Manastirea Voronet

Despre Voronet
 Mânăstirea Voroneţ este situată în satul cu
acelaşi nume, la 36 km de Suceava şi la numai 4
km de centrul oraşului Gura Humorului. Ea
constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale
lui Ştefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul
1488 în numai patru luni şi jumătate ceea ce
constituie un record pentru acea vreme.
 Constructia este celebra pentru "albastrul de
Voronet" - considerat de specialisti unic in lume si
cunoscut ca si rosul lui Rubens sau verdele lui
Veronese.
Ctitorul Voronetului
 Ștefan al III-lea,
supranumit
Ștefan cel Mare (n.
1433, Borzești -
d. 2 iulie 1504,
Suceava), fiul lui
Bogdan al II-lea,
a fost domn al
Moldovei între
anii 1457 și
1504.
Arhitectura
 De mici proporţii, cu plan trilobat, având turla cu
boltă moldovenească pe naos, biserica face parte
dintre puţinele monumente de arhitectură
religioasă din nordul Moldovei care-şi păstrează în
mare măsură forma iniţială. În anul 1547
mitropolitul Grigore Roşca, văr al lui Petru Rareş a
iniţiat adăugirea unui pridvor închis, pentru care
adoptă o soluţie unică, în cadrul căreia arhitectura
este vizibil subordonată decorului pictat: peretele
de vest al pridvorului este un perete plin fără nici
o deschidere, precum şi pictarea zidurilor
exterioare, din temelie până în streaşină, lucrări
ce au dat construcţiei o mare stralucire.
Pictura interioara
Pictura interioară a bisericii datează în
cea mai mare parte din timpul lui Ştefan
cel Mare, anul 1496. În scenele din altar
şi din naos artistul a urmărit să redea
îndeosebi sensul teologal al imaginilor,
realizând un ansamblu solemn, dar cu
vădit caracter de monumentalitate.
Printre aceste picturi de interior atrag
atenţia mai ales: Cina cea de Taină,
Împărtăşirea Apostolilor, Spălarea
picioarelor (in altar), Ciclul patimilor şi
tabloul votiv al domnitorului Ştefan cel
Mare (în naos).
 
Pictura interioară a manastirii Voronet:
 Sunt multe straturi de pictură: - cel original, păstrat în naos, cu un
portret votiv din vremea lui Ştefan cel Mare; şi pronaosul pictat în
1550.Naosul şi altarul manastirii Voronet au o pictură bine adaptată
spaţiului, armonioasă, cu personaje impunătoare; compoziţii ce se
remarcă prin sobrietate, vigoare a gesturilor şi formelor, elemente ce
se aproprie de real:
       Patimile lui Iisus (în naos)
       Intrarea în Ierusalim
       Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor
       Coborârea de pe Cruce
       Sfântul Teodor
       tabloul votiv – toate se află în conca
Pronaosul cu o pictură ulterioară cu ornamente şi figuri ce fac
legătura cu exteriorulÎn pridvor : Calendarul bisericii şi Sf. Ilie
exprimă prospeţime cu o notă de umor.Calitatea artistică a
arhitecturii şi picturii, tradiţia sihastrului Daniil precum şi sensurile
deosebite ale picturilor şi decorurilor fac din Manastirea Voronet
exponentul Moldovei medievale, monument reprezentativ al artei
moldoveneşti feudale,o veritabila “Capela Sixtina a Orientului.”
 Deasupra usii de la intrare, in pronaos, se afla
inscriptia in piatra ce precizeaza numele
ctitorului si timpul inaltarii manastirii. Tot in
pronaos se afla mormantul Sf. Cuvios Daniil
Sihastrul, primul staret al manastirii. Tabloul
votiv, al intemeietorului, se afla in naos si il
reprezinta pe Stefan cel Mare, alaturi de
Doamna Maria-Voichita si fiul lor Bogdan.
Bogdan Vlad ,cunoscut mai bine ca
si Bogdan al III-lea sau Bogdan Voda,
fiul Voievodului Stefan cel Mare

Doamna Maria-Voichita,
cea de-a treia sotie a lui
Stefan cel Mare
 Pictura exterioară a Voroneţului, datând din timpul domniei
lui Petru Rareş, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind
socotită drept cel mai reuşit ansamblu al artei feudale
moldoveneşti. Figurile biblice din aceste fresce exterioare
sunt apropiate de viaţă, însufleţite, fireşti. Frescele se
disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii
înconjurătoare şi în care predomină verdele şi albastrul,
prin compoziţia larg desfăşurată a diferitelor scene. Faţada
de vest, cu impresionanta scenă a Judecaţii de Apoi, este
alcatuită compoziţional pe patru registre. În partea
superioară se află Dumnezeu Tatăl, registrul al doilea
cuprinde scena Deisis, încadrată de apostoli aşezaţi pe
scaune. De la picioarele Mântuitorului porneşte un râu de
foc în care păcătoşii îşi află chinurile. Cel de-al treilea
registru este Etimasia Sfântului Duh, simbolizat în forma
unui porumbel, Sfânta Evanghelie şi Protopărinţii neamului
românesc - având spre nord un grup de credincioşi călăuziţi
de Sfântul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de
necredincioşi care primesc dojana lui Moise. În registrul al
patrulea, la mijloc, apare cumpăna care cântareşte faptele
bune şi pe cele rele, lupta dintre îngeri şi demoni pentru
suflete; în zona de nord raiul, iar în cea de sud iadul.
 O notă caracteristică a
acestor fresce o constituie şi
bogata imaginaţie creatoare
a realizatorilor ei, care
introduc în compoziţie
elemente folclorice (spre
exemplu arhanghelii care
suflă din buciume,
instrumente specifice
păstorilor de munte). În
interiorul bisericii reţin
atenţia jilţurile şi stranele
din secolul al XVI-lea
(printre altele un jilţ
domnesc, o adevarată
capodoperă a sculpturii în
lemn), mormântul
mitropolitului Grigore Roşca,
din pridvor, mormântul
sihastrului Daniil (Daniil
Sihastrul), din pronaos.
Legenda manastirii
 Legenda “originii” bisericii uneşte pe vecie
două mari personalităţi în destinul nostru
naţional: ctitorul mănăstirii Ştefan cel
Mare şi cuviosul părinte Daniil, primul
stareţ al mănăstirii, unul din cei mai mari
sfinţi pe care i-a odrăslit pământul
Moldovei, sihastru şi duhovnic vestit.
 O sfântă candelă aprinsă veghează
mormântul Sfântului Daniil Sihastru de
unde obştea mănăstirii ia binecuvântarea
pentru slujbele de: dimineaţă, după-
amiază, şi de la miezul nopţii.
 Desi considerat multa
vreme doar o figura
de legenda, existenta
pustnicului Daniil nu
mai este astazi pusa
la indoiala - nu
departe de
manastirea Putna se
afla chilia pe care,
spune traditia, si-ar fi
cioplit-o cu dalta in
piatra dura insusi
sihastrul Daniil.
 Viata monahală la
Voronet s-a întrerupt
in anul 1785 dupa
anexarea Bucovinei la
Imperiul Habsburgic şi
s-a reluat în anul
1991, de data aceasta
cu obşte de călugăriţe
sub stareţia
Stavroforei Irina
Pântescu.
 In cronica sa, Ion Neculce noteaza: "Iara Stefan-voda,
mergand de la Cetatea Neamtului in sus, spre Moldova, au
marsu pe la Voronet, unde traie un parinte sihastru, pre nume
Daniil. Si batand Stefan-voda in usa sihastrului sa-i descuie, au
raspunsu sihastrul sa astepte Stefan-voda afara pana ce si-au
istovit sihastrul ruga. Si dupa ce si-au istovit sihastrul ruga, l-
au chemat in chilie pre Stefan-voda. Si s-au spovedit Stefan-
voda la dansul. Si au intrebat Stefan-voda pre sihastru ce va
mai face, ca nu poate sa se mai bata cu turcii: inchina-va tara
la turci au ba? Iar sihastrul a zis sa nu o inchine, ca razboiul
este a lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca manastire acolo,
in numele Sfantului Gheorghe, sa fie hramul bisericii".
 In pisania aflata deasupra usii din pronaos sta scris: "Io Stefan
Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn Tarii moldovenesti, fiul
lui Bogdan Voievod, a inceput a zidi acest hram in manastirea
de la Voronet in numele Sfantului, slavitului mare mucenic si
purtator de biruinta Gheorghe, in anul 6996, al lunii mai 26, in
luna Pogorarii Duhului Sfant si a fost terminata in acelasi an al
lunii septembrie 14".
 Prima atestare documentară
a Mănăstirii Voroneţ este 22
ianuarie 1472, când Ştefan
cel Mare dădea călugărilor -
în frunte cu egumenul Misail
- scutire de vamă pentru
două măji de peşte care vor
fi aduse de la Chilia sau din
altă parte.
În locul vechiului schit de
lemn, Ştefan Vodă a ridicat
actuala biserică, cu hramul
Sfântul Gheorghe. Pisania
bisericii arată că lucrările de
construcţie au durat mai
puţin de patru luni, de la 26
mai până la 14 septembrie
1488. Mitropoliţii Teofan I şi
Grigorie Roşca s-au îngrijit
de pictarea ei în exterior, cel
din urmă adăugându-i şi un
pridvor.
Concluzie!
 Expresie artistică a dreptei credinţe,
a rafinamentului şi gustului pentru
frumos, Mănăstirea Voroneţ
îndeamnă la reculegere, încântă
inima şi mintea privitorului ce
ajunge din toate colţurile lumii.
Mai multe poze!
Sfantul Ilie