FOCŞANI

Localizare Geografică
Localizare Geografică
 Despre

 Focşani este municipiul de reşedinţă al judeţului

Vrancea, la limita între regiunile
istorice Moldova şi Muntenia,România, format din
localităţile componente Focşani (reşedinţa), Mândreşti-
Moldova şi Mândreşti-Munteni. Are o populaţie de
79.315 locuitori.
 O aşezare a existat în acest loc încă din secolul al XIII-
lea, aici fiind localizată Civitas Milcoviae,
reşedinţaEpiscopiei de Milcov, catolică. În secolul al
XV-lea a fost ridicată pe un deal învecinat Cetatea
Crăciuna, pe careŞtefan cel Mare a fortificat-o în
anul 1482 drept avanpost în calea expansiunii
otomane
 Statistică

 Suprafaţă = 54,8 km²

 Altitudine = 46 m.d.m.
 Populaţie = 73.315 locuitori
 Densitate = 1.447 loc./km²
 Fus orar = UTC+2
 Cod poştal = 620003–620177
 Prefix telefonic (fix) = 0237 & 0337
 Etimologie

 Toponomia oraşului Focşani ar putea proveni

de la numele familiei Focşa, „moldoveni buni şi
drepţi din vremea lui Ştefan cel Mare”.
 Repere geografice

 Focşani se află în Moldova, la limita între regiunile

istorice Moldova şi Muntenia din România. E situat la intersecţia
căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară europene, fiind
străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki-Moscova-Chişinău-
Bucureşti-Plovdiv) şi poate beneficia de propunerea de
extindere a coridorului rutier nr. 1 (Tallinn-Varşovia-Cernăuţi-
Bucureşti).
 Este încadrat geografic la 45°42′N 26°13′E, străjuind partea
sud-estică a Carpaţilor de curbură, la contactul dintre Câmpia
Siretului inferior şi dealurile subcarpatice ce culminează cu
Măgura Odobeştilor (1.001 m). Municipiul Focşani are o
suprafaţă de 54,8 km², ceea ce reprezintă 1% din suprafaţa
judeţului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.
 Clima

 Pe teritoriul municipiului Focşani, clima este temperat-

continentală, influenţată de adăpostul Carpaţilor de
curbură, cu variaţii mari de temperatură.
Temperatura medie este de cca. 9 °C, maxima
absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar
minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987).
Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm, lunile cele
mai ploioase fiind mai-iunie, iar cele mai secetoase
decembrie-februarie.
Numărul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an.
 Religia
 Componenţa confesională a municipiului
Focşani este următoarea:
 Ortodocşi (89,73%)
 Necunoscută (8,79%)
 Altă religie (1,47%)
 Biserica Armenească

 Istoric vorbind, comunitatea armeana de la Focsani a fost una din cele mai
importante si mai bine reprezentate, încadrându-se în categoria celor
colonizate masiv în zona Moldovei din timpul lui Stefan cel Mare.
Un loc aparte îl ocupa Biserica Armeneasca Sfântul Gheorghe, datata în anul
1733 prin zapisul lui Ionita Capitan Toca, care a vândut jupânului Gaspar si
„tuturor armenilor, locul pe care facuse biserica armeneasca în târgul
Focsanilor”. Respectiva comunitate era deci numeroasa în secolul XVIII, bine
reprezentata economic si financiar încât sa poata cumpara terenul pentru a
ridica o biserica.
Din anul 1789, conform afirmatiilor domnului Ferhat, biserica s-a zidit din
cheltuiala lui Gheorghe Hagiu, a carui urmasi s-au stramutat în Bucovina.
Receptia bisericii s-a realizat în anul 2009 când s-au finalizat lucrarile de
consolidare si restaurare.
 Sinagoga

 Din actele ce exista la Comunitatea Evreiasca s-a constatat ca

în anul 1800 Egumenul Manastirii Mera a cedat acestei
comunitati locul pe care este zidita sinagoga. În peretele
Sinagogei se afla o lespede de piatra cu inscriptie, din care se
constata ca s-a construit în anul1827.

În anul 1854 s-a construit o alta sinagoga tot pe acest loc, dar
în urma unui cutremur s-a darâmat; în anul1896 s-a zidit
templul actual.

În afara de acest templu mai sunt în curte doua mici sinagoge.

 Biserica Sf. Nicolae

 Biserica „Sfântul Nicolae-Vechi”, este un monument istoric din

zona munteneasca a municipiului Focsani. A fost ctitorita si
zidita de catre capitanul de cazaci Stefan în secolul al XVIII-lea.
Biserica are un plan în forma de cruce; în anul 1863 i s-a
adaugat pridvorul realizat în stil brâncovenesc, iar în 1929
elemente de arhitectura italiana.
Între anii1928-1929 a fost pictata întreaga biserica la interior,
în ulei, în tehnica „tempera” în stil realist de catre pictorul
Oreste Cantini.
Tot atunci s-au construit si sculptat frumoasa catapeteasma din
lemn de brad, suporturile din lemn, stranile cântaretilor.
 Biserica romano-catolică

 undeva în anul 1836, Focşaniul devine parohie, având

grupate în jurul ei comunităţile catolice din „Vizantea,
Ploskozeni, Tekucci, Berlat, Ad fluvium Milkov, Ad
fluvium Putna, Moroşeşti, Domneşti, Pufeşti”, cu un
număr de 769 de credincioşi. Construcţia bisericii
actuale s-a început în 1946 şi s-a terminat la 28 iunie
1947, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Paul, paroh
fiind pr. Cozma Funtak şi a fost sfinţită de episcopul
de Iaşi, Paul Sardi.
 Muzeul de istorie

 Muzeul este amenajat într-o clădire (fosta casă Alaci)

construită înainte de 1945. Deţine piese de arheologie,
provenind din aşezările şi necropolele de la Cândeşti,
Coroteni, Mănăstioara, cât şi alte materiale din Paleolitic,
Eneolitic - cultura Cucuteni, Epoca bronzului - cultura
Monteoru, Latène - epoca dacică, Epoca romană, Epoca
migraţiilor - culturile Sântana de Mureş şi Ipoteşti-
Cândeşti. Reprezentative pentru reconstituirea Evului
mediu în acest spaţiu geografic sunt obiectele din
ceramică, uneltele şi podoabele descoperite la Budeşti,
Câmpineanca, Bătineşti, Mera, Bordeşti, Focşani şi
Dragosloveni. În expoziţie sunt prezentate monumente
de cult din Vrancea, activitatea Mitropolitului Varlaam,
tipărituri şi obiecte de cult din secolele XVIII - XIX.
 Muzeul de ştiinţele naturii

 Expoziţia permanentă de ştiinţele naturii funcţionează în clădirea ce datează

de la finele secolului al XIX-lea, care a aparţinut familiei de magistraţi -
Constantin Tatovici, folosită iniţial ca locuinţă. Clădirea se înscrie în stilul
eclectic al construcţiilor de secol al XIX-lea înălţate în Focşani, care au reuşit
să păstreze şi să menţină aspectul de oraş specific românesc, grupând stiluri
şi tipuri ce cuprind curentele specifice secolului trecut, manifestate pe
teritoriul ţării. Înfiinţat ca muzeu al Filialei de vânătoare, având ca bază
colecţia prof. Anghel Bardan, în 1958, colecţia devine un muzeu de sine
stătător, cu un patrimoniu de 334 piese şi o tematică axată pe vânătoare.
După diverse reorganizări, în 1968 se redeschide un muzeu modern.
Ecosisteme reprezentative locale, cu floră şi faună caracteristică, au fost
prezentate după principii noi, ecologice, dioramatice. Cutremurul din martie
1977 a afectat clădirile dar şi exponatele şi o parte din patrimoniu. Din 1979
muzeul devine secţie a Complexului Muzeal Vrancea, mutându-se în imobilul
în care se află şi astăzi. Din 1989 funcţionează la demisol un acvariu, ce
prezintă fauna şi flora acvatică vie, exotică şi indigenă în cele 16 acvarii de
sticlă şi 9 bazine mari.
 Muzeul Unirii

 După peregrinări prin mai multe spaţii expoziţionale, începând cu anul 1966,
în localul Comisiei Centrale de la Focşani (1859 – 1862) apoi, între 1968 –
1999, în unul dintre imobilele din Bulevardul Gării, aflat în administrarea
Muzeului Vrancei, s-au început discuţiile pentru renovarea şi restaurarea
clădirii „Vama Veche”, monument arhitectonic şi istoric din prima jumătate a
secolului al XIX-lea, în jurul căruia au gravitat principalele evenimente din
anii Unirii Principatelor (1859 – 1866) de la Focşani.
Din martie 1999 a început renovarea clădirii „Vama Veche”, unde se afla şi
borna de hotar, inaugurată de Nicolae Iorga la 13 septembrie 1931.
Construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, clădirea „Poştei Vechi”,
denumire cu care a intrat în memoria oraşului, rămâne una dintre cele mai
vechi şi rare construcţii care se mai păstrează în oraşul Focşani.
 Mausoleul Focşani

 După cum se menţionează în documentele de

arhivă, Mausoleul a fost proiectat de arhitectul Ştefan Balosin,
construcţia începând în anul 1925.
 Mausoleul a fost construit din cărămidă, piatră şi beton pe un
plan în formă de cruce. Construcţia de inspiraţie bizantină, cu
trei turle, este bine proporţionată şi beneficiază de o suprafaţă
de 457 mp. Peste corpul central se ridică o cupolă ce se sprijină
în interior pe pandantivi şi arce, iar la partea superioară
prezintă goluri arcuite în care s-au montat ferestre, cu scopul
de a filtra lumina în interiorul mausoleului. Deasupra cupolei, în
exterior, s-a amplasat o cruce din beton. Cupolele laterale,
arcuite pe trei jumătăţi de sferă, se profilează ca o etajare de
linii curbe.
 Teatrul
Municipal

 Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focşani

este o instituţie publică culturală, aflată în subordinea
Consiliului Judeţean Vrancea. Clădirea Teatrului este înscrisă
în Lista monumentelor istorice, având codul VN-II-m-A-06462.
Construţia teatrului a fost realizată la iniţiativa maiorului în
rezervă Gheorghe Pastia care a donat 570.000 de lei pentru
executarea lucrărilor de construcţie şi de amenajare interioară,
terenul fiind pus la dispozitie gratuit de municipalitatea oraşului
Focşani. Condiţia principală cu care maiorul Pastia a realizat
donaţia a fost ca teatrul să poarte veşnic inscripţia Teatrul
„Maior Gheorghe Pastia”.
 Monumentul
Unirii

Monumentul Unirii - a fost inaugurat la 24

ianuarie 1976. Monumentul este amplasat în
centrul oraşului, pe hotarul de despărţire a
celor două regiuni ale vechiului aşezământ,
Focşanii Munteniei şi Focşanii Moldovei, înainte
de unirea lor în 1862 pe data de 10 iulie.
Bazorelief de bronz este opera sculptorului Ion
Jalea.
 Palatul Justiţiei

 Palatul Justiţiei din Focşani este un monument

istoric aflat pe teritoriul municipiului Focşani. Palatul a
fost construit între 1909 şi 1912 la iniţiativa prefectului
din acea perioadă, P. Panaitescu, fiind inaugurat pe 12
aprilie1912.
 Până în anul 2011, clădirea a găzduit atât Tribunalul
Vrancea, cât şi Judecătoria Focşani. Ulterior, instituţiile
au fost mutate într-o altă clădire, iar vechiul palat de
justiţie a intrat în patrimoniul Consiliului Judeţean
Vrancea, destinaţia propusă fiind de Centru Unesco şi
Muzeu al Vinului.
 Palatul Administrativ

 Palatul Administrativ din Focşani este o

clădire monument istoric, construită între anii
1913 – 1926 şi aflată pe teritoriul
municipiului Focşani.
 Ateneul Popular

 Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” din Focşani este

o instituţie publică culturală aflată în subordinea Primăriei
Municipiului Focşani. Clădirea în care funcţionează Ateneul este
înscrisă în Lista monumentelor istorice, având cod LMI VN-II-m-
B-06488.
 Construţia Ateneul a fost realizată la iniţiativa maiorului în
rezervă Gheorghe Pastia care a finanţat lucrările de construcţie
şi de amenajare interioară.
 Ateneul Popular, cu trei niveluri (subsol, parter şi etaj), a fost
construit în stil neoromânesc (neobrâncovenesc) de un grup de
arhitecţi format din Petre Antonescu,Sebastian
Vasilescu, Frederich Hamel, coordonaţi de Ion Mincu.
 Gheorghe Tăttărescu

 Gheorghe Tattarescu (octombrie 1820, Focşani –

24 octombrie 1894, Bucureşti) a fost un pictor român,
clasic, „cel mai tipic academist”, un pionier
al neoclasicismului în pictura românească.
 A început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae
Teodorescu (1799 – 1880), zugrav de biserici.
Continuă studiul picturii la Şcoala de zugravi
din Buzău, fondată de unchiul său. În 1844, împreună
cu unchiul său, picteazămănăstirea Răteşti.
 Constantin C. Giurescu

 Constantin C. Giurescu (n. 13/26

octombrie 1901, Focşani – d. 13 noiembrie 1977) a fost
un istoric român, membru al Academiei Române şi
profesor la Universitatea din Bucureşti. Este fiul
lui Constantin Giurescu şi tatăl istoricului Dinu C.
Giurescu.
 Constantin C. Giurescu şi-a făcut studiile secundare şi
superioare la Bucureşti, ajungând profesor universitar în
1926. În 1931 a fondat Revista istorică română. A fost
alături de Gheorghe Brătianu şi Petre P. Panaitescu un
reprezentant important al curentului „Şcoala nouă de
istorie”, care s-a remarcat prin opoziţia făcută generaţiei
anterioare, reprezentată îndeobşte de N. Iorga.
 Ion Mincu

 Ion Mincu (n. 20 decembrie 1852, Focşani -

d. 6 decembrie 1912, Bucureşti) a fost un
arhitect, inginer, profesor şi deputat român.
Promotor al unui stil românesc în arhitectură,
cunoscută şi ca arhitectură neo-românească,
Mincu a integrat în operele sale specificul
arhitecturii tradiţionale din România. Exemple
în acest sens sunt Bufetul din Şoseaua Kiseleff
(1882-1892), vila Robescu din Sinaia.
 Gheorghe Pastia

 Gheorghe Pastia (n. 1848, Focşani – d. 1929, Focşani) a fost

un filantrop român care a realizat, prin donarea întregii sale averi, două
instituţii de cultură din oraşul Focşani: Teatrul Municipal „Maior Gheorghe
Pastia” şi Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia”.
 Gheorghe Pastia s-a născut în 1848, tatăl său Tache Pastia, cunoscut de
focşăneni sub numele de „Cap bun", fiind un mare proprietar agricol, moşia
familială întinzându-se pe dealurile dintre comuna Urecheşti şi râul Milcov.
 Gheorghe Pastia îmbrăţişează cariera armelor urmând cursurile Şcolii
Militare. Locotenentul Pastia participă la Războiul de Independenţă fiind la
comanda Companiei I din Regimentul 5 de Linie. Vitejia de care a dat
dovadă a fost răsplătită cu numeroase ordine şi medalii româneşti şi ruseşti.
 Nutzi Acontz

 Nutzi Acontz (Popovici Ana) (n. 16

noiembrie 1894, Focşani, România – d. 1957) a
fost o pictoriţă română.
 Provine dintr-o stirpe armeană stabilită de
multă vreme în Moldova, la Iaşi.
 SFÂRŞIT

 Mulţumesc frumos pentru atenţia acordată şi

nu uitaţi să semnaţi fişa de monitorizare a
activităţii.