voi
me rge, că la Tine am ridicat sufletul
meu. 9 Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la
Tine alerg, Doamne. 10 Învaţă-mă să fac
voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.
6
Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la
pămîntul dreptăţii. 11 Pentru numele
Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru
dreptatea Ta scoate din necaz sufletul
meu. 12 Fă bunătate de stîrpeşte pe
vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce
necăjesc sufletul meu, că eu sînt robul
Tău.
Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea
Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău!
Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea
Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău!
Duhul Tău cel bun să mă
povăţuiască la pămîntul dreptăţii.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii
vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie
Dumnezeule (de 3 ori).
Preotul zice ectenia mare:
Cu pace, Domnului să ne rugăm.
Corul: Doamne miluieşte.
Pentru pacea de sus şi pentru mîntuirea
sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea
sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi pentru unirea
tuturor, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfîntă biserica aceasta şi pentru cei ce cu
credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră într-
însa, Domnului să ne rugăm.
Pentru Marele Domn şi Părintele nostru,
Preafericitul Patriarh Kiril şi pentru Domnul nostru,
Înalt Preasfinţitul Mitropolit Vladimir şi pentru
Domnul nostru, Preasfinţitul Episcop Nicodim, pentru
cinstita preoţime şi întru Hristos diaconime şi pentru
tot clerul, şi poporul, Domnului să ne rugăm.
Pentru de Dumnezeu păzită Ţara noastră,
S tăpînirea şi oastea ei, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfînt locaşul acesta, ţara aceasta şi
pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu
credinţă locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Pentru buna întocmire a văzduhului, pentru
îmbelşugarea roadelor pămîntului şi pentru vremuri
paşnice, Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi prin
aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc,
pentru cei robiţi şi pentru mîntuirea lor, Domnului să
ne rugăm.
Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul,
mînia, primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata,
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi
pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm
Corul: Ţie, Doamne.
Preotul: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea
şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului, şi S fîntului Duh,
acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Corul: Amin.
 Preotul: Aliluia. Aliluia. Aliluia. gl. 8-ea De
noapte mînecă duhul meu către Tine, Dumnezeule,
pentru că lumină sînt poruncile Tale pe pămînt.
Corul: Aliluia (de 3 ori)
Preotul: Dreptate vă învăţaţi toţi cei ce locuiţi
pe pămînt.
Corul: Aliluia (de 3 ori)
Preotul: Pizmuire va cuprinde pe poporul cel
neînvăţat şi acum focul pe cei potrivnici va mînca.
Corul: Aliluia (de 3 ori)
Preotul: Adaugă lor rele, Doamne, adaugă
rele celor măriţi ai pămîntului.
Corul: Aliluia (de 3 ori)
Şi după Aliluia, se cîntă troparul:
Iată Mirele vine în miezul nopţii şi
fericită este sluga pe care o va afla
priveghind; iar nevrednică este iarăşi cea
pe care o va afla lenevindu-se. Vezi dar,
suflete al meu, cu somnul să nu te
îngreune zi, ca să nu te dai morţii şi afară
de împărăţie să te încui, ci te deşteaptă
strigînd:”Sfînt, Sfînt, Sfînt eşti
Dumnezeule, pentru rugăciunile
Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne
pe noi”.
Slavă…,
Iată Mirele vine…
Şi acum…,
Iată Mirele vine…
Corul: Doamne, miluieşte (de 3 ori).
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh.
Citeţul 1: Şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
ŞI CITEŞTE CATISM A A 14-A:
După întîia Catismă, S E D E A L N A, glasul 3:
Podobie: De frumuseţea fecioriei tale…
Păcătoasa a venit la Tine, vărsînd mir
cu lacrimi pe picioarele Tale, Iubitorule de
oameni, şi s-a vindecat cu porunca Ta de
mirosul greu al răutăţilor; iar ucenicul cel
nemulţumitor, s uflînd împotriva harului
Tău, l-a lepădat pe el şi s-a amestecat cu
noroiul, vînzîndu-Te pentru dragostea
banilor. Slavă, Hristoase, milostivirii
Tale
Slavă…, Şi acum…, tot aceasta.
Corul: Doamne miluieşte (de 3 ori).
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh.
Citeţul 1: Şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
ŞI CITEŞTE CATISM A A 15-A:
7
După a doua Catis mă, S E D E A L N A,
glasul 4:
Podobie: Degrab ne întîmpină…
Iuda cel înşelător, poftind iubirea
de argint, a gîndit cu vicleşug să Te
vîndă, Doamne, pe Tine, comoara vieţii.
Pentru aceasta şi, îmbătîndu-se, a alergat
la iudei şi a zis călcătorilor de lege: „Ce
vreţi să-mi daţi, şi eu Îl voi da pe El vouă,
ca să-L răstigniţi?”
Slavă…, Şi acum…, tot aceasta.
Corul: Doamne miluieşte (de 3 ori).
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh.
Citeţul 1: Şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
ŞI CITEŞTE CATISM A A 16-A:
După a treia Cat ismă, S E D E A L N A,
glasul 1:
Podobie: Mormîntul tău…
Păcătoasa, ştergînd cu căldură
preacuratele Tale picioare, cu părul
capului ei, şi din adînc s uspinînd, a grăit
cu plîngere: „Îndurate, nu mă lepăda,
nici nu mă urî Dumnezeul meu, ci mă
primeşte pe mine, ceea ce mă pocăiesc, şi
mă mîntuieşte, ca un Iubitor de oameni.”
Slavă…, Şi acum…, tot aceasta.
Preotul: Şi pentru ca să ne învrednicim noi, să
ascultăm S fînta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul
nostru să-L rugăm.
Corul: Doamne, miluieşte (de 3 ori)
Preotul: Înţelepciune, drepţi să ascultăm Sfînta
Evanghelie.
Preotul: Pace tuturor.
Corul: Ş i duhului tău.
Preotul: Din sfînta Evanghelie cea de la Ioan
citire.
Corul: S lavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie.
Preotul: S ă luăm aminte.
Preotul: Evanghelia de la Ioan (XII, 17-50)
Corul: S lavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie.
Psalmul 50
Citeţul 1: Miluieşte-mă, Dumnezeule
după mare mila Ta. 2 Şi, după mulţimea
îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
3
Mai vîrtos mă spală de fărădelegea mea
şi de păcatul meu mă curăţeşte. 4 Că
fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul
meu înaintea mea este pururea. 5 Ţie
unuia am greşit şi rău înaintea Ta am
făcut, aşa încît drept eşti Tu întru
cuvintele Tale şi biruitor cînd vei judeca
Tu. 6 Că iată întru fărădelegi m-am
zămislit şi în păcate m-a născut maica
mea. 7 Că iată adevărul ai iubit; cele
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii
Tale, mi-ai arătat mie. 8 Stropi-mă-vei cu
isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai
vîrtos decît zăpada mă voi albi. 9 Auzului
meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-
vor oasele mele cele smerite. 10 Întoarce
faţa Ta de către păcatele mele, şi toate
fărădelegile mele şterge-le. 11 Inimă
curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi
duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru
ale mele. 12 Nu mă lepăda de la faţa Ta şi
Duhul Tău cel Sfînt nu-L lua de la mine.
13
Dă-mi mie bucuria mîntuirii Tale şi cu
duh stăpînitor mă întăreşte. 14 Învăţa-voi
pe cei fărădelege căile Tale şi cei
necredincioşi la Tine se vor întoarce. 15
Izbăveşte-mă de vărsarea de sînge,
Dumnezeule, Dumne zeul mîntuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16
Doamne, buzele mele vei deschide, şi
gura mea va vesti lauda Ta. 17 Că de ai fi
voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu
le vei binevoi. 18 Jertfa lui Dumnezeu:
duhul umilit; inima înfrîntă şi smerită
Dumnezeu nu o va urgisi. 19 Fă bine,
Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
şi să se zidească zidurile Ierusalimului. 20
Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii,
prinosul şi arderile de tot; atunci vor
pune pe altarul Tău viţei.
Preotul: Mîntuieşte, Dumnezeule, poporul
Tău şi binecuvintează moştenirea Ta, cercetează lumea
Ta cu milă şi cu îndurări, înalţă fruntea
dreptmăritorilor creştini şi trimite peste noi milele
Tale cele bogate; pentru rugăciunile Preacuratei
S tăpînei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea
Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă
făcătoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor
netrupeşti Puteri; cu rugăciunile cinstitului, măritului
Prooroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; cu
ale S finţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli;
cu ale celor între sfinţi Părinţilor noştri şi mari dascăli
ai lumii şi ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie
Cuvîntătorul de Dumnezeu şi Ioan Gură de Aur; cu ale
S finţilor Atanasie, Chiril şi Ioan cel Milostiv, patriarhii
Alexandriei; cu ale celor între sfinţi Părinţilor noştri:
Nicolae al Mirelor Lichiei, S piridon al Trimitundei,
făcătorilor de minuni, Calinic de la Cernica, Iosif cel
Nou, Ioan, Nectarie, Mitrofan, Iorest şi S ava, Varlaam
și Dosoftei, mitropoliții Moldovei, Gavriil, mitropolitul
Chișinăului și Hotinului şi cu ale sfinţilor sfinţiţi
mucenici: Ciprian, Ignatie, Irineu, Foca şi Haralambie,
şi cu ale tuturor sfinţilor ierarhi; cu ale sfinţilor, mari
Mucenici: Gheorghe, purtătorul de biruinţă, Dimitrie,
izvorîtorul de mir, Pantelimon, Teodor Tiron, Teodor
S tratilat şi Ioan cel Nou, cu ale sfintului Mucenic
8
Dorimedont, cu ale tuturor sfinţilor bunilor biruitori
mucenici; cu ale S fintei Cuvioase Muceniţe Elizabeta şi
cu ale Preacuvioaselor maici Parascheva și Agafia; cu
ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor
Părinţilor noştri: Antonie şi Teodosie de la Kievo-
Pecersca, Iov de la Poceaev, S erafim de la S arov,
Serghie şi Nicon de la Radonej, Ambrozie de la Optina
şi Simeon Noul-Teolog, Siluan Atonitul, şi cu ale
preacuviosului părintelui nostru Paisie de la Neamţ, cu
ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi, Ioachim
şi Ana şi cu ale tuturor sfinţilor; rugămu-Te, mult-
Milostive Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoşii, care ne
rugăm Ţie, şi ne miluieşte pe noi.
Corul: Doamne miluieşte (de 12 ori)
Preotul: Cu mila şi cu îndurările şi
cu iubirea de oameni a Unuia-Născut
Fiului Tău, cu Care eşti binecuvîntat,
împreună cu Preasfîntul şi bunul şi de
viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi
pururea, şi în vecii vecilor.
Corul: Amin.
TRICÎNTAREA
Alcătuire a lui Cosma.
Irmosul de 2 ori și troparele pe 12.
Cîntarea a 3-a, glasul al 2-lea:
Irmosul:
Corul: Pe piatra credinţei întărindu-
mă, lărgit-ai gura mea asupra vrăjmaşilor
mei; că s-a veselit duhul meu a cînta: „Nu
este sfînt ca Dumnezeul nostru şi nu este
drept afară de Tine, Doamne”.
În deşert şi cu minte înrăutăţită se
adună adunarea celor fără de lege, ca să
Te dovedească vrednic de pierzare, pe
Tine, Hristoase Mîntuitorule; Căruia
cîntăm: „Tu eşti Dumnezeul nostru, şi nu
este sfînt afară de Tine, Doamne.”
Sfatul cel cumplit al celor fără de
lege, fiind cu suflet împotrivitor lui
Dumnezeu, se sfătuieşte să ucidă ca pe un
netrebnic pe Hristos cel drept; Căruia
cîntăm: Tu eşti Dumnezeul nostru, şi nu
este sfînt afară de Tine, Doamne.
Corul: Pe piatra credinţei întărindu-
mă ...
Preotul: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne
rugăm.
Doamne miluieşte
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata, mărita
Stăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea
Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
Ţie, Doamne.
 Preotul: Că Tu eşti Împăratul păcii şi
Mîntuitorul sufletelor noastre şi Ţie slavă înălţăm,
Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh, acum şi pururea, şi
în vecii vecilor.
Corul: Amin.
C O N D A C, glasul al 4-lea:
Podobie: Cel ce Te -ai înălţat pe cruce…
Mai mult decît desfrînata făcînd
fărădelege, ploi de lacrimi nicicum nu Ţi-
am adus, Bunule; dar cu tăcere rugîndu-
mă, cad către Tine, sărutînd cu dragoste
preacuratele Tale picioare. Ca să-mi dai
iertare de greşeli ca un Stăpîn, mie, celui
ce grăiesc: „Mîntuitorule, de
întinăciunea faptelor mele curăţeşte-
mă.”
I COS
Femeia care era mai înainte
desfrînată, degrab s-a arătat înţeleaptă,
urînd lucrurile păcatului celui ruşinos şi
plăce rile trupului; aducîndu-şi aminte de
ruşinea cea mare şi de osînda pedepsei,
pe care o vor răbda desfrînatele şi
risipitorii, dintre care cel dintîi fiind eu,
mă îngrozesc; dar petrec în obiceiul cel
rău, eu, nebunul. Iar femeia cea
desfrînată, temîndu-se şi sîrguindu-se, a
venit degrabă grăind către Izbăvitorul:
„Iubitorule de oameni şi îndurate,
izbăveşte-mă de întinăciunea faptelor
mele.”
Cîntarea a 8-a:
Irmosul:
Corul: Cuvîntul tiranului pentru că
biruia, de şapte ori cuptorul a fost ars
oarecînd; în care tinerii nu s-au ars,
porunca regelui călcînd. Ci au cîntat:
„Toate lucrurile Domnului pe Domnul
lăudaţi-L, şi-L Preaînălţaţi în toţi vecii.”
Turnînd fe meia mir scump pe
domnescul Tău creştet cel dumnezeiesc şi
înfricoşător, Hristoase, a cuprins tălpile
Tale cele neîntinate cu mîini întinate şi a
grăit: „Toate lucrurile Domnului pe
Domnul lăudaţi-L, şi-L preaînălţaţi în
toţi vecii.”
Cu lacrimi a spălat picioarele
Ziditorului cea vinovată în păcate şi le-a
şters cu părul său; pentru aceea nu a
pie rdut izbăvirea faptelor ei de viaţă, ci a
grăit: „Toate lucrurile Domnului pe
9
Domnul lăudaţi-L, şi-L preaînălţaţi în
toţi vecii”.
Săvîrşitu-s-a izbăvirea celei
recunos-cătoare prin mîntuitoarele
milostiviri şi din izvorul lacrimilor, cu
care, spălîndu-se prin mărturisire, nu s-a
ruşinat, ci a grăit: „Toate lucrurile
Domnului pe Domnul lăudaţi-L, şi-L
preaînălţaţi în toţi vecii.”
Corul: Să lăudăm, bi ne să cuvîntămn şi
să ne închinăm Domnului, cîntîndu-I şi
preaînălţîndu-L pe Dînsul întru toţi vecii.
Cuvîntul tiranului pentru că biruia...
Nu se cîntă: Ceea ce eşti mai ci nstită… ci
îndată:
Cîntarea a 9-a:
Irmosul :
Corul: Cu suflete curate şi cu buze
neîntinate, veniţi să mărim pe cea nepătată
şi preacurată Maica lui Emanuel, prin ea
aducînd rugăciuni Celui ce S-a născut
dintr-însa: „Milostiveşte-Te spre sufletele
noastre, Hristoase Dumnezeule, şi ne
mîntuieşte pe noi.”
Arătîndu-se nemulţumitor, viclean
şi pizmaş, Iuda cel rău a vîndut harul cel
vrednic de Dumnezeu, prin care s-a
dezlegat datoria păcatelor, precupeţind
harul cel iubitor de Dumne zeu.
Milsotiveşte-Te spre sufletele noastre,
Hristoase Dumnezeule, şi ne miluieşte pe
noi.
Iuda, lepădîndu-se de prietenia lui
Hristos pentru aur, me rgînd a zis mai-
marilor celor fără de lege: „Ce-mi veţi da
mie şi eu voi da vouă, precum voiţi pe
Hristos, pe care Îl căutaţi?” Milostiveşte-
Te spre sufletele noastre, Hristoase,
Dumnezeule, şi ne mîntuieşte .
O, iubirea ta de arginţi cea
orbitoare, neîmpăcatule, din care ai luat
uitare de cele ce ai învăţat! Că nici toată
lumea nu este de un preţ cu sufletul şi din
deznădejde te-ai sugrumat, însuţi
spînzurîndu-te, vînzătorule. Milostiveşte-
Te spre sufletele noastre, Hristoase,
Dumnezeule, şi ne mîntuieşte.
Corul: Cu suflete curate şi cu buze...
Preotul: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne
rugăm.
 Doamne miluieşte
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata,
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi
pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Ţie, Doamne.
Preotul: Că pe Tine Te laudă toate Puterile
cereşti şi Ţie slavă înălţăm Tatălui şi Fiului, şi S fîntului
Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Amin.
L U M I N Î N D A, glasul al 3-lea:
Cămara Ta, Mîntuitorul meu, o
văd împodobită şi îmbrăcăminte nu am,
ca sa intru într-însa. Luminează-mi
haina sufletului meu, Dătătorule de
lumină, şi mă mîntuieşte. (de 3 ori)
LA U D E L E
Psalmul 148
Citeţul 2: Lăudaţi pe Domnul din
ceruri, lăudaţi-L pe El întru cele înalte. 2
Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, lăudaţi-
L pe El toate puterile Lui. 3 Lăudaţi-L pe
El, soarele şi luna, lăudaţi-L pe El, toate
stelele şi lumina. 4 Lăudaţi-L pe El,
cerurile cerurilor şi apa cea mai presus
de ceruri 5 Să laude numele Domnului, că
El a zis şi s-au făcut, El a poruncit şi s-au
zidit. 6 Pusu-le-ai pe ele în veac şi în
veacul veacului; lege le-a pus şi nu o vor
trece. 7 Lăudaţi pe Domnul toţi cei de pe
pămînt, balaurii şi toate adîncurile. 8
Focul, grindina, zăpada, gheaţa, viforul,
toate îndepliniţi cuvîntul Lui; 9 Munţii şi
toate dealurile, pomii cei roditori şi toţi
cedrii; 10 Fiarele şi toate animalele,
tîrîtoarele şi păsările cele zburătoare; 11
Împăraţii pămîntului şi toate popoarele,
căpeteniile şi toţi judecătorii pămîntului;
12
Tinerii şi fecioarele, bătrînii cu tine rii,
13
Să laude numele Domnului, că numai
numele Lui s-a înălţat. Lauda Lui pe
pămînt şi în cer. 14 Şi va înălţa puterea
poporului Lui. Cîntare tuturor cuvioşilor
Lui, fiilor lui Israel, poporului ce se
apropie de El.
Psalmul 149
Cîntaţi Domnului cîntare nouă;
lauda Lui în adunarea celor cuvioşi. 2 Să
se veselească Israel de Cel ce l-a făcut pe
el şi fiii Sionului să se bucure de
împăratul lor. 3 Să laude numele Lui în
10
horă; în timpane şi în psaltire să-I cînte
Lui. 4 Că iubeşte Domnul poporul Său şi
va învăţa pe cei blînzi şi-i va izbăvi. 5 Se
vor lăuda cuvioşii întru slavă şi se vor
bucura în aşternuturile lor. 6 Laudele
Domnului în gura lor şi săbii cu două
tăişuri în mîinile lor, 7 Ca să se răzbune
pe neamuri şi să pedepsească pe popoare,
8
Ca să lege pe împăraţii lor în obezi şi pe
cei slăviţi ai lor în cătuşe de fier, 9 Ca să
facă între dînşii judecată scrisă. Slava
aceasta este a tuturor cuvioşilor Săi.
Psalmul 150
Citeţul 2: Lăudaţi pe Domnul întru sfinţii
Lui; lăudaţi-L pe El întru tări a puterii Lui.
Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui;
lăudaţi-L pe El după mulţi mea slavei Lui.
Glasul 1:
Citeţul 1: Pe Tine, Fiul Fecioarei,
cunoscîndu-Te păcătoasa că eşti
Dumnezeu, a zis cu plîngere, rugîndu-se,
ca una ce făcuse lucruri vrednice de
lacrimi: „Dezleagă-mi datoria, porecum
mi-am dezlegat şi eu părul; iubeşte-mă
pe mine ceea ce Te iubesc, care după
dreptate eram urîtă şi Te voi propovădui
alături de vameşi, Făcătorule de bine,
Iubitorule de oameni.”
Citeţul2: Lăudaţi-L pe El în glas de
trîmbi ţă; l ăudaţi-L pe El în psaltire şi în alăută.
Citeţul1: Mirul cel de mult preţ l-a
amestecat păcătoasa cu lacrimi şi l-a
turnat peste preacuratele Tale picioare,
sărutîndu-le. Precum pe aceea îndată ai
îndreptat-o, dăruieşte-ne şi nouă iertare,
Cel ce ai pătimit pentru noi şi ne
mîntuieşte.
Citeţul 2: Lăudaţi-L pe El în ti mpane şi
în horă; lăudaţi-L pe El în strune şi org ane.
Citeţul 1: Cînd păcătoasa aducea
mirul, atunci s-a înţeles ucenicul cu cei
fără de lege. Aceea se bucură turnînd
mirul cel de mult preţ, iar el se grăbea să
vîndă pe Cel fără de preţ; aceea a
cunoscut pe Stăpînul, iar acesta se
despărţea de Stăpînul; aceea se mîntuia,
iar Iuda se făcea rob vrăjmaşului. Rea
este lenevirea, mare este pocăinţa, pe
care dăruieşte-o mie, Mîntuitorule, Cel
ce ai pătimit pe ntru noi, şi ne mîntuieşte
pe noi.
 Citeţul 2: Lăudaţi-L pe El în chi mvale
bi ne răsunătoare; lăudaţi-L pe El în chi mvale de
strigare. Toată suflarea să l aude pe Domnul!
Citeţul 1: Vai de ticăloşia lui Iuda!
Văzut-a pe păcătoasa sărutînd tălpile
Mîntuitorului şi a gîndit cu vicleşug la
sărutarea vînzării. Aceea şi-a dezlegat
părul, iar acesta s-a legat cu mînia,
aducînd, în loc de mir, răutatea cea urît-
mirositoare; că pizma nu ştie să
cinstească lucrul cel de folos. Vai de
ticăloşia lui Iuda, de care izbăveşte,
Dumnezeule, sufletele noastre.
Citeţul 2: Slavă..., glasul al 2-lea:
Citeţul 1: Păcătoasa a alergat la
mir, să cumpere mir de mult preţ, să
ungă pe Făcătorul de bine şi a strigat
către vînzătorul de mir: „Dă-mi mir, ca
să ung şi eu pe Cel ce a şters toate
păcatele mele!”
Citeţul 2: Şi acum..., glasul al 6-lea:
Citeţul 1: Cea cufundată în păcate,
Te-a aflat pe Tine liman de mîntuire şi
îndată, turnîndu-Ţi mirul cu lacrimi, a
grăit: „Iată, Cel ce aduce pocăinţă
păcătoşilor! Ci mă mîntuieşte, Stăpîne,
din valul păcatului, pentru mare mila
Ta.”
Preotul: Slavă Ţie, celui ce ne-ai
arătat nouă lumina.
Citeţul 1: Slavă întru cei de sus lui
Dumnezeu şi pe pămînt pace, între
oameni bunăvoire. Lăudămu-Te, bine Te
cuvîntăm, închinămu-ne Ţie, slăvimu-Te,
mulţumim Ţie, pentru slava Ta cea
mare. Doamne, Împărate ceresc,
Dumnezeule, Părinte atotţiitorule,
Doamne Fiule, Unule-Născut, Iisuse
Hristoase şi Duhule Sfinte. Doamne
Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumne zeu,
Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii,
miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele
lumii. Primeşte rugăciunea noastră, Cel
ce şezi de-a dreapta Tatălui şi ne
miluieşte pe noi. Că Tu eşti Unul Sfînt,
Tu eşti Unul Domn Iisus Hristos, întru
slava lui Dumnezeu Tatăl, Amin. În toate
zilele bine Te voi cuvînta şi voi lăuda
numele Tău în veac şi în veacul veacului.
11
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă
în neam şi în neam. Eu am zis: „Doamne,
miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că
am greşit Ţie. Doamne, către Tine am
scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu
eşti Dumnezeul meu. Că la Tine este
izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea
lumină. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc
pe Tine.”
Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua
aceasta, fără de păcat să ne păzim noi.
Bine eşti cuvîntat, Doamne Dumnezeul
părinţilor noştri şi lăudat şi preaslăvit
este numele Tău în veci, Amin. Fie,
Doamne, mila Ta spre noi, precum am
nădăjduit întru Tine. Bine eşti cuvîntat,
Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale.
Bine eşti cuvîntat, Stăpîne, înţelepţeşte-
mă cu îndreptările Tale. Bine eşti
cuvîntat, Sfinte, luminează-mă cu
îndreptările Tale. Doamne, mila Ta este
în veac, lucrurile mîinilor Tale nu le
trece cu vederea. Ţie se cuvine laudă, Ţie
se cuvine cîntare, Ţie slavă se cuvine,
Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh, acum
şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Preotul: S ă plinim rugăciunea noastră cea de
dimineaţă, Domnului.
Doamne miluieşte
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Ziua toată desăvîrşită, sfîntă, în pace şi fără de
păcat, la Domnul să cerem.
Dă, Doamne.
Înger de pace, credincios îndreptător, păzitor
sufletelor şi trupurilor noastre, la Domnul să cerem.
Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile
noastre, la Domnul să cerem.
Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace
lumii, la Domnul să cerem.
Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi întru
pocăinţă a o săvîrşi, la Domnul să cerem.
S fîrşit creştinesc vieţii noastre, fără durere,
neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoare
judecată a lui Hristos, să cerem.
Pe Preasfînta, curata, prea binecuvîntata,
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi
pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Ţie, Doamne.
Preotul: Că Dumnezeul milei şi al îndurărilor,
şi al iubirii de oameni eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui
şi Fiului, şi S fîntului Duh, acum şi pururea, şi în vecii
vecilor.
Amin.
Preotul: Pace tuturor.
Corul: Ş i duhului tău.
 Preotul: Capetele noastre Domnului să le
plecăm.
Corul: Ţie, Doamne.
Preotul: Că al Tău este a ne milui şi a ne
mîntui pe noi, Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm,
Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh, acum şi pururea, şi
în vecii vecilor.
Corul: Amin.
LA S T I H OA V NĂ
Stihira, galsul al 6-lea.
Astăzi a venit Hristos în casa
fariseului, şi, apropiindu-se o femeie
păcătoasă, s-a aruncat la picioarele Lui,
grăind: „Ve zi pe cea cufundată în păcate,
pe cea deznădăjduită pentru fapte, pe cea
nelepădată de către bunătatea Ta; ci-mi
dă, Doamne, iertare de cele rele şi mă
mîntuieşte”.
Citeţul 1: Umpl utu-ne-am di mineaţa de
mila Ta, Doamne, şi ne-am bucurat, şi ne-am
veselit în toate zilele noastre. Veselitu-ne-am
pentru zilele în care ne-ai smerit pe noi, pentru
anii în care am văzut rele. Caută s pre robii Tăi şi
spre lucrurile Tale şi îndreptează pe fiii lor.
Citeţul 2: Întins-a păcătoasa părul
său Ţie, Stăpînului, întins-a şi Iuda
mîinile sale la cei fără de lege. Aceea ca
să ia iertare, iar acesta ca să ia arginţi.
Pentru aceasta grăim către Tine, Celui ce
ai fost vîndut şi ne-ai mîntuit pe noi:
„Doamne, slavă Ţie”.
Citeţul 1: Şi să fie lumina Domnului
Dumnezeului nostru peste noi, şi lucrurile
mîinilor noastre le îndreptează.
Citeţul 2: Venit-a la Tine femeia
cea necurată şi întinată, vărsnd lacrimi
pe picioarele Tale, Mîntuitorule, dinainte
vestind Patima Ta. Cum mă voi uita la
Tine, Stăpîne? Că Tu ai venit să
mîntuieşti pe păcătoasa. Ridică-mă din
adînc pe mine, cea moartă, Cel ce ai
ridicat pe Lazăr din mormînt, fiind mort
de patru zile. Primeşte-mă pe mine,
ticăloasa, Doamne, şi mă mîntuieşte.
Citeţul 1: Lăuda-Te-voi pe Ti ne cu toată
inima mea, s pune-voi toate minunile Tale.
Citeţul 2: Cea defăimată pentru
viaţă şi recunoscută pentru întoarcere,
purtînd miresme, s-a apropiat de Tine,
grăind: „Să nu mă lepezi pe mine,
păcătoasa, Cel ce Te-ai născut din
Fecioară; să nu treci cu vede rea lacrimile
12
mele, Cel ce eşti bucuria îngerilor; ci mă
primeşte pe mine, cea care mă pocăiesc,
pe care nu m-ai lepădat cînd păcătuiam,
Doamne, pentru mare mila Ta.”
Citeţul 1: Slavă…, Şi acum…, g lasul 8:
Citeţul 2: Doamne, femeia aceea ce
căzuse în păcate multe, simţind
Dumnezeierea Ta, luînd rînduială de
mironosiţă şi tînguindu-se, a adus Ţie
mir mai înainte de îngropare, zicînd:
„Vai mie! Că noapte îmi este mie
înfierbîntarea desfrîului şi întunecată, şi
fără de lună pofta păcatului. Primeşte
izvoarele lacrimilor mele, Cel ce scoţi cu
norii apă din mare; pleacă-Te spre
suspinurile inimii mele, Cel ce ai plecat
cerurile cu nespusa plecăciune. Ca să
sărut preacuratele Tale picioare şi să le
şterg pe ele iarăşi cu părul capului meu.
Al căror sunet auzindu-l cu urechile Eva
în rai în amiază, de frică s-a ascuns. Cine
va cerceta mulţimea păcatelor mele şi
adîncurile judecăţilor Tale, Mîntuitorule
de suflete, Izbăvitorul meu? Să nu mă
treci cu vederea pe mine, roaba Ta, Cel
ce ai nemăsurată milă.”
Citeţul 1: Bine este a ne mărturisi
Domnului şi a cînta numele Tău,
Preaînalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi
adevărul Tău în toată noaptea (de 2 ori).
Sfinte Dumnezeule…, Preasfîntă
Treime…, Tatăl nostru…
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Citeţul 1: Amin. În Biserica slavei
tale stînd, în cer ni se pare că stăm,
Născătoare de Dumneze u, ceea ce eşti uşă
cerească; deschide-ne nouă uşile milei
tale.
Doamne miluieşte. (de 40 de ori)
Slavă…, Şi acum…, Ceea ce eşti
mai cinstită..., Întru numele Domnului...,
binecuvintează.
Preotul iese din altar, în fața ușilor împărătești şi
rosteşte ecfonisul:
Preotul: Cel ce este binecuvîntat, Hristos,
Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea,
şi în vecii vecilor.
Citeţul 1: Amin. Împărate ceresc, pe
binecredincios ul nostru popor ocroteşte-
l, credinţa o întăreşte, pe cei răi îi
îmblînzeşte, lumea o împacă, sfînt locaşul
acesta bine-l păzeşte, pe cei mai înainte
răposaţi, părinţii şi fraţii noştri, în
locaşurile drepţilor îi aşază, iar pe noi
întru pocăinţă şi mărturisire ne primeşte,
ca un bun şi de oameni Iubitor.
Preotul rosteşte rugăciunea cuviosului Efrem
Sirul:
Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie).
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o
metanie).
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că
binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie).
Şi după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru
stihuri, iarăşi în trei stări, cu 12 închinăciuni:
Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului (o
închinăciune).
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul
(o închinăciune).
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mîntuieşte-mă (o
închinăciune).
Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o
închinăciune).
Şi pe urmă iarăşi rugăciunea Sfîntului Efrem Sirul,
toată, şi la sfîrşit o metanie.
CEASUL ÎNTÎI
Citeţul 2: Veniţi să ne închinăm... (de
3 ori)
Psalmul 5
Graiurile mele ascultă-le, Doamne!
Înţelege strigarea mea! 2 Ia aminte la
glasul rugăciunii mele, Împăratul meu şi
Dumnezeul meu, căci către Tine mă voi
ruga, Doamne! 3 Dimineaţa vei auzi
glasul me u; dimineaţa voi sta înaintea Ta
şi mă vei vedea. 4 Că Tu eşti Dumne zeu,
Care nu voieşti fărădelegea, nici nu va
locui lîngă Tine cel ce vicleneşte. 5 Nu vor
sta călcătorii de lege în preajma ochilor
Tăi. Urît-ai pe toţi cei ce lucrează
fărădelege. 6 Pierde-vei pe toţi cei ce
grăiesc minciuna; pe ucigaş şi pe viclean
îl urăşte Domnul. 7 lar eu, întru mulţimea
milei Tale, voi intra în casa Ta, închina-
mă-voi spre sfînt locaşul Tău întru frica
Ta. 8 Doamne, povăţuieşte-mă întru
dreptatea Ta, din pricina duş manilor
mei! Îndreptează înaintea mea calea Ta. 9
Că nu este în gura lor adevăr, inima lor
este deşartă; groapă deschisă grumazul
lor, cu limbile lor viclenesc. 10 Judecă-i pe
ei, Dumnezeule; să cadă din sfaturile lor;
după mulţimea nelegiuirilor lor, alungă-i
pe ei, că Te-au amarît, Doamne. 11 Şi să
se veselească toţi cei ce nădăjduiesc întru
13
Tine; în veac se vor bucura şi le vei fi lor
sălaş, şi se vor lăuda cu Tine, toţi cei ce
iubesc numele Tău. 12 Că Tu vei
binecuvînta pe cel drept, Doamne, căci
cu arma buneivoiri ne-ai încununat pe
noi.
Psalmul 89
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă
în neam şi în neam. 2 Mai înainte de ce s-
au făcut munţii şi s-a zidit pămîntul şi
lumea, din veac şi pînă în veac eşti Tu. 3
Nu întoarce pe om întru sme renie, Tu,
Care ai zis: „Întoarceţi-vă, fii ai
oamenilor”, 4 Că o mie de ani înaintea
ochilor Tăi sînt ca ziua de ieri, care a
trecut, şi ca straja nopţii. 5 Nimicnicie
vor fi anii lor; dimineaţa ca iarba va
trece. 6 Dimineaţa va înflori şi va trece,
seara va cădea, se va întări şi se va usca. 7
Că ne-am sfîrşit de urgia Ta şi de mînia
Ta ne-am tulburat. 8 Pus-ai fărădelegile
noastre înaintea Ta, greşelile noastre
ascunse, la lumina feţei Tale. 9 Că toate
zilele noastre s-au împuţinat şi în mînia
Ta ne-am stins. 10 Anii noştri s-au socotit
ca pînza unui păianjen; zilele anilor
noştri sînt şaptezeci de ani; 11 Iar de vor
fi în putere, optzeci de ani, şi ce este mai
mult decît aceştia, osteneală şi durere; 12
Că trece viaţa noastră şi ne vom duce. 13
Cine cunoaşte puterea urgiei Tale şi cine
măsoară mînia Ta, după te merea de
Tine? 14 Învaţă-ne să socotim bine zilele
noastre, ca să ne îndreptăm inimile spre
înţelepciune. 15 Întoarce-Te, Doamne!
Pînă cînd vei sta departe? Mîngîie pe
robii Tăi! 16 Umplutu-ne-am dimineaţa
de mila Ta şi ne-am bucurat şi ne-am
veselit în toate zilele vieţii noastre. 17
Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai
smerit, pentru anii în care am văzut rele.
18
Caută spre robii Tăi şi spre lucrurile
Tale şi îndreptează pe fiii lor. 19 Şi să fie
lumina Domnului Dumne zeului nostru
peste noi, şi lucrurile mîinilor noastre le
îndreptează.
Psalmul 100
Mila şi judecata Ta voi cînta Ţie,
Doamne. 2 Cînta-voi şi voi me rge, cu
pricepere, în cale fără prihană. Cînd vei
veni la mine? 3 Umblat-am întru
nerăutatea inimii mele, în casa mea. 4 N-
am pus înaintea ochilor mei lucru
nelegiuit; pe călcătorii de lege i-am urît. 5
Nu s-a lipit de mine inima îndărătnică;
pe cel rău, care se depărta de mine, nu l-
am cunoscut. 6 Pe cel ce clevetea în
ascuns pe vecinul său, pe acela l-am
izgonit. 7 Cu cel mîndru cu ochiul şi
nesăţios cu inima, cu acela n-am mîncat.
8 Citeţul 2: Sfinte Dumnezeule…,
Ochii mei sînt peste credincioşii
pămîntului, ca să şadă ei împreună cu
mine. Cel ce umbla pe cale fără prihană,
acela îmi slujea. 9 Nu va locui în casa mea
cel mîndru; cel ce grăieşte nedreptăţi nu
va sta înaintea ochilor mei. 10 În dimineţi
voi judeca pe toţi păcătoşii pămîntului,
ca să nimicesc din cetatea Domnului pe
toţi cei ce lucrează fărădelegea.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii
vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie
Dumnezeule (de 3 ori).
Doamne miluieşte (de 3 ori).
Preotul în faţa uşilor împărăteşti zice troparul
acesta pe glasul al 6-lea:
Dimineaţa auzi glasul me u,
Împăratul meu şi Dumnezeul meu. (o
metanie).
Corul: Dimineaţa auzi glasul me u...
Preotul: Graiurile mele ascultă-le,
Doamne, înţelege strigarea mea. (o metanie).
Corul: Dimineaţa auzi glasul me u...
Preotul: Către Tine mă voi ruga,
Doamne. (o metanie).
Corul: Dimineaţa auzi glasul me u...
Preotul: Slavă Tatălui şi Fiului, şi
Sfîntului Duh.
Citeţul 2: Şi acum, şi pururea, şi în
vecii vecilor. Amin.
Cum te vom numi, Ceea ce eşti
plină de har? Cer, că ai răsărit pe
Soarele dreptăţii? Rai, că ai odrăslit
floarea nestricăciunii? Fecioară, că ai
rămas nestricată? Maică curată, că ai
avut în sfintele tale braţe Fiu, pe
Dumnezeul tuturor? Pe Acela roagă-L să
mîntuiască sufletele noastre.
Corul: Paşii mei îndreptează-i după
cuvîntul Tău şi să nu mă stăpînească
toată fărădelegea. (de 2 ori)
14
Izbăveşte-mă de clevetirea
oamenilor şi voi păzi poruncile Tale. (de 2
ori)
Faţa Ta arat-o peste robul Tău şi
mă învaţă îndreptările Tale. (de 2 ori)
Să se umple gura mea de lauda Ta,
Doamne, ca să laud slava Ta, toată ziua
mare cuviinţa Ta. (de 3 ori)
Preasfîntă Treime…, Tatăl nostru…
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Citeţul 2: Amin. Mai mult decît
desfrînata făcînd fărădelege, ploi de
lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule;
dar cu tăce re rugîndu-mă, cad către
Tine, sărutînd cu dragoste preacuratele
Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de
greşeli ca un Stăpîn, mie, celui ce grăiesc:
„Mîntuitorule, de întinăciunea fapte-lor
mele curăţeşte-mă”.
Doamne miluieşte (de 40 de ori).
Cel ce în toată vremea şi în tot
ceasul, în cer şi pe pămînt, eşti închinat şi
slăvit, Hristoase Dumne zeule, Îndelung-
răbdătorule, Mult-milostive şi Mult-
milosîrde; Care pe cei drepţi iubeşti şi pe
cei păcătoşi miluieşti; Care pe toţi chemi
la mîntuire pentru făgăduinţa
bunătăţilor ce au să fie; Însuţi, Doamne,
primeşte şi rugăciunile noastre în ceasul
acesta şi îndreptează viaţa noastră spre
poruncile Tale; sufletele noastre le
sfinţeşte, trupurile curăţeşte, cugetele
îndreptează, gîndurile curăţeşte şi ne
izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele
şi al dure rii. Înconjoară-ne pe noi cu
sfinţii Tăi îngeri, ca, prin mijlocirea lor,
fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajunge m la
unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
Tale celei neapropiate, că binecuvîntat
eşti în vecii vecilor. Amin.
Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă…,
Şi acum…, Ceea ce eşti mai cinstită...,
Întru numele Domnului...,
binecuvintează.
Preotul iese din altar şi rosteşte ecfonisul în fața
ușilor împărătești:
Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
miluieşte.
Citeţul 1: Amin.
Preotul cu glas tare rosteşte rugăciunea
cuviosului Părintelui nostru, Efrem Sirul:
 Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie).
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o
metanie).
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că
binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie).
Şi după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru
stihuri, iarăşi în trei stări, cu 12 închinăciuni:
Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului (o
închinăciune).
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul
(o închinăciune).
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mîntuieşte-mă (o
închinăciune).
Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o
închinăciune).
Şi pe urmă iarăşi rugăciunea Sfîntului Efrem Sirul,
toată, şi la sfîrşit o metanie.
Citeţul 2: Sfinte Dumnezeule…,
Preasfîntă Treime…, Tatăl nostru…
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Citeţul 2: Amin. Doamne miluieşte
(de 12 ori).
Hristoase, Lumina cea adevărată,
Care luminezi şi sfinţeşti pe tot omul ce
vine în lume, să se însemneze peste noi
lumina feţei Tale, ca într-însa să vedem
lumina cea neapropiată. Îndreptează
paşii noştri spre lucrarea poruncilor
Tale, pentru rugăciunile Preacuratei
Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor Tăi.
Amin.
Corul: Apărătoare Doamnă, pentru
biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din
nevoi, aduce m ţie, Născătoare de
Dumnezeu, noi, robii Tăi. Ci ca ceea ce ai
stăpînire nebiruită, izbăveşte-ne pe noi
din toate nevoile, ca să strigăm ţie:
„Bucură-te, Mireasă pururea Fecioară.”
Preotul: Slavă Ţie, Hristoase
Dumnezeule, năde jdea noastră, slavă Ţie.
Corul: Slavă…, Şi acum…, Doamne
miluieşte (de 3 ori) ...binecuvintează.
Preotul: Venind Domnul spre
patima cea de bunăvoie, pentru
mîntuirea noastră, Hristos, Adevăratul
Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile
Preacuratei Maicii Sale...
Corul: Pe Marele Domn ...
CEASUL AL TREILEA
Preotul: Binecuvîntat este
Dumnezeul nostru totdeauna acum şi
pururea, şi în vecii vecilor.
15
Citeţul 1: Amin. Slavă Ţie, Dumne-
zeul nostru, slavă Ţie. Împărate ceresc,
Mîngîietorule..., Sfinte Dumnezeule...,
Preasfîntă Treime..., Tatăl nostru...
Preotul: Că a Ta este împărăţia ...
Citeţul 1: Amin. Doamne miluieşte
(de 12 ori). Slavă..., Şi acum..., Veniţi să ne
închinăm (de 3 ori)
Psalmul 16
Auzi, Doamne, dreptatea mea, ia
aminte cererea mea, ascultă rugăciunea
mea, din buze fără de viclenie. 2 De la
faţa Ta judecata mea să iasă, ochii mei să
vadă cele drepte. 3 Cercetat-ai inima
mea, noaptea ai cercetat-o; cu foc m-ai
lămurit, dar nu s-a aflat întru mine
nedreptate. 4 Ca să nu grăiască gura mea
lucruri ome neşti, pentru cuvintele
buzelor Tale eu am păzit căi aspre. 5
Îndreaptă picioarele mele în cărările
Tale, ca să nu şovăie paşii mei. 6 Eu am
strigat, că m-ai auzit, Dumne zeule;
pleacă urechea Ta către mine şi auzi
cuvintele mele. 7 Minunate fă milele Tale,
Cel ce mîntuieşti pe cei ce nădăjduiesc în
Tine de cei ce stau împotriva dreptei
Tale. 8 Păzeşte-mă, Doamne, ca pe
lumina ochilor; cu acoperămîntul
aripilor Tale acope ră-mă 9 De faţa
necredincioşilor care mă necăjesc pe
mine. Vrăjmaşii mei sufletul me u l-au
cuprins; 10 Cu grăsime inima lor şi-au
încuiat, gura lor a grăit mîndrie. 11
Izgonindu-mă, acum m-au înconjurat;
ochii lor şi-au aţintit ca să mă plece la
pămînt. 12 Apucatu-m-au ca un leu gata
de pradă, ca un pui de leu ce locuieşte în
ascunzişuri. 13 Scoală-Te, Doamne,
întîmpină-i pe ei şi împiedică-i. Izbăveşte
sufletul meu de cel necredincios, cu sabia
Ta. 14 Doamne, desparte-mă de oamenii
acestei lumi, ce-şi iau partea în viaţă, căci
s-a umplut pîntecele lor de bunătăţile
Tale; săturatu-s-au fiii lor şi au lăsat
rămăşiţele pruncilor. 15 Iar eu întru
dreptate mă voi arăta feţei Tale, sătura-
mă-voi cînd se va arăta slava Ta.
Psalmul 24
Către Tine, Doamne, am ridicat
sufletul meu, Dumne zeul me u. 2 Spre
Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în
veac, nici să rîdă de mine vrăjmaşii mei, 3
Pentru că toţi cei ce Te aşteaptă pe Tine
nu se vor ruşina; să se ruşineze toţi cei ce
fac fărădelegi în deşert. 4 Căile Tale,
Doamne, arată-mi, şi cărările Tale mă
învaţă. 5 Îndreptează-mă spre adevărul
Tău şi mă învaţă, că Tu eşti Dumne zeu,
Mîntuitorul me u, şi pe Tine Te-am
aşteptat toată ziua. 6 Adu-Ţi aminte de
îndurările şi milele Tale, Doamne, că din
veac sînt. 7 Păcatele tinereţilor mele şi ale
neştiinţei mele nu le pomeni. 8 După mila
Ta, pomeneşte-mă Tu, pentru bunătatea
Ta, Doamne. 9 Bun şi drept este Domnul,
pentru aceasta lege va pune celor ce
greşesc în cale. 10 Îndrepta-va pe cei
blînzi la judecată, învăţa-va pe cei blînzi
căile Sale. 11 Toate căile Domnului sînt
milă şi adevăr pentru cei ce caută
aşezămîntul Lui şi mărturiile Lui. 12
Pentru numele Tău, Doamne, curăţeşte
păcatul meu,că mult este. 13 Cine este
omul cel ce se teme de Domnul? Lege va
pune lui în calea pe care a ales-o. 14
Sufletul lui întru bunătăţi se va sălăşlui şi
seminţia lui va moşteni pămîntul. 15
Domnul este întărirea celor ce se tem de
Dînsul, aşezămîntul Lui îl va arăta lor. 16
Ochii mei pururea spre Domnul, că El va
scoate din laţ picioarele mele. 17 Caută
spre mine şi mă miluieşte, că părăsit şi
sărac sînt eu. 18 Necazurile inimii mele s-
au înmulţit; din nevoile mele scoate-mă.
19
Vezi smerenia mea şi osteneala mea, şi-
mi iartă toate păcatele mele. 20 Vezi pe
vrăjmaşii mei, că s-au înmulţit şi cu ură
nedreaptă m-au urît. 21 Păzeşte sufletul
meu şi mă izbăveşte, ca să nu mă ruşine z
că am nădăjduit în Tine. 22 Cei fără
răutate şi cei drepţi s-au lipit de mine, că
Te-am aşteptat, Doamne. 23 Izbăveşte,
Dumnezeule, pe Israel din toate
necazurile lui.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după
mare mila Ta 2 Şi după mulţimea
îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
3 Iar după citirea catismei:
Mai vîrtos mă spală de fărădelegea mea
şi de păcatul meu mă curăţeşte. 4 Că
fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul
meu înaintea mea este pururea. 5 Ţie
unuia am greşit şi rău înaintea Ta am
făcut, aşa încît drept eşti Tu întru
16
cuvintele Tale şi biruitor cînd vei judeca
Tu. 6 Că iată întru fărădelegi m-am
zămislit, şi în păcate m-a născut maica
mea. 7 Că iată adevărul ai iubit; cele
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii
Tale, mi-ai arătat mie. 8 Stropi-mă-vei cu
isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai
vîrtos decît zăpada mă voi albi. 9 Auzului
meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-
vor oasele mele cele smerite. 10 Întoarce
faţa Ta de către păcatele mele, şi toate
fărădelegile mele şterge-le. 11 Inimă
curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi
duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru
ale mele. 12 Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi
Duhul Tău cel Sfînt nu-L lua de la mine.
13
Dă-mi mie bucuria mîntuirii Tale şi cu
duh stăpînitor mă întăreşte. 14 Învăţa-voi
pe cei fărădelege căile Tale şi cei
necredincioşi la Tine se vor întoarce. 15
Izbăveşte-mă de vărsarea de sînge,
Dumnezeule, Dumne zeul mîntuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16
Doamne, buzele mele vei deschide şi
gura mea va vesti lauda Ta. 17 Că de ai fi
voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu
le vei binevoi. 18 Jertfa lui Dumnezeu:
duhul umilit; inima înfrîntă şi smerită
Dumnezeu nu o va urgisi. 19 Fă bine,
Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
şi să se zidească zidurile Ierusalimului. 20
Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii,
prinosul şi arderile de tot; atunci vor
pune pe altarul Tău viţei.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii
vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie
Dumnezeule (de 3 ori).
Doamne miluieşte (de 3 ori).
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
Duh.
Citeţul 2: Şi acum, şi pururea, şi în
vecii vecilor. Amin.
ŞI CITEŞTE CATISM A A 19-A.
Preotul din faţa uşilor împărăteşti zice troparul,
glasul al 6-lea:
Doamne, Cel ce pe Preasfîntul Tău
Duh, în ceasul al treilea, L-ai trimis
Apostolilor Tăi, pe Acela, Bunule, nu-L
lua de la noi, ci Îl înnoieşte întru noi, cei
ce ne rugăm Ţie. (o metanie).
Corul: Doamne, Cel ce pe Prea-
sfîntul Tău Duh...
Preotul: Inimă curată zideşte întru
mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte
întru cele dinăuntru ale mele. (o metanie).
Corul: Doamne, Cel ce pe
Preasfîntul Tău Duh...
Preotul: Nu mă lepăda pe mine de la
faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfînt nu-L lua
de la mine. (o metanie).
Corul: Doamne, Cel ce pe
Preasfîntul Tău Duh...
Preotul: Slavă Tatălui şi Fiului, şi
Sfîntului Duh.
Citeţul 1: Şi acum, şi pururea, şi în
vecii vecilor. Amin.
Născătoare de Dumnezeu, tu eşti
viţa cea adevărată, care ai odrăslit rodul
vieţii; ţie ne rugăm: „Roagă-te, Stăpînă,
cu Sfinţii Apostoli, să miluiască sufletele
noastre.”
Preotul: citeşte Sfînta Evanghelie, după
care,
Citeţul 2: Domnul Dumne zeu bine
este cuvîn-tat. Bine este cuvîntat Domnul
ziua, în toate zilele; să facă priincioase
cele ale noastre Dumne zeul mîntuirii
noastre, Dumnezeul nostru, Dumnezeul
mîntuirii.
Sfinte Dumnezeule…, Preasfîntă
Treime…, Tatăl nostru…
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Citeţul 2: Amin. Mai mult decît
desfrînata făcînd fărădelege, ploi de
lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule;
dar cu tăce re rugîndu-mă, cad către
Tine, sărutînd cu dragoste preacuratele
Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de
greşeli ca un Stăpîn, mie celui ce grăiesc:
„Mîntuitorule, de întinăciunea faptelor
mele curăţeşte-mă.”
Doamne miluieşte (de 40 de ori).
Cel ce în toată vremea şi în tot
ceasul, în cer şi pe pămînt, eşti închinat şi
slăvit, Hristoase Dumne zeule, Îndelung-
răbdătorule, Mult-Milostive şi Mult-
Milosîrde; Care pe cei drepţi iubeşti şi pe
cei păcătoşi miluieşti; Care pe toţi chemi
la mîntuire pentru făgăduinţa
bunătăţilor ce au să fie; Însuţi, Doamne,
17
primeşte şi rugăciunile noastre în ceasul
acesta şi îndreptează viaţa noastră spre
poruncile Tale; sufletele noastre le
sfinţeşte, trupurile curăţeşte, cugetele
îndreptează, gîndurile curăţeşte şi ne
izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele
şi al dure rii. Înconjoară-ne pe noi cu
sfinţii Tăi îngeri, ca, prin mijlocirea lor,
fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajunge m la
unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
Tale celei neapropiate, că binecuvîntat
eşti în vecii vecilor. Amin.
Doamne, miluieşte (de 3 ori).
Slavă…, Şi acum…, Ceea ce eşti
mai cinstită..., Întru numele Domnului...,
binecuvintează.
Preotul iese din altar şi rosteşte ecfonisul:
Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
miluieşte.
Citeţul 1: Amin.
Preotul rosteşte rugăciunea cuviosului Efrem
Sirul:
Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie).
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o
metanie).
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că
binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie).
Şi după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru
stihuri, iarăşi în trei stări, cu 12 închinăciuni:
Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului (o
închinăciune).
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul
(o închinăciune).
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mîntuieşte-mă (o
închinăciune).
Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o
închinăciune).
Şi pe urmă iarăşi rugăciunea Sfîntului Efrem Sirul,
toată, şi la sfîrşit o metanie.
Citeţul 1: Stăpîne Dumnezeule,
Părinte atotputernice, Doamne Fiule
Unule-Născut, Iis use Hristoase şi Duhule
Sfinte, o Dumnezeire, o Pute re, miluieşte-
mă pe mine, păcătosul şi, cu judecăţile
care ştii, mîntuieşte-mă pe mine,
nevrednicul robul Tău, că bine eşti
cuvîntat în vecii vecilor. Amin.
CEASUL AL ŞASELEA
Citeţul 2: Veniţi să ne închinăm... (de
3 ori)
Psalmul 53
Dumnezeule, întru numele Tău
mîntuieşte-mă şi întru puterea Ta mă
judecă. 2 Dumnezeule, auzi rugăciunea
mea, ia aminte cuvintele gurii mele. 3 Că
străinii s-au ridicat împotriva mea şi cei
tari au căutat sufletul meu şi n-au pus pe
Dumnezeu înaintea lor. 4 Că iată,
Dumnezeu ajută mie şi Domnul este
sprijinitorul sufletului meu. 5 Întoarce-va
cele rele vrăjmaşilor mei; cu adevărul
Tău îi vei pierde pe ei. 6 De bunăvoie voi
je rtfi Ţie; lăuda-voi numele Tău,
Doamne, că este bun, 7 Că din tot necazul
m-ai izbăvit şi spre vrăjmaşii mei a privit
ochiul meu.
Psalmul 54
Auzi, Dumnezeule, rugăciunea mea
şi nu trece cu vederea ruga mea. 2 Ia
aminte spre mine şi mă ascultă; mîhnitu-
m-am întru neliniştea mea şi m-am
tulburat de glasul vrăjmaş ului şi de
necazul păcătosului. 3 Că a abătut as upra
mea fărădelege şi întru mînie m-a
vrăjmăşit. 4 Inima mea s-a tulburat întru
mine şi frica morţii a căzut peste mine; 5
Teamă şi cutremur au venit asupra mea
şi m-a acoperit întunericul. 6 Şi am zis:
„Cine-mi va da mie aripi ca de
porumbel, ca să zbor şi să mă odihnesc?”
7
Iată, m-aş îndepărta fugind şi m-aş
sălăşlui în pustie. 8 Aşteptat-am pe
Dumnezeu, Cel ce mă mîntuieşte de
puţinătatea sufletului şi de vifor. 9
Nimiceşte-i, Doamne, şi împarte limbile
lor, că am văzut fărădelege şi dezbinare
în cetate. 10 Ziua şi noaptea o va
înconjura pe ea peste zidurile ei;
fărădelege şi osteneală în mijlocul ei şi
nedreptate; 11 Şi n-a lipsit din uliţele ei
camătă şi vicleşug. 12 Că de m-ar fi ocărît
vrăjmaşul, aş fi răbdat; 13 Şi dacă cel ce
mă urăşte s-ar fi fălit împotriva mea, m-
aş fi ascuns de el. 14 Iar tu, omule,
asemenea mie, căpetenia mea şi
cunoscutul meu, 15 Care împreună cu
mine te-ai îndulcit de mîncări, în casa lui
Dumnezeu am umblat în acelaşi gînd! 16
Să vină moartea peste ei şi să se coboare
în iad de vii, 17 Că vicleşug este în
locaşurile lor, în mijlocul lor. 18 Iar eu,
către Dumnezeu am strigat şi Domnul m-
a auzit pe mine. 19 Seara şi dimineaţa, şi
la amiezi, spune-voi, voi vesti şi va auzi
glasul me u. 20 Izbăvi-va cu pace sufletul
18
meu de cei ce se apropie de mine, că
mulţi erau împotriva mea. 21 Auzi-va
Dumnezeu şi-i va sme ri pe ei, Cel ce este
mai înainte de veci. 22 Că nu este în ei
îndreptare şi nu s-au temut de
Dumnezeu. Întins-au mîinile lor
împotriva aliaţilor lor, 23 Întinat-au
legămîntul Lui. Risipiţi au fost de mînia
feţei Lui şi s-au apropiat inimile lor; 24
Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decît
untdelemnul, dar ele sînt săgeţi. 25
Aruncă spre Domnul grija ta şi El te va
hrăni; nu va da în veac clătinare
dreptului. 26 Iar Tu, Dumnezeule, îi vei
coborî pe ei în groapa stricăciunii. 27
Bărbaţii vărsători de sînge şi vicleni nu
vor ajunge la jumătatea zilelor lor; iar eu
voi nădăjdui spre Tine, Doamne.
Psalmul 90
Cel ce locuieşte în ajutorul Celui
Preaînalt, întru acoperămîntul
Dumnezeului cerului se va sălăşlui. 2 Va
zice Domnului: „Sprijinitorul meu eşti şi
scăparea mea; Dumnezeul meu, voi
nădăjdui spre Dînsul”. 3 Că El te va
izbăvi din cursa vînătorilor şi de cuvîntul
tulburător. 4 Cu spatele te va umbri pe
tine şi sub aripile Lui vei nădăjdui; ca o
armă te va înconjura adevărul Lui. 5 Nu
te vei teme de frica de noapte, de săgeata
ce zboară ziua, 6 De lucrul ce umblă în
întune ric, de molima ce bîntuie întru
amiază. 7 Cădea-vor dinspre latura ta o
mie şi zece mii de-a dreapta ta, dar de
tine nu se vor apropia. 8 Însă cu ochii tăi
vei privi şi răsplătirea păcătoşilor vei
vedea. 9 Pentru că pe Domnul, năde jdea
mea, pe Cel Preaînalt L-ai pus scăpare
ţie. 10 Nu vor veni către tine rele şi bătaie
nu se va apropia de locaşul tău. 11 Că
înge rilor Săi va porunci pentru tine ca să
te păzească în toate căile tale. 12 Pe mîini
te vor înălţa ca nu cumva să împiedici de
piatră piciorul tău. 13 Peste aspidă şi
vasilisc vei păşi şi vei călca peste leu şi
peste balaur. 14 „Că spre Mine a
nădăjduit şi-l voi izbăvi pe el, zice
Domnul; îl voi acoperi pe el,că a
cunoscut numele Meu. 15 Striga-va către
Mine şi-l voi auzi pe el; cu dînsul sînt în
necaz şi-l voi scoate pe el şi-l voi slăvi. 16
Cu lungime de zile îl voi umple pe el şi-i Mîntuitorul nostru, Hristoase
voi arăta lui mîntuirea Mea”. Dumnezeule, slavă Ţie.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Slavă…, Şi acum…, tot acesta.
Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii
vecilor. Amin. Preotul: Înţelepciune. Să luăm
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie aminte
Dumnezeule. (de 3 ori) Citeţul 2: Prochimen, glasul al 4-
Doamne miluieşte. (de 3 ori) lea: Te va binecuvînta Domnul din Sion,
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Cel ce a făcut cerul şi pămîntul.
Duh. Corul: Te va binecuvînta Domnul...
Citeţul 1: Şi acum, şi pururea, şi în Citeţul 2: Iată acum binecuvîntaţi
vecii vecilor. Amin. pe Domnul, toate slugile Domnului.
Corul: Te va binecuvînta Domnul...
ŞI CITEŞTE CATISM A A 20-A. Citeţul 2: Te va binecuvînta
Iar după citirea catismei:
Preotul înaintea uşilor împărăteşti zice troparul, Domnul din Sion.
glasul al 2-lea: Corul: Cel ce a făcut cerul şi
Cel ce în ziua şi în ceasul al şaselea pămîntul.
pe Cruce ai pironit păcatul, cel cu Preotul: Înţelepciune.
îndrăzneală, făcut de Adam în rai, şi Citeţul 2: Din Proorocia lui
zapis ul greşelilor noastre rupe-l, Iezechiel, citire:
Hristoase Dumnezeule, şi ne mîntuieşte Preotul: Să luăm aminte:
pe noi. (o metanie). Citeţul 2: Am auzit glasul Unuia,
Corul: Cel ce în ziua... care mi-a zis: “Fiul omului, am să te
Preotul: Auzi, Dumne zeule, glasul trimit la fiii lui Is rael, la aceşti oameni
meu şi nu trece cu vederea rugăciunea neascultători, care s-au răzvrătit
mea. (o metanie) împotriva Mea; ei, ca şi părinţii lor,
Corul: Cel ce în ziua... păcătuiesc înaintea Mea pînă în ziua de
Preotul: Eu către Dumneze u am astăzi. Aceşti fii sînt neruşinaţi şi cu
strigat şi Domnul m-a auzit pe mine. (o inima împietrită; la ei te trimit Eu, ca să
metanie) le zici: „Aşa grăieşte Domnul!” Ori te-or
Corul: Cel ce în ziua... asculta, ori nu te-or asculta – căci sînt un
Preotul: Slavă Tatălui şi Fiului, şi neam îndărătnic – să ştie însă că este
Sfîntului Duh. între ei un prooroc. Dar tu, fiul omului,
Citeţul 2: Şi acum, şi pururea, şi în să nu te temi de ei şi de vorbele lor să nu
vecii vecilor. Amin. te sperii, deşi ei vor fi pentru tine spini şi
Neavînd îndrăzneală pentru ciulini, şi ai să trăieşti între ei, ca între
păcatele noastre cele multe, tu, pe cel ce scorpii; să nu te temi de vorbele lor şi de
S-a născut din tine, roagă-L, Născătoare faţa lor să nu te sperii, deşi sînt un neam
de Dumnezeu Fecioară, că mult poate îndărătnic, ci să le spui cuvintele Mele,
rugăciunea Maicii spre îmblînzirea ori te-or asculta, ori nu te-or asculta, căci
Stăpînului. Nu trece cu vederea sînt un neam de răzvrătiţi. Tu însă, fiul
rugăciunile păcătoşilor, Preacurată, că omului, ascultă ce voiesc să-ţi spun! Nu fi
milostiv este şi poate să mîntuiască, Cel îndărătnic, ca acest neam de răzvrătiţi!
ce a voit a pătimi pentru noi. Deschide-ţi gura şi mănîncă ceea ce am
Troparul profeţiei, glas ul al 8-lea: să-ţi dau!”. Şi, privind eu, am văzut o
Astăzi s-a adunat adunarea cea mînă întinsă spre mine şi în ea o hîrtie
vicleană şi a gîndit asurpa Ta cele strînsă sul; şi a desfăşurat-o înaintea
deşarte; astăzi Iuda, pentru tocmeala ce mea, şi am văzut că era scrisă şi pe o
a făcut, şi-a arvunit luişi spînzurare; iar parte, şi pe alta: plîngere, tînguire şi jale
Caiafa, şi nevrînd, a mărturisit că unul era scris în ea. Apoi mi-a zis: “Fiul
pentru toţi ai luat patimă de bunăvoie, omului, mănîncă această hîrtie şi mergi
de grăieşte casei lui Israel!”. Atunci eu
19
mi-am deschis gura şi Acela mi-a dat să
mănînc hîrtia aceea şi mi-a zis: “Fiul
omului, hrăneşte-ţi pîntecele şi-ţi satură
lăuntrul tău cu această hîrtie, pe care ţi-o
dau Eu!”. Şi eu am mîncat-o, şi era în
gura mea dulce ca mierea.
Preotul: Înţelepciune. Să luăm
aminte
Citeţul 2: Prochimen, glasul al 2-
lea. Cei ce vă temeţi de Domnul,
binecuvîntaţi pe Domnul.
Corul: Cei ce vă temeţi de
Domnul...
Citeţul 2: Lăudaţi numele
Domnului, lăudaţi slugi pe Domnul.
Corul: Cei ce vă temeţi de
Domnul...
Citeţul 2: Cei ce vă temeţi de
Domnul.
Corul: Binecuvîntaţi pe Domnul.
Aici Preotul citeşte Sfînta Evanghelie.
Citeţul 1: Degrab să ne întîmpine pe
noi îndurările Tale, Doamne, că am
sărăcit foarte. Ajută-ne nouă,
Dumnezeule, Mîntuitorul nostru, pentru
slăvirea numelui Tău. Doamne,
mîntuieşte-ne pe noi şi curăţeşte păcatele
noastre pentru numele Tău.
Sfinte Dumnezeule…, Preasfîntă
Treime…, Tatăl nostru…
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Citeţul 1: Amin. Mai mult decît
desfrînata făcînd fărădelege, ploi de
lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule;
dar cu tăce re rugîndu-mă, cad către
Tine, sărutînd cu dragoste preacuratele
Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de
greşeli ca un Stăpîn, mie, celui ce grăiesc:
„Mîntuitorule, de întinăciunea faptelor
mele curăţeşte-mă.”
Doamne miluieşte (de 40 de ori).
Cel ce în toată vremea şi în tot
ceasul, în cer şi pe pămînt, eşti închinat şi
slăvit, Hristoase Dumne zeule, Îndelung-
răbdătorule, Mult-milostive şi Mult-
milosîrde; Care pe cei drepţi iubeşti şi pe
cei păcătoşi miluieşti; Care pe toţi chemi
la mîntuire pentru făgăduinţa
bunătăţilor ce au să fie; Însuţi, Doamne,
primeşte şi rugăciunile noastre în ceasul
acesta şi îndreptează viaţa noastră spre
20
poruncile Tale; sufletele noastre le
sfinţeşte, trupurile curăţeşte, cugetele
îndreptează, gîndurile curăţeşte şi ne
izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele
şi al dure rii. Înconjoară-ne pe noi cu
sfinţii Tăi îngeri, ca, prin mijlocirea lor,
fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajunge m la
unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
Tale celei neapropiate, că binecuvîntat
eşti în vecii vecilor. Amin.
Doamne miluieşte. (de 3 ori) Slavă…,
Şi acum…, Ceea ce eşti mai cinstită...,
Întru numele Domnului...,
binecuvintează.
Preotul iese din altar şi stînd înaitea ușilor
împărătești rosteşte ecfonisul:
Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
miluieşte.
Citeţul 2: Amin.
Preotul rosteşte rugăciunea cuviosului Efrem
Sirul:
Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie).
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o
metanie).
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că
binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie).
Şi după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru
stihuri, iarăşi în trei stări, cu 12 închinăciuni:
Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului (o
închinăciune).
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul
(o închinăciune).
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mîntuieşte-mă (o
închinăciune).
Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o
închinăciune).
Şi pe urmă iarăşi rugăciunea Sfîntului Efrem Sirul,
toată, şi la sfîrşit o metanie.
Citeţul 2: Dumnezeule şi Doamne al
puterilor, şi Ziditor a toată făptura, Care
pentru milostivirea milei Tale celei
neasemănate, pe Unul-Născut Fiul Tău,
pe Domnul nostru, Iisus Hristos, L-ai
trimis spre mîntuirea neamului nostru şi,
prin cinstită Crucea Lui, zapisul
păcatelor noastre l-ai rupt şi ai biruit
întru Dînsul stăpîniile şi pute rile
întune ricului; Îns uţi Stăpîne, Iubitorule
de oameni, primeşte aceste rugăciuni de
mulţumire şi de cerere ale noastre, ale
păcătoşilor şi ne izbăveşte pe noi de toată
căderea în păcat cea de tot pierzătoare şi
întunecată, şi de toţi vrăjmaşii văzuţi şi
nevăzuţi care caută să ne facă rău.
Pătrunde cu frica Ta trupurile noastre şi
nu pleca inimile noastre spre cuvinte sau
gînduri rele, ci, cu dorirea Ta, hrăneşte
sufletele noastre. Ca spre Tine totdeauna
căutînd şi cu lumina cea de la Tine
povăţuiţi fiind, la Tine, Lumina cea
neapropiată şi pururea fiitoare privind,
neîncetată mărturisire şi mulţumire Ţie
să înălţăm, Tatălui celui fără de început,
împreună Unuia-Născut Fiului Tău şi
Preasfîntului şi bunului şi de viaţă
făcătorului Tău Duh, acum şi pururea, şi
în vecii vecilor. Amin.
CEASUL AL NOUĂLEA
Citeţul 1: Veniţi să ne închinăm...
3 ori)
Psalmul 83
Cît de iubite sînt locaş urile Tale,
Doamne al pute rilor! 2 Doreşte şi se
sfîrşeşte sufletul me u după curţile
Domnului; inima mea şi trupul meu s-au
bucurat de Dumne zeul cel viu. 3 Că
pasărea şi-a aflat casă şi turtureaua cuib,
unde-şi va pune puii săi: 4 Altarele Tale,
Doamne al Pute rilor, Împăratul meu şi
Dumnezeul me u. 5 Fericiţi sînt cei ce
locuiesc în casa Ta; în vecii vecilor Te
vor lăuda. 6 Fericit este bărbatul al cărui
ajutor este de la Tine, Doamne; suişuri în
inima sa a pus, 7 În valea plîngerii, în
locul care i-a fost pus. Că binecuvîntare
va da Cel ce pune lege; 8 Merge-vor din
putere în pute re, arăta-Se-va Dumnezeul
dumnezeilor în Sion. 9 Doamne,
Dumnezeul pute rilor, auzi rugăciunea
mea! Ascultă, Dumnezeul lui Iacob! 10
Apărătorul nostru, ve zi,Dumnezeule, şi
caută spre faţa unsului Tău! 11 Că mai
bună este o zi în curţile Tale decît mii.
Ales-am a fi lepădat în Casa lui
Dumnezeu, mai vîrtos decît a locui în
locaşurile păcătoşilor. 12 Că mila şi
adevărul iubeşte Domnul; Dumnezeu har
şi slavă va da. Dumnezeu nu va lipsi de
bunătăţi pe cei ce umblă întru nerăutate.
13
Doamne al puterilor, fericit este omul
cel ce nădăjduieşte întru Tine.
Psalmul 84
Bine ai voit, Doamne, pămîntului
Tău, întors-ai robimea lui Iacob. 2 Iertat-
ai fărădelegile poporului Tău, acoperit-ai
toate păcatele lor. 3 Potolit-ai toată mînia
Ta; întorsu-Te-ai de către iuţimea mîniei
Tale. 4 Întoarce-ne pe noi, Dumnezeul
mîntuirii noastre, şi-Ţi întoarce mînia Ta
de la noi. 5 Oare, în veci Te vei mînia pe
noi? Sau vei întinde mînia Ta din neam
în neam? 6 Dumnezeule, Tu, întorcîndu-
Te, ne vei dărui viaţă, şi poporul Tău se
va veseli de Tine. 7 Arată-ne nouă,
Doamne, mila Ta şi mîntuirea Ta dă-ne-o
nouă. 8 Auzi-voi ce va grăi întru mine
Domnul Dumnezeu; că va grăi pace peste
poporul Său. 9 Şi peste cuvioşii Săi şi
peste cei ce îşi întorc inima spre Dînsul. 10
Dar mîntuirea Lui este aproape de cei ce
se tem de Dînsul, ca să se sălăşluiască
(de slava în pămîntul nostru. 11 Mila şi
adevărul s-au întîmpinat, dre ptatea şi
pacea s-au sărutat. 12 Adevărul din
pămînt a răsărit şi dreptatea din cer a
privit. 13 Că Domnul va da bunătate şi
pămîntul nostru îşi va da rodul său; 14
Dreptatea înaintea Lui va me rge şi va
pune pe cale paşii Săi.
Psalmul 85
Pleacă, Doamne, urechea Ta şi mă
auzi, ca sărac şi necăjit sînt eu. 2 Păzeşte
sufletul meu, căci cuvios sînt; mîntuieşte,
Dumnezeul meu, pe robul Tău, pe cel ce
nădăjduieşte în Tine. 3 Miluieşte-mă,
Doamne, că spre Tine voi striga toată
ziua. Veseleşte sufletul robului Tău, că
spre Tine, Doamne, am ridicat sufletul
meu. 4 Că Tu, Doamne, bun şi blînd eşti
şi mult-milostiv tuturor celor ce Te
cheamă pe Tine. 5 Ascultă, Doamne,
rugăciunea mea şi ia aminte la glasul
cererii mele. 6 În ziua necazului meu am
strigat către Tine, că m-ai auzit. 7 Nu este
asemenea Ţie între dumnezei Doamne, şi
nici fapte nu sînt ca faptele Tale. 8 Veni-
vor toate neamurile pe care le-ai făcut şi
se vor închina înaintea Ta, Doamne, şi
vor slăvi numele Tău. 9 Că mare eşti Tu,
Cel ce faci minuni, Tu eşti singurul
Dumnezeu. 10 Povăţuieşte-mă, Doamne,
pe calea Ta şi voi merge întru adevărul
Tău; veselească-se inima mea, ca să se
teamă de numele Tău. 11 Lăuda-Te-voi,
Doamne, Dumnezeul meu, cu toată inima
mea şi voi slăvi numele Tău în veac. 12 Că
mare este mila Ta spre mine şi ai izbăvit
21
sufletul me u din iadul cel mai de jos. 13
Dumnezeule, călcătorii de lege s-au
sculat asupra mea şi adunarea celor tari
a căutat sufletul meu şi nu Te-au pus pe
Tine înaintea lor. 14 Dar Tu, Doamne,
Dumnezeu îndurat şi milostiv eşti;
îndelung-răbdător şi mult-milostiv şi
adevărat. 15 Caută spre mine şi mă
miluieşte, dă tăria Ta slugii Tale şi
mîntuieşte pe fiul slujnicei Tale. 16 Fă cu
mine semn s pre bine, ca să vadă cei ce
mă urăsc şi să se ruşineze, că Tu,
Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mîngîiat.
Fă cu mine semn spre bine, ca să
vadă cei ce mă urăsc şi să se ruşineze, că
Tu, Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mîngîiat.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii
vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie
Dumnezeule (de 3 ori).
Doamne miluieşte. (de 3 ori)
Preotul înaintea uşilor împărăteşti zice troparul,
glasul al 8-lea:
Cel ce în ceasul al nouălea pentru
noi cu trupul moarte ai gustat, omoară
cugetul trupului nostru, Hristoase
Dumnezeule, şi ne mîntuieşte pe noi. (o
metanie).
Corul: Cel ce în ceasul al nouălea ...
Preotul: Să se apropie rugăciunea
mea înaintea Ta, Doamne, după cuvîntul
Tău mă înţelepţeşte. (o metanie)
Corul: Cel ce în ceasul al nouălea...
Preotul: Să intre cererea mea
înaintea Ta, Doamne, după cuvîntul Tău
mă izbăveşte. (o metanie)
Corul: Cel ce în ceasul al nouălea...
Preotul: Slavă Tatălui şi Fiului, şi
Sfîntului Duh.
Citeţul 1: Şi acum, şi pururea, şi în
vecii vecilor. Amin.
Cel ce pentru noi Te-ai născut din
Fecioară şi răstignire ai răbdat, Bunule,
Care cu moartea pe moarte ai prădat şi
învierea ai arătat, ca un Dumne zeu, nu
trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu
mîna Ta. Arată iubirea Ta de oameni,
Milostive, primeşte pe Născătoarea de
Dumnezeu, Ceea ce Te-a născut pe Tine,
care se roagă pentru noi şi mîntuieşte,
Mîntuitorul nostru, pe poporul cel
deznădăjduit.
22
Aici Preotul citeşte Sf. Evanghelie.
Nu ne lăsa pe noi pînă în sfîrşit,
pentru numele Tău cel sfînt şi nu strica
legătura Ta şi nu depărta mila Ta de la
noi, pentru Avraam, cel iubit de Tine, şi
pentru Isaac, robul Tău, şi Israel, sfîntul
Tău.
Sfinte Dumnezeule…, Preasfîntă
Treime…, Tatăl nostru…
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Citeţul 2: Amin. Mai mult decît
desfrînata făcînd fărădelege, ploi de
lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule;
dar cu tăce re rugîndu-mă, cad către
Tine, sărutînd cu dragoste preacuratele
Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de
greşeli ca un Stăpîn, mie, celui ce grăiesc:
„Mîntuitorule, de întinăciunea faptelor
mele curăţeşte-mă.”
Doamne miluieşte. (de 40 de ori)
Cel ce în toată vremea şi în tot
ceasul, în cer şi pe pămînt, eşti închinat şi
slăvit, Hristoase Dumne zeule, Îndelung-
răbdătorule, Mult-milostive şi Mult-
milosîrde; Care pe cei drepţi iubeşti şi pe
cei păcătoşi miluieşti; Care pe toţi chemi
la mîntuire pentru făgăduinţa
bunătăţilor ce au să fie; Însuţi, Doamne,
primeşte şi rugăciunile noastre în ceasul
acesta şi îndreptează viaţa noastră spre
poruncile Tale; sufletele noastre le
sfinţeşte, trupurile curăţeşte, cugetele
îndreptează, gîndurile curăţeşte şi ne
izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele
şi al dure rii. Înconjoară-ne pe noi cu
sfinţii Tăi înge ri, ca, prin mijlocirea
lor,fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajunge m la
unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
Tale celei neapropiate, că binecuvîntat
eşti în vecii vecilor. Amin.
Doamne miluieşte. (de 3 ori) Slavă…,
Şi acum…, Ceea ce eşti mai cinstită...,
Întru numele Domnului...,
binecuvintează.
Preotul iese din altar şi stînd înaitea ușilor
împărătești rosteşte ecfonisul:
Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
miluieşte.
Citeţul 2: Amin.
Preotul rosteşte rugăciunea cuviosului Efrem
Sirul:
 Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie).
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o
metanie).
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că
binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie).
Citeţul 1: Stăpîne Doamne, Iisuse
Hristoase, Dumne zeul nostru, Cel ce
îndelung ai răbdat pentru greşelile
noastre şi pînă la acest ceas de acum ne-
ai adus pe noi, întru care pe lemnul cel
de viaţă făcător fiind răstignit, tîlharului
celui bine cunoscător intrarea în rai i-ai
făcut şi cu moartea pe moarte ai
sfărîmat; curăţeşte-ne pe noi, păcătoşii şi
nevrednicii robii Tăi, că am greşit şi
fărădelegi am făcut şi nu sînte m vrednici
să ridicăm ochii noştri şi să privim la
înălţimea cerului, pentru că am lăsat
calea dreptăţii Tale şi am umblat în voile
inimii noastre; ci ne rugăm neasemănatei
bunătăţii Tale: „Iartă-ne pe noi,
Doamne, după mulţimea milei Tale şi ne
mîntuieşte pentru sfînt numele Tău, că s-
au stins întru deşertăciuni zilele noastre.
Scoate-ne din mîna potrivnicului, iartă
nouă păcatele noastre şi omoară gîndul
nostru cel trupesc. Ca lepădînd pe omul
cel vechi, întru cel nou să ne îmbrăcăm şi
Ţie să vieţuim, Stăpînul nostru şi
Făcătorului de bine. Şi aşa urmînd
poruncile Tale, la odihna cea veşnică să
ajunge m, unde este locaşul tuturor celor
ce se veselesc. Că Tu eşti cu adevărat
veselia cea adevărată şi bucuria celor ce
Te iubesc, Hristoase Dumne zeul nostru,
şi Ţie slavă înălţăm, împreună cu
Părintele Tău cel fără de început şi cu
Preasfîntul şi bunul şi de viaţă făcătorul
Tău Duh, acum şi pururea, şi în vecii
vecilor. Amin.”
Corul începe a cînta pe glasul al 8-lea:
Întru împărăţia Ta, pome neşte-ne
pe noi, Doamne, cînd vei veni întru
împărăţia Ta.
Fericiţi cei săraci cu duhul, că a
acelora este împărăţia ce rurilor.
Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, cînd vei
veni întru împărăţia Ta.
23
Fericiţi cei ce plîng, că aceia se vor
mîngîia. Pome neşte-ne pe noi, Doamne,
cînd vei veni întru împărăţia Ta.
Fericiţi cei blînzi, că aceia vor
moşteni pămîntul. Pomeneşte-ne pe noi,
Doamne, cînd vei veni întru împărăţia
Ta.
Fericiţi cei ce flămînzesc şi
însetoşează de dreptate, că aceia se vor
sătura. Pome neşte-ne pe noi, Doamne,
cînd vei veni întru împărăţia Ta.
Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor
milui. Pome neşte-ne pe noi, Doamne,
cînd vei veni întru împărăţia Ta.
Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia
vor vedea pe Dumnezeu. Pomeneşte-ne
pe noi, Doamne, cînd vei veni întru
împărăţia Ta.
Fericiţi făcătorii de pace, că aceia
fiii lui Dumnezeu se vor che ma.
Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, cînd vei
veni întru împărăţia Ta.
Fericiţi cei prigoniţi pentru
dreptate, că a acelora este împărăţia
cerurilor. Pomeneşte-ne pe noi, Doamne,
cînd vei veni întru împărăţia Ta.
Fericiţi veţi fi, cînd vă vor ocărî şi
vă vor prigoni, şi vor zice tot cuvîntul rău
împotriva voastră, minţind pentru Mine.
Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, cînd vei
veni întru împărăţia Ta.
Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata
voastră multă este în ceruri. Pomeneşte-
ne pe noi, Doamne, cînd vei veni întru
împărăţia Ta.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
Duh. Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, cînd
vei veni întru împărăţia Ta.
Şi acum, şi pururea, şi în vecii
vecilor. Amin. Pomeneşte-ne pe noi,
Doamne, cînd vei veni întru împărăţia
Ta.
Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, cînd
vei veni întru împărăţia Ta. (o metanie)
Pomeneşte-ne pe noi, Stăpîne, cînd
vei veni întru împărăţia Ta. (o metanie)
Pomeneşte-ne pe noi, Sfinte, cînd
vei veni întru împărăţia Ta. (o metanie)
Citeţul 2: Ceata cerească Te laudă
pe Tine şi zice: „Sfînt, Sfînt, Sfînt
Domnul Savaot, plin este cerul şi
pămîntul de slava Ta.”
 Citeţul 1: Apropiaţi-vă către Dînsul
şi vă veţi lumina, şi feţele voastre nu se
vor ruşina.
Citeţul 2: Ceata cerească Te laudă
pe Tine şi zice: „Sfînt, Sfînt, Sfînt
Domnul Savaot, plin este cerul şi
pămîntul de slava Ta.”
Citeţul 1: Slavă Tatălui…,
Citeţul 2: Ceata sfinţilor îngeri şi a
arhanghelilor, cu toate cereştile puteri,
Te laudă pe Tine şi zice: „Sfînt, Sfînt,
Sfînt Domnul Savaot, plin este cerul şi
pămîntul de Slava Ta.”
Citeţul 1: Şi acum…,
Citeţul 2: Cred întru unul
Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, Făcătorul
cerului şi al pămîntului, văzutelor
tuturor şi nevăzutelor. Şi întru unul
Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumne zeu,
Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut
mai înainte de toţi vecii; Lumină din
Lumină, Dumnezeu adevărat din
Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut;
Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate
s-au făcut.Care pentru noi oamenii şi
pentru a noastră mîntuire, S-a pogorît
din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul
Sfînt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut
om.Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui
Ponţiu Pilat, şi a pătimit, şi S-a îngropat.
Şi a înviat a treia zi după Scripturi. Şi S-
a suit la ceruri, şi şade de-a dreapta
Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu Slavă, să
judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie
nu va avea sfîrşit. Şi întru Duhul Sfînt,
Domnul de viaţă făcătorul, Care din
Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl
şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a
grăit prin prooroci. Întru una, sfîntă,
sobornicească şi apostolească Biserică.
Mărturisesc un botez întru iertarea
păcatelor. Aştept învierea morţilor. Şi
viaţa veacului ce va să fie. Amin.
Slăbeşte, lasă, iartă, Dumnezeule,
greşelile noastre, cele de voie şi cele fără
de voie, cele cu lucrul şi cu cuvîntul, cele
cu ştiinţă şi cu neştiinţă, cele din noapte
şi din zi, cele cu mintea şi cu gîndul, toate
le iartă nouă, ca un bun şi de oameni
Iubitor.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri,
sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia
24
Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi
pe pămînt. Pîinea noastră cea de toate
zilele dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă
greşelile noastre, precum şi noi iertăm
greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în
ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Citeţul 1: Amin. Mai mult decît
desfrînata făcînd fărădelege, ploi de
lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule;
dar, cu tăcere rugîndu-mă, cad către
Tine, sărutînd cu dragoste preacuratele
Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de
greşeli ca un Stăpîn, mie, celui ce grăiesc:
„Mîntuitorule, de întinăciunea faptelor
mele curăţeşte-mă.”
Doamne miluieşte. (de 40 de ori)
Slavă..., Şi acum..., Ceea ce eşti mai
cinstită... Întru numele Domnului...,
binecuvintează.
Preotul iese din altar şi stînd înaitea ușilor
împărătești rosteşte ecfonisul:
Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
miluieşte.
Citeţul 2: Amin.
Preotul rosteşte rugăciunea cuviosului Efrem
Sirul:
Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie).
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o
metanie).
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că
binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie).
Şi după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru
stihuri, iarăşi în trei stări, cu 12 închinăciuni:
Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului (o
închinăciune).
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul
(o închinăciune).
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mîntuieşte-mă (o
închinăciune).
Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o
închinăciune).
Şi pe urmă iarăşi rugăciunea Sfîntului Efrem Sirul,
toată, şi la sfîrşit o metanie.
Citeţul 1:Sfinte Dumnezeule…,
Preasfîntă Treime…, Tatăl nostru…
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Citeţul 1: Amin. Doamne miluieşte.
(de 12 ori)
Preasfîntă Treime, Stăpînire de o
fiinţă, Împărăţie nedespărţită, Ceea ce
eşti pricina tuturor bunătăţilor, fii
binevoitoare şi mie păcătosului; întăreşte
şi înţelepţeşte inima mea şi şterge toată
întinăciunea mea. Luminează gîndul
meu, ca totodeauna să Te slăvesc şi să Te
laud şi să mă închin Ţie şi să zic: Unul
Sfînt, unul Domn Iis us Hristos, întru
slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
Preotul: Înţelepciune.
Corul: Cuvine-se cu adevărat să te
fericim, Născătoare de Dumne zeu, cea
pururea fericită şi prea nevinovată şi
Maica Dumne zeului nostru.
Preotul: Preasfîntă Născătoare de
Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Corul: Ceea ce eşti mai cinstită
decîăt heruvimii şi mai mărită fără de
asemănare decăt serafimii, care fără
stricăciune pe Dumnezeu Cuvîntul ai
născut, pe tine cea cu adevărat,
Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Slavă…, Şi acum…, Doamne
miluieşte (de 3 ori) ... binecuvintează.
Preotul: Venind Domnul spre patima
cea de bunăvoie, pentru mîntuirea noastră,
Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru,
pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale,
ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor
Apostoli, ale sfinţilor, drepţilor şi
dumnezeieştilor Părinţi Ioachim şi Ana şi
pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască
şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de
oameni Iubitor.
Corul: Doamne miluieşte. (de 3 ori)
LA VECERNIE, MIERCURI
SEARA
LITURGHIA DARURILOR
MAI ÎNAINTE SFINŢITE
Diaconul: Binecuvintează Stăpîne.
Preotul: Binecuvîntată este
Împărăţia, a Tatălui şi a Fiului şi a
Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
Corul: Amin.
Citeţul 2: Veniţi să ne închinăm...
(de 3 ori)
Psalmul 103
Binecuvintează, suflete al meu, pe
Domnul! Doamne, Dumne zeul me u,
25
măritu-Te-ai foarte! 2 Întru strălucire şi
în mare podoabă Te-ai îmbrăcat. Cel ce
Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; 3
Cel ce întinzi ce rul ca un cort; Cel ce
acoperi cu ape cele mai de deasupra ale
lui; 4 Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce
umbli peste aripile vînturilor; 5 Cel ce
faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile
Tale pară de foc; 6 Cel ce ai întemeiat
pămîntul pe întărirea lui şi nu se va
clătina în veacul veacului. 7 Adîncul ca o
haină este îmbrăcămintea Lui; peste
munţi vor sta ape. 8 De certarea Ta vor
fugi, de glasul tunetului Tău se vor
înfricoşa. 9 Se suie munţi şi se coboară
văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele.
10
Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi
nici nu se vor întoarce să acopere
pămîntul. 11 Cel ce trimiţi izvoare în văi,
prin mijlocul munţilor vor trece ape; 12
Adăpa-se-vor toate fiarele cîmpului,
asinii sălbatici setea îşi vor potoli. 13 Peste
acelea păsările cerului vor locui; din
mijlocul stîncilor vor da glas. 14 Cel ce
adăpi munţii din cele mai de deasupra
ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va
sătura pămîntul. 15 Cel ce răsari iarbă
dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba
oamenilor; 16 Ca să scoată pîine din
pămînt şi vinul veseleşte inima omului; 17
Ca să veselească faţa cu untdelemn şi
pîinea inima omului o întăreşte. 18
Sătura-se-vor copacii cîmpului, cedrii
Libanului pe care i-ai sădit; acolo
păsările îşi vor face cuib. 19 Locaşul
cocostîrcului în chiparoşi. Munţii cei
înalţi adăpost cerbilor, stîncile scăpare
iepurilor. 20 Făcut-ai luna spre vre mi;
soarele şi-a cunoscut apusul său. 21 Pus-ai
întune ric şi s-a făcut noapte, cînd vor ieşi
toate fiarele pădurii; 22 Puii leilor mugesc
ca să apuce şi să ceară de la Dumne zeu
mîncarea lor. 23 Răsărit-a soarele şi s-au
adunat şi în culcuşurile lor se vor culca.
24
Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea
sa pînă seara. 25 Cît s-au mărit lucrurile
Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai
făcut! Umplutu-s-a pămîntul de zidirea
Ta. 26 Marea aceasta este mare şi largă;
acolo se găsesc tîrîtoare, cărora nu este
număr, vietăţi mici şi mari. 27 Acolo
corăbiile umblă; balaurul acesta pe care
l-ai zidit, ca să se joace în ea. 28 Toate
către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană
la bună vre me. 29 Dîndu-le Tu lor, vor
aduna; deschizînd Tu mîna Ta, toate se
vor umple de bunătăţi. 30 Dar întorcîndu-
Ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei
duhul lor şi se vor sfîrşi şi în ţărînă se vor
întoarce. 31 Trimite-vei duhul Tău şi se
vor zidi şi vei înnoi faţa pămîntului. 32 Fie
slava Domnului în veac! Veseli-se-va
Domnul de lucrurile Sale. 33 Cel ce caută
spre pămînt şi-l face pe el de se
cutre mură; Cel ce se atinge de munţi şi
fumegă. 34 Cînta-voi Domnului în viaţa
mea, cînta-voi Dumne zeului me u cît voi
fi. 35 Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele,
iar eu mă voi veseli de Domnul. 36 Piară
păcătoşii de pe pămînt şi cei fără de lege,
ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete
al meu, pe Domnul.
Slavă..., Şi acum..., Aliluia. (de 3 ori)
Preotul zice ectenia mare:
Cu pace, Domnului să ne rugăm.
Corul: Doamne miluieşte.
Pentru pacea de sus şi pentru mî ntuirea
sufletelor noastre, Domnului să ne rug ăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru
bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi
pentru unirea tuturor, Domnul ui să ne rugăm.
Pentru sfîntă biserica aceasta şi pentru cei
ce cu credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu
intră î ntr-î nsa, Domnului să ne rugăm.
Pentru Marele Domn şi Părintele nostru,
Preafericitul Patriarh Kiril şi pentru Domnul
nostru, Înalt Preasfinţitul Mitropolitul Vl adi mir
şi pentru Domnul nostru, Preasfinţi tul Episcop
Nicodi m, pentru cinstita preoţi me şi întru Hristos
di aconi me şi pentru tot clerul, şi poporul ,
Domnului să ne rugăm.
Pentru de Dumnezeu păzită Ţara noastră,
stăpînirea şi oastea ei, Domnului să ne rug ăm.
Pentru sfînt l ocaşul acesta, ţara aceasta şi
pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu
credinţă locuiesc într-însele, Domnului să ne
rugăm.
Pentru buna întocmire a văzduhului,
pentru îmbelşugarea roadel or pămîntului şi
pentru vremuri paşnice, Domnului să ne rug ăm.
Pentru cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi
prin aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se
ostenesc, pentru cei robi ţi şi pentru mîntuirea lor,
Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fi m izbăviţi noi de tot necazul,
mîni a, pri mejdia şi nevoia, Domnului să ne
rugăm.
Apără, mî ntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte
pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
26
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata,
mărita Stăpî na noastră, de Dumnezeu
Născătoarea şi pururea Feci oara Maria, cu toţi
sfinţii să o pomeni m.
Pe noi înşine şi unii pe alţii, şi toată vi aţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Corul: Ţie, Doamne.
Preotul: Că Ţie se cuvi ne toată slava,
cinstea şi închinăciunea, Tatăl ui şi Fiului, şi
Sfîntului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
ŞI SE CITEŞTE CATISM A a 18-a:
Se închide perdeaua sfintelor uşi, iar cel rînduit
citeşte în mijlocul bisericii starea întîia din Catisma a 18-a
din Psaltire.
Psalmul 119
Citeţul 1: Сătre Domnul am strigat,
cînd m-am necăjit, şi m-a auzit. 2
Doamne, izbăveşte sufletul me u de buzele
nedrepte şi de limba vicleană. 3 Ce se va
da ţie şi ce vei cîştiga de la limba
vicleană? 4 Săgeţi ascuţite cu cărbuni
aprinşi, trase de Cel puternic. 5 Vai mie,
că pribegia mea s-a prelungit, că locuiesc
în corturile lui Chedar! 6 Mult a pribegit
sufletul meu. 7 Cu cei ce urau pacea,
făcător de pace eram; cînd grăiam lor, se
luptau cu mine în zadar.
Psalmul 120
Ridicat-am ochii mei la munţi, de
unde va veni ajutorul me u. 2 Ajutorul
meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi
pămîntul. 3 Nu va lăsa să se clatine
piciorul tău, nici nu va dormita Cel ce te
păzeşte. 4 Iată, nu va dormita, nici nu va
adormi Cel ce păzeşte pe Israel. 5
Domnul te va păzi pe tine; Domnul este
acoperămîntul tău, de-a dreapta ta. 6
Ziua soarele nu te va arde, nici luna
noaptea. 7 Domnul te va păzi pe tine de
tot răul; păzi-va sufletul tău. 8 Domnul
va păzi intrarea ta şi ieşirea ta de acum şi
pînă în veac.
Psalmul 121
Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis
mie: „În casa Domnului vom me rge”! 2
Stăteau picioarele noastre în curţile tale,
Ierusalime! 3 Ierusalimul, cel ce este zidit
ca o cetate, ale cărei porţi sînt strîns
unite. 4 Că acolo s-au suit seminţiile,
seminţiile Domnului, după legea lui
Israel, ca să laude numele Domnului. 5
Că acolo s-au aşezat scaunele la judecată,
scaunele pentru casa lui David. 6 Rugaţi-
vă pentru pacea Ierusalimului şi pentru
îndestularea celor ce te iubesc pe tine. 7
Să fie pace în întăriturile tale şi
îndestulare în turnurile tale. 8 Pentru
fraţii mei şi pentru vecinii mei grăiam
despre tine pace. 9 Pentru casa Domnului
Dumnezeului nostru am dorit cele bune
ţie.
Psalmul 122
Către Tine, Cel ce locuieşti în cer,
am ridicat ochii mei. 2 Iată, precum sînt
ochii robilor la mîinile stăpînilor lor,
precum sînt ochii slujnicii la mîinile
stăpînei sale, aşa sînt ochii noştri către
Domnul Dumnezeul nostru, pînă ce Se va
milostivi spre noi. 3 Miluieşte-ne pe noi,
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că mult ne-
am săturat de defăimare, 4 Că prea mult
s-a săturat sufletul nostru de ocara celor
îndestulaţi şi de defăimarea celor mîndri.
Psalmul 123
De n-ar fi fost Domnul cu noi, să
spună Israel! 2 De n-ar fi fost Domnul cu
noi, cînd s-au ridicat oamenii împotriva
noastră, 3 De vii ne-ar fi înghiţit pe noi,
cînd s-a aprins mînia lor împotriva
noastră. 4 Apa ne-ar fi înecat pe noi,
şuvoi ar fi trecut peste sufletul nostru. 5
Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru
valuri înspăimîntătoare. 6 Binecuvîntat
este Domnul, Care nu ne-a dat pe noi
spre vînare dinţilor lor. 7 Sufletul nostru
a scăpat ca o pasăre din cursa
vînătorilor; cursa s-a sfărîmat şi noi ne-
am izbăvit. 8 Ajutorul nostru este în
numele Domnului, Cel ce a făcut cerul şi
pămîntul.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfîntului
Duh.
Corul: Şi acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ţie
Dumnezeule. (de 3 ori)
Făcîndu-se sfîrşitul stării întîia din Catismă,
Preotul deschide perdeaua Sf. Uşi şi din faţa Sf. M ese zice
ectenia mică.
Preotul: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne
rugăm.
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata,
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi
pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
27
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Ţie, Doamne.
Preotul: Că a Ta este stăpînirea şi a Ta este
împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului, şi a
S fîntului Duh, acum şi pururea, şi în veci vecilor.
Amin
Se închide perdeaua sfintelor uşi, iar citeţul începe
după rînduiala ştiută să citească starea a doua din Catismă.
Psalmul 124
Citeţul 1: Cei ce se încred în
Domnul sînt ca muntele Sionului; nu se
va clătina în veac cel ce locuieşte în
Ierusalim. 2 Munţi sînt împrejurul lui şi
Domnul împre jurul poporului Său, de
acum şi pînă în veac. 3 Că nu va lăsa
Domnul toiagul păcătoşilor peste soarta
drepţilor, ca să nu-şi întindă drepţii întru
fărădelege mîinile lor. 4 Fă bine, Doamne,
celor buni şi celor drepţi cu inima; 5 Iar
pe cei ce se abat pe căi nedrepte, Domnul
îi va duce cu cei ce lucrează fărădelegea.
Pace peste Israel!
Psalmul 125
Cînd a întors Domnul robia
Sionului, ne-am umplut de mîngîiere. 2
Atunci s-a umplut de bucurie gura
noastră şi limba noastră de veselie;
atunci se zicea între neamuri: „Mari
lucruri a făcut Domnul cu ei!” 3 Mari
lucruri a făcut Domnul cu noi; ne-a
umplut de bucurie. 4 Întoarce, Doamne,
robia noastră, cum întorci pîraiele spre
miazăzi. 5 Cei ce seamănă cu lacrimi, cu
bucurie vor secera. 6 Mergînd, me rgeau
şi plîngeau, aruncînd seminţele lor, dar
venind vor veni cu bucurie, ridicind
snopii lor.
Psalmul 126
De n-ar zidi Domnul casa, în zadar
s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi
Domnul cetatea, în zadar ar priveghea
cel ce o păzeşte. 2 În zadar vă sculaţi dis-
de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi tîrziu
voi care mîncaţi pîinea durerii, dacă nu
v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi. 3
Iată, fiii sînt moştenirea Domnului,
răsplata rodului pîntecelui. 4 Precum sînt
săgeţile în mîna celui viteaz, aşa sînt
copiii părinţilor tineri. 5 Fericit este omul
care-şi va umple casa de copii; nu se va
ruşina cînd va grăi cu vrăjmaşii săi în
poartă.
 Psalmul 127
Fericiţi toţi cei ce se tem de
Domnul, care umblă în căile Lui. 2 Rodul
muncii mîinilor tale vei mînca. Fericit
eşti; bine-ţi va fi! 3 Femeia ta ca o vie
roditoare în laturile casei tale; fiii tăi ca
nişte vlăstare tinere de măslin,
4
împrejurul mesei tale. Iată, aşa se va
binecuvînta omul, cel ce se teme de
Domnul. 5 Te va binecuvînta Domnul din
Sion şi vei vedea bunătăţile Ierusalimului
în toate zilele vieţii tale. 6 Şi vei vedea pe
fiii fiilor tăi. Pace peste Israel!
Psalmul 128
De multe ori s-au luptat cu mine
din tinereţile mele, să spună Israel! 2 De
multe ori s-au luptat cu mine, din
tinereţile mele şi nu m-au biruit. 3
Spatele mi-au lovit păcătoşii, întins-au
nelegiuirea lor; 4 Dar Domnul cel drept a
tăiat grumajii păcătoşilor. 5 Sa se
ruşineze şi sa se întoarcă înApoi toţi cei
ce urăsc Sionul. 6 Facă-se ca iarba de pe
acoperişuri, care, mai înainte de a fi
smulsă, s-a uscat, 7 Din care nu şi-a
umplut mîna lui secerătorul şi sînul său,
cel ce adună s nopii, 8 Şi trecătorii nu vor
zice: „Binecuvîntarea Domnului fie peste
voi!” sau: “Vă binecuvîntăm întru
numele Domnului!”.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfîntului
Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ţie
Dumnezeule. (de 3 ori)
Preotul: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne
rugăm.
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata,
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi
pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Ţie, Doamne.
Preotul: Că bun și iubitor de oameni
Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm Tatălui şi Fiului, şi
S fîntului Duh, acum şi pururea, şi în veci vecilor.
Amin
Se închide perdeaua Sf. Uşi, iar citeţul începe să
citească starea a treia din Catismă. Ajungînd la versetul: ...
închina-ne-vom la locul unde au stat
picioarele Lui… pe care îl citeşte mai rar şi cu glas
mai ridicat, se opreşte. În altar se sună atunci clopoţelul,
iar credincioşii îngenunchează stînd cu faţa la pămînt;
Cînd Preotul a adus Sfintele la prosocmidiar, se sună iarăşi
28
clopoţelul: credincioşii se ridică, iar citeţul urmează mai
departe citirea stării a treia:…Scoală-Te, Doamne…
Psalmul 129
Citeţul 1: Dintru adîncuri am strigat
către Tine, Doamne! Doamne, auzi glasul
meu! 2 Fie urechile Tale cu luare-aminte
la glasul rugăciunii mele. 3 De Te vei uita
la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va
suferi? 4 Că la Tine este milostivirea. 5
Pentru numele Tău, Te-am aşteptat,
Doamne; aşteptat-a sufletul meu spre
cuvîntul Tău, 6 Nădăjduit-a sufletul meu
în Domnul, din straja dimineţii pînă în
noapte. Din straja dimineţii să
nădăjduiască Israel spre Domnul. 7 Că la
Domnul este mila si multă mîntuire la El
8
Şi El va izbăvi pe Israel din toate
fărădelegile lui.
Psalmul 130
Doamne, nu s-a mîndrit inima mea,
nici nu s-au înălţat ochii mei, nici n-am
umblat după lucruri mari, nici după
lucruri mai presus de mine; 2
Dimpotrivă, mi-am s merit şi mi-am
domolit sufletul meu, ca un prunc
înţărcat de mama lui, ca răsplată a
sufletului meu. 3 Să nădăjduiască Israel
în Domnul, de acum şi pînă în veac!
Psalmul 131
Adu-Ţi aminte, Doamne, de David
şi de toate blîndeţile lui. 2 Cum s-a jurat
Domnului şi a făgăduit Dumne zeului lui
Iacob: 3 Nu voi intra în locaşul casei
mele, nu mă voi sui pe patul me u de
odihnă, 4 Nu voi da somn ochilor mei şi
genelor mele dormitare şi odihnă
tîmplelor mele, 5 Pînă ce nu voi afla loc
Domnului, locaş Dumne zeului lui Iacob. 6
Iată, am auzit de chivotul legii; în Efrata
L-am găsit, în ţarina lui Iaar. 7 Intra-vom
în locaşurile Lui, închina-ne-vom la locul
unde au stat picioarele Lui. 8 Scoală-Te,
Doamne, întru odihna Ta, Tu şi chivotul
sfinţirii Tale. 9 Preoţii Tăi se vor îmbrăca
cu dreptate şi cuvioşii Tăi se vor bucura.
10
Din pricina lui David, robul Tău, să nu
întorci faţa unsului Tău. 11 Juratu-S-a
Domnul lui David adevărul şi nu-l va
lepăda: “Din rodul pîntecelui tău voi
pune pe scaunul tău, 12 De vor păzi fiii tăi
legămîntul Meu şi mărturiile acestea ale
Mele, în care îi voi învăţa pe ei, şi fiii lor
vor şedea pînă în veac pe scaunul tău”. 13
Că a ales Domnul Sionul, şi l-a ales ca
locuinţă Lui. 14 “Aceasta este odihna Mea
în veacul veacului. Aici voi locui, că l-am
ales pe el. 15 Roadele lui le voi
binecuvînta foarte; pe săracii lui îi voi
sătura cu pîine. 16 Pe preoţii lui îi voi
îmbrăca cu izbăvire şi cuvioşii lui cu
bucurie se vor bucura. 17 Acolo voi face
să răsară puterea lui David; gătit-am
făclie unsului Meu. 18 Pe vrăjmaşii lui îi
voi îmbrăca cu ruşine, iar pe dînsul va
înflori sfinţenia Mea”.
Psalmul 132
Iată acum ce este bun şi ce este
frumos, decît numai a locui fraţii
împreună! 2 Aceasta este ca mirul pe cap,
care se coboară pe barbă, pe barba lui
Aaron, care se coboară pe marginea
veşmintelor lui. 3 Aceasta este ca roua
Ermonului, ce se coboară pe munţii
Sionului, că unde este unire acolo a
poruncit Domnul binecuvîntarea şi viaţa,
pînă în veac.
Psalmul 133
Iată acum binecuvîntaţi pe Domnul
toate slugile Domnului, care staţi în casa
Domnuiui, în curţile casei Dumnezeului
nostru. 2 Noaptea ridicaţi mîinile voastre
spre cele sfinte şi binecuvîntaţi pe
Domnul. 3 Te va binecuvînta Domnul din
Sion, Cel ce a făcut ce rul şi pămîntul.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfîntului
Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ţie
Dumnezeule. (de 3 ori)
Preotul: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne
rugăm.
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata,
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi
pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Ţie, Doamne.
Preotul: Că Tu ești Dumnezeul nostru,
Dumnezeu care miluiești și mîntuiești și Ție slavă
înălțăm Tatălui şi Fiului, şi S fîntului Duh, acum şi
pururea, şi în veci vecilor.
Amin
29
După catismă se cîntă, Doamne, strigat-
am…, pe glasul 1:
Corul: Doamne, strigat-am către
Tine, auzi-mă; auzi-mă, Doamne,
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă;
ia aminte la glas ul rugăciunii mele, cînd
strig către Tine, auzi-mă, Doamne.
Să se îndrepte ze rugăciunea mea ca
tămîia înaintea Ta; ridicarea mîinilor
mele, je rtfă de seară, auzi-mă, Doamne.
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi
uşă de îngrădire, împrejurul buzelor
mele. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte
de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc
păcatele mele; iar cu oamenii cei ce fac
fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor.
Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va
mustra, iar untdelemnul păcătoşilor să
nu ungă capul me u; că încă şi rugăciunea
mea este împotriva vre rilor lor.
Prăbuşească-se de pe stîncă judecătorii
lor. Auzi-se-vor graiurile mele că s-au
îndulcit, Ca o brazdă de pămînt s-au
rupt pe pămînt, risipitu-s-au oasele lor
lîngă iad. Căci către Tine, Doamne,
Doamne, ochii mei, spre Tine am
nădăjduit, să nu iei sufletul meu. Păzeşte-
mă de cursa care mi-au pus mie şi de
smintelile celor ce fac fărădelege. Cădea-
vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sînt eu
pînă ce voi trece.
Psalmul 141
Cu glasul me u către Domnul am
strigat, cu glasul meu către Domnul m-
am rugat. 2 Vărsa-voi înaintea Lui
rugăciunea mea, necazul meu înaintea
Lui voi spune. 3 Cînd lipsea dintru mine
duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele.
În calea aceasta în care am umblat,
ascuns-au cursă mie. 4 Luat-am seama
de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să
mă cunoască. Pierit-a fuga de la mine şi
nu este cel ce caută sufletul me u. 5
Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am:
“Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti în
pămîntul celor vii. 6 Ia aminte la
rugăciunea mea, că m-am sme rit foarte.
Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că
s-au întărit mai mult decît mine.
Scoate din temniţă sufletul meu, ca să
laude numele Tău, Doamne.
 Glasul 1:
Pe Tine, Fiul Fecioarei, cunoscîndu-
Te, păcătoasa că eşti Dumne zeu, a zis cu
plîngere rugîndu-se, ca una ce făcuse
lucruri vrednice de lacrimi: „Dezleagă-
mi datoria, precum mi-am dezlegat şi eu
părul; iubeşte-mă pe mine, ceea ce te
iubesc, care, după dreptate, eram urîtă,
şi Te voi propovădui alături de vameşi,
Făcătorule de bine, Iubitorule de
oameni.”
Pe mine mă aşteaptă drepţii, pî nă ce-mi vei
răspl ăti mie.
Mirul cel de mult preţ l-a amestecat
păcătoasa cu lacrimi şi l-a turnat peste
preacuratele Tale picioare, sărutîndu-le.
Precum pe aceea îndată ai îndre ptat-o,
dăruieşte-ne şi nouă iertare, cel ce ai
pătimit pentru noi, şi ne mîntuieşte.
Dintru adîncuri am strigat către Tine,
Doamne! Doamne, auzi glasul meu!
Cînd păcătoasa aducea mirul,
atunci s-a înţeles ucenicul cu cei fără de
lege. Aceea se bucura turnînd mirul cel
de mult preţ, iar el se grăbea să vîndă pe
Cel fără de preţ; aceea a cunoscut pe
Stăpînul, iar acesta se despărţea de
Stăpînul; aceea se mîntuia, iar Iuda se
făcea rob al vrăjmaşului. Rea este
lenevirea, mare este pocăinţa, pe care
dăruieşte-o mie, Mîntuitorule, Cel ce ai
pătimit pentru noi, şi ne mîntuieşte pe
noi.
Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul
rugăciunii mele.
Vai de ticăloşia lui Iuda! Văzut-a pe
păcătoasa sărutînd tălpile Mîntuitorului
şi a gîndit cu vicleşug la sărutarea
vînzării. Aceea şi-a dezlegat părul, iar
acesta s-a legat cu mînia, aducînd, în loc
de mir, răutatea cea urît-mirositaore; că
pizma nu ştie să cinstească lucrul cel de
folos. Vai de ticăloşia lui Iuda, de care
fereşte, Dumnezeule, sufletele noastre.
De Te vei uita la fărădelegi, Doamne,
Doamne, cine va suferi? Că la Tine este
milosti virea.
Glasul al 2-lea:
Păcătoasa a alergat să cumpere mir
de mult preţ, să ungă pe Făcătorul de
30
bine şi a grăit către vînzătorul de mir:
„Dă-mi mir, ca să ung şi eu pe Cel ce a
şters toate păcatele mele.”
Pentru numele Tău, Te-am aşteptat,
Doamne; aşteptat-a sufletul meu spre cuvîntul
Tău, Nădăjduit-a sufletul meu în Domnul.
Glasul al 6-lea:
Cea cufundată în păcate Te-a aflat
pe Tine liman de mîntuire şi, îndată,
turnîndu-Ţi mirul cu lacrimi, a grăit:
„Iată, Cel ce aduce pocăinţa păcătoşilor!
Ci mă izbăveşte, Stăpînie, din valul
păcatului, pentru mare mila Ta.”
Din straja di mineţii pî nă în noapte. Din
straja di mi neţii să nădăjduiască Israel spre
Domnul.
Astăzi a venit Hristos în casa
fariseului şi, apropiindu-se o femeie
păcătoasă, s-a aruncat la picioarele Lui,
grăind: „Ve zi pe cea cufundată în păcate,
pe cea deznădăjduită pentru fapte, pe cea
nelepădată de către bunătatea Ta; şi-mi
dă, Doamne, iertare de cele rele şi mă
mîntuieşte.”
Că l a Domnul este mila si multă mîntuire
la El şi El va izbăvi pe Israel din toate
fărădelegile lui.
Întins-a păcătoasa părul său Ţie,
Stăpînului, întins-a şi Iuda mîinile sale la
cei fără de lege. Aceea ca să ia iertare, iar
acesta ca să ia arginţi. Pentru aceasta
grăim către Tine, Celui ce ai fost vîndut
şi ne-ai mîntuit pe noi: „Doamne, slavă
Ţie.”
Lăudaţi pe Domnul toate neamurile;
lăudaţi-L pe El toate popoarele;
Venit-a la Tine femeia cea necurată
şi întinată, vărsînd lacrimi pe picioarele
Tale, Mîntuitorule, dinainte vestind
patima Ta. Cum mă voi uita la Tine,
Stăpîne? Că Tu ai venit să mîntuieşti pe
păcătoasă. Ridică-mă din adînc pe mine
cea moartă, Cel ce ai ridicat pe Lazăr din
mormînt, fiind mort de patru zile.
Primeşte-mă pe mine, ticăloasa, Doamne,
şi mă mîntuieşte.
Că s-a întărit mila Lui peste noi şi
adevărul Domnului rămîne în veac.
Cea defăimată pentru viaţă şi
recunoscută pentru întoarce re, purtînd
miresme, s-a apropiat de Tine, grăind:
„Să nu mă lepezi pe mine păcătoasa, Cel
ce Te-ai născut din Fecioară; să nu treci
cu vederea lacrimile mele, Cel ce eşti
bucuria îngerilor; ci mă primeşte pe
mine, cea care mă pocăiesc, pe care nu
m-ai lepădat cînd păcătuiam, Doamne,
pentru mare mila Ta.”
Slavă…, Şi acum…, glasul 8:
Doamne, femeia cea ce căzuse în
păcate multe, simţind Dumnezeirea Ta,
luînd rînduială de mironosiţă, şi,
tînguindu-se a adus Ţie mir mai înainte
de îngropare, zicînd: „Vai mie! Că
noapte îmi este mie înfierbîntarea
desfrîului şi întunecată şi fără de lună
pofta păcatului. Primeşte izvoarele
lacrimilor mele, Cel ce scoţi cu norii apa
din mare; pleacă-Te spre suspinurile
inimii mele, Cel ce ai plecat cerurile cu
nespusa plecăciune. Ca să sărut
preacuratele Tale picioare şi să le şterg
pe ele iarăşi cu părul capului meu. Al
căror sunet, auzindu-l cu urechile Eva în
rai în amiază-zi, de frică s-a ascuns. Cine
va cerceta mulţimea păcatelor mele şi
adîncurile judecăţilor Tale, Mîntuitorule
de suflete, Izbăvitorul meu? Să nu mă
treci cu vederea pe mine, roaba Ta, Cel
ce ai nemăsurată milă.”
V O H O D cu Evanghelia
Preotul : Înţelepciune drepţi.
Corul: Lumină lină a sfintei slave a
Tatălui ceresc Celui fără de moarte,
Celui Sfînt şi Fe ricit, Iisuse Hristoase,
venind la apusul soarelui, văzînd lumina
cea de seară, lăudăm pe Tatăl şi pe Fiul,
şi pe Sfîntul Duh, Dumnezeu; vrednic eşti
în toată vre mea a fi lăudat de glasuri
cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai
viaţă, pentru aceasta lumea Te slăveşte.
Preotul: Să luăm aminte. Pace
tuturor.
Corul: Şi duhului tău.
Preotul: Înţelepciune.
Citeţul 1: Prochimen, glasul al 4-
lea: Lăudaţi pe Dumnşezeul cerului, că în
veac este mila Lui.
Corul: Lăudaţi pe Dumnezeul
cerului...
31
Citeţul 1: Lăudaţi pe Dumnezeul
dumnezeilor, că în veac este mila Lui.
Corul: Lăudaţi pe Dumnezeul
cerului...
Citeţul1: Lăudaţi pe Dumnezeul
cerului.
Corul: Că în veac este mila Lui.
Preotul: Înţelepciune.
Citeţul 1: De la Ieşire, citire:
Preotul: Să luăm aminte:
Citeţul 1: Iar după multă vre me,
cînd Moise se făcuse mare, a ieşit la fiii
lui Is rael, fraţii săi, şi a văzut muncile lor
cele grele. Cu prilejul acesta, a văzut el
pe un egiptean că bătea pe un evreu
dintre fiii lui Is rael, fraţii săi; şi, căutînd
încoace şi încolo şi nevăzînd pe nimeni, el
a ucis pe egiptean şi l-a ascuns în nisip.
Apoi iarăşi, a doua zi, a văzut doi evrei
certîndu-se şi a zis asupritorului:
“Pentru ce baţi pe aproapele tău?”.
Acela însă i-a răspuns: “Cine te-a pus
căpetenie şi judecător peste noi? Nu
cumva vrei să mă omori şi pe mine, cum
ai omorît ieri pe egipteanul acela?”. Şi s-
a spăimîntat Moise şi a zis: „Cu adevărat
s-a vădit fapta aceasta!”. Iar dacă a aflat
Faraon de fapta aceasta, el a voit să
ucidă pe Moise. Moise însă a fugit de la
faţa lui Faraon şi s-a dus în ţara Madian;
şi, sosind în ţara Madian, s-a oprit la o
fîntînă. Preotul din Madian însă avea
şapte fete, care păşteau oile tatălui lor.
Şi, venind acestea, au scos apă şi au
umplut adăpătorile, ca să adape oile
tatălui lor. Dar, venind păstorii, le-au
alungat. Atunci s-a sculat Moise şi le-a
apărat, le-a scoas apă şi le-a adăpat oile.
Mergînd ele la tatăl lor, Raguel, acesta
le-a zis: „Cum de aţi venit astăzi aşa de
curînd?”. Iar ele au zis: „Un egiptean
oarecare ne-a apărat de păstori, ne-a scos
apă şi ne-a adăpat oile noastre”. Zis-a
acela către fiicele sale: „Dar unde este
acela? De ce l-aţi lăsat? Che maţi-l şi daţi-
i să mănînce pîine!”. Şi a rămas Moise la
omul acela, iar el a dat pe fiica sa, Sefora,
de soţie lui Moise. Aceasta, luînd în
pîntece, a născut un fiu şi i-a pus Moise
numele Gherşom, zicînd: “Am ajuns
pribeag în ţară străină”. Şi, luînd iarăşi
femeia în pîntece, a născut alt fiu şi i-a
pus numele Eliezer, pentru că şi-a zis:
„Dumnezeul tatălui meu mi-a fost ajutor
şi m-a scăpat din mîna lui Faraon”.
Preotul: Înţelepciune. Să luăm
aminte.
Citeţul 2: Prochimen, glasul al 4-
lea: Doamne, mila Ta este în veac;
lucrurile mîinilor Tale nu le trece cu
vederea.
Corul: Doamne, mila Ta este în
veac...
Citeţul 2: Lăuda-Te-voi, Doamne,
cu toată inima mea, că ai auzit cuvintele
gurii mele, şi înaintea înge rilor voi cînta
Ţie.
Corul: Doamne, mila Ta este în
veac...
Citeţul 2: Doamne, mila Ta este în
veac.
Corul: Lucrurile mîinilor Tale nu le
trece cu vederea.
În timp ce Preotul rosteşte aceste cuvinte,
paraclisierul sună din clopoţel şi tot poporul
îngenunchează stînd cu faţa la pămînt.
Preotul luînd în ambele mîini cădeln iţa şi o
lu mînare aprinsă, stînd în faţa prestolului cu faţa
spre răsărit şi făcînd semnul sfintei Cruci zice:
Înţelepciune drepţi. Apoi întorcîndu-se cu faţa
spre apus, la popor, zice: Lumina lui Hritos
luminează tuturor.
După ce Preotul rosteşte aceste cuvinte,
paraclisierul sună iarăşi din clopoţel şi poporul se
rid ică de la pămînt
Citeţul 2: De la Iov, citire:
Preotul: Să luăm aminte:
Citeţul 2: Apoi iarăşi veniră, într-o
zi, îngerii lui Dumnezeu, să se înfăţişeze
înaintea Domnului şi Satan veni şi el
printre ei, să se înfăţişeze înaintea
Domnului. Şi Domnul a zis către Satan:
“De unde vii?”. Iar Satan a răs puns
Domnului şi a zis: “Am dat tîrcoale pe
pămînt şi m-am plimbat în s us şi în jos”.
Şi Domnul a zis către Satan: “Ai luat tu
seama la robul Meu, Iov? Că nu este nici
unul ca el pe pămînt, fără prihană şi
drept, şi temător de Dumnezeu, şi care să
se ferească de ce este rău? El se ţine cu
putere în statornicia lui şi tu M-ai
întărîtat pe nedrept împotriva lui, ca să-l
prăpădesc” Dar Satan a răs puns
Domnului şi a zis: “Cojoc pentru cojoc!
Că tot ce are omul dă pentru viaţa lui.
32
Dar ia întinde-Ţi mîna şi atinge-Te de
osul şi de carnea lui! Să vede m dacă nu
Te va blestema în faţă”. Şi Domnul a zis
către Satan: “Îl dau în puterea ta! Numai
nu te atinge de viaţa lui”. Atunci Satan a
plecat dinaintea Domnului şi a lovit pe
Iov cu lepră, din tălpile picioarelor pînă
în creştetul capului. Şi a luat Iov un ciob
ca să se scarpine, şi şedea pe gunoi, afară
din oraş. Atunci nevasta lui a zis către el:
„Te ţii me reu în statornicia ta? Blestemă
pe Dumnezeu şi mori!”. Dar Iov i-a
răspuns: „Vorbeşti cum ar vorbi una din
femeile nebune! Ce? Dacă am primit de
la Dumne zeu cele bune, nu vom primi
oare şi pe cele rele?”. Şi între toate
acestea, Iov n-a păcătuit deloc cu buzele
sale.
Preotul: Înțelepciune.
Şi se cîntă “Să se îndrepte ze
rugăciunea mea…” de 5 ori.
Trio: Să se îndrepteze rugăciunea
mea ca tămîia înaintea Ta; ridicarea
mîinilor mele, je rtfă de seară.
Corul: Să se îndrepte ze
rugăciunea...
Trio: Doamne, strigat-am către
Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul
rugăciunii mele, cînd strig către Tine.
Corul: Să se îndrepte ze
rugăciunea...
Trio: Pune, Doamne, strajă gurii
mele şi uşă de îngrădire, împrejurul
buzelor mele.
Corul: Să se îndrepte ze
rugăciunea...
Trio: Să nu abaţi inima mea spre
cuvinte de vicleşug, ca să-mi
dezvinovăţesc păcatele mele
Corul: Să se îndrepte ze
rugăciunea...
Trio: Să se îndrepteze rugăciunea
mea ca tămîia înaintea Ta; ridicarea
mîinilor mele, je rtfă de seară.
După sfîrșitul cîntării d in fața sfintei mese
Preotul, cu glas tare, rosteşte rugăciunea
cuviosului Părintelu i nostru Efrem Sirul:
Doamne şi Stăpînul vieţii mele, duhul
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpî nie
şi al grăirii în deşert, nu mi-l da mie. (o metanie)
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii
Tale. (o metanie)
 Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca vor oasele mele cele smerite. 10 Întoarce
să-mi văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe faţa Ta de către păcatele mele şi toate
fratele meu, că bi necuvî ntat eşti în vecii vecilor.
fărădelegile mele şterge-le. 11 Inimă
Amin. (o metanie)
Preotul: Înţelepci une, drepţi să ascultăm curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi
Sfînta Evanghelie. Pace tuturor. duh dre pt înnoieşte întru cele dinăuntru
Corul: Şi duhului tău. ale mele. 12 Nu mă lepăda de la faţa Ta şi
Preotul: Din Sfînta Evanghelie cea de la Duhul Tău cel Sfînt nu-L lua de la mine.
Matei citire (XXVI, 6-36). 13
Corul: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie.
Dă-mi mie bucuria mîntuirii Tale şi cu
Apoi se continuă ceal altă rîndui ală a duh stăpînitor mă întăreşte. 14 Învăţa-voi
Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite. pe cei fără de lege căile Tale şi cei
necredincioşi la Tine se vor întoarce. 15
După vozglasul: Binecuvîntarea
Izbăveşte-mă de vărsarea de sînge,
Domnului peste voi…, de la sfîrşitul Liturghiei
preotul rosteşte rugăciunea Sf. Efrem Siru l: Dumnezeule, Dumne zeul mîntuirii mele;
Doamne şi Stăpînul vieţii mele…, cu trei bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16
metanii. Doamne, buzele mele vei deschide şi
gura mea va vesti lauda Ta. 17 Că de-ai fi
voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu
PAVECERNIŢA CEA MICĂ le vei binevoi. 18 Jertfa lui Dumnezeu:
MIERCURI SEARA duhul umilit; inima înfrîntă şi smerită
Dumnezeu nu o va urgisi. 19 Fă bine,
Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului şi
Preotul: Binecuvîntat este să se zidească zidurile Ierusalimului. 20
Dumnezeul nostru totdeauna acum şi Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii,
pururea, şi în vecii vecilor. prinosul şi arderile de tot; atunci vor
Citeţul 1: Amin. Slavă Ţie, pune pe altarul Tău viţei.
Dumnezeul nostru, slavă Ţie. Împărate
ceresc, Mîngîietorule..., Sfinte
Psalmul 69
Dumnezeule..., Preasfîntă Treime...,
Tatăl nostru... Dumnezeule, spre ajutorul meu ia
aminte! Doamne, să-mi ajuţi mie
Preotul: Că a Ta este împărăţia...
Citeţul 1: Amin. Doamne miluieşte grăbeşte-Te! 2 Să se ruşine ze şi să se
înfrunte cei ce caută sufletul meu; 3 Să se
(de 12 ori). Slavă..., Şi acum..., Veniţi să ne
întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce-mi
închinăm (de 3 ori)
voiesc mie rele; 4 Întoarcă-se îndată
Psalmul 50 ruşinaţi cei ce-mi grăiesc mie: “Bine,
Miluieşte-mă, Dumne zeule, după bine!” 5 Să se bucure şi să se veselească
mare mila Ta 2 Şi după mulţimea de Tine toţi cei ce Te caută pe Tine,
îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Dumnezeule, şi să zică pururea cei ce
3
Mai vîrtos mă spală de fărădelegea mea iubesc mîntuirea Ta: “Slăvit să fie
şi de păcatul meu mă curăţeşte. 4 Că Domnul!” 6 Iar eu sărac sînt şi sărman,
fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul Dumnezeule, ajuta-mă! 7 Ajutorul meu şi
meu înaintea mea este pururea. 5 Ţie Izbăvitorul meu eşti Tu, Doamne, nu
unuia am greşit şi rău înaintea Ta am zăbovi.
făcut, aşa încît drept eşti Tu întru
Psalmul 142
cuvintele Tale şi biruitor cînd vei judeca
Doamne, auzi rugăciunea mea,
Tu. 6 Că iată întru fărădelegi m-am ascultă cere rea mea, întru credincioşia
zămislit şi în păcate m-a născut maica Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. 2 Să nu
mea. 7 Că iată adevărul ai iubit; cele intri la judecată cu robul Tău, că nimeni
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii din cei vii nu-i drept înaintea Ta. 3
Tale mi-ai arătat mie. 8 Stropi-mă-vei cu Vrăjmaşul prigoneşte sufletul me u şi
isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a
vîrtos decît zăpada mă voi albi. 9 Auzului să locuiesc în întuneric ca morţii cei din
meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se- veacuri. 4 Mîhnit e duhul în mine şi inima
33
mea încremenită în lăuntrul meu. 5
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de
demult; cugetat-am la toate lucrurile
Tale, la faptele mîinilor Tale m-am
gîndit. 6 Întins-am către Tine mîinile
mele, sufletul me u, ca un pămînt
însetoşat. 7 Degrab auzi-mă, Doamne, că
a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa
Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor
ce se coboară în mormînt. 8 Fă să aud
dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-e
nădejdea. Arată-mi calea pe care voi
me rge, că la Tine am ridicat sufletul
meu. 9 Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la
Tine alerg, Doamne. 10 Învaţă-mă să fac
voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.
Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la
pămîntul dreptăţii. 11 Pentru numele
Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru
dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul
meu. 12 Fă bunătate de stîrpeşte pe
vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce
necăjesc sufletul meiu, că eu sînt robul
Tău.
Slavă întru cei de sus lui Dumne zeu
şi pe pămînt pace, între oameni
bunăvoire. Lăudămu-Te, bine Te
cuvîntăm, închinămu-ne Ţie, slăvimu-Te,
mulţumim Ţie, pentru slava Ta cea
mare. Doamne, Împărate ceresc,
Dumnezeule, Părinte atotţiitorule,
Doamne Fiule, Unule-Născut, Iisuse
Hristoase şi Duhule Sfinte. Doamne
Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumne zeu,
Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii,
miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele
lumii. Primeşte rugăciunea noastră, Cel
ce şezi de-a dreapta Tatălui şi ne
miluieşte pe noi. Că Tu eşti unul Sfînt,
Tu eşti unul Domn Iisus Hristos, întru
slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin. În toate
zilele bine Te voi cuvînta şi voi lăuda
numele Tău în veac şi în veacul veacului.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă
în neam şi în neam. Eu am zis: „Doamne,
miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că
am greşit Ţie. Doamne, către Tine am
scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu
eşti Dumnezeul meu. Că la Tine este
izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea
lumină. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc
pe Tine.”
Învredniceşte-ne, Doamne, în
noaptea aceasta, fără de păcat să ne
34
păzim noi. Bine eşti cuvîntat, Doamne
Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi
preaslăvit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum
am nădăjduit întru Tine. Bine eşti
cuvîntat, Doamne, învaţă-mă
îndreptările Tale. Bine eşti cuvîntat,
Stăpîne, înţelepţeşte-mă cu îndreptările
Tale. Bine eşti cuvîntat, Sfinte,
luminează-mă cu îndreptările Tale.
Doamne, mila Ta este în veac, lucrurile
mîinilor Tale nu le trece cu vederea. Ţie
se cuvine laudă, Ţie se cuvine cîntare, Ţie
slavă se cuvine, Tatălui şi Fiului şi
Sfîntului Duh, acum şi pururea, şi în
vecii vecilor. Amin.
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl
atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al
pămîntului, văzutelor tuturor şi
nevăzutelor. Şi întru unul Domn Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut,
Care din Tatăl S-a născut mai înainte de
toţi vecii; Lumină din Lumină,
Dumnezeu adevărat din Dumne zeu
adevărat, născut, iar nu făcut; Cel de o
fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au
făcut. Care pentru noi, oame nii, şi pentru
a noastră mîntuire, S-a pogorît din ceruri
şi S-a întrupat de la Duhul Sfînt şi din
Maria Fecioara şi S-a făcut om. Şi S-a
răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu
Pilat, şi a pătimit, şi S-a îngropat. Şi a
înviat a treia zi după Scripturi. Şi S -a
suit la ceruri, şi şade de-a dreapta
Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să
judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie
nu va avea sfîrşit. Şi întru Duhul Sfînt,
Domnul de viaţă făcătorul, Care din
Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl
şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a
grăit prin prooroci. Întru una, sfîntă,
sobornicească şi apostolească Biserică.
Mărturisesc un botez întru iertarea
păcatelor. Aştept învierea morţilor. Şi
viaţa veacului ce va să fie. Amin.
TRICÎNTAREA
alcătuirii a lui Andrei Criteanul
Cîntarea a 4-a, glasul al 6-lea.
Irmosul:
Corul: Auzit-a profetul de venirea Ta,
Doamne, şi s-a temut; că va să Te naşti din
Fecioară, şi oamenilor să Te arăţi, şi a grăit:
„Auzit-am auzul Tău şi m-am temut; slavă
puterii Tale, Doamne.”
Foişor aşternut Te-a primit pe Tine,
Ziditorule, şi pe cei împreună cunoscători ai
tainelor Tale; acolo ai săvîrşit Paştile şi
acolo ai lucrat tainele; că acolo fiind trimişi
doi din ucenicii Tăi, Ţi s-au gătit Paştile.
Cel ce ştie toate zis-a mai înainte
Apostolilor: „Mergeţi la oarecine şi fericit
este cel care poate să primească pe Domnul
cu credinţă, pregătindu-şi mai înainte inima
foişor şi cină, credinţa cea dreaptă.”
Mintea ta, nebune Iuda, este plină de
iubire de arginţi şi năravul tău plin de
nebunie; că încredinţîndu-se numai ţie
punga, nici nu te-ai plecat spre milostivire,
ci ţi-ai închis îndurarea inimii tale celei
împietrite, vînzînd pe Cel ce este Însuşi
milostiv.
Mintea ucigătorilor de Dumnezeu,
tocmindu-se cu vinderea iubitorului de
argint, a acelora s-a întrarmat spre
ucide re, iar a acestuia a tras arginţii; şi
atunci mai mult alegînd spînzurarea
decît pocăinţa, rău s-a lipsit de viaţă.
Sărutarea ta este plină de vicleşug,
salutul tău este în sabie, înşelătorule
Iuda; căci cu limba ai grăit cele de unire,
iar cu gîndul faci semn spre despărţire;
că ai cugetat să vinzi cu înşelăciune celor
fără de lege pe Făcătorul de bine.
Săruţi, Iuda, şi vinzi, săruţi şi nu te
pleci, alergînd la vicleşug. Dar cine,
urînd, sărută, de trei ori ticălos ule? Cine,
iubind pe cineva, îl vinde cu preţ?
Sărutarea ta vădeşte gîndul relei tale
voinţe celei neruşinate.
Slavă…, a Treimii:
Nedespărţită în fiinţă,
neamestecată în Feţe, Te teologhisesc pe
Tine, Dumnezeire una şi întreită, ca de o
împărăţie şi de un scaun; şi cînt Ţie
cîntarea cea mare, cea întreit cîntată
întru cei de sus.
Şi acum…, a Născătoarei:
Zămislirea ta este mai presus de
fire, Născătoare de Dumne zeu; că
zămislirea este de la Duhul Sfînt, iar nu
din sămînţă. Iar naşterea s-a tăinuit din
35
legile firii, ca nestricată şi mai presus de
fire decît toată naşterea. Căci Cel ce S-a
născut, Dumnezeu este.
Citeţul 1: Doamne miluieşte. (de 3
ori) Slavă…, Şi acum…,
S E D E A L N A, glasul al 4-lea:
Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi…
Mîncînd, Stăpîne, împreună cu
ucenicii Tăi, ai arătat în chip tainic
sfîntul Tău sfîrşit, prin care ne-am
izbăvit din stricăciune, noi cei ce cinstim
cinstitele Tale Patimi.
Cîntarea a 8-a.
Irmosul:
Corul: Pe Cel ce-L slăvesc oştile
cereşti şi de Dînsul se înfricoşează
heruvimii şi serafimii, toată suflarea şi
făptura lăudaţi-L, binecuvîntaţi-L şi-L
preaînălţaţi în toţi vecii.
Împlinind porunca Legii, Cel ce a
scris tablele Legii în Sinai, a mîncat
Paştile cele de demult şi umbroase, dar
S-a făcut Însuşi Paşti şi tainică jertfă vie.
Învăţînd tainic Hristos
înţelepciunea cea din veac ascunsă, ai
arătat-o totodată, Mîntuitorule, tuturor
Apostolilor Tăi la cină, pe care au
predat-o Bisericilor, purtătorii de
Dumnezeu.
„Unul din voi mă va preda cu
vicleşug iudeilor, vînzîndu-Mă în această
noapte.” Aceasta zicînd, Hristos a
tulburat pe prieteni; atunci,
nepricepîndu-se, se înde mnau a se
întreba unul pe altul.
Smerindu-Te pentru noi, Cel ce eşti
bogat, sculîndu-Te de la cină şi luînd
ştergarul, Te-ai încins cu el şi, plecîndu-
Ţi grumajii, ai spălat picioarele
ucenicilor şi pe ale vînzătorului.
Cine nu se va mira, Iisuse, de
înălţimea înţelepciunii Tale cea nespusă
şi mai presus de gînd? Că ai stat înaintea
lutului, Ziditorul tuturor, spălînd
picioarele şi ştergîndu-le şi cu ştergarul.
Ucenicul pe care îl iubea Domnul,
reze mîndu-se pe pieptul Lui, a zis către
El: „Cine este cela ce Te va vinde?” Iar
Hristos a zis către dînsul: „Cel ce şi-a
întins acum mîna în blid.”
 Ucenicul, luînd îmbucătura, s-a
pornit asupra pîinii, gîndind la vindere; a
alergat la iudei şi a zis călcătorilor de
lege: „Ce-mi veţi da mie şi eu Îl voi da pe
El vouă?”
Binecuvîntăm pe Tatăl şi pe Fiul, şi pe Sfîntul
Duh, Dumnezeu.
Un Dumnezeu cinstesc după fiinţă,
trei Feţe laud deosebindu-Le unele de
altele, dar nu de alt fel; că Dumne zeierea
este una, o Stăpînie în trei, Tatăl şi Fiul,
şi Duhul.
Şi acum…, a Născătoarei:
Izbăveşte-ne pe noi, Iisuse
Mîntuitorul nostru, de rătăcire, de ispită
şi de cel viclean, Primeşte pe Născătoarea
de Dumne zeu, care se roagă neîncetat, că
este Maică şi poate să Te înduplece pe
Tine.
Corul: Să lăudăm, bi ne să cuvî ntăm şi să
ne închinăm Domnului, cîntî ndu-I
preaînălţîndu-L pe Dînsul întru toţi vecii.
Pe Cel ce-L slăvesc oştile cereşti ...
Cîntarea a 9-a:
Irmosul:
Corul: Naşterea din zămislirea cea
fără sămînţă este netîlcuită, rodul Maicii
celei fără de bărbat este nestricat; că
naşterea lui Dumnezeu înnoieşte firile.
Pentru aceasta, pe tine toate neamurile, ca
pe o Maică Mireasă a lui Dumnezeu, cu
dreaptă credinţă te mărim.
Şezînd Tu la cină, Iubitorule de
oameni, împreună cu ucenicii Tăi şi,
descoperindu-le taina cea mare a
întrupării Tale, le-ai zis: „Mîncaţi pîinea
cea de viaţă, cu credinţă beţi sîngele
vărsat din junghierea dumnezeieştii
coaste.”
Cort ceresc s-a arătat foişorul,
unde a săvîrşit Hristos Paştile, cina cea
fără de sînge şi slujba cea cuvîntătoare;
iar masa tainelor ce s-au săvîrşit acolo,
je rtfelnic înţelegător.
Hristos este Paştile cele mari şi
cinstite, mîncat ca pîinea şi junghiat ca
un miel; pentru că El însuşi S-a adus
je rtfă pentru noi. Deci toţi ne
cuminecăm, în taină, cu trupul şi cu
sîngele Lui în dreaptă credinţă.
Binecuvîntat-ai pîinea, Cel ce eşti
pîinea cerească, mulţumind Tatălui,
Celui ce Te-a născut; luînd şi paharul l-ai
dat ucenicilor, zicînd: „Luaţi, mîncaţi,
acesta este, Trupul Meu şi sîngele vieţii
celei nestricăcioase.”
„Amin, a zis mlădiţelor, adică
Apostolilor, viţa, Hristos adevărul: de
acum nu voi mai bea băutură din viţă,
pînă cînd o voi bea nouă, întru slava
Tatălui Meu cu voi, moştenitorii Mei.”
Vinzi pe Domnul cu treizeci de
arginţi pe Cel nepreţuit şi nu gîndeşti,
Iuda, călcătorule de lege, la taina cinei,
sau la cinstita spălare? O, cum ai venit la
cădere, alunecînd pînă la sfîrşit de la
lumină şi primind spînzurarea!
Mîinile cu care ai luat pîinea
nestricăciunii, le-ai întins de ai luat
arginţii; gura ţi-ai adus cu înşelăciune
şi
spre sărutare, cu care ai primit trupul şi
sîngele lui Hristos; dar, „Vvai ţie!”
precum zice Hristos.
Hristos, Care este pîinea cerească şi
dumnezeiască, a ospătat lumea. Veniţi
dar, iubitorilor de Hristos, să primim cu
credinţă, cu buze de lut, dar cu inimi
curate, Paştile jertfei, Care lucrează
întru noi sfinţenie.
Slavă…, a Treimii:
Pe Tatăl să-L slăvim; pe Fiul să-L
preaînălţăm, dumnezeiescului Duh cu
credinţă să ne închinăm, Treimii celei
nedespărţite, Unimii după fiinţă, ca
lumină şi lumini, viaţă şi vieţi, făcătoare
de viaţă şi luminătoare marginilor.
Şi acum…, a Născătoarei:
Cămară ce rească şi mireasă
pururea Fecioară, numai tu una te-ai
arătat; că ai purtat pe Dumne zeu şi L-ai
născut neschimbat întrupîndu-Se din
tine. Pentru aceasta toate neamurile, ca
pe o Maica mireasă dumnezeiască, cu
dreaptă cre dinţă te mărim.
Corul: Naşterea din zămislirea ...
Citeţul 2: Sfinte Dumne zeule…,
Preasfîntă Treime…, Tatăl nostru…
Preotul: Că a Ta este Împărăţia…
Citeţul 2: Amin.
36
 C O N D A C, glasul al 2-lea:
Pîinea luîndu-o în mîini vînzătorul,
pe ascuns aceleaşi le-a întins şi a luat
preţul Celui ce a zidit cu mîinile Sale pe
om; şi neîndreptat a rămas Iuda, sluga şi
înşelătorul.
Doamne miluieşte. (de 40 de ori)
Cel ce în toată vremea şi în tot ceasul,
în cer şi pe pămînt eşti închinat şi slăvit,
Hristoase Dumnezeule, îndelung-
răbdătorule, mult milostive şi mult
milosîrde; Care pe cei drepţi iubeşti şi pe cei
păcătoşi miluieşti; Care pe toţi chemi la
mîntuire pentru făgăduinţa bunătăţilor ce
au să fie; Însuţi, Doamne, primeşte şi
rugăciunile noastre în ceasul acesta şi
îndreptează viaţa noastră spre poruncile
Tale; sufletele noastre le sfinţeşte, trupurile
curăţeşte, cugetele îndreptează, gîndurile
curăţeşte şi ne izbăveşte pe noi de tot necazul
celor rele şi al durerii. Înconjoară-ne pe noi
cu sfinţii Tăi îngeri, ca, prin mijlocirea lor,
fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajungem la unirea
credinţei şi la cunoştinţa slavei Tale celei
neapropiate, că binecuvîntat eşti în vecii
vecilor. Amin.
Doamne miluieşte. (de 3 ori)
Slavă…, Şi acum…, Ceea ce eşti
mai cinstită ..., Întru numele Domnului...,
binecuvintează.
Preotul rosteşte ecfonisul:
Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
miluieşte.
Citeţul 2: Amin.
Apoi rugăciunea aceasta:
Nepătată, neîntinată, nestricată, fără
prihană, curată Fecioară, a lui Dumnezeu
Mireasă; Stăpînă, care pe Dumnezeu-
Cuvîntul cu oamenii, prin preaslăvită
naşterea ta, L-ai unit şi firea cea lepădată a
neamului nostru cu cele cereşti ai
împreunat-o; ceea ce eşti singură nădejdea
celor fără de nădejde şi celor biruiţi
ajutătoare; gata folositoare celor ce aleargă
la tine, şi tuturor creştinilor scăpare. Nu te
scîrbi de mine, cel păcătos şi întinat, care cu
urîte gînduri, şi cu cuvinte şi cu fapte, pe
mine de tot netrebnic m-am făcut şi prin
lenea dulceţilor vieţii cu voia rob m-am
făcut; ci, ca ceea ce eşti Maica iubitorului de
37
oameni Dumnezeu, cu iubirea de oameni,
milostiveşte-te spre mine, păcătosul şi
întinatul, şi primeşte rugăciunea mea, ce se
aduce ţie din buze necurate; iar pe Fiul tău
şi Stăpînul nostru şi Domnul, cu
îndrăznirea ta, ca o Maică, cuprinzînd,
roagă-L să-mi deschidă şi mie milostivirile
cele iubitoare de oameni ale bunătăţii Sale.
Şi, trecînd greşelile mele cele nenumărate,
să mă întoarcă la pocăinţă şi lucrător
poruncilor Sale iscusit să mă arate. Şi fii
lîngă mine pururea ca o milostivă,
milosîrdă şi iubitoare de bine. Întru această
viaţă de acum, caldă folositoare şi
ajutătoare; năvălirile potrivnicilor oprindu-
le şi la pocăinţă îndreptîndu-mă. Şi în
vremea ieşirii mele, ticălosul meu suflet
păzindu-l şi întunecatele chipuri ale
viclenilor diavoli departe de aceasta
izgonindu-le. Şi în ziua înfricoşătoarei
judecăţi de munca cea veşnică izbăvindu-
mă şi slavei celei negrăite ale Fiului tău şi
Dumnezelui nostru moştean pe mine
arătîndu-mă. Pe care să o şi dobîndesc,
Stăpîna mea, Preasfîntă de Dumnezeu
Născătoare, prin mijlocirea şi sprijinul tău.
Cu harul şi cu iubirea de oameni a Unuia-
Născut Fiului tău, a Domnului şi
Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru, Iisus
Hristos, Căruia se cuvine toată slava,
cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel
fără de început al Lui Părinte şi cu
Preasfîntul şi bunul şi de viaţă făcătorul
Duhul Lui, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Altă rugăciune către Do mnul nosru Iisus Hristos.
Şi ne dă nouă, Stăpîne, celor ce
mergem spre somn, odihnă trupului şi
sufletului; şi ne păzeşte pe noi de întunecatul
somn al păcatului şi de toată întunecata şi
cea de noapte patimă a dulceţii. Conteneşte
întărîtările patimilor, stinge săgeţile
vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra
noastră cu vicleşug. Zburdările trupului
nostru le potoleşte şi tot gîndul nostru cel
pămîntesc şi trupesc adoarme-l. Şi ne
dăruieşte nouă, Dumnezeule, minte
deşteaptă, cuget curat, inimă trează, somn
uşor şi de toată nălucirea satanei
nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea
rugăciunii, întăriţi întru poruncile Tale şi
pomenirea judecăţilor Tale întru noi
nestricată avînd-o. Cuvîntare de slava Ta în Pentru Marele Domn şi Părintele nostru,
Preafericitul Patriarh Kiril, şi pentru Domnul nostru,
toată noaptea ne dăruieşte, ca să cîntăm şi să Înalt Preasfinţitul Mitropolit Vladimir, şi pentru
binecuvîntăm şi să slăvim, preacinstitul şi Domnul nostru, Preasfinţitul Episcop Nicodim şi
preaîncuviinţatul Tău nume, al Tatălui şi al pentru toţi cei întru Hristos fraţi ai noştri.
Pentru de Dumnezeu păzită țara noastră,
Fiului, şi al Sfîntului Duh, acum şi pururea, stăpînirea, oastea și poporul ei. (la mănăstiri se
şi în vecii vecilor. Amin. pomenesc starețul și frații)
Preaslăvită pururea Fecioară Pentru cei ce ne urăsc şi pentru cei ce ne iubesc
pe noi.
binecuvîntată, de Dumnezeu Născătoare, du Pentru cei ce ne miluiesc şi ne slujesc nouă.
rugăciunea noastră la Fiul tău şi Dumnezeul Pentru cei ce ne-au poruncit nouă nevrednicilor
nostru şi cere să mîntuiască prin tine să ne rugăm pentru dînşii.
Pentru izbăvirea celor robiţi.
sufletele noastre. Pentru părinţii şi fraţii noştri care sînt departe.
Nădejdea mea este Tatăl, scăparea Pentru cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi prin
mea este Fiul, acoperămîntul meu este aer.
Pentru cei ce zac în neputinţe.
Duhul Sfînt, Treime Sfîntă, slavă Ţie. S ă ne rugăm şi pentru îmbelşugarea roadelor
Preotul: Slavă Ţie, Hristoase pămîntului.
Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie. Şi pentru toţi ortodocşii creştini.
S ă fericim pe conducătorii ţării.
Corul: Slavă…, Şi acum…, Doamne, Pe arhiereii ortodocşi.
miluieşte (de 3 ori) ...binecuvintează. Pe ctitorii sfîntului locaşului acestuia.
Preotul: Hristos, Adevăratul Pe părinţii şi învăţătorii noştri
Și pe toţi cei mai înainte adormiţi părinţi şi
Dumnezeul nostru… fraţi ai noştri ortodocşi, care odihnesc aici şi
Corul: Amin. pretutindeni. S ă zicem şi pentru aceştia.
Preotul zice ectenia: Doamne miluieşte (de 3 ori)
S ă ne rugăm pentru pacea lumii. Pentru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri,
Doamne miluieşte. Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte -
Pentru buna sporire şi întărirea ne pe noi.
dreptmăritorilor creştini. Amin.

38