Judetul Botosani

Oraul Botoani este situat n nordestul Romniei, n zona de

contact dintre regiunea dealurilor nalte de pe stnga vii
Siretului, n vest, i cea a dealurilor joase a Cmpiei Moldovei ce
se ntinde ctre est. Dealurile din partea de vest a oraului fac
parte din Podiul Sucevei sectorul eii Bucecea-Vorona cu
altitudini maxime de 250 metri (Dealul Sulia), i cu altitudini
minime - 150 metri - n partea de sud-vest i nord-est. Intre
relieful nalt din vest, cu caracter de coast i cel de cmpie
colinar din est, exista un culoar depresionar (uluc) n care este
aezat municipiul Botoani.
Teritoriul oraului propriu-zis are o suprafaa de 4132 ha, i un
caracter uor alungit pe direcia nord-sud. Altitudinea medie a
oraului este de 163 metri, nedepind dect excepional 200
metri, n partea vestic. Caracteristic acestei regiuni este relieful
de dealuri joase sau cmpii deluroase, dezvoltate pe depozite
monoclinale (uor nclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu vi
foarte largi, cu interfluvii ca nite platouri i cu energie de relief
redus, n medie 30-40 metri.

Vecini: La nord: Ucraina, la est: Republica Moldova, la sud:

Judetul Iasi, la vest: Judetul Suceava.
Suprafata: 4.986 km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul tarii).
Populatie: 462.370 locuitori.

Istoric
Dezvoltarea oraului a fost influenat de amplasarea acestuia la
zona de contact ntre Podiul Sucevei i Cmpia Jijiei, fapt ce a
dus att la dezvoltarea comeruilui cu produse agricole ct i a
celuia cu animale. De asemenea situat ntr-un punct favorabil de
legtur ntre principalele drumuri comerciale ale Principatului
Moldovei, Botoaniului a devenit un important centru de comer
ce a crescut pn ctre a doua jumtate a secolului XIX.
Pe teritoriul Botoaniului n locul denumit La Silite (situat la
circa 2 km nord de ora) se gsesc, n afar de dovezi privind
continuitatea de locuire pentru intervalul secolelor XIII-XVIII, i
urmele unei culturi Protodridu, care arat asimilarea culturii
materiale a slavilor de ctre localnici, n perioada secolelor IXX. Deasemenea n zona fostei bariere Agafton s-a descoperit o
aezare n care s-au gsit fragmente de ceramic din secolele III-

IV i din perioada secolele XI-XIII aparinnd feudalismului

timpuriu; iar n zona Mnstirii Popui s-au gsit dovezi
arheologice ce demonstreaz continuitatea locuirii n zon ntre
secolele XIII-XVIII. Pe baza acestor observaiile arheologice
efectuate pn n prezent se apreciaz c trgul-ora dateaz din
veacul al XIV-lea, fiind precedat de o aezare de veac XIII. Prima
atestare documentar a trgului Botoanilor este realizat de
pisania bisericii armene din centrul trgului, aceasta datnd din
1350.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeului Botoani, la
Drgueni, Mitoc, Rdui-Prut, tefneti, Vorniceni, confirm
faptul c n aceast zon au fost prezente aezri omeneti nc
din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramic
i pmnt ars, pictate n 2 sau 3 culori, de un nalt nivera ului a
fost un pun cu coada rsfirat ce simboliza podoabele doamnei
Moldovei, cumprate cu bani din venitul trgului.l artistic.
Dezvoltndu-se att de timpuriu "Botoanii nu au fost cetate ci
trg deschis, fr ziduri" situat la o rspntie de drumuri, ceea ce
a dus la un comer nfloritor. Se pare c, ncepnd cu secolul XV,
dezvoltarea pe care o cunoate comerul aduce oraului venituri
nsemnate .
Marii voievozi ai rii Moldovei, tefan cel Mare i Petru Rare,
nscriu numeroase prezene la Botoani, n jude pstrndu-se i
azi ctitoriile domneti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495)
i Biserica Sf. Nicolae Popui(1496) ale lui tefan cel Mare, azi
monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile
Doamnei Elena, soia voievodului Petru Rare: bisericile Sf.
Gheorghe din Botoani (1551) i Uspenia (1552).

tefan cel Mare(1433-1504)

Etimologie:
Originea numelui de Botoani este destul de incert, dar sunt
posibile urmtoarele explicaii: prima ar fi c oraul i trage
numele de la un boier pe nume Bota, care a trit pe aceste
meleaguri la nceputul mileniului II. Numele familiei Bota sau
Botani este pomenit n documente foarte vechi nc de pe
timpul lui tefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei,
a doua de la antroponimul Botos , a treia de la regionalismul
boto nsemnnd cpu ; alte variante ar fi cuvintele
botos sau botoei .

Relieful:
Predominant deluros, care nu este prea variat. Unitatile sale
sunt: Dealurile Siretului si Campia Jijiei Superioare, dispuse
de la nord (partea deluroasa a depresiunii Jijiei, cu coline
domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (campia de langa Prut)

si spre vest (terasele inalte de pe malul stang al Siretului, care fac

parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu inaltimi de
300 m).

Clima :
Clima este temperat-continental, influenat puternic de masele
de aer din estul continentului, fapt ce determin ca temperatura
medie anual s fie mai redus dect n restul rii ( 8- 9 oC), cu
precipitaii variabile, cu ierni srace n zpad, cu veri ce au regim
sczut de umezeal, cu vnturi predominante din nord-vest i
sud-vest.

Obiective turistice :

Parcul Mihai Eminescu din Botosani

Fosta gradina publica Varnav amenajata in 1869,pastreaza
cativa arbori contemporani cu Mihai Eminescu care in ultima parte
a vietii sale si-a purtat pasii pe aleile largi, trasate printre palcurile
de arbori de diverse specii. Parcul pastreaza lacul artificial pe
care odinioara se puteau face plimbari cu barca, iar in chioscul
din mijlocul parcului de sarbatori, canta fanfara militara. Aici a fost
amplasat in 1932 bustul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul
Ion Georgescu, monument ce fusese amplasat in 1890 in fata
Scolii Marchian. Apropierea orasului Botosani, pe drumul spre la
Agafton, satul de vacanta ofera posibiliatea petrecerii institutii
pentru organizarea de manifestari cultura-artistice. Dispune de
aproximativ 1000 de locuri de cazare.

Dintre multimea iazurilor, ce confera o frumusete Negreni (304

ha, pe valea Baseu), Cal Alb, Hanesti, Mileanca, lacurile de
acumulare: Stanca Costesti (140.000 ha, pe geologica si
floristica. langa Trusesti. (150 ha), langa Vorona.

Biserica Sfantu Nicolae din Popauti

A fost amplasata intr-o pozitie strategica determinata de
iminentele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile targului
Botosanilor. Din acest motiv, cladirii propriu zise a manastirii i-au
fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i
aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din
benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri ceramice
colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si
heraldice, iar pictura interioara dateaza din secolul XV,
pastrandu-se partial. Se inscrie armonios in arhitectura citadina a

bisericilor botosanene, lacas ce s-a impus in societatea locala

datorita vechimii si asezarii sale in centrul orasului, Sfantu
Gheorghe fiind astazi patronul spiritual al municipiului. Biserica
Sfantu Nicolae Domneasca din Dorohoi, ctitorie a lui Stefan cel
Mare (1495), construita in stil moldovenesc, si avand o decoratie
exterioara bogata, presarata cu elemente bizantine. Manastirea
Cosula de la Cosula, construita de domnitorul Petru Rares (1535)
in stilul arhitecturii feudale moldovenesti; in interior si exterior
pastrandu-se si astazi valoroase picturi din aceasta perioada.
Biserica Sfantu Ilie din Botosani, isi are inceputurile in 1778, ca
biserica a Breslei Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor
botosaneni. Biserica Armeano-Gregoriana Sfanta Treime din
Botosani, ridicata in sec. XVI, impresioneaza prin valorile
arhitecturale, de sculptura si carte veche religioasa specific
armenesti.

A fost recladita in 1795 si renovata in 1832. Biserica Romano

Catolica Nasterea Sfantu Ioan Botezatorul din Botosani,
construita la mijlocul sec. XIX in maniera neogotica,
innobileaza in chip fericit peisajul citadin botosanean.
Biserica Lipoveneasca din Botosani, actuala cladire a
bisericii s-a inaltat pe o veche capela de lemn.

Casa memoriala Mihai Eminescu de la Ipotesti

Casa memoriala Mihai Eminescu de la Ipotesti este un muzeu

memorial amenajat in casa in care a trait poetul Mihai Eminescu
(1850-1889) in satul Ipotesti din judetul Botosani.
Mama poetului, Raluca Eminovici, a cumparat cu 250 de galbeni
o bisericuta de familie, care dateaza din anii '60 ai veacului al
XIX-lea de la un anume Murgulet. Lacasul de cult are dimensiuni
mici, dar adaposteste obiecte valoroase. In spatele bisericutei se
afla mormintele parintilor lui Eminescu (Raluca si Gheorghe
Eminovici) si a doi frati ai acestuia (Iorgu si Nicu).

Dupa moartea caminarului Gheorghe Eminovici (1884), casa nu a

mai fost locuita, ajungand sa se ruineze. Intr-o fotografie din 1916

se observa starea precara a casei: "stilpii cerdacului alunecau in

fata" din cauza "unei lente surpari si alunecari de teren". In anul
1924, casa unde a copilarit Mihai Eminescu si care ramasese
nelocuita ani de zile, ajunsese o ruina. La acea vreme si
bisericuta de lemn, ca si mormintele parintilor lui Eminescu, erau
"complet parasite si acoperite cu balarii...", dupa cum consemna,
in 1926, Revista Moldovei din Botosani.

In anul 1934, casa a fost reconstruita pe acelasi loc, acolo fiind

inaugurat in 1940 primul muzeu memorial dedicat marelui poet.
Aceasta casa nu respecta structura originalului, astfel incat a fost
demolata, fiind reconstruita o alta in anul 1979 dupa documente

originale, pe vechea fundatie a casei familiei Eminovici. In casa

se afla mobilier - in parte original, in parte provenind din a doua
jumatate a secolului al XIX-lea.

In curtea casei memoriale a lui Eminescu se afla Casa

Papadopol, o casa taraneasca de epoca in stil moldovenesc, care
a apartinut ultimului proprietar al mosiei Ipotesti - doctorul
Papadopol. Acesta si-a donat casa statului. In prezent, aici se afla
Muzeul de etnografie al Centrului National de Studii de la Ipotesti,
fiind expuse obiecte provenind din vechile gospodarii taranesti. In
aceasta casa si-a pictat Horia Bernea tablourile, in perioada
taberelor nationale de pictura de la Ipotesti.

Muzeul Memorial Octav Onicescu

Amplasat pe strada Octav Onicescu, la numarul 24, Muzeul a fost

infiintat la 8 octombrie 1995 pentru a prezenta elemente din viata
si munca matematicianului si filozofului Octav Onicescu. Din
pacate, in anul 2006 acesta a fost desfiintat datorita retrocedarii
cladirii in care era adapostit.
In incinta sa au fost expuse piese de mobilier, manuscrise,
scrisori si chiar decoratiuni sau poze de familie, care au fost

readuse in atentia publicului in toamna anului 2007, cand Muzeul

Judetean Botosani a organizat o expozitie cu obiectele pe care lea putut prelua.

Octav Onicescu a trait intre 20 august 1892 si 19 august 1983.

A urmat cursurile Liceului Laurian din Botosani, continuand apoi
studiile in matematica alaturi de Gheorghe Titeica si Dimitrie
Pompeiu. La filosofie a fost de asemenea in compania unor
oameni care peste ani aveau sa devina renumiti, cum sunt P.P.
Negulescu si Constantin Radulescu Motru.

Autorul a numeroase lucrari stiintifice, Octav Onicescu a introdus

in teoria probabilitatilor conceptual de lant de legaturi complete,
fiind mereu interesat de teme precum principiile teoriei
probabilitatilor sau calculul probabilitatilor.
.

A facut parte din colectivul redactional al

Gazetei Matematice si a fost unul dintre
fondatorii Institutului de statistica,
actuariat si calcul care si-a desfasurat
activitatea pana in anul 1947.

Galeriiile de Arta Stefan Luchian din

Botosani

Galeriile de Arta Stefan Luchian reprezint Secia de Art a

Muzeului Judeean. Aici este valorificat patrimoniul artistic
botonean, patrimoniu ce cuprinde lucrrile artitilor plastici
precum Stefan Luchian, P.R.Troteanu, Octav Bancila dar si a unor
sculptori precum Iulia Onila sau Dan Covataru. Alaturi de acestea
puteti intalni si tapiserii realizate de Ileana Balota, Cela Neamtu si
Aspazia Burduja dar si lucrarile graficianei Ligiei Macovei.

Silistra - Filarmonica de Stat din Botosani

Activitatea Filarmonicii de Stat fiind invitati in mod permanent sa
participe la diferite Ansamblul Rapsozii Botosanilor din Botosani,
fiind recunoscuti pe plan national si international Biblioteca
Judeteana Mihai Eminescu din Botosani, cladirea bibliotecii,
renumita Casa Moscovici sfarsitul sec. XIX, imbinand intr-o
sinteza armonioasa Fondul de carte este de aproximativ 380.000
volume. Stil eclectic de inspiratie franceza la sfarsitul sec. XIX.
fratele sau, naturalistul Nicolae Leon. Astazi este Cladirea

Primariei din Botosani, edificiu construit.

Este restaurata intre 1906 - 1914, iar la Tribunalului unde Mihai

Eminescu a lucrat in calitate Casa Bolfosu din Botosani,
construita la inceputul Stilul arhitectonic este cel popular taranesc
cu unele Casa Silion din Botosani, dateaza din jurul anului
(eclectic francez, art-nouveau). Este plasata este incadrata de
statui. veche a orasului din punct de vedere arhitectonic,
comerciala datand din sec. XVII - XVIII. Cladirile sunt forme
arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de traditionale,
specifice acestui tip de constructii. caselor de targoveti, cu galerii
de stalpi de lemn, balcoane profilate.

(Casa Silion din Botosani)

Casa Antipa
Cladire construita in stil eclectic de inspiratie franceza la sfarsitul
sec. XIX. Aici s-au nascut marele biolog Grigore Antipa si fratele
sau, naturalistul Nicolae Leon.

Personaliti

Mihai Eminescu (15 ianuarie 18501889), poet, prozator i

jurnalist

George Enescu (1881

1955), compozitor, violonist, pedagog, pianist i dirijor

Nicolae Iorga (1871-1940), istoric, critic literar

Grigore Antipa (1867-1944), biolog darwinist, zoolog,
ihtiolog, ecolog, oceanolog.
Grigore Alexandru Ghica (1807-1867), domnitor al Moldovei.

Iosif Gheorghian (18291909), mitropolit-primat al Bisericii

Ortodoxe Romne (1886-1893, 1896-1909).
tefan Luchian (1868-1916), pictor.
Octav Bncil (1872-1944), pictor realist i activist politic de
stnga.
Mihail Sorbul (18851966), dramaturg.

Georgeta Damian (n. 1976), canotoare romnc, multipl

medaliat olimpic

Teoctist (19152007), patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne

ntre anii 1986-2007.

Paisie Olaru (1897-1990), mare duhovnic ortodox romn.

Cleopa Ilie (1912-1998), mare duhovnic ortodox romn.

Dionisie Ignat (1909-2004), mare duhovnic ortodox romn

stabilit la Muntele Athos

Ioan Iacob Romnul de la Hozeva (1913-1960), sfnt

n Biserica Ortodox Romn