UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ŞI

ARHEOLOGIE

Program de master - Istoria și cultura religiilor

Disciplina de studiu Spații sacrale

BISERICA TRAPEZĂ DE LA MONASTIREA NOUL

NEAMȚ, CU HRAMUL ÎNALȚAREA SFINTEI CRUCI

Autor:
Ruslan COSTAȘ

Conducător științific:
conf.univ., dr. Emil DRAGNEV

CHIŞINĂU - 2020
 Biserica trapeză de la Monastirea Noul Neamț, cu hramul Înă lțarea Sfintei Cruci
(Biserică -trapeză cu corp de chilii și beci), a fost ridicată între anii 1885-1886, pe timpul
împă ră ției țarului Alexandru Alexandrovici (al 3 lea), cu binecuvâ ntarea Arhiepiscopului de
Chișină u și Hotin Serghie, dimpreună cu egumenul Andronic cu pă rinții și frații monastirii.
Biserica, ca și întreaga monastire, a fost reparată / restaurată la începutul anilor 90, câ nd s-a
și redeschis Noul Neamț. În ea se slujește cam de 3, 4 ori pe an.

Zid. Structură. Arhitectură

Forma bisericii este una de tip paleocreștin, care are forma unei coră bii, astfel, clă direa
bisericii nu este împă rțita în 3 compartimente, și doar altarul este delimitat, printr-un mic
iconostas, de naos.
Mă rimile complexului clă dirii – circa 30 de metri în lungime și 25 de metri în lă țime.
Partea ce include trapeza cu chiliile, are 2 etaje, iar biserica propriu zisă are o înă lțime de circa
15 metri , cu tot cu cupolă și Cruce. Naosul bisericii are cam 9 metri în înă lțime, și 12 13 metri
în lă țime, lungimea – 25 metri. Clă direa – este de fapt un complex alcă tuit din biserica propriu
zisa, care este unita cu blocul cu 2 etaje, în care se află trapeza (1 etaj) și chiliile pă rinților (al 2
lea etaj).

1
 Forma longitudinala și destul de simpla, fă ră multe impedimente arhitecturale, a
bisericii trapeze, favorizează destul de mult acustica încă perii, fă câ nd-o ideală pentru
câ ntă rile bisericești, mai ales pentru cele bizantine, sau celei de tip znamenită (знаменный
распев – bizantina de tip slav).
Reverberațiile sonore, se prelungesc destul de mult, în timpul intonă rii pricesnelor din
timpul serviciilor divine, ceea ce întâ ntă inimile credincioșilor ce au îndră git stilul de câ ntare
psaltic.
Ferestrele sunt 7 la numă r, 2 pe partea stâ nga, 4 pe cea dreapta, în naos, iar în
diaconiconicul din partea de sud, încă una.

Blocul trapezei și chiliilor este repartizat în felul urmă tor :

- La primul etaj, se află 2 camere de ospă ț pentru oaspeții monastirii (în partea de
apus), la fel și bucă tă ria propriu zisa, dimpreună cu frigiderul și camerele de pă strare a
produselor.
- La al doilea etaj, se situează corpul de chilii, în numă r de 6.

2
 Amvonul are o lungime de 2,5 metri, latimea lui e egala cu latimea intregului naos.
Naosul este folosit în calitate de cantină (trapeză ).

Pictura bisericii.
Biserica a fost pictată la hotarul anului 2000 (sfâ rșitul anilor 90, începutul anilor 2000),
de că tre un că lugă r local, folosind pigmenți naturali cu emulsie de ou. Astfel culorile nu sunt
deloc aprinse, ci din contra, un pic stinse, „așezate”, ce nu se impun agresiv privirii localnicilor
și vizitatorilor.
Gama de culori este destul de să raca dar în același timp caldă . Astfel, aceasta favorizează
la concentrarea rugă ciunii creștinilor. Culorile, sau mai bine zis, tonurile, sunt în numă r de 5 :
albastru (mai accentuat și mai palid), ocru galben, ocru roșu, roșu- hematit, verde.
Reprezentă rile iconografice (de pe ziduri)
Stilul.
Stilul este cel clasic, adică bizantin, dar totuși, fiind unul destul de primitiv, din cauza că
a fost pictat în grabă . Așa o abordare a picturii murale, poarta denumirea de „pictura rapida”,
iar în slavonă – „скоропись”. Aceasta presupune aplicarea proplasmei pe chipuri (fețe și
mâ ini), iar pe haine doar a unui singur strat de culoare, și apoi a doua etapa deja lumina
(blicurile) atâ t pe chipuri, câ t și pe hainele sfinților depictati.

3
 Sistemele iconografice.
Altarul:
Tematica altarului este Cea de-a Doua
Venire.Pe peretele dinspre ră să rit al
altarului, este reprezentat Mâ ntuitorul la
cea de-a doua venire a Sa – Venirea în
Slavă , chip pe care, se poate devia ușor,
urmele ră nilor de pe mâ ini, picioare și
coastă . El este înconjurat de cele patru
ființe, menționate în cartea Apocalipsei,
adică – Ființa cu chip de om (depictată în
chip de înger), cea cu chip de vultur, cea de
taur și ultima în chip de leu. Aceste ființe,
țin fiecare câ te o panglică pe care este scris
numele celor patru evangheliști. În jurul
Chipului Mâ ntuitorului este scris un pasaj
din Cartea Apocalipsei : „Unde este moarte
biruința ta?” și versetul preluat din
Evanghelia de la Ioan: “Eu sunt Calea,
Adevă rul și Viața”.
Pe bolta altarului – semnul Crucii
(care va apă rea pe cer, înainte de „Cea dea
Doua Venire”).

Pe ambii pereți – 5 ierarhi : Grigorie Teologul, Grigorie Dialogul, Ioan Hrisostom, Vasile
cel Mare și Grigorie Palama.
Pe marginea arcei de sus – Sfinții : Teodor Tiron, Teodor Stratilat, Cosma și Damian fă ră
de arginți, și în locul cel mai înalt (pe bolta) – Maica Domnului în chip de „Ară tarea” sau
„Orantha”.
În colțul de Miază -noapte ră să rit, deasupra jertfelnicului, este pictat Chipul
Mâ ntuitorului coborâ t de pe Cruce, cu brațele încrucișate pe piept, și cu un ochi întredeschis.

4
 Pe ambele pă rți ale altarului sunt ală turate doua diaconicoane, sau pă lă marii (în popor),
cu ferestre. În ele sunt pictate sfinții Alexei omul lui Dumnezeu, Trifon, Serghie de Radonej, în
prima, iar în a doua – Sfâ ntul Eugeniu, și semnul Sfintei Cruci.

5
6
 Iconostasul este executat și sculptat în lemn, ce este deghizat în culori de piatră de
marmură , la fel e și masa altarului.

7
 Naosul.
Bolta e colorată în albastru. Pe ambele pă rți ale sale sunt depictate, de-a lungul zidului,
scene atâ t din Noul câ t și din Vechiul Testament. Ele sunt :
- Pe partea dreapta (din partea credincioșilor) , dinspre altar spre apus –
1. Scena : Nașterea Maicii Domnului.
2. Intrarea în Templu a Maicii Domnului.
3. Bunavestirea.
4. Nașterea Mâ ntuitorului.
5. Întâ mpinarea Domnului.
6. Botezul Domnului.
- Pe partea stâ nga, începâ nd dinspre apus :
1. Schimbarea la Fată .
2. Intrarea în Ierusalim.
3. Înă lțarea Domnului.
4. Pogorâ rea Sf. Duh.
5. Adormirea Maicii Domnului.

Pe peretele din fața credincioșilor, deasupra altarului, este depictata scena Înă lță rii Sf.
Cruci, a Sfinților împă rați Constantin și Elena.

8
 Pe partea de jos a peretelui din față , sunt pictați Maica Domnului (partea stâ nga ) și Sf.
Paisie Velicicovski , în cealaltă parte.
Râ ndurile de sus a bolții, sunt delimitate de cele de mai jos, printre niște râ nduri cu
Sfinții Arhangheli.
Râ ndurile de jos , ale pereților laterali, au depictate urmă toarele scene:
Partea dreapta, dinspre ră să rit, spre apus :
1. Minunea din Cana Galileii.
2. Spă larea picioarelor Mâ ntuitorului de că tre femeia pă că toasa, în casa lui Simon cel
Lepros.
3. Aruncarea în întunericul cel mai dinafara a oaspetelui venit la să rbă toare în haine
rele (vechi)
Partea stâ nga , dinspre apus spre ră să rit :
1. Ră stignirea Mâ ntuitorului.
2. Pogorâ rea de pe Cruce.
3. Punerea în Mormâ nt.
4. Bunavestirea îngerului despre Învierea Domnului, femeilor mironosițe.
Pe peretele dinspre apus, este depictata scena Soborul Maicii Domnului.

9
10
11
12
13
14
15