ManastireaVoronetManastirea

VoronetManastireaVoronetMa
nastireaVoronetManastireaVor
onetManastireaVoronetManast
ireaVoronetManastireaVorone
Manastirea Voronet
tManastireaVoronetManastire
(Proiect)

aVoronetManastireaVoronetM
10/10/2021

Realizat de: Paiusan Ionut

anastireaVoronetManastireaVo
ronetManastireaVoronetManas
tireaVoronetManastireaVoron
etManastireaVoronetManastire
aVoronetManastireaVoronetM
anastireaVoronetManastireaVo
ronetManastireaVoronetManas
tireaVoronetManastireaVoron
etManastireaVoronetqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiop
 Manastirea Voronet
Mănăstirea Voroneț, este situată la o distanța de 36 km de
Suceava. A fost ridicată între 26 mai şi 14 septembrie 1488, în 4
luni și jumătate, constituind un record pentru vremea aceea fiind
una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare
puține monumentele de arhitectura religioasă din nordul Moldovei
pastrandu-si forma inițală. În 1547 i-a fost adăugat pridvorul de
către Mitropolitul Grigore Roşca, tot atunci faţadele au fost
acoperite cu pictură exterioară. Zidurile exterioare sunt pictate
din temelie pană în streașină, iar peretele de vest al pridvorului
nu prezintă nici o deschidere.

Manastirea Voronet este o manastire de dimensiuni reduse avand

25,5 m lungime fără pridvor dintre care: 7,7 m lungimea naosului
şi a pronaosului si 10,5 m în dreptul absidelor laterale.

La început Voroneț era mănăstire de călugări, dar viaţa monahală

a fost întreruptă după 1786. Reinfiinţată din 1991, viaţa monahală
a fost reluată cu obşti de maicute. Biserica este construită din
piatră, are plan treflat şi se compune din altar, naos, pronaos şi
pridvor. Naosul are absidele puţin pronunţate şi este delimitat de
pronaos printr-un zid cu grosime de peste 1m.

Pictura interioară şi exterioară (realizată între 1534-1535 şi 1547)

impresionează prin modalitatea de realizare şi prin colorit,
caracterizandu-se prin armonie cromatică, vigoare
compoziţională şi monumentalitate. Fondul întregii picturi
exterioare, celebrul albastru de Voroneţ, este unic în lume.

Pictura interioară a mănăstirii datează în cea mai mare parte din

perioada lui Ștefan cel Mare; tabloul votiv din naos îl înfăţişează
pe Ştefan cel Mare, însoţit de Maria Voichiţa, o fetiţă şi Bogdan,
viitorul domn.

Scena Judecăţii de Apoi, pictată în 1547 pe faţada vestică, i-a

adus monumentului denumirea de Capelă Sixtină a Orientului; pe
partea sudică este Arborele lui Iesei, în stanga intrării sunt
Mitropolitul Grigore Roşca şi Cuviosul Daniil Sihastru, iar
deasupra acesteia, langă pisanie, scena Deisis. Unele scene biblice,
prezentate de meşterii zugravi au fost laicizate, astfel apropiind
mai mult vieţile sfinţilor de obiceiurile şi îndeletnicirile moldave.
Astfel Adam apare arand pămantul, iar Eva torcand. De un
dramatism aparte sunt încărcate scenele martirajului și morţii
Sfantului Ioan cel Nou din Cetatea Albă şi cele ale ducerii
moaştelor la Suceava.

Specialiştii o consideră, prin amploare, efect decorativ şi

strălucirea policromiei, superioară compoziţiilor de la Athos şi
celor de la Camposanto (Pisa), demnă de a fi alăturată Capelei
Sixtine din Roma, imaginilor de la San Marco (Veneţia), din Siena,
Assisi, Orvieto. Originalitatea artistului constă şi în curajul său de
a introduce în scenă instrumente muzicale moldoveneşti (bucium,
cobză), peisaj local, ştergare, veşminte populare - totul pe un fond
albastru - irepetabilul albastru de Voroneţ.

Mănăstirea Voroneț a fost înălţată pe locul unei biserici din lemn,

unde ar fi trăit Daniil Sihastrul. Acesta din urmă a fost unul din
cei mai populari sfinţi moldoveni. El a trăit într-o chilie săpată în
stancă pe valea paraului Putna, păstrată pană în zilele noastre,
apoi într-una din preajma nou ziditei mănăstiri de la Voroneț, pe
care a carmuit-o ca egumen. Ion Neculce în "O samă de cuvinte"
afirmă că Daniil a fost unul din duhovnicii şi sfătuitorii
domnitorului Ştefan cel Mare, pe care l-a îndemnat să ridice
manastirea Voronet. Ucenicii şi credincioşii l-au socotit pe Daniil
"sfant" după moarte. Chipul său, cu aureolă, a fost pictat pentru
prima oară pe peretele exterior, lingă uşa de intrare, a bisericii de
la Voroneț. Mormantul lui Daniil Sihastru se află în biserică, la fel
şi al Mitropolitului Grigore Roşca, considerat al doilea ctitor al
bisericii.

Turnul-clopotniţă a fost construit din piatră şi adăposteşte două

clopote dăruite de Ştefan cel Mare. În curte se văd urmele altor
construcţii medievale - chilii, casa domnească etc., astăzi
demontate.

Mănăstirea Voroneţ reprezintă unul dintre primele monumente

moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de
elemente bizantine, gotice şi autohtone.