Sulina Volum Sinteza

Participatory Integrated Urban Development:
Sustainable Tourism for all in Băile Herculane, Borsec and Sulina
SULINA
PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA
- volum sinteză -
„ECO-SULINA - o comunitate solidară, păstrătoare a unei tradiții

multiculturale europene, un oraș verde, poartă de intrare în istoria și cultura
Delta Dunării și a Mării Negre”
Iulie 2012
SULINA / PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA 2012-07-18
Cuprins
Pagina
Prezentarea generală a orașului 3
Localizare 3
Atractivitate turistică 4
Aspecte esențiale ale dezvoltării 7
Matricea SWOT 9
Strategia de dezvoltare 11
Viziune și obiective strategice 11
Programe sectoriale și proiecte 12

Argumente strategice şi operaţionale ce susțin proiectele 12
Lista programelor de dezvoltare 12
Lista proiectelor conform planului de politici și programe de dezvoltare 13
integrată
Lista proiectelor organizate pe programe, solicitant, perioada și finanțare 21
Graficul implementării proiectelor 24
Harta amplasării proiectelor Program Sectorial PS1 29
Cadrul instituțional pentru implementarea PIDU 33

Structura generală de management 33
Structura echipei de coordonare, rol şi responsabilităţi 33
Detalierea activităților 34
Calificarea personalului implicat 34
Condiții pentru obținerea finanțării sau a co-finanțării 35
Bibiografie 36
Lista experților 36
iulie 2012 2
Prezentarea generală a orașului
Localizare
Orașul face parte din Regiunea Sud-Est, zona costieră a Mării Negre, sub-zona Delta Dunării, și este
punct al Coridorului VII Pan European de Transport – Dunărea (cu brațul Sulina și Canalul Dunăre –
Marea Neagră) – Axa 18 din cadrul rețelei TEN-T (Coridorul Fluvial European Rhin – Main – Dunăre).
Orasul nu este legat direct de rețeaua de drumuri din România și poate fi accesat numai pe calea
apei, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră.
Orașul Sulina, al 5-lea oraș al judetului Tulcea, este situat în Delta Dunării, pe ambele maluri ale
Canalului Sulina (unul din cele trei brațe de vărsare ale Dunării, la o distanța de aproximativ 1 km de
litoralul Mării Negre). Sulina este o zonă relativ izolată, din cauza, atât a obstacolelor naturale, cât și a
distanței față de rețeaua națională de transport și de coridoarele europene terestre.
Orașul Sulina este amplasat în apropierea confluenței brațului Sulina cu Marea Neagră, pe un grind
fluvio-maritim nisipos, îngust, corespunzător gurii de vărsare a Dunării în Marea Neagră, o formațiune
geomorfologicǎ nouǎ. Pe teritoriul administrativ al orașului Sulina, suprafețele acoperite cu apă
ocupă 96 % din total și sunt constituite din brațul Sulina, complexe de lacuri, canale, gârle, precum și
întinse zone de baltă cu vegetație specifică.
Teritoriul orașului se învecinează la nord cu comuna C.A. Rosetti, la sud cu comuna Sfântu Gheorghe,
la vest cu comuna Crișan, iar la est cu Marea Neagră. Există o legătură rutieră spre cele două comune
apropiate, Sf. Gheorghe și C. A. Rosetti, prin intermediul a două drumuri clasificate ca drumuri
județene.
Teritoriul administrativ al orașului Sulina se află în interiorul Rezervației Biosferei Delta Dunări, fiind
sit cu valoare de patrimoniu natural universal (UNESCO) și de zonă umedă de importanță
internațională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă – Convenția RAMSAR. Prin planul de
management al rezervatiei a fost realizatǎ zonarea internǎ, separându-se astfel: 18 zone strict
protejate, zone tampon, zone economice și zone de reconstrucție ecologicǎ.
Întreg teritoriul administrativ al orașului Sulina este amplasat în rețeaua ecologică NATURA 2000 care
cuprinde siturile:
 ROSCI0065 Delta Dunării și ROSCI0066 Delta Dunării – Zona marină în conformitate cu

prevederile Ordinului Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (publicat în Monitorul
Oficial al României nr. 98 din 7.02.2008).
 ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoe și ROSPA0076 Marea Neagră în

conformitate cu prevederile H.G. nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de
protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31.11.2007).
De asemenea, pe teritoriul administrativ al orașului Sulina se află Rezervația Ştiințifică Complexul

Vătafu-Lunguleț (1.625 ha) - zonă de protecție integrală, nivelul I de protecție conform categoriilor
IUCN stabilite de Ordonanța de Urgență nr.236/2000.
iulie 2012 3
Localizarea orașului Sulina în teritoriul județean
Atractivitate turistică
Orașul Sulina se încadrează conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea VI

Turism, aprobat prin Legea 190 din 2009, în rândul unităților administrativ teritoriale cu concentrare
foarte mare de resurse turistice naturale și antropice.
Resursele turistice naturale sunt determinate de zona în care este încadrată Sulina și anume
Rezervația Biosferei Delta Dunării. Originalitatea cadrului natural al Deltei Dunării, în care se îmbină în
mod diferit, dar spectaculos, suprafețe acvatice cu terenuri mlăștinoase și grinduri marine și fluviațile,
plaja mării și dune de nisip cu peisaje aride și exotice, se impune ca o atracție turistică importantă. Se
evidențiază și o rețea densă de canale, gârle, bălți și lacuri (Furtuna, Isac, Gorgova, Puiu Roșu etc.),
care, alături de brațele Chilia, Sulina și Crișan constituie principale căi de acces și de circulație în deltă,
și totodată locuri pentru excursii, agrement nautic și pescuit sportiv. Acestea se împletesc cu
crâmpeie de uscat, cum sunt grindurile fluviale, de-a lungul celor trei brațe dunărene, grindurile
fluvio-maritime, transversale, mai importante fiind Letea, Caraorman și Sărăturile, sau martorii din
uscatul predeltaic, precum câmpurile de loess de la Chilia și Stipoc, redate parțial agriculturii.
Litoralul marin oferă întinse plaje cu nisip fin, mai ales, în zonele Sulina, Sfîntu Gheorghe și Perișor-
Portița. O notă de originalitate și exotism o dă peisajul arid sau acoperit cu vegetație rară și numai
local transformat de om, al dunelor de nisip de la Caraorman (cu cele mai înalte dune din țară – 7-
8m), Letea sau Sărăturile.
Un element de mare atracție turistică îl constituie vegetația, specifică și deosebit de variată, originală
prin aspectele peisagistice: de la întinsele stufării, cele mai compacte din lume (150.000 ha) și felurite
plante de baltă, cu nuferi albi și galbeni și insule plutitoare de plaur, la zăvoaiele de sălcii seculare și
uriașe, plopi negri care mărginesc malurile apelor ca niște păduri-galerii, codri de stejar termofilcu
iulie 2012 4
coroane magnifice și cu împletitura deasă de liane și alte plante agățătoare ce dau farmecul exotic,
luxuriat al hasmacurilor de pe grindurile Letea și Caraorman.
Fauna prezentă este deosebit de importantă pentru turism. Se impune, aici, fauna ornitologică,
autohtonă și de pasaj, cu peste 280 de specii, variate ca origine geografică și interesante sub aspectul
științific și estetic, multe ocrotite de lege, precum pelicanul, egreta, stârcul cenușiu, cocorul, califărul,
gâsca cu gât roșu etc., dar și specii de interes cinegetic ca rața, gâsca, gârlița, lișița etc.
Fauna piscicolă este de o mare bogăție, varietate, de interes economic și științific, dar și pentru
pescuit sportiv.Se pot enumera astfel specii precum crap, somn, știucă, scrumbie de Dunăre etc. dar și
de sturionide, precum nisetrul, morunul, păstruga, ce dau caviarul românesc. Sub aspect cinegetic,
prezintă importanță și mamiferele de uscat și apă precum mistrețul, căpriorul, bizamul și vidra.
Plaja de pe litoralul marin deltaic constituie o motivație certă pentru vizitarea deltei fluviomaritime
de la Sulina, Sfîntu Gheorghe și Portița în scopul curei heliomarine. Condițiile de climă, prin regimul
termic ridicat (temperatura medie anuală de 11° C), precipitațiile mai reduse (40-450 mm/an), durata
mare de strălucire a soarelui (2.360 ore/an) favorizează practicarea turismului din primăvară până în
toamnă, dar și iarna pentru peisaj, vânătoare și pescuit la copcă.
Acest potențial turistic este valorificat, în prezent, prin excursii de 1-2 zile, sejur pentru odihnă și
recreere, agrement nautic, turism specializat (științific pentru ornitologi, biologi, ecologi etc.),
vânătoare și pescuit sportiv, cură heliomarină pe plajă litoralului deltaic de la Sfîntu Gheorghe, Portița
și Sulina combinată cu excursii în deltă și pescuit sportiv.
O flotilă specializată, compusă din hidrobuze, șalupe rapide și silențioase, pontoane tractate de
remorchere, însumând aproape 1.000 de locuri, la care se adaugă și diferite amabarcațiuni ale
Navrom și ale altor unități și instituții, ușurează accesul și croazierele în Deltă. Bărci cu rame sau cu
motor se află la Crișan, Maliuc, Hotel Lebăda, Sulina și tabăra tineretului de la Roșu.
Cadrul natural este completat de oferta obiectivelor turistice din patrimonial contruit al orașului, din
care fac parte:
 Palatul Comisiunii Europene a Dunării, Sulina – Fostul Palat al Comisiei Europene a Dunării a fost
construit între anii 1860-1868, fiind, de atunci și până în prezent, cea mai impunătoare clădire a
Sulinei. Palatul a servit, între anii 1868-1921, ca sediu administrativ al Comisiei Europene a
Dunării, fiind ulterior preluat de Statul Român. Grav afectat de bombardamentele din Primul
Război Mondial, este reabilitat mai târziu iar începând cu anul 1948 devine sediul Administrației
Fluviale a Dunării de Jos, filiala Sulina.
 Farul Comisiunii Europene a Dunării din Sulina – are o înaltime de 17,34 m și este construit din
caramidă. Construcția, proiectata de ing. Ch. Hartley, a fost finalizată în 1870. Actualmente e
sediul unui punct muzeal al ICEM Tulcea. Expoziția (documente si fotografii) din interior prezintă
istoria Sulinei în perioada Comisiunii Europene a Dunării și viața a două personalități marcante
legate de oraș: dirijorul George Georgescu și scriitorul Jean Bart. Farul a fost construit în 1808 și
are o înălțime de 18,5 m, la vremea respectivă lumina lui fiind vizibilă de la 36 km.
 Farul Nou, pe locul vechiului Far Turcesc , o fostă construcție din lemn realizată de turci în 1865 la
circa 4 km sud de sat, pe o mică insulă. Avea o înălțime de 19,8 m și era menit să orienteze drumul
navelor pentru a evita posibilele bancuri de nisip de la gura Dunării. S-a încercat conservarea
farului ca monument istoric și ca punct de observație ornitologică, dar cineva i-a dat foc în 1983.
iulie 2012 5
Farul cel nou a fost construit în 1968 și are forma unei prisme cu baza triunghiulară, o înălțime de
57 m și un sistem de oglinzi care reflecta lumina până la 50 de km.
 Farul Vechi din Sulina (Farul Observator) a fost construit de către Comisia Europeana a Dunării în
1887. Se află în aval de Sulina, pe malul stâng al Dunării. Accesul se face doar cu barca, deoarece
digul de nord, pe care se putea ajunge pe jos, are o spărtură care-l face inutilizabil. Farul
observator reprezintă locația de unde s-au realizat filmări pentru filmul „Toate pânzele sus”. În
timpul celui de-al Doilea Război Mondial, marina militară germană l-a transformat în punct de
observație.
 Farul de pe digul de sud. Cu o înălţime de 11,6 metri şi construit din metal uşor, farul a fost dizlocat
de pe postamentul său în anul 1922, din cauza începerii lucrărilor de prelungire în mare a digurilor
de protecţie a gurii Canalului Sulina. În 1960 a fost reinstalat aproape de capatul digului de sud al
gurii Canalului Sulina.
 Turnul de apă. Data exactă a construcției acestui obiectiv nu se cunoaște, însă el se află în stare
foarte bună de funcționare și astăzi. Conform istoricilor, în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, armata germană a încercat să arunce întregul edificiu în aer, însă nu a reușit decât să
spulbere partea sa superioară.
 Arhitectura tradițională specifică a orașului Sulina s-a dezvoltat ca urmare a interferențelor cu stilul
arhitectural contemporan. Specifice Sulinei sunt casele cu temelie înaltă din piatră, învelite cu
olană și care au la parter ateliere meșteșugărești, prăvălii sau cafenele. Un element aparte îl
reprezintă casele din incinta Comisiei Europene a Dunării și din jurul farului, construite între 1868
– 1869, care trimit spre occident, în ciuda eclectismului perioadei.
 Arhitectura rurală specifică zonei, cu planimetrie și elevație caracteristică satelor din Deltă, este
reprezentată de case aflate la periferie.
 Clădirile industriale de pe malul stâng al Dunării reprezintă un potențial patrimoniu cultural -

industrial.
 Catedrala Ortodoxă Sfântul Nicolae din Sulina, patrimoniu cultural national, a fost construită în mai
multe etape între anii 1910 – 1938, temelia sa fiind pusă de însuși regele Carol I cu ocazia vizitei
din 1910. În arhitectura edificiului, de influenta romanească, se remarcă brâul în torsadă și
medalioanele exterioare realizate în mozaic.
 Biserica Ortodoxa de Rit Vechi din Sulina, patrimoniu cultural national, a fost construită în anul
1866 și prezintă o evidentă influență rusească. Deoarece în sec. XIX era singura biserică din oraș în
care se oficia cultul crestin a fost declarată, de Episcopia Galați, biserică catedrală. In 2009 a
inceput restaurarea monumentului, prin Planul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice.
iulie 2012 6
 Biserica Grecească din Sulina a fost construită în anul 1869, respectând stilul bisericilor grecești de
sec. XIX din Dobrogea, cu fronton stilizat deasupra intrării și cu o singură turlă joasă, de
dimensiuni mici. În fața bisericii se află, separat de clădire, un turn clopotniță. În interior se
remarcă altarul vopsit alb și un baldachin din lemn sculptat cu motive florale funerare, alb cu
detalii aurii.
 Biserica Romano-Catolică din Sulina a fost construită în 1865, este trinavată și are acoperiș unic pe
toată lungimea. Interiorul este înalt și bine luminat datorită celor patru ferestre cu vitralii.
 Casa memorială „George Georgescu” din Sulina este locul nașterii celebrului dirijor George
Georgescu. În prezent, se află într-o stare avansată de degradare.
 Casa in care a locuit scriitorul Jean Bart (Eugeniu Botez) pe când era comandantul portului Sulina,
imobil de secol XIX cu o arhitectură unică. Oficial, nu are statut de casa memoriala.
 Cimitirul Maritim din Sulina, înființat în 1864, este locul unde au fost îngropați în special străini și
foști angajați ai CED, dar și marinari sau comercianți de diverse naționalități. În funcție de
principalele confesiuni religioase, cimitirul este delimitat în: creștin (cimitirul bisericilor europene
occidentale, cimitirul ortodox, cimitirul ortodox de rit vechi), cimitirul musulman și cimitirul
evreiesc.
Aspecte esențiale ale dezvoltării
Analiza situației existente relevă o serie de aspecte cheie de management al dezvoltării urbane,
grupate pe cinci paliere de investigație, după cum urmează:
a) Accesibilitate și poziția în teritoriu

Orașul Sulina se află în județul Tulcea, la punctul de vărsare al canalului internațional de navigație
Sulina în Marea Neagră. Este singurul oraș din Delta Dunării așezat pe axa prioritară a rețelei trans-
europene de transport Rin-Main-Dunăre din cadrul Coridorului Pan European de Transport VII, care
face legătura între Marea Nordului și Marea Neagră. Orașul nu este accesibil pe căi terestre
(rutiere/CF), fapt ce conduce la o mobilitate redusă a populației, cu costuri mari, cu atât mai dificilă în
perioade de iarnă și de îngheț al Dunării.
Scăderea populației orașului Sulina în perioada 1992 – 2010 este în total de 1176 persoane, ceea ce
reprezintă o pierdere demografică de aproximativ 21%. Ponderea populației tinere, cu vârste cuprinse
între 0 – 14 ani, a înregistrat pe perioada 1992 – 2002 o scădere de la 26% la 16,3%. În același timp,
ponderea populației vârstnice a înregistrat o creștere continuă de la 11,7% în 1992 la 15,9% în 2002.
Dacă pentru moment populația în vârstă de muncă este bine reprezentată, în următoarele două
decenii vom asista la o răsturnare a piramidei vârstelor, efectivele de populație care a depășit vârsta
de muncă fiind mult mai mari decât cele de populație tânără și în vârstă de muncă.
b) Dezvoltare economică / turism

Activitățile economice principale sunt turismul și pescuitul. Acestea se pot desfășura pe teritoriul
Rezervației Biosferei “Delta Dunării” din zona cu protecție integrală, din zona tampon și din zona
economică și sunt reglementate prin Legea nr. 82/1993. Aceste activități sunt reglementate de
Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, care este emitentul autorizațiilor de pescuit și
iulie 2012 7
pentru exploatarea resurselor stabilind cantitățile disponibile și restricțiile specifice fiecărui gen de
activitate economică.
Turismul poate fi considerat în orașul Sulina ramura economică cu cel mai mare potențial de creștere
având în vedere zona deosebit de frumoasă, unică în Europa, căreia i se încadrează – Delta Dunării,
dar și ieșirea la Marea Neagră într-un decor încă nu foarte modificat de om. Potențialul local nu este
valorificat la reala lui valoare, iar analiza informațiilor existente cu privire la dotările zonei și la
numărul de turiști atrași evidențiază acest lucru. Pe de altă parte trebuie identificate și prezervate
acele forme ale activităților turistice care să nu interacționeze cu biodiversitatea specifică zonei deltei
și care să nu aducă modificări peisajului natural.
c) Echipare cu infrastructură și servicii

Deși starea infrastructurii (alimentare cu apă, canalizare, străzi etc.) în Sulina nu este satisfăcătoare la
data elaborării prezentei lucrări, în ultimii ani autoritățile locale au întreprins o serie de inițiative,
materializate prin proiecte depuse pentru co-finanțare prin fonduri europene pentru alimentare cu
apă, canalizare și reabilitare străzi.
Sistemul de alimentare cu apă și canalizare deservește aproximativ 70% din populație. Nu există
sistem centralizat de alimentare cu energie termică, iar potențialul eolian și solar deosebit este
valorificat doar într-o foarte mică măsură. Iluminatul public este realizat parțial, pe străzile principale.
Depozitul de deşeuri existent la nivelul oraşului este neconform (se află în procedură de închidere, cu
termen anul 2017).
Serviciile de sănătate publică sunt asigurate la limită. După ce anterior a fost reabilitat, spitalul a fost
desființat anul trecut, devenind exact, Centru de Pemanență Medicală unde nu se mai pot face
internari, dar se asigură permanența asistenței medicale. Infrastructura de educație cuprine liceul
„Jean Bart” cu profilurile filologie, matematică-fizică și matematică –informatică (in total 8 clase liceu
și șase clase gimnaziu), Școala de Arte și Meserii, Școala Generală și grădinița cu 120 de locuri.
d) Cadrul natural și construit

Din punct de vedere al mediului natural și al mediului urban, teritoriul administrativ al orașului Sulina
face parte integrantă din Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), una din cele mai întinse zone
umede din Europa, arie protejată de importanță ecologică natională și internațională, fiind singurul
oraș din România cu această caracteristică.
Datorită lipsei activităților economice poluante și caracteristicilor naturale date de vânt și de debitul
mare al apelor Dunării, starea calității elementelor mediului urban (calitatea aerului și calitatea apelor
de suprafață) este bună, neexistând amenințări din acest punct de vedere.
Patrimoniul construit, pe de altă parte, se află într-o proporție importantă în stare de declin – atât
urban și architectural, din punct de vedere social și economic: multe clădiri prezintă risc structural,
alte clădiri au fost părăsite și sunt în stare de colaps, proprietarii privați nu investesc în clădirile de
patrimoniu, preferând să construiască clădiri noi a căror arhitectura nu se integrează în fronturile
construite.
e) Administrația publică locală

Primăria orașului Sulina se ocupă de managementul eficient al orașului, care include relația cu
cetățenii, oferta de servicii publice și implementarea politicilor de dezvoltare prin programe și
proiecte. Cu un număr de 87 de posturi (din care 29 funcții publice) și cu un buget propriu de venituri
și cheltuieli de 7299,5 mii lei în 2012, primăria are în implementare o serie de proiecte de investiții în
infrastructură (prezentate în capitolul I), fără a avea însă o unitate specială de implementare a
proiectelor finanțate din fonduri externe.
iulie 2012 8
Pe baza concluziilor etapei de analiză, în cadrul atelierului de lucru organizat în 18.03.2012, au fost
identificate principalele puncte tari (S) și puncte slabe (W) ale orașului, precum și oportunitățile (O) și
pericolele (T) ce vizează dezvoltarea acestuia. Matricea acestor elemente de analiză SWOT se prezintă
astfel:
Matricea SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Accesibilitate și poziția în teritoriu
 Amplasare în Delta Dunării, pe axa prioritară  Accesibilitate redusă (doar pe apă), cu
a rețelei trans-europene de transport Rin- mobilitate limitată a populației (ăn special
Main-Dunăre din cadrul Coridorului Pan în condiții de iarnă)
European de Transport VII  Scăderea populației datorată sporului
 Localizare pe Dunăre și pe malul Mării Negre natural negativ și migrația tinerilor și
vârstnicilor
Dezvoltare economică / turism

 Activități economice existente legate de  Lipsa de investiții/ activități economice
turism și pescuit, reglementate de ARBDD durabile și locuri de muncă
 Caracter sezonier al activităților turistice
 Lipsa activități turistice licențiate
 Absența unor măsuri active de promovare a
turismului
 Lipsa activităților de agrement
 Activități de braconaj
Echipare cu infrastructură și servicii

 Existența unui sistem de alimentare cu apă și  Echiparea edilitară (apă, canal, încălzire,
canalizare drumuri, colectarea deșeurilor) – nu
 Pietruirea/reabilitarea drumurilor principale acoperă întreaga suprafată, sau în stare
 Infrastructura de educație proastă
 Lipsa unui sistem centralizat de alimentare
cu energie termică
 Servicii de sănătate reduse (atât pentru
locuitori cât și pentru turiști)
Cadrul natural și construit

 Istorie, tradiții, patrimoniu – autenticitate și  Starea de degradare a patrimoniului
unicitate construit
 Situl UNESCO al Deltei Dunării
 Cadrul natural generat de Delta Dunării și de
fluviu (pentru turism și pentru pescuit)
 Condiții climatice favorabile turismului helio-
marin
Administrația publică locală
 Proiecte de dezvoltare implementate cu  Lipsa unei unități speciale de implementare
succes a proiectelor finanțate din fonduri externe
iulie 2012 9
OPORTUNITATI PERICOLE
Accesibilitate și poziția în teritoriu
 Creșterea accesibilității și mobilității prin  Descreșterea populației/migrația către alte
legături auto ecologice în teritoriu oportunități de locuri de muncă
Dezvoltare economică / turism

 Dezvoltarea activităților turistice bazate pe  Scăderea/migrația forței de muncă
potențialul natural și construit existent  Competiția cu alte destinații turistice din
 Implementarea unui 10ystem de licențe în țară, sau din zona Mării Negre
turism  Diminuarea turismului ca urmare a crizei
economice
Echipare cu infrastructură și servicii

 Utilizarea energiilor regenerabile  Scăderea atractivității turistice datorită
(alternative) – pentru iluminat public, echipării precare cu servicii și utilități
încălzire șI transport public (mașini electrice, publice
nave de agrement electrice) pentru
obtinerea unui statut ECO al orașului
Cadrul natural și construit
 Fond construit ce poate fi reabilitat –  Creșterea poluării pe Dunăre/ exploatării
permite locații pentru funcțiuni comerciale, petroliere pe Marea Neagră
de agrement  Distrugerea fondului piscicol prin braconaj
 Degradarea până la dispariție a
patrimoniului construit
Administrația publică locală

 Asistența financiară EU 2014-2020  Diminuarea resurselor financiare disponibile
 Dezvoltarea capacității primăriei de pentru implementarea proiectelor
implementare a proiectelor PIDU (PUG,
regulament)
iulie 2012 10
Strategia de dezvoltare
Viziune și obiective strategice
Sulina este și va deveni în continuare (1) un oraș al locuitorilor, care să conțină calitățile necesare unui
mediu de viață prietenos și curat și (2) o destinație atractivă pentru turiști. In acest sens, viziunea de
dezvoltare adoptată sintetizează atributele celor două direcții după cum urmează:
Sulina – o comunitate solidară, păstrătoare a unei tradiții multiculturale

europene, un oraș verde, poartă de intrare în istoria și cultura Delta Dunării
și a Mării Negre
Obiectivele strategice de dezvoltare derivate din viziune sunt:
Obiectiv strategic 1
Natura și comunitatea: Imbunătățirea calității vieții și valorificarea atentă a resurselor
naturale și antropice
Turism în legenda Dunării: Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit
pentru dezvoltarea turismului
Cetățenii și administrația: Intărirea administrației publice locale și a participării cetățenilor la
luarea deciziei
Fiecare obiectiv strategic este însoțit de următoarele obiective specifice, după cum urmează:
Natura și comunitatea: Imbunătățirea calității vieții și valorificarea atentă a resurselor
naturale și antropice
Obiective specifice:
1.1. Conectarea orașului la rețeaua de transport, de comunicare și la rute turistice
1.2. Reducerea disparităților teritoriale privind accesul la utilități și servicii de calitate
Turism în legenda Dunării: Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit
pentru dezvoltarea turismului
2.1. Promovarea unei infrastructuri urbane specifice, bazată pe tehnologie și cultură ECO,
valorificând potențialul unic al Deltei Dunării și Mării Negre
2.2. Creșterea contribuției culturale a Sulinei la cunoașterea istoriei și patrimoniului civilizațiilor
din regiunea Mării Negre
Cetățenii și administrația: Intărirea administrației publice locale și a participării cetățenilor la
luarea deciziei
3.1. Imbunătățirea managementului orașului
iulie 2012 11
Programe sectoriale (PS) și proiecte
Argumente strategice și operaționale ce susțin proiectele
Complementar documentelor strategice formulate până în prezent de comunitatea locală,

documentul de față abordează scenariul activ de dezvoltare urbană – construit pe dezvoltarea
turistică și se focalizează pe un pachet integrat de programe și proiecte care vizează în primul rând
susținerea acestui sector economic și a infrastructurii sale suport.
Acest pachet răspunde elementelor precizate în analiza SWOT, aspectelor cheie de management
identificate prin analiza situației existente și răspunde obictivelor strategice de dezvoltarea durabilă
integrată formulate anterior. Pentru fiecare obiectiv sectorial este elaborat un set integrat de
programe și proiecte ce se adresează problematicii domeniului respectiv. Dacă programele au
caracter sectorial, proiectele sunt punctuale, localizate în spațiu și se adresează unei probleme
specifice. Amplasarea lor se realizează pe întreg teritoriul orașului, vizând mai ales zona centrală și
zonele de interes turistic.
Proiectele au suport în decizia administrației publice locale, fiind susținute de PUG, PATJ Tulcea, PATZ
Delta Dunării, alte strategii și studii elaborate la nivel local. Proiectele propuse sunt rezultatul
atelierului de lucru din 18 martie 2012 și consultării publice din 28-29 martie 2012.
Lista programelor sectoriale (PS) de dezvoltare
PS 1. Creșterea accesibilității orașului în context regional și internațional

1.1. Program de creștere a accesibilității și mobilității pentru dezvoltarea socio-economică
1.2. Program de dezvoltarea infrastructurii IT
PS 2. Dezvoltarea orașului locuitorilor prin îmbunătățirea echipării cu infrastructură urbană și

servicii
2.1. Program de energie regenerabilă
2.2. Program de management al deseurilor
2.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public
2.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și educație
2.5. Program de locuire
2.6. Program de asistența sociala
PS 3. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi servicii turistice directe și conexe

3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii (marca Sulina verde)
3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe (marca Sulina verde)
3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-știintific
PS 4. Creșterea atractivității orașului prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural

4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu
4.2. Program de evenimente cultural
4.3. Program de protecția mediului
PS 5. Creșterea capacității operaționale în management public și turistic

5.1. Program de întărire a capacității administrației publice locale
5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic
iulie 2012 12
Lista proiectelor conform planului de programe de dezvoltare integrată
PS 1. Creșterea accesibilității orașului în context regional și internațional

1.1. Program de creștere a accesibilității și mobilității pentru dezvoltarea socio-economică
1.1.1. Realizarea drumului de acces rutier și de biciclete Tulcea – Sulina

Descriere: Proiectul asigură conectarea orașului Sulina pe cale terestră cu teritoriul județean,
facilitând relația locuitorilor și turiștilor până în municipiul Tulcea. Se propune un proiect integrat,
conținând elemente de infrastructură rutieră pentru o bandă pe sens, plus lucrări conexe – pistă
biciclete, mod de transport public ecologic operat de primăria Sulina destinat locuitorilor și
vizitatorilor, stație îmbarcare locuitori și turiști cu servicii de informare, semnalizare, camere video
supraveghere, etc. Vor fi adoptate soluții optime din punctul de vedere al protecției mediului natural,
de materiale de construcție, de regulament de administrare a drumului și de reglementare a
vehiculelor permise.
1.1.2. Realizarea pistei de biciclete Sulina- Sf. Gheorghe

Descriere: Se realizează legătura cu Sf. Gheorghe cu bicicleta, prin reabilitarea unei căi existente,
printr-un proiect integrat conținând atât elemente de infrastructură legate de pista de biciclete, cât și
puncte de popas/de observare a habitatului, semnalizare, regulament de administrare a drumului,
etc.
1.2. Program de dezvoltarea infrastructurii IT
1.2.1. Realizarea rețelei Internet

Descriere: Deși există în prezent conexiune la Internet pentru consumatorii publici și casnici, acest
proiect cuprinde realizarea rețelei subterane și organizarea de spații publice cu acces WiFi, inclusiv în
punctele de informare turistică. Se propune integrarea proiectului cu lucrările de infrastructură de
drumuri și rețele electrice, precum și cu proiectul de semnalizare a traseelor culturale și turistice.
PS 2. Dezvoltarea oraşului locuitorilor prin îmbunătățirea echipării cu

infrastructură urbană şi servicii
2.1. Program de energie regenerabilă
2.1.1. Elaborarea studiului privind evaluarea potențialului energetic al orașului Sulina

Descriere: Studiul va include soluții pentru utilizarea resurselor regenerabile incluzând analize cost-
beneficiu și o analiză de impact asupra mediului. Vor fi luate în considerare mai multe opțiuni 1: (a)
utilizare energie solară (panouri solare – apă caldă, panouri fotovoltaice-energie electrică); Sulina se
află în zona de radiație solară I, cu o intensitate a radiației solare > 1350 kWh/m2/an; (b) utilizare
energie eoliană – Sulina se află în a doua zonă cu potențial eolian ce poate fi utilizat în mod rentabil,
viteza medie anuală a vântului situându-se în jurul a 6 m/s. Față de alte zone exploatarea energetică a
potențialui eolian din această zonă este favorizată și de turbulența mai mică a vântului; (c) salcie
energetică – sursa alternativa de energie a cărei ardere in forma bruta sau peletizata are emisii
apropiate de zero; (d) transformare (după închidere) a depozitului de deșeuri neconforme în sursă
pentru biogaz.
1
Sursa: Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România –
ICEMENERG, 2006
iulie 2012 13
2.1.2. Energie alternativă pentru încălzire

Descriere: Vor fi preluate și utilizate rezultatele studiului menționat mai sus care au un raport cost
eficiență optim și care sunt permise de Statutul Rezervației.
2.1.3. Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public utilizând surse regenerabile

Descriere: Tot pe baza concluziilor studiului energetic, se va moderniza iluminatul public. Se propune
utilizarea stâlpilor de iluminat stradal cu lampa LED, panou fotovoltaic, etc.
2.1.4 Transport public verde pentru locuitori/vizitatori
Descriere: Proiectul are în vedere reducerea emisiilor de CO2 prin utilizarea de vehicule alimentate
de combustibili “verzi”(biogaz, etanol din biomasa agricolă, biodiesel, hibrid-curent electric și etanol),
precum și construirea de stații de alimentare pentru autovehicule electrice.
2.2. Program de management al deseurilor
2.2.1. Sistem integrat de management al deşeurilor în Sulina (parte a sistemului integrat de

management al deşeurilor în judeţul Tulcea)
Descriere: Proiectul se află în curs de evaluare la POSMEDIU și include următoarele investiții: (a)
colectarea selectivă a deșeurilor și compostarea în gospodării, (b) închiderea depozitului urban de
deșeuri neconform din Sulina – termen de închidere 2016 (activități preconizate: acoperire depozit cu
pământ fertil; plantare material vegetal specific; realizare puțuri de monitorizare). Se propune
completarea proiectului cu o campanie de conștientizare a locuitorilor și turiștilor privind colectarea
selectivă a deșeurilor (inclusiv în școli și grădinițe).
2.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public
2.3.1 . Amenajarea cheiului Dunării

Descriere: Proiectul are ca scop refacerea imaginii ce a consacrat Strada I ca spațiu public
reprezentativ, prin includerea de mobilier urban, pavimente adaptate diverselor funcțiuni (primire
pasageri și mărfuri, circulatie pietoni/turiști), inclusiv facilități de andocare, iluminat public, elemente
de vegetație, includerea unor opere de artă contemporană legate de caracterul multicultural al
Sulinei.
2.3.2. Pietruirea drumurilor orășenești / străzile III-VI și a celor perpendiculare, precum și a

trotuarelor aferente
Descriere: Proiectul cuprinde pietruirea străzilor III-VI, Unirii, Rahovei, Plevnei, Ion Ghica, Costache
Negri, Cuza Vodă, Mihai Eminescu, Păcii, Mircea Vodă, Mihai Kogălniceanu, Dunării, CA Rosetti, Tudor
Vladimirescu, Ion Creangă, Republicii, 1 Mai, 2 Mai, Nicolae Bălcescu, Walter Mărăcineanu, Mihail
Sadoveanu, Cpt. Barbin, Aleea Tineretului, Duiliu Zamfirescu, Independenței, Arthur Popescu,
Morunului, Marea Neagră, Mircea Florian, Pescarilor, Europolis. L străzi= de 18,7 km; L trotuare = 22
km
2.3.3. Refacerea și amenajarea spațiilor verzi

Descriere: Proiectul vizează amenajarea spațiilor verzi existente, a parcurilor și grădinilor publice,
precum și refacerea specificului străzilor I și II, cu esențe de arbori adaptate zonei (talie,
esență,imagine coloristică).
2.3.4. Reabilitare/modernizare piață agroalimentară

Descriere: Proiectul propune aducerea pieței agro-alimentare la standarde compatibile cu
reglementările tehnico-sanitare, dar și cu cerințele turiștilor, aflați în căutare de produse tradiționale.
2.3.5. Realizarea rețelei de canalizare pluvială pe toate străzile localității (preliminar realizării
lucrărilor de pietruire a străzilor
iulie 2012 14
Descriere: Proiectul va include realizarea rețelei de canalizare pluvială din tuburi PVC, cămine de
vizitare, guri de scurgere și cuprinde realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru
realizarea rețelei de canalizare pluvială pe toate străzile orașului Sulina.
3.3.6. Laborator de verificare a calității apei potabile distribuită prin rețeaua publică (pentru toate
localitățile din Deltă
Descriere: Proiectul cuprinde amenajarea și echiparea laboratorului, angajarea personalului de
specialitate, înscrierea la Ministerul Sănatății în „Registrul laboratoarelor pentru monitorizarea
calității apei potabile”.
2.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și de educație
2.4.1. Asigurarea serviciilor de bază și de urgență / spital zonal

Descriere: Pentru asigurarea serviciilor de sănătate atât pentru locuitori cât și pentru turiști, proiectul
prevede organizarea și echiparea spitalului zonal Sulina, care să deservească populația din Delta
Dunării cu servicii de bază și de urgență.
2.4.2. Asigurarea serviciilor de salvamar

Descriere: Zona de plajă urmează a fi deservită prin proiect cu servicii performante de salvamar.
2.4.3. Campus școlar și scoală de artă și meserii

Descriere: Se propune finalizarea proiectului pentru campusul școlar și reabilitarea școlii de artă și
meserii.
2.5. Program de locuire
2.5.1. Reabilitarea fondului de locuit tradițional

Descriere: Proiectul de reabilitare a fondului de locuit tradițional este un proiect integrat ce cuprinde
atât elemente de punere în siguranță a clădirilor de locuit, cât și elaborare catalog de adaptare a
clădirii și a gospodăriei la o calitate actuală a locuirii, sau pentru includerea funcțiunii de cazare în
vederea dezvoltării capacitații de primire de turiști pe perioada estivală.
2.5.2. Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de locuințe

Descriere: Proiectul prevede în manieră integrată amenajarea spațiilor adiacente blocurilor de
locuințe, pentru a permite accesul în siguranță, colectarea deșeurilor, amplasarea de spații verzi,
mobilier urban, jocuri pentru copii, etc.
2.6. Program de asistența sociala
2.6.1. Reabilitarea locuințelor sociale

Descriere: Se propune analiza cererii pentru locuințe sociale și reabilitarea/aducerea acestora la
standarde de locuire moderne, precum și extinderea stocului existent în corelare cu cererea.
2.6.2. Centru de asistență pentru persoane în vârstă și cu dizabilități

Descriere: Tinând cont de tendința demografică și a indicatorilor economici, proiectul vizează
realizarea unui centru de asistență pentru o categorie socială analizată printr-o analiză specifică.
iulie 2012 15
PS 3. Dezvoltarea orașului productiv bazat pe produse și servicii turistice

3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii (marca Sulina Verde)
3.1.1. Producție de mobilier / mobilier stradal, elemente de construcție din materiale locale
Descriere: Proiectul cuprinde ateliere de prelucrare a materialelor locale (stuf, lemn, nisip, piatră)
pentru producția de elemente pentru construcții civile, observatoare/ puncte de observație pe trasee
turistice, mobilier urban, mobilier spații comerciale și pensiuni turistice, etc.
3.1.2. Ateliere de confecționare de produse pentru industria hotelieră

Descriere: In continuarea proiectului 3.1.1., acest proiect completează lanțul de producție cu ateliere
manufacturiere pentru confecții din materiale locale destinate hotelurilor și pensiunilor din regiune
(covoare, perdele, rogojini, papuci, șervete, etc.).
3.1.3. Centru de fabricație bărci și accesorii de pescuit

Descriere: Proiectul vizează promovarea meșteșugurilor tradiționale și a pescuitului sportiv, prin
producția și comercializarea articolelor ce susțin activitățile de recreere specifice mediului deltei.
3.1.4. Prelucrarea și exportarea produselor de pește
Descriere: Pentru valorificarea resursei piscicole și stimularea sectorului de pescuit, proiectul
propune o linie de producție pentru conserve de produse tradiționale din pește, sub marca Sulina
verde, destinată atât pieței interne, cât și exportului.
3.1.5. Restaurante cu mâncare și băutură bazată pe bucatarie locală/regională

Descriere: Serviciile de alimentație publică bazate pe produsele locale și pe bucătăria tradițională a
comunității multi-etnice reprezintă un pilon important în dezvoltarea turismului. Proiectul propune
un lanț de restaurante/cafenele cu acest specific, prin reabilitarea și reutilizarea spațiilor comerciale
tradiționale situate pe străzile I și II.
3.1.6. Centru de reparații și întreținere mijloace de transport turistic (pe apă/pe uscat)
Descriere: Promovarea mărcii Sulina verde trebuie susținută de mijloace de transport eco/nepoluante
destinate atât turiștilor cât și localnicilor (biciclete, mașini electrice, bărci cu vâsle, hidrobiciclete,
etc.). Pentru întreținerea acestora, se prevede realizarea unui centru specializat.
3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe (marca Sulina Verde)
3.2.1. Centru de închiriere mijloace de transport pentru trasee turistice

Descriere : Proiectul integrează centrul de închiriere pentru diverse mijloace de transport turistic, cu
elemente de agrement, informare și promovare (centru ghizi, pliante informative, ghiduri), precum și
comercializare de produse de artizanat /souvenir, produse alimentare locale. Centrul oferă pentru
închiriere biciclete, baloane cu aer, bărci cu vâsle/posibil echipate cu lunete, etc.).
3.2.2. Reabilitarea /modernizarea portului turistic maritim (în zona liberă)

Descriere : Proiectul face parte din programul de restructurare a zonei libere și prevede operațiuni de
amenajare a portului turistic, în vederea facilitării accesului vaselor de pasageri/vase de croazieră, a
ambarcațiunilor private și a dezvoltării turismului în Marea Neagră.
3.2.3. Organizarea unui traseu de croazieră pe Marea Neagră – Etapa 1: Mangalia-Constanța –

Sulina
Descriere: Adițional proiectului 3.2.2, acest proiect integrat îmbină elemente de transport maritim,
spații de îmbarcare cu servicii conexe, cu promovarea turismului în regiune (prin materiale
publicitare, ghiduri, etc.).
iulie 2012 16
3.2.4. Construirea unui centru spa cu produse marine

Descriere: Proiectul prevede realizarea unui centru de agrement/relaxare/spa, care să folosească
produse naturale, obținute din resursele locale (pe bază de alge marine, nămoluri, caviar, etc.).
3.2.5. Realizarea unui centru de tratament pentru cei ce activează în domenii profesionale de risc și
suprasoliciatare
Descriere: Tot în incinta zonei libere, se propune amenajarea unui centru de tratament bazat pe
terapii helio-marine și produse naturiste pentru persoane afectate de suprasolicitare și stres.
3.2.6. Reabilitarea clădirilor din Zona Liberă și transformarea lor în centre culturale ale statelor CED
Descriere: Proiectul cuprinde realizarea unui parteneriat cu state europene pentru refunctionalizarea
patrimoniului construit minor, reprezentat de locuintele ridicate pentru personalul CED situate în
zona liberă. Proiectul va crea un spatiu multicultural specific perioadei începutului de sec. XX, într-o
interpretare contemporană și va transforma clădirile în centre/ ambasade culturale ale acestor state,
adăpostind expoziții, activități și evenimente culturale, etc.
3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-știintific
3.3.1. Centru de Cercetare al Deltei Dunării și Mării Negre

Descriere: Proiectul integrat conține elemente de construcție/reabilitare a clădirii, spații de expunere,
laboratoare de cercetare, bibliotecă, săli de conferință, birouri, spații de cazare pentru cercetători
invitați, cantină, echipamente specifice, etc., precum și centrul de informare pentru RBDD.
3.3.2. Muzeu al istoriei Portului Liber Sulina și a CED

Descriere: Proiectul integrat conține elemente de construcție/reabilitare, săli expunere, (pentru
machete, documente arhivă, mod de viață a comunității, tehnologii folosite, instrumente de
navigație), spații depozitare, biblioteca, săli de conferință, cafenea, echipamente specifice, etc.
3.3.3. Semnalizarea traseelor culturale

Descriere: Acest proiect integrează amplasarea elementelor fixe de afișare/prezentare (plus mobilier
stradal), cu un centru de informare, alcătuit din display-uri interactive (coordonat cu proiectul rețelei
Internet) și cu puncte de vânzare de pliante, albume, ghiduri cu traseele culturale și elementele
componente ale acestora (în format text și electronic), etc.
3.3.4. Centru polivalent pentru evenimente culturale

Descriere: Proiectul presupune reabilitarea clădirii cinematografului și echiparea flexibilă a acesteia
pentru funcțiuni culturale (cinematograf, spectacole teatru, concerte, etc.).
PS 4. Creșterea atractivității orașului prin punerea în valoare a patrimoniului

cultural și natural
4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu
4.1.1. Realizarea planului urbanistic zonal pentru zona construită protejată (PUZCP) și inventarierea
și clasarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu
Descriere: Proiectul cuprinde detalierea zonelor delimitate prin PUG, pentru includerea unor
reglementări specifice în vederea reabilitării contextului urban protejat (liber și construit) la nivelul
cerut de dezvoltarea Sulinei ca statiune turistică, precum și completarea demersului de inventariere
inițiat prin PUG de clasare și refuncționalizare a unor obiective valoroase ca exemple tipologice de
patrimoniu local
4.1.2. Elaborarea PUZ Zona liberă și plan de revitalizare
iulie 2012 17
Descriere: Proiectul vizează planificarea operațiunilor de dezvoltare a terenului din Zona Liberă,
precum și de reabilitare a clădirilor, prin realizarea Planului Urbanistic Zonal și regulamentului aferent.
4.1.3. Reabilitarea și punerea în siguranță a clădirilor cu valoare de patrimoniu (pe adrese)

Descriere: In urma procesului de clasare, vor fi incluse în proiecte de restaurare clădirile aflate cu
precădere pe traseele culturale de vizitare a orașului.
4.1.4. Reabilitarea fațadelor fronturilor străzii I și II

Descriere: Proiect de relevare a clădirilor de sec. XIX-inc. Sec. XX(Strada I, II) în vederea includerii în
programul MDRTde refacere a fațadelor.
4.1.5. Reabilitarea clădirilor industriale pe malul stâng al Dunării

Descriere: Clădirile incluse conform PUG în Zona Construita Protejata nr. 4 ”Atelierele CED”, vor ajuta,
prin refuncționalizare, la dezvoltarea ambelor maluri ale Dunării, reprezentând un proiect integrat de
punere în valoare a zonei de locuințe existentă și de ateliere dezafectate, zonă care nu participă în
prezent la viața orașului.
4.2. Program de evenimente culturale
4.2.1.Agenda evenimentelor culturale

Descriere: Proiectul are ca scop promovarea orașului ca destinație pentru evenimente culturale și în
acest scop organizează agenda acestor manifestări, pe care o va distribui în diverse reprezentări
grafice (pliante, afișe, site Internet) și pe diferite canale de informare.
4.2.2.Evenimente culturale pentru copii

Descriere: In parteneriat cu ONG-uri locale, vor fi organizate evenimente culturale pentru copii (în
tabere de vară) conform unei agende speciale dedicată acestora.
4.2.3.Tabere de creație pentru artisti plastici

Descriere: Proiectul va reuni artiști plastici de la nivel național/internațional într-un atelier de creație,
ce va viza totodată punerea în valoare a peisajului natural și construit prin operele de artă ale
acestora ce vor fi inserate în spațiile publice urbane .
4.2.4.Organizarea unui târg sezonier de produse Sulina Verde

Descriere: Produsele artizanale și agro-alimentare marca Sulina Verde vor fi promovate printr-un târg
anual, estival.
4.3. Program de protecția mediului
4.3.1. Perdele de protecție

Descriere: Proiectul include lucrări de ecologizare în zona sud-Sulina ce constau în realizarea unei
perdele forestiere în suprafață de 25 ha plantată cu specii autohtone, amplasat de-a lungul digului
sud-Sulina al incintei agricole. Perdeaua forestieră are o lungime de cca. 5500 m și o lațime de 45-50
m și are rolul de consolidare a malului canalului existent în zona respectivă. (Proiect prevăzut 2008-
2010 în Strategia de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării).
4.3.2. Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității

Descriere: Proiectul are ca scop imbunătățirea stării de conservare a biodiversității in sectorul pontic
al Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin crearea unor condiții optime de informare și vizitare, care
să satisfacă localnicii și vizitatorii din punct de vedere educativ și recreațional și să contribuie la
minimizarea impactului negativ asupra naturii.
iulie 2012 18
Sunt incluse: Realizarea Centrului de Vizitare de la Sulina si utilarea acestuia cu echipamente și

exponate (Centrul de Vizitare ocupa amplasamentul: F 12: intravilan, si se afla amplasat direct la
Dunare, la adresa Str. L, nr.118. In prezent cladirea se afla in constructie); Amenajarea a patru trasee
tematice de vizitare a Deltei Dunarii cu plecare de la Sulina și realizarea și instalarea de panouri
informative în lungul traseelor; Realizarea ghidului vizitatorului zonei pontice a RBDD; Desfășurarea
de seminarii de informare, Realizarea ghidului cu speciile și habitatele de interes comunitar ale zonei
pontice și fluvio-marină din RBDD; Cartarea zonelor cu elemente naturale protejate (ex. Volbura de
nisip), semnalizarea și securizarea acestora, Realizarea de pliante individuale pentru diferitele specii și
habitate pontice din RBDD și Realizarea unui mic album cu specii și habitate de interes comunitar din
sectorul pontic al RBDD. (Proiect aflat în derulare, bugetat în Axa 4 POS Mediu, cu finalizare in 2013).
PS 5. Creșterea capacității operaționale în management public și turistic

5.1. Program de întărire a capacitații administrației publice locale
5.1.1. Unitatea de implementare a proiectelor din PIDU

Descriere: In prezent, nu există în cadrul primăriei o unitate dedicată special implementării
programelor de dezvoltare. Acest proiect vizează organizarea unui astfel de birou, echipat cu logistică
și personal calificat, care să gestioneze programele și proiectele din PIDU, finanțate din fonduri proprii
sau din fonduri atrase.
5.1.2. Formarea continuă a personalului implicat în implementarea proiectelor

Descriere: Personalul angajat prin intermediul proiectului anterior are nevoie de formare profesională
continuă în domenii generale legate de implementarea proiectelor (management de proiect,
finanțare europeană), dar și în domenii specifice (infrastructură urbană, energie regenerabilă,
conservarea patrimoniului). Proiectul va include programe integrate de perfecționare, derulate pe
toată perioada de implementare a PIDU.
5.1.3. Management domeniului public si privat al primăriei

Descriere: Proiectul vizează gestionarea informatizată a patrimoniului primăriei, ca instrument de
operare a bazei de date conținând proprietățile primăriei și de luare a deciziei în vederea valorificării
eficiente a acestora.
5.1.4. Consultarea /informarea periodică a comunității

Descriere: Proiectul asigură informarea și consultarea permanentă a comunității pe perioada de
implementare a PIDU, prin publicarea lunară de știri pe site-ul primăriei, prin afișarea în panouri
publicitare și organizarea de întâlniri publice semestriale.
5.1.5. Parteneriat teritorial cu localitățile vecine (Sf. Gheorghe, Nufărul, Partizani, Gorgova,
Crișan, Rosetti)
Descriere: Cum dezvoltarea orașului Sulina se realizează în contextul teritorial al RBDD, proiectul
propune realizarea unui parteneriat asociativ cu localitățile învecinate, pentru a promova proiecte
comune de organizare a traseelor și activităților turistice specifice Deltei.
5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic
5.2.1. Formarea continuă a personalului din HORECA
iulie 2012 19
Descriere: Proiectul vizează perfecționarea personalului angajat în industria turistică, prin programe
periodice inițiate și organizate de asociații ale sectorului privat din acest domeniu (hoteluri, pensiuni,
restaurante, firme de catering, dar și agenții de turism, operatori de transport, etc.)
5.2.2. Plan de marketing și promovare turistică

Descriere: Proiectul are ca scop realizarea unei strategii de marketing și promovării unui brand turistic
al Sulinei, ca inițiativă a unui parteneriat public privat, în care autoritatea locală este susținută de
ARBDD, ONG-uri și reprezentanți ai industriei turistice
5.2.3. Plan MDRT pentru susținerea dezvoltării turistice

Descriere: Proiectul propune continuarea suportului MDRT pentru dezvoltarea turistică a orașului
măsuri de susținere a implementării proiectelor primăriei din PIDU, de stimulente financiare pentru
sectorul privat pentru acțiuni destinate “turismului verde”, de facilitare a parteneriatului teritorial și
instituțional (între organizațiile publice locale și centrale). (propunere-Axa prioritară pentru orașe
turistice sub 10000 locuitori, în perioada de finanțare proiecte prin instrumente financiare ale UE
perioada 2014-2020)
iulie 2012 20
Lista proiectelor organizate pe programe, solicitant, perioada și finanțare
Cod Denumire proiect Solicitant Perioada de Surse de finanțare Evaluare proiect

proiect Prioritatea implementare
Anul Anul
începerii finalizării
1 2 3 4 5 6 7
Program 1.1. Program de creştere a accesibilităţii şi mobilităţii pentru dezvoltarea socio-economica
1.1.1. Realizarea drumului de acces rutier și de biciclete Tulcea – Sulina CJ Tulcea / CL 2013 2017 Fonduri UE 500.000 Euro/km,
Sulina se solicită SF
1.1.2. Realizarea pistei de biciclete Sulina- Sf. Gheorghe CL Sulina/CL Sf. 2012 2014 Fonduri UE/MDRT 500 Euro/ml
Gheorghe. se solicită SF
Program 1.2. Program de dezvoltarea infrastructurii IT
1.2.1. Realizarea rețelei Internet CL Sulina 2014 2016 Fonduri UE 100.000 Euro
Program 2.1. Program de energie regenerabilă
2.1.1. Elaborarea studiului privind evaluarea potențialului energetic al oraşului CL Sulina 2012 2013 Buget local și național 100.000 Euro
Sulina
2.1.2. Energie alternativă pentru încălzire CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE (POSCCE Axa 20.000.000 Euro
4.2)
2.1.3. Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public utilizând surse CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE (POSCCE Axa 1.000.000 Euro
regenerabile 4.2)
2.1.4. Transport public verde pentru locuitori/vizitatori CL Sulina 2015 2020 Fonduri UE/MDRT/surse 40.000 Euro statie alim.
private 65.000 Euro – micobuz eco
Program 2.2. Program de management al deseurilor
2.2.1. Sistem integrat de management al deșeurilor în Sulina (parte a sistemului CJ Tulcea/CL Sulina 2013 2017 Fonduri UE/POS Mediu 33,9 milioane Euro
integrat de management al deșeurilor în județul Tulcea)
Program 2.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public
2.3.1. Amenajarea cheiului Dunării CL Sulina 2014 2020 Fonduri UE se solicită SF
2.3.2. Pietruirea drumurilor orașenești / străzile III-VI și a celor perpendiculare, CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE/MDRT 300.000 Euro/km
precum și a trotuarelor aferente
2.3.3. Refacerea și amenajarea spațiilor verzi/parcuri CL Sulina 2014 2015 Buget local 50 Euro/mp
2.3.4. Reabilitare/modernizare piață agroalimentară CL Sulina 2013 2014 Buget local 500.000 Euro
2.3.5. Realizarea rețelei de canalizare pluvială pe toate străzile localității CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE 230Euro/ml
(preliminar realizării lucrărilor de pietruire a străzilor)
2.3.6. Laborator de verificare a calității apei potabile distribuită prin rețeaua CL Sulina 2012 2013 Fonduri UE 500.000 Euro
publică (pentru toate localitățile din Deltă)
Program 2.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și de educație
2.4.1. Asigurarea serviciilor de bază și de urgență / spital zonal CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE Conform SF
2.4.2. Asigurarea serviciilor de salvamar CL Sulina 2012 2013 Buget local 10.000 Euro
iulie 2012 21
2.4.3. Campus scolar și scoală de artă și meserii CL Sulina 2012 2013 Fonduri UE Conform SF
Program 2.5. Program de locuire
2.5.1. Reabilitarea fondului de locuit tradițional CL Sulina 2015 2020 Buget local/Fonduri UE 300 Euro/mp
2.5.2. Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de locuințe CL Sulina 2016 2018 Fonduri UE 25.000 Euro
Program 2.6. Program de asistența sociala
2.6.1. Reabilitarea locuințelor sociale CL Sulina 2015 2018 Fonduri UE 200 Euro/mp
2.6.2. Centru de asistență pentru persoane în vârstă și cu dizabilități CL Sulina 2016 2018 Fonduri UE 1.000 Euro/mp
Program 3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii (marca Sulina verde)
3.1.1. Producție de mobilier / mobilier stradal, elemente de construcție din Sectorul privat 2013 2015 Surse private + Fonduri UE Conform SF și plan de
materiale locale afaceri
3.1.2. Ateliere de confecționare de produse pentru industria hotelieră Sectorul privat 2014 2016 Surse private + Fonduri UE
3.1.3. Centru de fabricație bărci și accesorii de pescuit Sectorul privat 2015 2020 Surse private + Fonduri UE
3.1.4. Prelucrarea și exportarea produselor de pește Sectorul privat 2015 2020 Surse private + Fonduri UE
3.1.5. Restaurante cu mâncare și băutură bazată pe bucatarie locală/regională Sectorul privat 2015 2020 Surse private + Fonduri UE
3.1.6. Centru de reparații și întreținere mijloace de transport turistic (pe apă/pe Sectorul privat 2015 2020 Surse private + Fonduri UE
uscat)
Program 3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe (marca Sulina verde)
3.2.1. Centru de închiriere mijloace de transport pentru trasee turistice Sectorul privat 2015 2020 Surse private + Fonduri UE
3.2.2. Reabilitarea /modernizarea portului turistic maritim (în zona liberă) Administrația zonei 2015 2020 Fonduri AZB/Fonduri UE Conform SF
libere
3.2.3. Organizarea unui traseu de croazieră pe Marea Neagră – Etapa 1: Mangalia- Sectorul privat 2017 2020 Surse private
Constanța – Sulina
3.2.4. Construirea unui centru spa cu produse marine Sectorul privat 2017 2020 Surse private + Fonduri UE Conform SF
3.2.5. Realizarea unui centru de tratament pentru cei ce activează în domenii Sectorul privat 2017 2020 Surse private + Fonduri UE Conform SF
profesionale de risc și suprasoliciatare
3.2.6. Reabilitarea clădirilor din Zona Liberă și transformarea lor în centre culturale Administrația zonei 2013 2016 Fonduri UE/Programe 1.000 Euro/mp (inclusiv
ale statelor CED libere/CL Sulina bilaterale echipamente)
Program 3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-stiintific
3.3.1. Centru de Cercetare al Deltei Dunării și Mării Negre ARBDD/CL Sulina 2015 2020 Fonduri UE 1500 Euro/mp
3.3.2. Muzeu al istoriei Portului Liber Sulina și a CED CL Sulina 2015 2020 Fonduri UE/MCC 1500 Euro/mp
3.3.3. Semnalizarea traseelor culturale CL Sulina 2014 2015 Fonduri UE/MCC 10.000 Euro
3.3.4. Centru polivalent pentru evenimente culturale CL Sulina 2016 2020 Fonduri UE 1500 Euro/mp
Program 4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu
4.1.1. Realizarea planului urbanistic zonal pentru zona construită protejată (PUZCP) CL Sulina 2012 2013 Buget local 50.000 Euro
si inventarierea și clasarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu
4.1.2. Elaborarea PUZ Zona liberă și plan de revitalizare CJ Tulcea 2012 2013 Buget local 40.000 Euro
4.1.3. Reabilitarea și punerea în siguranță a clădirilor cu valoare de patrimoniu (pe CL Sulina 2013 2020 Fonduri UE 900 Euro/mp
adrese)
4.1.4. Reabilitarea fațadelor fronturilor străzii I și II CL Sulina 2013 2018 Fonduri UE/MDRT 900 Euro/mp
iulie 2012 22
4.1.5. Reabilitarea clădirilor industriale pe malul stâng al Dunării CL Sulina 2013 2018 Fonduri UE 700 Euro/mp
Program 4.2. Program de evenimente culturale
4.2.1. Agenda evenimentelor culturale CL Sulina 2012 2013 Buget local 2.000 Euro
4.2.2. Evenimente culturale pentru copii ONG local 2012 anual Surse private 5.000 Euro/an
4.2.3. Tabere de creație pentru artisti plastici ONG local 2013 anual Surse private 5.000 Euro/an
4.2.4. Organizarea unui târg sezonier de produse Sulina Verde CL Sulina 2013 anual Surse private 5.000 Euro/an
Program 4.3. Program de protecția mediului
4.3.1. Perdele de protecție ARBDD/CL Sulina 2013 2014 Fonduri UE 60.000 Euro
4.3.2. Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității ARBDD 2012 2015 Fonduri UE Axa 4 POS 4.000.000 Euro
Mediu
Program 5.1. Program de întărire a capacității administrației publice locale
5.1.1. Unitatea de implementare a proiectelor din PIDU CL Sulina 2012 2013 Buget local 2.000 Euro
5.1.2. Formarea continuă a personalului implicat în implementarea proiectelor CL Sulina 2013 2014 Buget local 6.000 Euro
5.1.3. Management domeniului public si privat al primăriei CL Sulina 2013 2014 Buget local 15.000 Euro
5.1.4. Consultarea /informarea periodică a comunității CL Sulina 2012 permanent Buget local 3.000 Euro/an
5.1.5. Parteneriat teritorial cu localitățile vecine (Sf. Gheorghe, Nufărul, Partizani, CL Sulina 2013 2014 Buget local 1.000 Euro
Gorgova, Crișan, Rosetti)
Program 5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic
5.2.1. Formarea continuă a personalului din HORECA Sectorul privat 2013 2015 Surse private 30.000 Euro
5.2.2. Plan de marketing și promovare turistică CL Sulina 2014 2015 Buget local 25.000 Euro
5.2.3. Plan MDRT pentru susținerea dezvoltării turistice MDRT 2013 2020 Fonduri UE
Legenda
Prioritatea I (proiectul începe în următorii 1-3 ani)
Prioritatea II (proiectul începe în următorii 3-5 ani)
Prioritatea III (proiectul începe în următorii 5-7 ani)
iulie 2012 23
Graficul implementării proiectelor
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Nr. crt Denumire proiect
sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2
Realizarea drumului de acces rutier
1.1.1.
și de biciclete Tulcea - Sulina
Realizarea pistei de biciclete Sulina-

1.1.2.
Sf. Gheorghe
1.2.1. Realizarea rețelei Internet
Elaborarea studiului privind

2.1.1. evaluarea potențialului energetic al
orașului Sulina
2.1.2. Energie alternativă pentru încălzire
Modernizarea și extinderea rețelei

2.1.3. de iluminat public utilizând surse
regenerabile
Transport public verde pentru
2.1.4.
locuitori/vizitatori
Sistem integrat de management al

2.2.1.
deșeurilor în Sulina
2.3.1. Amenajarea cheiului Dunării
Pietruirea drumurilor orașenești /

2.3.2. străzile III-VI și a celor
perpendiculare
Refacerea și amenajarea spațiilor
2.3.3.
verzi/parcuri
iulie 2012 24
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

iulie 2012 25
Reabilitare/modernizare piață
2.3.4.
agroalimentară
Realizarea rețelei de canalizare
2.3.5. pluvială (preliminar realizării
lucrărilor de pietruire a străzilor
Laborator de verificare a calității
apei potabile distribuită prin
2.3.6.
rețeaua publică (pentru toate
localitățile din Deltă)
Asigurarea serviciilor de bază și de
2.4.1.
urgență / spital zonal
2.4.2. Asigurarea serviciilor de salvamar
Campus scolar și scoală de artă și

2.4.3.
meserii
Reabilitarea fondului de locuit

2.5.1.
tradițional
Reabilitarea spațiilor publice dintre

2.5.2
blocurile de locuințe
2.6.1. Reabilitarea locuințelor sociale
Centru de asistență pentru

2.6.2.
persoane în vârstă și cu dizabilități
Producție de mobilier / mobilier
3.1.1. stradal, elemente de construcție
din materiale locale
Ateliere de confecționare de
3.1.2.
produse pentru industria hotelieră
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
iulie 2012 26
Centru de fabricație bărci și

3.1.3.
accesorii de pescuit
Prelucrarea și exportarea
3.1.4.
produselor de pește
Restaurante cu mâncare și băutură
3.1.5. bazată pe bucatarie
locală/regională
Centru de reparații și întreținere
3.1.6.
mijloace de transport turistic
Centru de închiriere mijloace de

3.2.1.
transport pentru trasee turistice
Reabilitarea /modernizarea
3.2.2. portului turistic maritim (în zona
liberă)
Organizarea unui traseu de
3.2.3. croazieră pe Marea Neagră - Etapa
1: Mangalia-Constanța - Sulina
Construirea unui centru spa cu
3.2.4.
produse marine
Centrul de tratament pentru cei ce
3.2.5. activează în domenii profesionale
de risc și suprasoliciatare
Reabilitarea clădirilor din Zona
3.2.6. Liberă și transformarea lor în
centre culturale ale statelor CED
Centru de Cercetare al Deltei
3.3.1.
Dunării și Mării Negre
Muzeu al istoriei Portului Liber

3.3.2.
Sulina și a CED
Nr. crt Denumire proiect 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
iulie 2012 27
sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem
2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2
3.3.3. Semnalizarea traseelor culturale
Centru polivalent pentru

3.3.4.
evenimente culturale
Realizarea PUZCP și inventarierea și
4.1.1. clasarea obiectivelor cu valoare de
patrimoniu
Elaborarea PUZ Zona liberă și plan
4.1.2.
de revitalizare
Reabilitarea și punerea în siguranță
4.1.3. a clădirilor cu valoare de
patrimoniu (pe adrese)
Reabilitarea fațadelor fronturilor
4.1.4.
străzii I și II
Reabilitarea clădirilor industriale pe

4.1.5.
malul stâng al Dunării
4.2.1. Agenda evenimentelor culturale
Evenimente culturale pentru

4.2.2.
copii/tineret
Tabere de creație pentru artisti

4.2.3.
plastici
Organizarea unui târg sezonier de

4.2.4.
produse Sulina Verde
Perdele de protecție stradale/sud
4.3.1. oraș
Nr. crt Denumire proiect 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
iulie 2012 28
sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem
2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2
Îmbunătăţirea stării de conservare
4.3.2.
a biodiversităţii
Unitatea de implementare a
5.1.1.
proiectelor din PIDU
Formarea continuă a personalului
5.1.2. implicat în implementarea
proiectelor
Management domeniului public si
5.1.3.
privat al primăriei
Consultarea /informarea periodică

5.1.4.
a comunității
Parteneriat teritorial cu localitățile
5.1.5. vecine (Sf. Gheorghe, Nufărul,
Partizani, Gorgova, Crișan, Rosetti)
Formarea continuă a personalului
5.2.1.
din HORECA
Plan de marketing și promovare

5.2.2.
turistică
Plan MDRT pentru susținerea

5.2.3.
dezvoltării turistice
Legenda: Faza de pregătire a proiectului

Faza de implementare a proiectului
iulie 2012 29
HARTA 1 – Localizarea proiectelor PS1
*Sursa: Harta suport – PUG Sulina 2011
iulie 2012 30
iulie 2012 31
iulie 2012 32
iulie 2012 33
Cadrul instituțional pentru implementarea PIDU
Structura generală de management

Elemente generale: Structura de management propusă pentru implementarea PIDU este formată pe
două niveluri: cel decizional unde Comitetul de Coordonare, sub îndrumarea primarului asigură
angajamentul politic al implementării, și Unitatea de Coordonare, un nivelul executiv care asigură o
coordonare pas cu pas a implementării.
In cadrul Comitetului de Coordonare, primarul, viceprimar, reprezentanți ai municipalității și ai

ministerelor de resort atunci când este necesar, sunt invitați să participe (în funcție de proiect și
sector de activitate) pentru a asigura coordonarea necesară. Un secretariat la nivelul primăriei va
asigura continuitatea activităților și va furniza documentația necesară.
Echipa de Coordonare reprezintă partea executivă a Comitetului de Coordonare, o entitate constituită

pe lângă primar, va supraveghea implementarea strategiei în scopul coordonării activităților în
desfășurare. Această entitate executivă și Comitetul de Coordonare trebuie să se întâlnească
trimestrial pentru a discuta pe seama progresului înregistrat (din punct de vedere financiar și
fizic/spațial) și a impedimentelor întâmpinate. Un raport anual este obligatoriu. In urma procesului de
audit raportul este publicat pe situl web al orașului. Comitetul se întrunește de cel puțin două ori pe
an sau de câte ori consideră necesar.
Elemente detaliate: Primarul oraşului va implementa PIDU. Acesta va fi asistat în cadrul procesului de
implementare de către Comitetul de Coordonare alcătuit din:
 viceprimar
 reprezentanţi ai consiliului local
 reprezentanţi ai sectorului privat
 reprezentanţi ai sectorului non-guvernamental
Structura echipei de coordonare, rol şi responsabilităţi

Unitatea de coordonare este corpul executiv alcatuit din:
 Conducătorul echipei
 Un expert în planificare urbana şi management
 Un expert financiar din domeniul imobiliar
 Un expert legal
 Secretariat
Unitatea de Coordonare PIDU trebuie să demareze cu suficiente resurse, cum ar fi personalul calificat,
echipament şi organizarea informaţiilor despre oraş într-o bază de date (dezvoltată treptat şi
actualizată). Principalele responsabilităţi sunt prezentate mai departe pe patru paliere:
1. Coordonare
 Se asigură ca obiectivele şi activităţile fiecărui proiect respectă priorităţile prezentate în PIDU.
Principala activitate constă în stabilirea ToR pentru proiectele individuale existente în PIDU.
 Se asigură ca toţi partenerii preocupaţi de implementarea proiectelor individuale îşi înţeleg rolul
şi responsabilităţile în cadrul strategiei şi interrelaţionarea cu alte proiecte.
 Dezvoltă un plan de lucru eficient pentru toţi cei implicaţi în procesul de implementare al
proiectelor.
2. Sarcini executive
 Pregatirea/actualizarea planului operaţional.
iulie 2012 34
 Coordonarea cu departamentele de achiziţii publice şi de investiţii şi ghidarea lor în elaborarea

documentelor necesare (de pildă, legislaţie/regulament de urbanism şi de construcţie).
 Monitorizarea procesului de implementare din punct de vedere timp şi buget.
 Sprijinirea dezvoltării forţei de muncă calificate pe măsura standardelor prin programe de
formare.
3. Supervizare
 Sugerează locaţii adecvate pentru noile construcţii în coorodonare cu prevederile PUG şi PUZCP.
 Inspectează situl pentru a se asigura ca toate regulile, regulamentele şi precauţiile de siguranţă
cu privire la acesta au fost respectate.
 Monitorizează periodic calitatea realizării proiectelor pentru a se asigura că toate construcţiile
sunt executate cu respectarea condiţiilor de siguranţă şi calitate.
4. Raportare şi documentare
 Pregatirea formatelor de raport, a listelor de verificare şi a direcţiilor de acţiune necesare pentru
facilitarea/suplimentarea/documentarea diferitelor activităţi previzionate.
 Pregătirea raportului de progres pentru primărie şi pentru agenţiile corespunzătoare.
 Pregătirea rapoartelor lunare.
Detalierea activităţilor
Unitatea de Coordonare va realiza un document de planificare multianual a proiectelor din PIDU, cu
precizarea părților implicate în realizarea acestui plan. Documentul de planificare va descrie relaţia
dintre proiecte şi va indica locul şi modul de colaborare dintre proiectele individuale și perioada de
desfășurare a proiectului.
Unitatea de coordonare va iniţia discuţii între autorităţile responsabile de proiectele planificate şi va

asista agenţiile de punere în aplicare în acţiunile de optimizare a activităţilor planificate.
Unitatea de Coordonare va monitoriza progresul activităţilor şi va asista în procesul de compensare a

obstacolelor care împiedică punerea în aplicare la timp a proiectelor convenite.
Unitatea de Coordonare va organiza întâlniri bisăptamânale cu părţile interesate, pentru a difuza

informaţii obţinute cu privire la progres şi finanţare.
Liderul Unităţii de Coordonare, va participa la o întâlnire săptămânală de management cu primarul,

viceprimarul şi viceprimarii, în cadrul căreia va fi informat cu privire la activităţile planificate şi cele în
curs şi va informa participanţii despre obstacolele întâlnite, modul în care acestea vor influenţa
activităţile planificate şi va prezenta soluţii pentru rezolvarea acestora.
Unitatea de Coordonare va raporta trimestrial Comitetului director în legătură cu activităţile din

trecut şi cele planificate.
Planul anual va ghida unitatea de coordonare şi va conţine obiectivele pentru anul în curs. Acesta va
conţine valori de referinţă, care vor permite monitorizarea eficacităţii unităţii.
Calificările personalului implicat în proiect

Unitatea de Coordonare a proiectului este alcatuită dintr-un urbanist, un inginer constructor, un
economist şi un jurist. Pentru poziţia de director al Unităţii, este preferabil să existe o persoană cu
experiență în implementarea proiectelor, absolvent al unui curs de Director de Program (acreditat
CNFPA) şi cu cel puţin 5 ani de experienţa de lucru în gestionarea de proceduri şi procese complexe.
iulie 2012 35
Condiții pentru obținerea finanțării sau a co-finanțării (competiție pe proiecte în cadrul unui fond
fix)
Criteriile de constituire a listei proiectelor care solicită co-finanțare sunt următoarele:
1. Proiectul propus se află pe lista proiectelor prioritare din PIDU
2. Proiectul propus vine în completarea rezultatelor unui proiect co-finanțat anterior sau aflat în
execuție
3. Rezultatele proiectelor conduc la atingerea obiectivelor generale și a obiectivelor sectoriale ale

PIDU
4. Proiectul are indicatori de performanță specifici ce pot fi identificați și măsurați demonstând

îmbunătățirea situației existente și dezvoltarea urbană în general și a turismului în special
5. Documentația de urbanism pentru zona în care se află proiectul este aprobată (PUG, PUZ, PUZ
Zonă protejată)
6. Proiectele au la bază un studiu de fundamentare specific (ex. Proiectele privind investiții în

infrastructura rutieră și de transport sunt susținute prin studii de circulație, studii privind Natura
2000)
7. Proiectul are clarificate aspectelor juridice privind proprietatea (teren, clădire)
8. Proiectul se află într-o faza avansată din punct de vedere al studiilor tehnico-economice (SF realizat
conform HG 28/2008)
9. Prin analiza cost beneficiu, proiectul prezintă indicatori de performanță financiari și economici
conform Raport CE din 16/06/2008
iulie 2012 36
BIBLIOGRAFIE
 INCD URBAN-INCERC, Sucursala URBANPROIECT (2011), Reactualizare Plan Urbanistic General

al orașului Sulina
 URBANPROIECT (2007-2008), Planul de Amenajarea Teritoriului Zonal Delta Dunării, Analiza
situației actuale – tendințe, disfuncționalități constatate
 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Sulina
http://www.primariasulina.ro/primarie/plandezvoltare.html , 2009
 PATZ Delta Dunării
 Planul de Gestiune a Deșeurilor din Rezervația Biosferei Delta Dunării, 2006
 INCD URBAN-INCERC, Sucursala URBANPROIECT (2011), Reactualizare Plan Urbanistic General
al orașului Sulina
 Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în
România – ICEMENERG, 2006
ECHIPA EXPERTI
Mircea Mocanu – Director de Programe Socio-Economice - UNDP Romania

mircea.mocanu@undp.org
Jim Flannery – Consultant Sef –Tehnic - (UN WTO)

flannery_jim@yahoo.co.uk
Nicolae Taralunga – Coordonator Național al Proiectului

office@ihs-romania.ro
Sorina Racoviceanu – Urbanist (planificare spațială)

office@ihs-romania.ro
Bernd Paulowitz - Economist – Mecanisme de finanțare pentru dezvoltare

bpaulowitz@hisgis.net
Catalina Preda – Specialist patrimoniu construit

catalinadana.preda@gmail.com
Oana Luca – Especialist infrastructura urbană

oana_luca@yahoo.com
Florea Trifoi – Specialist mediu

ftrifoi@gmail.com
Mihai Marian, Carmen Saricu - Experti cadrul legal

carmen.saricu@bostina.eu
Ileana Ene Giusca – Specialist mobilizarea comunității Sulina

Ileana_giusca@yahoo.com
Ilinca Mihaila – Asistent proiect, Sulina

Ilinca_mihaila@yahoo.com
iulie 2012 37

Sulina Volum Sinteza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sulina Volum Sinteza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Participatory Integrated Urban Development:

Sustainable Tourism for all in Băile Herculane, Borsec and Sulina

„ECO-SULINA - o comunitate solidară, păstrătoare a unei tradiții

Programe sectoriale și proiecte 12

Cadrul instituțional pentru implementarea PIDU 33

Prezentarea generală a orașului

 ROSCI0065 Delta Dunării și ROSCI0066 Delta Dunării – Zona marină în conformitate cu

 ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoe și ROSPA0076 Marea Neagră în

De asemenea, pe teritoriul administrativ al orașului Sulina se află Rezervația Ştiințifică Complexul

Localizarea orașului Sulina în teritoriul județean

Orașul Sulina se încadrează conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea VI

 Clădirile industriale de pe malul stâng al Dunării reprezintă un potențial patrimoniu cultural -

Aspecte esențiale ale dezvoltării

a) Accesibilitate și poziția în teritoriu

b) Dezvoltare economică / turism

c) Echipare cu infrastructură și servicii

d) Cadrul natural și construit

e) Administrația publică locală

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Dezvoltare economică / turism

Echipare cu infrastructură și servicii

Cadrul natural și construit

Dezvoltare economică / turism

Echipare cu infrastructură și servicii

Administrația publică locală

Viziune și obiective strategice

Sulina – o comunitate solidară, păstrătoare a unei tradiții multiculturale

Programe sectoriale (PS) și proiecte

Argumente strategice și operaționale ce susțin proiectele

Complementar documentelor strategice formulate până în prezent de comunitatea locală,

Lista programelor sectoriale (PS) de dezvoltare

PS 1. Creșterea accesibilității orașului în context regional și internațional

PS 2. Dezvoltarea orașului locuitorilor prin îmbunătățirea echipării cu infrastructură urbană și

PS 3. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi servicii turistice directe și conexe

PS 4. Creșterea atractivității orașului prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural

PS 5. Creșterea capacității operaționale în management public și turistic

Lista proiectelor conform planului de programe de dezvoltare integrată

PS 1. Creșterea accesibilității orașului în context regional și internațional

1.1.1. Realizarea drumului de acces rutier și de biciclete Tulcea – Sulina

1.1.2. Realizarea pistei de biciclete Sulina- Sf. Gheorghe

1.2. Program de dezvoltarea infrastructurii IT

1.2.1. Realizarea rețelei Internet

PS 2. Dezvoltarea oraşului locuitorilor prin îmbunătățirea echipării cu

2.1.1. Elaborarea studiului privind evaluarea potențialului energetic al orașului Sulina

2.1.2. Energie alternativă pentru încălzire

2.1.3. Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public utilizând surse regenerabile

2.2. Program de management al deseurilor

2.2.1. Sistem integrat de management al deşeurilor în Sulina (parte a sistemului integrat de

2.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public

2.3.1 . Amenajarea cheiului Dunării

2.3.2. Pietruirea drumurilor orășenești / străzile III-VI și a celor perpendiculare, precum și a

2.3.3. Refacerea și amenajarea spațiilor verzi

2.3.4. Reabilitare/modernizare piață agroalimentară

2.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și de educație

2.4.1. Asigurarea serviciilor de bază și de urgență / spital zonal

2.4.2. Asigurarea serviciilor de salvamar

2.4.3. Campus școlar și scoală de artă și meserii

2.5. Program de locuire

2.5.1. Reabilitarea fondului de locuit tradițional

2.5.2. Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de locuințe

2.6. Program de asistența sociala

2.6.1. Reabilitarea locuințelor sociale

2.6.2. Centru de asistență pentru persoane în vârstă și cu dizabilități