STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD Pentru Perioada 2014-2020 PDF

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD
pentru perioada
2014-2020
Decembrie 2013
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Centrul de Cercetare pentru Ingineria și Managementul Cercetării
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD
pentru perioada
2014-2020
Decembrie 2013
Departamentul pentru Managementul Cercetării, Dezvoltării și Inovării
Centrul de Cercetare pentru Ingineria și Managementul Inovării
FIȘA PROIECTULUI
TITLUL PROIECTULUI:
Strategia de Dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud pentru perioada 2014-2020
BENEFICIAR:
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud
PRESTATOR SERVICII:
DEPARTAMENT:
NR CONTRACT:
8058 din 9.11.2012
ŞEF DEPARTAMENT:
Prof Dr Ing Sergiu Nedevschi , Prorector Cercetare Științifică, Infrastructură informatică și
Comunicații
ŞEF PROIECT:
Prof. Dr.Ec.Dr. Ing. Stelian Brad
Decembrie, 2013
COLECTIV DE ELABORARE

Specialist/ Etapa Semnătura
Drd. Mihaela Vrabete
Ș.l. Dr. Ing. Bogdan Mocan
Ș.l. Dr. Ing. Mircea Fulea
Conf.Dr.Ing Emilia Brad
Ing. MBA Liliana Pop
ŞEF PROIECT:
Decembrie, 2013
CUPRINS
CAPITOLUL 1
Prezentarea generală a judeţului Bistriţa-Năsăud
1.1 Localizarea judeţului şi aspecte de natură administrativă

1.2 Repere istorice
1.3 Repere geografice
1.4 Repere demografice
1.5 Repere economice
1.6 Aspecte privind calitatea vieţii și ocuparea populației
1.7 Repere turistice, culturale, elemente de simbol şi patrimoniu
CAPITOLUL 2
Infrastructura de transport și utilități
2.1. Infrastructura rutieră și feroviară

2.2 Rețeaua publică de distribuție și alimentare cu apă potabilă
2.3 Rețeaua de evacuare a apei reziduale menajere si industriale
2.4 Rețeaua de distribuție/alimentare cu gaze naturale
2.5 Rețeaua de distribuție/alimentare cu electricitate
2.6 Transportul public local și alte aspecte de infrastructură urbană
2.7 Elemente de sinteză
CAPITOLUL 3
Mediu și abordări în contextul schimbărilor climatice
3.1 Factorii de mediu (aer, apă, sol)

3.2 Managementul deșeurilor
3.3 Arii protejate și bio-diversitate
3.4. Managementul situațiilor de urgență privind indundațiile și alunecările de teren
3.4. Elemente de sinteză
CAPITOLUL 4
Competitivitatea economică
4.1 Factorii care influențează competitivitatea economică

4.2 Industria, potenţialul tehnologic, investiţiile în industrie şi evoluţia structurilor
industriale
4.3 Agricultura, zootehnia şi potenţialul tehnologic în agricultură şi zootehnie
4.4 Volumul şi structura importurilor şi exporturilor
4.5 Analiza sintetică pe zone potențiale de dezvoltare
CAPITOLUL 5
Capitalul uman şi valorizarea acestuia
5.1 Structura populaţiei şi distribuţia acesteia în teritoriu

5.2 Evoluţia populaţiei şi alte aspecte demografice
5.3. Educația
5.4 Migraţia internă şi externă
5.5. Populaţia ocupată şi structura ocupării
5.6 Analiza structurală, transformări şi tendinţe ale pieţei muncii
5.7 Caracteristici structurale ale şomajului
5.8 Politici de protecţie socială şi oportunităţi egale pe piaţa muncii
CAPITOLUL 6
Turism, sport și agrement
6.1 Puncte curente (și potențiale) de atracție pentru activitatea turistică

6.2 Baza materială a turismului în județul Bistrița-Năsăud
6.3 Potențialul turistic
6.4 Turism în natură, eco-turism
6.5 Factori care influențează negativ turismul în natură
6.6 Sport și infrastructura sportivă
6.7 Infrastructura de petrecere a timpului liber
6.8. Anexă
CAPITOLUL 7
Cultură, tradiții și patrimoniu
7.1 Potenţialul cultural, infrastructura pentru cultură şi distribuţia în teritoriu

7.2 Tradiții și obiceiuri
7.3 Patrimoniul cultural și istoric în context naţional şi internaţional
7.4. Sinteză
CAPITOLUL 8
Dezvoltarea teritorială (urbană și rurală)
8.1 Situația actuală

8.2 Capitalul teritorial
8.3 Documente strategice europene privind planificarea spațială
8.3.1 Conferinţa Europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului
(CEMAT)
Principii directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului european
elaborate de către Comitetul Înalţilor Funcţionari, Hanovra, 7- 8 septembrie 2000
8.3.2 Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar, spre o dezvoltare spaţială
echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene, Postdam, mai 1999
8.3.3 Convenţia Europeană a Peisajului, 20/10/2000, Publicat in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 536 din 23/07/2002
8.4 Cadrul planificării teritoriale în România
8.4.1 Cadrul legislativ
8.4.2 Structura instituţională a amenajării teritoriului şi urbanismului
8.4.3 Atribuţiile administraţiilor publice centrale și locale în amenajarea teritoriului
8.4.4 Amenajarea, planificarea, managementul implementării dezvoltării teritoriale
8.4.5 Documentaţii de amenajarea teritoriului
8.4.6 Corelarea documentaţiilor de urbanism cu cele de amenajare a teritoriului
8.4.7 Elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului
CAPITOLUL 9
Administrație și bună guvernanță
9.1 Cadrul general

9.2 Provocări majore pentru adminsitrația publică locală
9.2.1 Administrația publică din România la răscruce
9.3 Administrația publică a județului Bistrița-Năsăud
9.3.1 Consiliul Județean Bistrița-Năsăud
9.3.2 Instituția Prefectului Județului Bistrița-Năsăud
9.3.3 Parteneriate pentru dezvoltare
9.4 Buna guvernare locală și guvernanța multi-nivel
9.5 Rolul instituțiilor descentralizate privind planificarea strategică și implementarea
Strategiei de dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud
9.6 Principii și perspective privind utilizarea resurselor administrației pentru dezvoltare
strategică
CAPITOLUL 10
Cooperare teritorială
10.1 Politica de coeziune a Uniunii Europene și cooperarea teritorială

10.1.1 Coeziune și politica de coeziune
10.1.2 Cooperarea teritorială
10.2. Teritoriul contează - Coeziune și competitivitate teritorială
10.2.1 Coeziunea teritorială
10.2.2 Competitivitate teritorială
10.2.3 Coopetitivitatea
10.3 Perspectivele politicii de coeziune și ale cooperare teritorială în perioada 2014-
2020
10.3.1 Nivelul Uniunii Europene
10.3.2 La nivel național
10.3.3 La nivelul rrgiunii Nord-Vest
10.4 Abordări în sprijjinul consolidării și diversificării cooperării teritoriale europene

semnificative pentru județul Bistrița-Năsăud
10.4.1 Rețele teritoriale de schimburi de experiență și cunoștințe și de transfer al

bunelor practici - Programul INTERREG IVC 2007-2013
10.4.2 Dezvoltarea sustenabilă a bazinului hidrografic al râului Tisa
10.4.3 Strategia Dunării - instrument european de cooperare macro-regională
10.4.5 Dezvoltarea sustenabilă a Euroregiunii Carpatice
10.4.9 Rețeaua teritorială de Grupuri de Acțiune Locală
CAPITOLUL 11
Analiza potențialului de dezvoltare
11.1 Analiza potențialului de dezvoltare din perspectiva populației (resursei umane)

11.2 Analiza potențialului de dezvoltare din perspectiva resursei primare disponibile
și/sau parțial valorificată
11.3 Analiza potențialului de dezvoltare din perspectiva infrastructurii pentru activități
economice și sociale
11.4 Analiza potențialului economic
11.5 Analiza potențialului de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud din perspectiva
teritoriului
11.6 Agregarea hărților de potențial și definirea zonelor de intervenție personalizată
pentru dezvoltarea inteligentă, sustenabilă și incluzivă a județului Bistrița-Năsăud
CAPITOLUL 12
Viziunea de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud
12.1 Expunere de motive

12.2 Viziunea 2020
12.3 Obiectivele strategice
CAPITOLUL 13
Analiza diagnostic a județului Bistrița-Năsăud
13.1 Analiza SWOT pe infrastructură și utilități

13.2 Analiza SWOT pe mediu și abordări în contextul schimbărilor climatice
13.3 Analiza SWOT pe capitalul uman și valorizarea acestuia
13.4 Analiza SWOT pe turism, sport și agrement
13.5 Analiza SWOT pe cultură, tradiții, patrimoniu
13.6 Analiza SWOT pe competitivitate economică
13.7 Analiza SWOT pe dezvoltarea coezivă și sustenabilă a teritoriului
13.8 Analiza SWOT pe competitivitatea teritorială și dezvoltarea teritorială inteligentă
13.9 Analiza SWOT pe dezvoltarea incluzivă a comunităților

13.10 Interpretarea analizei SWOT
CAPITOLUL 14
Strategia Județului Bistrița-Năsăud cu Orizont 2020
14.1 Sinteza diagnozei

14.2 Racordarea strategiei județului Bistrița-Năsăud cu orizont 2025 la orientările
strategice de scară superioară
14.3 Politici publice actuale la nivelul României
14.4 Diferențierea strategică pe zone de dezvoltare
14.5 Politicile publice ale județului Bistrița-Năsăud
CAPITOLUL 15
Programe și proiecte pentru perioada 2014-2020
15.1 Portofoliul de programe prioritare

15.2. Portofoliul de proiecte prioritare
CAPITOLUL 16
Operaționalizarea strategiei
16.1 Planificarea viitorului comun: cadrul instituțional pentru implementarea strategiei

16.2. Monitorizare, evaluare și pilotare
ANEXA 1
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4
ANEXA 5
Mulțumirile Echipei de elaborare
Strategia de Dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud pentru perioada 2014-2020 constituie carta

de dezvoltare a județului, cartă în care se reunesc trei perspective:
(1) Utilizarea inovativă a impactului produs de realizările din actualul exercițiu financiar al
Uniunii Europene, pentru configurarea unui nou nivel de dezvoltare și de importanță a
județului în cadrul Regiunii Nord-Vest;
(2) Abordarea inteligentă, sustenabilă și incluzivă a capitalului teritorial de dezvoltare a
județului pentru afirmarea rolurilor în cadrul Regiunii Nord-Vest și la nivel național;
(3) Pregătirea consolidării rolului județului la nivel național, pentru perioada post-2020.
Dorim să ne exprimăm adânca recunoștință și caldele mulțumiri
Conducerii Consiliului Județean Bistrița-Năsăud pentru deschidere, pentru calitatea deosebită

a cadrului de colaborare interinstituțională, intersectorială, interdisciplinară;
Conducerii Instituției Prefectului Bistrța-Năsăud pentru colaborarea eficientă, solicitudinea și
sprijinul în catalizarea actorilor locali;
Instituțiilor și organizațiilor care au delegat reprezentanți în cadrul Grupurilor de Lucru, au
investit energie în participare și au furnizat datele disponibile;
Factorilor tehnici care s-au implicat în munca din cadrul Grupurilor de Lucru și care au
integrat interesele instituțiilor pe care le reprezintă, au furnizat opinii valoroase, și au
intervenit cu contribuții relevante;
Tuturor celor care, cu dedicație și interes, au contribuit la elaborarea acestui document.
Calitatea și potențialul capitalului uman, resurselor naturale, patrimoniului construit fac din
județul Bistrița-Năsăud una din comorile naționale. Iar faptul că Județul Bitrița-Năsăud este
foarte important pentru Europa se reflectă în proiectele internaționale de mare anvergură din
care județul face parte.
Județul Bistrița-Năsăud este competitiv prin comunitățile sale inteligente, unicitatea culturală
și natura de basm. Cu experiența acumulată în atragerea de resurse, în lucrul cu programele cu
finanțare europeană, în catalizarea dezvoltării economice și susținerea aspectelor competitive,
comunitățile locale și județul în întregul său s-au consolidat ca o echipă care urmărește:
dezvoltarea inteligentă, specializată și diversificată în dezvoltarea județului; consolidarea
aspectelor durabile ale dezvoltării; utilizarea inteligentă a tradiției și valorilor autentice ca
resurse pentru diferențiere; consolidarea, diversificarea relațiilor de conectivitate cu teritoriul
potrivit potențialului de valorificare a capitalului teritorial.
Dorim succes în etapa operațională partenerilor implicați. Problemele comune, potențialul

fabulos și obiectivele și proiectele de interes comun constituie cel mai sustenabil liant.
Echipa de elaborare
Decembrie, 2013
CAPITOLUL 1
1.1 Localizarea judeţului şi aspecte de natură administrativă
Judeţul Bistriţa-Nasăud este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei,

între paralelele 4648’ şi 4737’ latitudine nordică şi meridianele 2327’ şi 2536’ longitudine
estică şi se învecinează cu judeţele Cluj la vest, Mureş la sud, Suceava în est şi Maramureş la
nord (Figura 1.1), constituind una din unităţile administrativ-teritoriale ale Regiunii de
Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord).
Figura 1.1. Harta administrativă a județului Bistrița-Năsăud
Judeţul este străbătut de o reţea de drumuri cu o lungime totală de 1581 km, din care
drumurile naţionale măsoară o lungime de 321 km, drumurile judeţene 754 km, iar
1
drumurile comunale 506 km (1260 km, din care 250 km drumuri pietruite și 86 km drumuri
de pământ - 2011). Principalele drumuri naţionale care traversează judeţul Bistriţa-Năsăud
sunt: DN17 – 109,350 km (E 576), DN15A – 28,577 km, DN16 – 13,00 km, DN17D – 93,00 km.
Suprafaţa judeţului este de 5355 km2, reprezentând 2,24% din suprafaţa ţării şi 15,68% din
suprafaţa Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest (km2) și înglobează zona de contact a Carpaților
Orientali cu Podișul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someșului Mare cu afluenții
săi, precum și o mică porțiune din bazinul mijlociu al Mureșului. Județul avea în 2012 un
număr de 316014 locuitori, în scădere cu 0,38% față de anul 2009, din care 118931 populație
urbană (37,63%). Populația tânără sub 19 ani în anul 2012 reprezintă 22,71% din total
populație (71781 locuitori), din care aproximativ o treime locuiește în orașele și municipiile
din județ. În raport cu anul 2009, această categorie a populației se află în scădere cu 5,3%.
Populația sub 30 ani la 1 ianuarie 2012 era de 38,4% din total populație, în scădere față de
anul 2009 cu 1,9%. În schimb se constată o ușoară creștere a populației peste 65 ani (cu 0,3%
în ultimii 4 ani). Oricum, raportul populație tânără/populație în vârstă este supraunitar (2,8).
Populația activă este de 209500 locuitori, reprezentând 66,3% din populația județului.
Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, a cărui primă atestare documentară este în anul
1264, fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric. Municipiul Bistrița este situat în
subunitatea morfologică Dealurile Bistriței. Suprafata pe care se află este o regiune
cunoscută ca Depresiunea Bistriței. Această depresiune este deschisă la sud-vest și nord-est,
iar înspre nord și sud este marginită de dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistriței (549 m),
Ciuha (620 m), Corhana, Cocoș, Jelnei, Codrișor (Schieferberg), Cighir. Depresiunea Bistriței
este de origine eroziv-acumulativă. Este strabatută de râul Bistrița care izvorăște de pe
versantul nordic al Munților Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 1562 m,
parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraș. Aici primește doi afluenți, pârâul
Ghinzii și pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârăul Căstăilor care se varsă în
râul Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traverseaza localitatea Viișoara, trece pe la
marginea localitații Sărata și se varsă în râul Șieu. Alte centre urbane importante ale
judeţului sunt: Năsăud, Beclean, Sângeorz Băi (Figura 1.4). Pe suprafaţa judeţului se găsesc
58 de comune (încorporând 235 sate) dintre care cele mai importante sunt: Feldru, Maieru,
Prundu Bârgăului, Tiha Bârgăului, Lechinţa, Nimigea, Teaca, Rebrişoara, Josenii Bârgăului.
Judeţul Bistriţa-Năsăud constituie una din unităţile administrativ-teritoriale ale Regiunii de

Dezvoltare Nord-Vest. Poziţia Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest şi a judeţului Bistriţa-Năsăud
pe teritoriul României este pusă în evidenţă în Figura 1.2.
1 – NORD-EST
2 – SUD-EST
3 – SUD-MUNTENIA
Jud. 4 – SUD-VEST
6 Bistriţa- 5 – VEST
Năsăud
1 6 – NORD-VEST
7 – CENTRU
8 – BUCUREŞTI-ILFOV
7
5
2
3
4 8
Figura 1.2. Poziţia judeţului Bistriţa-Năsăud în România și principalele sale localități

2
Figura 1.3. Stema județului (stânga) și sediul Prefecturii și Consiliului Județean (dreapta)
Instituţiile cheie ale administrației judeţului Bistrița-Năsăud sunt Prefectura și Consiliul

Judeţean, cu sediul în municipiul Bistrița (Figura 1.3 drepta). Stema județului Bistrița-Năsăud
(Figura 1.3 stânga) se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se
află o acvilă naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut
de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă,
de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală,
lupoaica cu Romulus și Remus. Acvila, lupoaica capitolină și deviza evocă originea latină a
poporului roman. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordură de aur, cu
marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află
capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze.
Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la
relațiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei și aceste ținuturi. În cartierul
patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna
dreaptă o suliță, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral. Personajul îi amintește pe
grănicerii români din Năsăud.
1.2 Repere istorice
În perioada 106-271 cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în
provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt fiind castrele romane de la
Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile. În anul 1228 este atestată documentar comuna Șieuț.
Orașul Beclean este atestat documentar în anul 1235, iar municipiul Bistrița în anul 1264. În
anul 1353 Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual, iar
în anul 1409 bistrițenilor li se dă dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului. Orașul
Năsăud este pentru prima dată menționat în documente în anul 1440.
Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice împotriva năvălirii tătare un riguros sistem de
graniță militară, care s-a extins de la Năsăud pe valea Rodna, valea Șieului și valea
Someșului; astfel, la Năsăud, a fost înființat Districtul Grăniceresc Năsăud. În 1777 este
înființată la Năsăud prima școală confesională greco-catolică de învățători, iar în perioada
1790-1792 este construită în Bistrița prima biserică românească greco-catolică. În 1794 se
înființează Institutul Militar Năsăud, cu predare în limbile română, germană și latină. Tot la
Năsăud, în anul 1863, se deschid porțile gimnaziului superior care i-a avut ca elevi, printre
alții pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu și Ion Pop Reteganul. La 4 noiembrie 1918 a luat ființă
Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud.
3
Prin Pasul Bârgăului se deplasa cu un secol în urmă și Jonathan Marker, eroul lui Bram
Stoker, în drumul său spre castelul contelui Dracula. Astfel legenda unui principe valah (Vlad
Țepeș), transpusă pe plaiuri transilvane influențează real un ținut și o zonă în care natura
sălbatică îndeamnă la meditație.
Imagini din municipiul Bistrița
Imagini din orașul Năsăud
Imagini din orașul Sângeorz Băi
Imagini din orașul Beclean

Figura 1.4. Imagini din principalele localități ale județului Bistrița-Năsăud
La Bistriţa, poetul pașoptist Andrei Mureşanu a compus „Deşteapă-te române” imnul de

astăzi al României, fapt pentru care există în municipiu o casă municipală muzeu dedicată
acestui mare patriot român, precum şi o impunătoare statuie a lui aflată în centrul
municipiului, unde se celebrează în fiecare an principalele evenimente comemorative
naţionale. De-a lungul istoriei, municipiul Bistriţa a făcut trecerea de la burg german la oraş
industrial. Din secolul al XIX - lea orașul își demolează o parte a zidurilor păstrând doar
Turnul Dogarilor, iar în locul șanțurilor și pietrelor de zid se sădesc șirurile de castani ce fac
azi din Bistrița, un oraș verde și secular. În prezent, municipiul Bistriţa deţine o platformă
4
industrială cu potenţial însemnat, o reţea comercială considerabilă şi deţine atracţii turistice

atât pentru vizitatorii români cât şi pentru cei străini.
Figura 1.5. Personalități istorice marcante ale culturii și științei naționale născute în județul
Bistrița-Năsăud - de la stânga la dreapta: Andrei Mureşanu, Liviu Rebreanu, George Coşbuc,
Ion Pop Reteganul, Grigore Moisil
Judeţul Bistriţa-Nasăud a dăruit ţării o seamă de personalităţi marcante, dintre care îi
amintim pe George Coşbuc, Andrei Mureşanu, Liviu Rebreanu, Grigore Moisil, Ion Pop
Reteganul (Figura 1.5).
1.3 Repere geografice
Relieful judeţului Bistriţa-Năsăud este unul dintre principalii factori, care contribuie în mod
nemijlocit la geneza şi desfăşurarea fenomenelor hidrologice. Influenţele lui sunt directe prin
gradul de fragmentare, energia reliefului, masivitatea, pante şi indirecte prin crearea
zonalităţii verticale a umidităţii.
Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui
amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se trei
zone de relief.
Zona montană (Figura 1.6) – străjuieşte judeţul în partea de nord şi est întinzându-se pe 1/3
din suprafaţa judeţului şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa
nordică și mijlocie, în care intră: Munţii Țibleșului, la nordul judeţului, cu înălţimi de până la
1800 m (Vf. Măgura Ţibleşului 1842 m), alcătuiţi din formaţiuni vulcanice noi, de vârstă
neogenă asociate cu formaţiuni sedimentare. Fragmentarea puternică a acestor munţi a dus
la formarea a numeroase văi şi ulucuri depresionare, care au favorizat dezvoltarea unei
reţele hidrografice bogate; Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului pe o
suprafaţă de 1300 km2, constituie un masiv format din şisturi cristaline cu forme greoaie,
larg ondulate, cu văi adânci, puţin accesibile. Cel mai înalt vârf din masivele muntoase din
judeţ îl reprezintă Ineul – 2280 m. În partea de sud şi de est a Munţilor Rodnei apar
formaţiuni sedimentare paleogene şi neogene, alcătuite din marne, gresii şi conglomerate,
imprimând reliefului de pe versantul stâng al Someşului Mare, o serie de trăsăsturi
caracteristice.
Contactul dintre cristalin şi sedimentarul transgresiv a favorizat naşterea a numeroase văi

subsecvente, înşeuări largi, bazinete şi ulucuri depresionare; Munţii Bârgăului, de origine
vulcanică, amplasaţi în partea de est a judeţului prezintă numeroase neckuri şi dykuri, care
străbat cuvertura sedimentară. Aceştia sunt munţi cu înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind
5
Heniul Mare – 1410 m. Se observă un aspect divergent al reţelei hidrografice, precum şi

unele modificări ale cursurilor de ape impuse de alternanţa dintre rocile sedimentare şi cele
eruptive; Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului au apărut ca urmare a intensei
activităţi vulcanice neogene şi a liniilor de fractură produse între cristalinul Carpaţilor
Orientali şi depresiunea Transilvaniei şi sunt alcătuiţi din două unităţi: una a suprastructurilor
vulcanice şi una vulcanogen sedimentară. Cel mai înalt vârf al Călimanilor, din judeţul
Bistriţa-Năsăud este Bistriciorul.
Imagini din munții Rodnei
Imagini din munții Bârgăului
Imagini din munții Călimani
Figura 1.6. Imagini din zona montană a județului Bistrița-Năsăud
Zona dealurilor (Figura 1.7) – ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului în proporţie
de 2/3 din suprafaţa sa şi apar ca unităţi bine individualizate, cum ar fi:
- Dealurile Năsăudului – dealuri cu structură monoclinală, faliată puternic, fragmentată cu
creste şi suprafeţe structurale etajate, unde se regăseşte vârful Măgura a cărui altitudine
măsoară 858 m;
- Dealurile Bistriţei la sud de primele, cu trei bazinete depresionare Budacul, Livezile-
Bistriţa şi Dumitra;
- Piemontul Călimanilor, la sud de Dealurile Bistriţene, aflat la periferia vestică a Munţilor
Călimani. Acesta s-a format în urma acţiunii de eroziune şi acumulare a apelor
curgătoare, ce aveau izvoarele în zona vulcanică;
6
- În partea de sud a Piemontului Călimanilor se dezvoltă Culmea Şieului, având ca limită

vestică Valea Dipşei. Culmea Şieului este constituită din conglomerate tortoniene, în care
apar cute diapire – sâmburi de sare;
- Spre vest este evidenţiată o altă unitate morfostructurală şi anume aşa zisa Câmpia
Transilvaniei, de fapt o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare,
în sud Valea Mureşului, iar la est interfluviul Şieu-Teaca şi Valea Şieului;
- Zona de câmpie, cu înălţimi de 500 – 600 m, cu formaţiuni de vârstă miocenă: marne,
argile, tufuri, cu intercalaţii de gresii şi nisipuri, unde sunt cantonate zăcăminte de gaz
metan. În această regiune, văile sunt largi, adânci, fără terase, cu aspect de culoar, cu
versanţi degradaţi, albiile majore sunt puternic aluvionate;
- Culmea Breaza, având o altitudine de 975 m.
Figura 1.7. Zone de deal în județul Bistrița-Năsăud
Zona de luncă (Figura 1.8) – însoțește cursurile principalelor râuri, în special al Someșului
Mare și al afluenților sâi, reprezentând circa 3% din suprafaţa județului.
Figura 1.8. Zone de luncă în județul Bistrița-Năsăud
Teritoriul județului este brăzdat de o rețea hidrografică bine reprezentată a cărei lungime
totală însumează aproximativ 3.030 km şi se axează pe câteva râuri principale (Someşul
Mare, Şieul, Bistriţa), cu obârşia în zone cu umiditate bogată, al căror regimuri sunt în slabă
măsură influenţate de afluenţi (Figura 1.9).
Afluenţii principali ai râului Someşul Mare sunt: Anieşul, Cormaia, Rebra, Sălăuţa, Ilişua,
Valea Mare (afluenţi de dreapta), Ilva cu Leşu, Şieul cu Budacul, Bistriţa şi Dipşa, precum şi
Meleşul din Câmpia Transilvaniei (afluenţi de stânga). Afluenţii Someşului Mare au un
caracter permanent, excepţie făcând râul Şieu, tronson izvor – Şieuţ, Dipşa, tronson izvor
până la Chiraleş, Valea Lechinţa, Meleşul, până la Rusu de Jos.
Cauzele care duc la regim semipermanent sunt anii excesivi de secetoşi, mai ales perioada
iunie – septembrie, perioadă cu precipitaţii reduse în zona de câmpie în combinaţie cu o
evapotranspiraţie ridicată şi cu epuizarea pânzei freatice subterane. Densitatea reţelei
hidrografice cu regim permanent de curgere este de 0,6 km/km² valoare maximă.
7
Debitul de apă mediu multianual specific variază pe teritoriul judeţului între 25 l/s/km² la
peste 1600 m altitudine şi 2,0 l/s/km² în zona coliniară din vest. În Tabelul 1.1 este
prezentată o listă cuprinzând râurile ce străbat judeţul şi date legate de lungimea şi
suprafaţa acestora.
Figura 1.9. Rețeaua hidrografică a județului Bistrița-Năsăud (albastru în figură)
Tabelul 1.1. Râurile ce străbat teritoriul judeţului Bistriţa-Nasăud

Nr. crt. Nume râu Lungime râu [km] Suprafaţa acoperită [km2]
1 Someşul Mare 130 5.033
2 Sieu 71 1.818
3 Bistriţa 67 241
4 Anieş 20 135
5 Ilva 51 419
6 Rebra 44 413
7 Sălăuţa 44 413
8 Ţibleş 32 98
9 Budac 44 241
10 Dipsa 35 459
11 Lechinţa 25 164
12 Meleş 33 320
13 Apatiu 25 174
14 Ilisua 52 353
8
Pe întreg cuprinsul judeţului, lacurile naturale sunt prezente doar în zona Munţilor Călimani
şi Rodnei şi sunt de origine glaciară. Singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind
asigurarea apei este Colibiţa (Figura 1.10). Amenajarea se găseşte în exploatarea Companiei
Naţionale „Apele Române” S.A., iar pe plan judeţean la Sistemul de Gospodărire a Apelor
Bistriţa-Năsăud. Din amenajare se face alimentarea cu apă a localităţilor din aval, existând
posibilitatea ca în secţiunea Bistriţa să se asigure un debit suplimentar de 3,8 mc/s.
Acumularea Colibiţa are un volum de 75,12 milioane m3 la NNR – 797,45 m. Lungimea lacului
este de 7400 m, iar lăţimea maximă de 1100 m. Acumularea Colibiţa este singura resursă de
apă cu potenţial, fiind posibilă alimentarea cu apă a localităţilor din câmpie printr-o
amenajare corespunzătoare.
Figura 1.10. Lacul de acumulare de la Colibița
Alte lacuri care se află pe teritoriul judeţului sunt prezentate în cele ce urmează:
- lacul Lala Mare, este un lac glaciar situat în Munţii Rodnei;
- lacul Lala Mică, este un lac glaciar situat în Munţii Rodnei;
- lacul Cetatele Căianu Mare, în comuna Căianu Mic;
- lacul Brăteni, în localitatea Brăteni;
- lacul Budurleni beneficiază de amenajare piscicolă şi este situat în comuna Teaca;
- lacul Dani, în localitatea Sărăţel;
- lacul lui Gondoş, în oraşul Năsăud.
Pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, resursa subterană totală are volum de 1,60 m3/s, iar resursa
de bilanţ are volum de 0,16 m3/s (resursa de bilanţ este partea din resursa de apă subterană
ce se încadrează în limitele de potabilitate, conform STAS 1342/1991 şi care poate fi
exploatată). Condiţiile hidrogeologice existente (debite mici ale stratului acvifer) fac ca
resursele de apă să aibă un potenţial redus.
Din punct de vedere climatic, județul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continental

moderată cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime (Figura 1.11). Vânturile
suflă din sector estic şi au o viteză medie de 3,1 m/s. Temperatura medie anuală coboară sub
0C în regiunile montane, la peste 1900 m și se ridică la peste 8,5C în zona sud-vestică de
deal şi câmpie) a judeţului. Evoluţia temperaturii aerului este tipic continentală, cu maxima
în lunia iulie și minima în luna ianuarie. Vârful temperaturilor înregistrate de-a lungul
timpului a fost de 37,6C în anul 1962, iar cea mai scăzută temperatură – 33C, a fost
înregistrată în iarna anului 1954. Cantitatea medie a precipitațiilor, de 650 mm/m2, în funcţie
de anotimp, depășeşte în general media pe țară.
Sub aspect seismic Bistriţa-Năsăud nu intră în sfera judeţelor care trebuie monitorizate în
mod prioritar. În structura geologică caracteristică pentru judeţul Bistriţa-Năsăud există o
varietate mare de roci utile şi substanţe nemetalifere, astfel: minereu de fier, minereu
9
polimetalic, minereu de cupru, pirită cupriferă, pirită, minereu auro-argentifier, andezit

industrial şi de construcţii, dacit industrial, calcar industrial, argilă comună, roci caolinizate,
nisip şi pietriş, tufuri industriale, marmură, calcar ornamental.
Exploatarea multora din aceste minereuri este sistată încă din anul 2000, cum sunt cele de
minereu polimetalic din zona Rodna şi Rebra, minereu de fier de la Rodna (Valea Vinului),
pirită de la Rodna, andezit de la Prundu Bârgăului (Muntele Heniu Mare), dacit de la
Sângeorz-Băi şi Poiana Ilvei, argilă comună de la Bistriţa şi Sângeorzu-Nou, roci caolinizate de
la Parva, tufuri vulcanice de la Cepari ş.a. De asemenea există unele obiective neomologate:
minereu polimetalic de la Rebra- Suşet şi Rodna – Valea Vinului, pirită la Rodna perimetrul
Cobăşel, Izvorul Roşu şi Valea Vinului, dacit industrial la Poiana Ilvei.
Figura 1.11. Temperaturi medii multianuale în județul Bistrița-Năsăud
După cum rezultă din distribuţia acestor resurse în teritoriul judeţului, ele se află în marea
lor majoritate în zona montană şi de deal. Alături de acestea se mai află în judeţ importante
zăcăminte de gaze naturale în zona de câmpie incluzând localităţile Bungard, Delureni, Enciu,
Fântânele, Ocniţa, Silivaşul de Câmpie şi Strugureni, zonă aflată în vecinătatea judeţelor
10
Mureş şi Cluj. Resursele de gaze naturale de pe raza judeţului sunt utilizate în cea mai mare
parte pentru consumul industrial, dar şi pentru cel casnic.
Obiectivele active de resurse minerale aflate în exploatare sunt situate în zona Rodna la
Valea Blaznei (mineruri polimetalice), în zona Măgura Ilvei la Arşiţa şi Turnuri (andezit
industrial şi de construcţii), în zona Poiana Ilvei la Lunca Seacă, Măgura Sturzii şi Tunel (dacit
industrial şi de construcţii), în zona Bistriţa la Podul Jelnei, Pârâul Ascuns, Cărămidărie şi în
zona Şintereag şi Budeşti (argilă comună), nisipuri şi pietrişuri la Arcalia, Baţa, Cristeştii
Ciceului, Chiuza, Mogoşeni şi Salva. Printre acestea se află unele exploatări pe bază de
licenţă şi unele pe bază de permis cum sunt cele de marmură şi calcar ornamental de la
Anieş şi Parva, cele de argilă de la Bistriţa şi Budeşti, cele de andezit şi dacit de la Măgura
Ilvei şi Poiana Ilvei, precum şi cele de nisipuri şi pietrişuri din 23 de localităţi de pe văile
Someşului, Şieului şi Bistriţei.
Minereurile constituie o importantă resursă pentru industria metalurgică, iar andezitul,

dacitul, marmura, calcarul ornamental, argila, nisipurile, pietrişurile şi tufurile au atât utilizări
industriale, cât şi mai ales în domeniul construcţiilor.
O menţiune aparte, însoţită de prezentarea mai detaliată a aspectelor specifice, se face

pentru apele minerale, considerate ca o resursă insuficient pusă în valoare. Alături de
numeroasele izvoare minerale cu o compoziţie chimică variată şi cu debite diferite cu o mare
valoare terapeutică, se află şi suprafeţele cu bălţi şi nămoluri sărate. Situarea acestor iviri
hidrominerale este în toate cazurile în zone pitoreşti, de o mare diversitate geologică,
floristică şi faunistică ce constituie factori complementari valoroşi în utilizarea lor.
11
Figura 1.12. Stațiunea balneo Sângeorz Băi
Unele izvoare au debite mari sau chiar foarte mari şi efecte curative deosebite, ceea ce le-a
făcut cunoscute şi utilizate de multă vreme. La început ele au cunoscut amenajări simple,
mai mult pentru nevoile localnicilor, pentru ca mai târziu să fie construite acele „staţiuni
balneare” sau „băi”, care puteau primi oaspeţi pentru odihnă şi tratament în aceste locuri.
Anumite surse istorice ne indică faptul că pe teritoriul judeţului apele minerale erau
cunoscute încă din perioada ocupaţiei romane, dar primele menţiuni scrise ne parvin din
anul 1763, când se fac referiri la faptul că localnicii din regimentul grăniceresc român au
deschis fântânile de saramură de la Dumitra şi Dorolea şi au cărat din ele Slatină. Pe o hartă
a Imperiului Habsburgic din anul 1770 apare Sângeorzul Român (Sângeorz-Băi: Figura 3.12)
ca localitate cu ape minerale, iar prima descriere a acestor ape apare în revista vieneză
„Gesund-Brunnen” din anul 1777. Alte referiri continuă să apară apoi pentru apele minerale
de la Anieş, unde se face şi o estimare a debitului lor de „50 de vedre pe oră”, ca şi pentru
cele de la Rodna, Maieru şi Sângeorz. Aici se spune că existau peste 20 de izvoare, din care
numai 7 se utilizau pentru băut şi pentru băi. În anul 1848 „băile” de la Anieş primeau un
număr de 264 vilegiaturişti, iar locuitorii Sângeorzului puteau primi în anul 1881 în perioada
de vară peste 1000 de oaspeţi, existând la aceea dată cabine pentru băi calde, câteva vile şi o
ospătărie. Începând cu 1888 băile sunt patronate de societatea „Hebe”, nume menţinut
până astăzi.
Ceva mai târziu, în 1905 ia fiinţă în altă zonă a judeţului „Societatea băilor saline din Pintic”
(Slătiniţa de azi), constituită prin vânzare de acţiuni. Aici s-au construit două bazine din
beton în care au fost captate apele sărate, apoi s-a construit o clădire din lemn cuprinzând
câteva cabine, un restaurant şi o locuinţă pentru paznic. În aceeaşi perioadă s-au amenajat
pentru băi apele sărate de la Pinticu Tecii, unde s-au construit bazine şi cabine pentru cei ce
făceau aici băi calde şi reci.
Toate acestea au fost distruse şi abandonate în timp, astfel că singurele „băi” care au
cunoscut o dezvoltare considerabilă, au fost cele de la Sângeorz. Acestea au devenit
cunoscute, atât în ţară, cât şi peste hotare, fiind construite aici numeroase vile pitoreşti,
precum şi două hoteluri cu peste 1500 de locuri de cazare. Începând cu anul 1936 apa
minerală de la izvorul nr. 6 se îmbuteliază sub numele de „Hebe”, fiind căutată în special
pentru efectul său curativ. Sub aspect economic se poate menţiona existenţa pe raza
judeţului a unui număr de 37 surse hidrominerale de tip clorosodic (ape sărate), 3 izvoare
sulfuroase şi 76 de iviri hidrominerale de tip carbogazos, bicarbonatat. Acestea din urmă au
un debit total de 294000 litri de apă minerală în 24 de ore, ceea ce înseamnă că aproape
fiecărui locuitor al judeţului i se poate asigura un litru de apă minerală pe zi, cu precizarea că
aceste ape au importante calităţi de curative.
Luând în considerare cele de mai sus, se poate reţine faptul că în judeţ există mari posibilităţi
pentru transformarea şi dezvoltarea unor localităţi cu astfel de resurse naturale, ca mici
staţiuni climaterice şi balneoclimaterice. Se pot cita în acest sens: Valea Vinului, Valea Mare,
Lunca Ilvei, Parva, Miţa-Colibiţa, Cuşma ş.a. Toate acestea sunt situate în zone deosebit de
pitoreşti, cu un climat plăcut şi cu un potenţial turistic foarte ridicat. Unele iviri
hidrominerale pot fi amenajate ca mici staţiuni de interes judeţean pentru populaţia locală,
cum ar fi cele de la Viişoara, Cepari, Figa, Sărăţel, Pintic, Blăjenii de Jos, iar o altă direcţie de
valorificare economică poate fi aceea a captării şi îmbutelierii apelor minerale, în locurile
12
unde debitul lor poate asigura această activitate (Valea Vinului, Rodna, Anieş, Parva, Lunca
Ilvei).
Judeţul Bistriţa Năsăud acoperă o arie în cuprinsul căreia se află întinse zone împădurite,
constituind una din principalele bogăţii naturale. Suprafaţa împădurită din partea de nord-
est a judeţului este de peste 192146 ha. Structura pădurilor din punct de vedere al esenţelor
de bază este: răşinoase 75494 ha, foioase 85047 ha.
Cu 38% din teritoriu acoperit de păduri, județul Bistrița-Năsăud are o industrie de

exploatarea lemnului foarte dezvoltată. În partea de nord-est a județului se găsesc unele
dintre cele mai moderne firme de exploatarea și prelucrare a lemnului din țară, iar produsele
au mare căutare pe piața externă. Din suprafața totală de fond forestier a județului Bistrita-
Năsăud de 192146 de hectare, 152973 hectare, respectiv un procent de 79,6%, este
proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale de pe raza județului. În
anul 2012, din exploatarea lemnului, județul Bistrița-Năsăud a realizat o cifră de afaceri de
12 mil. euro.
Acest lucru înseamnă 591000 de metri cubi de masă lemnoasă, din care 20000 de metri cubi
din pădurea publică a statului (administrată de Romsilva), 531000 de metri cubi din pădurea
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, 30003 metri cubi din pădurile
proprietate privată şi 10000 de metri cubi din vegetaţia aflată în afara fondului forestier.
Ocolul Silvic Telciu a tăiat peste 66000 de metri cubi (1466 de vagoane), Ocolul Silvic Someş-
Ţibleş 54000 de metri cubi (1200 de vagoane), Ocolul Silvic Tihuţa Colibiţa peste 41000 de
metri cubi (911 vagoane), iar Ocolul Silvic Bistriţa Bârgăului 32000 de metri cubi (711
vagoane).
13
Figura 1.13. Selecții din fauna județului Bistrița-Năsăud
În aceleși an s-au făcut lucrări de împăduriri pe 311 hectare şi lucrări de completare pe 66,3
hectare. Au fost plantaţi peste 2 milioane de puieţi și a fost înfiinţată o suprafaţă de 69 de
hectare de perimetre de ameliorare a terenurilor degradate în zona de câmpie.
Suprafeţele împădurite se află în zona montană a judeţului care ocupă o treime din
suprafaţa sa, incluzând un arc montan continuu al Carpaţilor, format din Munţii Ţibleş,
Rodnei, Suhard, Bârgău şi Călimani.
Alături de resursele de masă lemnoasă zona montană mai cuprinde şi alte resurse naturale
constituite din fructe de pădure, (zmeură, mure, afine negre) şi ciuperci (gălbiori, hribi,
ghebe). Cantităţile recoltate diferă de la an la an în funcţie de condiţiile naturale situându-se
la următoarele nivele medii: zmeură 100 tone, mure 5 tone, afine negre 50 tone, gălbiori 25
tone, hribi 30 tone şi ghebe 90 tone. O parte însemnată din aceste cantităţi este destinată
exportului.
Fauna judeţului Bistriţa-Năsăud cuprinde o serie de specii ocrotite (Figura 1.13): furnica roşie
(Formica rufa); broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis); cocoşul de munte (Tetrao
urogallus); cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix); corbul (Corvus corax); barza neagră
(Ciconia nigra); mierla de apă (Cinclus Cinclus); toate păsările răpitoare de zi (acvila, şoimul,
uliul, eretele) şi de noapte (buha, huhurezul, striga, cucuveaua); râsul (Linx linx); lupul (Canis
lupus); Marmota (Marmota marmota); capra neagră (Rupicapra rupicapra Carpatica).
Configuraţia geografică a judeţului oferă şi o altă resursă naturală importantă pe care o

constituie fauna şi care este pusă în valoare prin vânat. Efectivele de vânat inventariate în
anul 2013 fiind de 454 exemplare din specia urs, 230 lupi, 72 râşi, 315 pisici sălbatice,
comparativ cu anul 2012 când au fost observate 448 exemplare din specia urs, 227 lupi, 73
râşi, 306 pisici sălbatice.
Se vânează cerbi, căprioare, mistreți, vulpi, lupi, urși, iepuri, potârnichi, dar și fazani și cocoși
de munte. Este de notat faptul că în cadrul judeţului se află cea mai mare concentrare de urs
brun din Europa, pe fondul de vânătoare 27 Budac în zona Dealul Negru. Totodată, judeţul
Bistriţa-Năsăud deţine recordul mondial la trofeul de urs brun recoltat în anul 1994 pe
fondul de vânătoare 26 Colibiţa cu 68,9 puncte C.I.C. Teritoriul judeţului este organizat în 38
zone de vânătoare, după specificul vânatului, acoperind toate cele 3 zone: montană, de deal
şi de câmpie. În județul Bistrița-Năsăud există 380000 de hectare de fond de vânătoare.
Tipurile de soluri ce se regăsesc pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud sunt prezentate în

Tabelul 1.2.
14
Tabelul 1.2. Tipuri de soluri în judeţul Bistriţa-Năsăud

Suprafaţa acoperită
Nr.crt. Tipul solului
[ha] Alte Brun
soluri argilo-
1 Brun argilo-iluvial 75.250 27% iluvial
2 Regosol 51.170 Erodisol
25%
3 Brun luvic 36.120 6%

Regosol
4 Brun acid 21.070 Negru
17%
Brun acid Brun
5 Negru acid 18.060 acid 7% luvic
6% 12%
6 Erodisol 18.060
Fondul funciar al judeţului măsoară o suprafaţa totală de 535520 ha, a cărui repartizare este
prezentată în Tabelul 1.3.
Tabelul 1.3. Fondul funciar în județul Bistrița-Năsăud

Judeţul Bistriţa- din care, pe categorii de folosinţă (ha):
Suprafaţa Suprafaţa
Năsăud
totală agricolă
(ha) (ha) Arabilă Păşuni Fâneţe Vii Livezi
Anii
1995 535520 284502 101171 108247 63560 992 10532
2000 535520 301455 99802 123114 68211 818 9510
2001 535520 301455 100728 121776 68555 776 9620
2002 535520 298922 100052 119706 69041 702 9421
2003 535520 297315 100266 117340 70410 356 8943
2004 535520 297261 101826 116711 69422 381 8921
2005 535520 296567 101977 114901 70467 404 8818
2006 535520 295777 101916 113890 70778 404 8789
2007 535520 295758 101906 113890 70769 404 8789
2008 535520 295288 102040 112282 71950 446 8570
2009 535520 295221 102006 112144 72065 438 8568
2010 535520 292954 101774 109470 72927 463 8320
2011 535520 293155 101569 108265 74513 437 8371
1.4 Repere demografice
Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud trăiesc 316014 locuitori, densitatea medie a populaţiei

fiind de 60,9 locuitori/km2 (Tabelul 1.4). Se constată o concentrare majoritară a populaţiei
judeţului în zonele rurale 197083 locuitori, reprezentând 62,4% din populaţia totală a
judeţului, pe când în zonele urbane populaţia este doar de 118931 locuitori (37,6% din
populaţia totală a judeţului).
Tabelul 1.4. Evoluția populației în județ
15
Nr. crt. Denumire 2009 2010 2011 2012

1 Locuitori 317205 317247 316834 316014
2 Mediul urban (%) 37,2 37,3 37,6 37,6
3 Mediul rural (%) 62,8 62,7 62,4 62,4
4 Spor natural + 302 + 198 -13 -
5 Densitatea populaţiei 59,2 59,2 59,2 59,0
Densitatea medie a populaţiei variază în limite foarte largi în cadrul judeţului: astfel,
municipiul Bistriţa are o densitate medie de 591,9 locuitori/km 2, spre deosebire de comuna
Şanţ care înregistrează o densitate medie de 15,7 locuitori/km2. La nivelul judeţului,
densitatea aşezărilor rurale este de 4,4 sate/100km2, faţă de 5,4 sate/km2 media pe ţară.
Mărimea medie a unui sat este de aproximativ 870 locuitori.
Durata medie de viață a locuitorilor județului Bistrița-Năsăud este de 74,56 ani, a şaptea cea
mai ridicată la nivel naţional, apropiată de cea a românilor din judeţe precum Vrancea sau
Suceava, dar cu peste un an mai mică decât cea înregistrată în cazul bucureştenilor. Direcția
de evoluție este pozitivă, în anul 2001 această durată fiind de 72,25 ani. Bistriţenii trăiesc, în
medie, cu aproape patru ani mai mult decât locuitorii judeţului Satu Mare şi cu peste doi ani
şi jumătate în plus faţă de cei din judeţul Tulcea, regiuni unde se găsesc persoanele cu cea
mai scăzută speranţă de viaţă din România.
Un alt avantaj al celor care trăiesc în judeţul Bistriţa-Năsăud este şi acela că rata şomajului
este una scăzută. Astfel, la finalul anului 2012, aceasta era de 4,99%, fiind mai ridicată decât
în judeţe precum Ilfov, Timiş, Bucureşti, Arad sau Cluj, unde nu depăşea 4%, dar mai scăzută
decât în judeţe precum Satu Mare, Braşov, Iaşi sau Neamţ. Mortalitatea infantilă este în
scădere: 10,3 decedați sub un an la 1000 locuitori în 2009, 9,1 în 2010 și 7,7 în 2011.
În anul 2012, structura pe vârste a populaţiei din judeţ era de 16,8% cu vârsta sub 15 ani din
populaţia totală (în scădere: 17,1% în 2009, 16,9% în 2011) și de 13,4% cu vârsta peste 65 din
total populație (în creștere: 13,1% în 2009, 13,3% în 2011).
1.5 Repere economice
Economia județului Bistrița-Năsăud este preponderent industrial-agrară, specializată în

industria construcțiilor de mașini, echipamente și aparate electrice, industria metalurgică,
industria alimentară și textilă. Agricultura este o ramură de bază în economia județului, cu
peste jumătate din populația ocupată.
16
componente
Figura 1.14. Ponderea salariaților în economia județului
Din punct de vedere al numărului de salariați, județul Bistrița-Năsăud se poziționează pe

penultimul loc în regiune (2010), cu 22611 persoane (1,65% în economia națională). Prin
comparație, în regiune celelalte județe au următoarele valori: Bihor, 53127; Cluj, 50392;
Sălaj, 14818; Maramureș, 33974; Satu-Mare, 28988. Oricum, județul Bistrița-Năsăud se
situează bine peste județele deficitare la acest capitol (Giurgiu, 5937; Ialomița, 9265;
Mehedinți, 11072; Călărași, 11911). Ponderea salariaților în economia județului este
prezentată în Figura 1.14.
În Figura 1.14, „Altele sub 3%” (total 22%) se referă la: fabricarea băuturilor (0,7%), tăbăcirea
și finisarea pieilor (1,2%), fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie (0,6%), fabricarea
mobilei (2,2%), captarea, tratarea și distribuția apei (2,4%), colectarea și epurarea apelor
uzate (2,1%), altele (12,8%).
În ceea ce privește cifra de afaceri în milioane lei, situația este prezentată în Tabelul 1.5. Se
observă că la acest capitol județul Bistrița-Năsăud se situează pe locul 3 în regiune. La nivel
național poziția județului Bistrița-Năsăud este 25, din 42 de județe, cu o cifră de afaceri
comparabilă cu cea a județului Vâlcea, și cu ceva peste județele Suceava și Neamț.
Tabelul 1.5. Poziția la nivel regional și național a județului Bistrița-Năsăud în raport cu cifra
de afaceri (milioane lei): 2010
Regiunea Transilvania de Nord Capitala Ultimul Primul
loc loc
BN CJ SM BH SJ MM B GR PH
4426 13723 4378 9565 2570 5001 60289 789 34222
Contribuția județului Bistrița-Năsăud în PIB-ul național este de 1,22%, cu o distribuție pe

ramuri industriale reprezentative conform datelor din Figura 3.15. Prin comparație, județul
Cluj aduce la PIB-ul național o contribuție de 3,78%, județul Bihor 2,64%, județul Maramureș
1,38%, județul Sălaj 0,71% și județul Satu-Mare 1,21%.
17
Figura 1.15. Distribuția cifrei de afaceri pe ramuri industriale la nivelul județului BN
În Figura 1.15, „Altele sub 3%” (total 8%) se referă la: fabricarea altor produse din minerale
nemetalice (1,7%), fabricarea de mobilă (1%), producția și furnizarea de energie electrică,
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,3%), altele (4%).
Economia județului trebuie raportată la indicatorul macroeconimic PIB (Tabelul 1.6). Repere
privind structura forței de muncă în județul Bistrița-Năsăud la nivelul anului 2011 sunt puse
în evidență în tabelul 1.7.
Tabelul 1.6. Indicatorul macroeconomic PIB
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
PIB milioane lei, preţuri
1260,4 1695,9 2241,9 2716,4 3423,6 4086,3 4976,4 5948,2 6028,1 5644,4
curente
Rata creşterii PIB % (faţă
- 114,2 115,9 110,9 116,1 113,8 114,3 112,4 96,8 86,7
de anul anterior)
Produsul Intern Brut
3864,3 5327,7 7025,9 8527,2 10791,4 12862,7 15713,8 18033,3 19003,8 17791,8
pe locuitor- lei
Rata de creştere a PIB pe
locuitor % (faţă de anul 117,0 115,6 111,0 116,5 113,7 114,6 108,0 100,6 86,7
anterior)
Tabelul 1.7. Repere asupra forței de muncă în județul Bistrița-Năsăud (2011)

Denumire domeniu / indicator Unitate Valori Ponderea Locul
de măsura absolute în total judeţului
FORŢA DE MUNCĂ
Populaţia ocupată la sfârşitul anului - total mii pers. 127,0 1,5 33
Populaţia ocupată în agricultură la sfârşitul
anului (inclusiv silvicultură şi pescuit) mii pers. 43,3 1,8
Populaţia ocupată în industrie
Numărul mediu al salariaţilor - total mii persoane 30,0 1,7
Numărul mediu al salariaţilor din industrie - persoane 54045 1,2 30
total
Câştigul mediu net pentru salariaţi - total persoane 19781
Populaţia ocupată la 1000 locuitori lei/salariat 1107
401
18
Forța de muncă implicată în industrie era de 35,3% în anul 2010, în creștere față de anul
2009 (29,5%). În agricultură, forța de muncă reprezenta 7,4% în anul 2010, în scădere față de
anul 2009 (9,6%). Evoluția densității activității economice (număr de unități active/1000
locuitori) în județ este evidențiată în Figura 1.16. Aceasta se află pe o pantă descrescătoare.
25
21,7
19,4
17,6
20
15
Densitatea activitatii
10 economice
0
2009 2010 2011
Figura 1.16. Evoluția densității activității economice (număr de unități active/1000 locuitori)
Suprafața agricolă a județului este de 293155 ha, din care suprafață arabilă 101569 ha.
Parcul mecanizat pentru activități agricole cuprinde 2602 tractoare, 552 semănători
mecanice și 222 combine pentru recoltarea cerealelor păioase. La nivelul anului 2011,
județul raportează o producție agricolă conform datelor din Tabelul 3.8. În anul 2011 au fost
date în folosință 664 locuințe, au fost modernizate 369 km de drumuri, la care se adaugă 374
km de drumuri cu îmbrăcăminți ușoare.
Tabelul 1.8. Producția agricolă a județului în anul 2011
Denumire domeniu / indicator Unitate Ponderea Locul
Valori absolute
de măsura în total judeţului
Producţia de grâu şi secară - total tone 17554 0,2 39
Producţia de orz şi orzoaică - total tone 9042 0,7 32
Producţia de porumb boabe - total tone 85318 0,7 34
Producţia de floarea-soarelui - total tone 656 x 35
Producţia de cartofi - total tone 140105 3,4 9
Producţia de legume - total tone 29133 0,7 37
Producţia medie de grâu şi secară - total kg/ha 3615 x 16
Producţia medie de orz + orzoaică - total kg/ha 2864 x 21
Producţia medie de porumb - total kg/ha 3369 x 39
Producţia medie de floarea-soarelui - total kg/ha 1372 x 34
Producţia medie de sfeclă de zahăr - total kg/ha 0 x x
Producţia medie de cartofi - total kg/ha 14634 x 25
Numărul de bovine - total agricultură capete 65012 3,3 8
Numărul de porcine - total agricultură capete 81085 1,5 35
Numărul de ovine - total agricultură capete 259692 3,0 11
Producţia totală de carne - total agricultură mii t gv 27,3 2,0 22
Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă - total agr. mii hl 1558 3,5 7
Producţia de lână - total agricultură tone 591 3,1 10
Producţia de ouă - total agricultură mil. buc. 94 1,5 31
Producţia agricolă - total agricultură mii lei 1304137 1,7 33
Producţia vegetală - total agricultură mii lei 720810 1,3 37
Producţia animală - total agricultură mii lei 583295 2,7 14
19
În ceea ce privește cercetarea științifică, județul Bistrița-Năsăud nu intră în categoria

centrelor de cunoaștere și inovare tehnologică. Efectivul cercetătorilor în județ este restrâns
(există un singur institut de cercetare în domeniul electrotehnic „ICPEE”, dar cu un număr
redus de cercetători, precum și câteva birouri de proiectare-dezvoltare în cadrul unor agenți
economici mari: RAAL, Comelf, Teraplast, Rombat). În Bistrița funcționează extensiile unor
universități cu tradiție în cercetarea științifică (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), însă local sunt focalizate doar pe activități de
educație.
1.6 Aspecte privind calitatea vieţii și ocuparea populației
Toate instituţiile publice, instituţiile descentralizate, companiile importante din județ deţin
calculatoare conectate la reţeaua Internet. În ceea ce privește accesul la conexiuni Internet
în bandă largă, 50% din populația județului nu beneficiază încă de această facilitate. Dincolo
de aceasta, peste 52% din populația județului nu a utilizat niciodată calculatorul, iar numai
34% utilizează în mod frecvent Internetul, majoritatea fiind în categoria de vârstă 10-35 ani.
Utilizarea tehnologiei informației în sănătate (eSănătate, telemedicină, medicină de
urgență), guvernare (eGuvernare), administrație (eAdministrație), educație (eEducație în
preuniversitar), cultură (eCultură), comerț (eComerț) este încă redusă la nivelul județului.
În ultimii patru ani media cititorilor activi de carte se ridica la 61000 persoane, numărul
cărților împrumutate de la biblioteci fiind de 750000 volume anual.
Rata sărăciei în zona rurală este de 34% (cu maxime în Budești 42%, Silivașu de Câmpie 46%,
Târlișua 46%, Teaca 43%, Urmeniș 45%, Zagra 45%), cu un indice mediu de dezvoltare al
satelor de 67,4%. În județ există 2 centre de zi și 3 centre rezidențiale pentru copii între 0 și
18 ani, 2 centre de zi și 3 centre rezidențiale pentru adulți și 1 centru de zi și 3 centre
rezidențiale pentru vârstnici, o cantină socială cu 200 locuri.
Figura 1.17. Imagini cu licee din județul Bistrița-Năsăud
În județ funcționează 19 grădinițe cu 11807 copii, 74 școli și 33 licee cu 42845 elevi, precum
și extensii universitare cu 1534 studenți (date aferente anului 2012). La nivel preșcolar și
preuniversitar predau 3747 cadre didactice. În ceea ce privește serviciile de sănătate publice,
în județul Bistrița-Năsăud activează 337 medici (1,1 la 1000 locuitori), 48 stomatologi și 1083
personal sanitar mediu. În spitalele publice ale județului există 1358 paturi pentru bolnavi,
adică 4,3 paturi la 1000 locuitori. Rețelele de apă potabilă acoperă 1020,2 km, iar rețelele de
apă menajeră 427,2 km.
20
Rețeaua de căi ferate acoperă 320 km, din care 182 km cu linii electrificate. Densitatea căilor
ferate este de 59,8 km/1000 kmp, peste media României de 45,2 km/1000 kmp. La nivel
național, rețeaua de căi ferate din județul Bistrița-Năsăud reprezintă 3%., iar la nivel regional
19,2%. Rețeaua căilor de comunicație în județ este ilustrată în Figura 1.18. Accesul la
transportul pe calea aerului se poate face prin aeroportul din Cluj-Napoca, situat la 150 km
sau prin aeroportul din Târgu-Mureş, situat la 96 km.
Figura 1.18. Rețeaua căilor de comunicație în județul Bistrița-Năsăud

Populația ocupată în anul 2012 a atins numărul 127000, menținând relativ constant numărul
de angajați în ultimii ani (2009: 128200, 2010: 124500, 2011: 125100). Rata șomajului este în
scădere, așa cum o arată și Figura 1.19.
10
8,2
8 7,2 6,4
6 4,9 5
6 4,8 4,8
Rata somajului
4 Rata somajului feminim
2
0
2009 2010 2011 2012
Figura 1.19. Rata șomajului
Numărul șomerilor în 2012 a fost de 6666, din care 3073 femei. Tabelul 1.9 pune în evidență
structura ocupării populației și evoluția acesteia în perioada 2009-2012.
21
Tabelul 1.9. Ocuparea populației județului

2009 2010 2011 2012
Populație ocupată în industrie 25,3% 22,9% 23,0% 23,6%
Populație ocupată în agricultură și sivicultură 33,6% 34,8% 34,0% 34,1%
Populație ocupată în construcții 6,9% 6,8% 6,9% 6,9%
Populație ocupată în alte activități 34,2% 35,5% 36,1% 35,4%
Numărul mediu al salariaților relativ la anul anterior -6,7 -8,8 +4,3 -
Veniturile medii pe persoană pe lună au evoluat în sens pozitiv, situându-se la nivelul 772,6
lei în 2009, 787,0 lei în 2010, 861,7 lei în 2011. Ponderea veniturilor salariale în total venituri
bănești înseamnă: 60,2% în 2009, 59,1% în 2010 și 60,4% în 2011. Consumul pe alimente și
băuturi înseamnă: 49,7% din totalul cheltuielilor de consum pe gospodării în 2009, 49,7% în
2010 și 49,2% în 2011. În procente din totalul veniturilor unei persoane, acest lucru
înseamnă: 48,5% în 2009, 48,1% în 2010 și 47,8% în 2011.
1.7 Repere turistice, culturale, elemente de simbol şi patrimoniu
O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă numeroasele puncte de atracţie turistică,

materializate prin rezervaţii naturale, monumente ale naturii, staţiuni turistice, staţiuni
balneoclimaterice etc. Dintre rezervaţiile naturale pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor
Rodnei (Figura 1.20), Parcul Naţional al Munţilor Călimani (Figura 1.21), cu roci, minerale şi
structuri geologice deosebite, faună şi floră montană cu specii foarte rare şi endemite, Parcul
Dendrologic Arcalia (Figura 1.22), situat în comuna Şieu-Măgheruş, în care pot fi întâlnite
specii rare de arbori şi arbuşti, Grădinile Istorice din Beclean, Dobric, Silvaşu de Câmpie,
formaţiunile carstice de la peşterile Tăuşoare-Zalion (Figura 1.23: stânga) şi din Valea
Cobăşelului (Figura 1.23: dreapta) etc.
Printre vestigiile istorice mai importante se află Biserica Evanghelică (Figura 1.24) din centrul
municipiului Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani, al cărui turn înalt de 75 m
veghează şi astăzi depărtările. La numai 500 m se află o fostă mănăstire minorită, astăzi
biserică ortodoxă, în imediata apropiere a unui fragment din zidul de piatră care înconjura
cetatea Bistriţa (Figura 1.25). Alte fragmente destul de mari ale acestui zid se mai păstrează
în apropierea parcului oraşului, unde încastrează şi un bastion de apărare „Turnul dogarilor”
(Figura 1.25 dreapta), refăcut aşa cum arăta el în urmă cu o jumătate de mileniu.
Figura 1.20. Parcul Naţional al Munţilor Rodnei
22
Figura 1.21. Parcul Naţional al Munţilor Călimani
Figura 1.22. Parcul Dendrologic Arcalia
Figura 1.23. Peștera Tăușoare (stânga) și Covășel (centru, dreapta)
Potenţialul cultural al judeţului este conferit de numărul mare de monumente istorice şi de

patrimoniul cultural mobil, cărora li se mai adaugă şi tradiţiile specifice zonei. Lista
monumentelor istorice cuprinde trei categorii: monumente, ansambluri, situri. În judeţul
Bistriţa-Năsăud această listă cuprinde 765 de monumente istorice, din care: monumente şi
situri arheologice 380, monumente şi ansambluri de arhitectură 367, clădiri memoriale 4,
monumente de for public 11, monumente funerare și memoriale 7.
23
Figura 1.24. Biserica Evanghelică din Bistrița
Figura 1.25. Zidul cetății medievale Bistrița cu turnul dogarilor (dreapta)
În zonele montane ale judeţului se poate practica alpinismul, se pot organiza drumeţii, se
pot practica sporturi de iarnă. Datorită atât unor peisaje de un pitoresc unic, cât şi
obiceiurilor şi tradiţiilor care încă îşi păstrează ritualul de desfăşurare, a început să
funcţioneze şi să se dezvolte o reţea de agroturism (Figura 1.26).
Figura 1.26. Exemple de pensiuni agroturistice în județul Bistrița-Năsăud
În judeţul Bistriţa-Năsăud există câteva obiceiuri tradiţionale care au păstrat până astăzi
formele ample de desfăşurare, în care vechile rituri se îmbină cu acte ceremoniale şi cu
manifestări spectaculoase.
24
Figura 1.27. Obieciul tradițional „Craii” de la Mocod

„Craii de la Mocod” (Figura 1.27): Este un obicei ce face parte din ciclul sărbătorilor populare
de primăvară fiind înrudit cu „Plugarul”, „Tânjaua” şi „Ieşitul întâiului la arat”, ceremonialuri
agrare practicate în zona Maramureşului. George Coşbuc referindu-se la originea „Crailor” a
apreciat că este un obicei specific războinic, aducând aminte de felul cum îşi aleg popoarele
primitive căpeteniile lor, la echinoxul de primăvară. În ţinutul Năsăudului obiceiul „Crailor”
este prezent numai la Mocod şi se desfăşoară în cele trei zile ale sărbătorii Paştelui.
„Înstruţarea boului” (Figura 1.28): Este un obicei agropastoral şi aparţine riturilor de

fertilitate din preajma solstiţiului de primăvară. Această datină are în centrul său animalul
sacru, puternic, dătător de viaţă şi de roade. Se sărbătoreşte în ziua de Rusalii în câteva sate
din arealul judeţului Bistriţa-Năsăud, printre care amintim: Tăure, Figa, Căianu Mare, Căianu
Mic, Şieu-Cristur, Caila etc. Structura acestui obicei agrar cuprinde următoarele etape:
împletirea cununii de flori, împănatul boului, purtatul spre casa gospodarului, udatul cununii,
sosirea alaiului la gazdă, ospăţul şi jocul (hora).
Figura 1.28. Obiceiul agropastoral „Înstruţarea boului”

„Sărbătoarea Sânzienelor” (Figura 1.29): Este celebrată la 24 iunie şi corespunde unei mari
sărbători creştine – Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Această sărbătoare reprezintă un
demers magic menit să protejeze roadele şi să ajute la coacerea lor, fiind inclus în categoria
ritualurilor premergătoare secerişului. A cunoscut în trecut o impresionantă desfăşurare
spectaculară în localitatea Maieru.
Figura 1.29. Sărbătoarea Sânzâienelor

25
„Cununa Grâului” (Figura 1.30): Este sărbătoarea grâului de la sfârşitul secerişului. Obiceiul
secerişului cuprinde în structura sa următoarele etape: împletirea obiectului ritual, purtatul
cununii spre casa gospodarului, udatul cununii, sosirea alaiului la casa gazdei, masa comună,
jocul cununii. Zona Năsăudului constituie un nucleu centralizator al obiceiului, aici el
caracterizându-se prin forma circulară a cununii, prin marea dimensiune a împletiturii de
spice şi prin frumuseţea cântecelor de cunună, care acompaniază aducerea obiectului ritual
prin procesiune spre casa gospodarului. Această veche datină populară s-a desfăşurat în
câteva sate năsăsudene (îndeosebi la Şanţ, Maieru), având loc într-un cadru amplu ce în
trecut antrena întreaga comunitate sătească.
Figura 1.30. Sărbătoarea grâului de la sfârşitul secerişului

„Hâzii”: Este un obicei tradiţional de iarnă, care se desfăşoară în localitatea Chintelnic, din
subzona etnografică Şieu-Mocănime, în ajunul de Bobotează. În această seară, conform
tradiţiei, pe uliţele satului îşi fac apariţia „Hâzii” sau „Mascaţii”, sosirea lor pe la casele
gospodarilor fiind mai ales un prilej de bucurie şi de amuzament general. Se maschaeză atât
copiii cât şi maturii, cel mai adesea băieţii se deghizau în fete, tinerii travestiţi formează un
alai de nuntă, iar bătrânii spun că umblă cu moartea prin sat. Costumele „hâzilor” sunt fie
straie populare, fie sunt confecţionate din haine vechi, opţiunile variind în funcţie de
personajele interpretate. Măştile pentru faţă întruchipează: moşi, babe, doctori, miri, naşi,
urşi, căţei etc. Turiştii care vizitează judeţul Bistriţa-Năsăud pot alege locuri de cazare la
hoteluri sau la vilele construite în staţiuni. De exemplu, la Sângeorz-Băi există două hoteluri
care totalizează o capacitate de cazare de 1500 de locuri.
Manifestările cu caracter socio-cultural desfăşurate în municipiul Bistriţa sunt: Zilele Bistriţei,

Festivalul Mărul de Aur şi Festivalul Nunta Zamfirei, iar în localitata Năsăud: “De la Ispas la
Năsăud”. Un potenţial turistic uriaş îl are şi zona Tihuţa (Figura 1.31) unde se află hotelul
denumit Castelul Contelui Dracula şi Hotelul Dracula, al cărui pitoresc este ilustrat în Figura
1.31 stânga și centru.
26
Figura 1.31. Pasul Tihuța

Arealul răspăndirii mitului Contelui Dracula cuprinde întreg mapamondul, cunoscând o
apreciere considerabilă din partea turiştilor străini de orice vârstă. Din acest motiv, această
zonă ar trebui exploatată pe măsura valorii de unicat a acestui mit, prin investiţii în
amenajarea a tot ceea ce ar putea trezi fascinaţia turiştilor români şi mai cu precădere,
străini.
Situate în zone deosebit de pitoreşti, cu un climat plăcut şi cu un potenţial turistic foarte

ridicat, staţiunile de pe cuprinsul judeţului – Piatra Fântânele (Figura 1.32), Colibiţa (Figura
1.33), Valea Blaznei, Valea Vinului (Figura 1.34), Fiad, Cormaia, constituie puncte de atracţii
turistice a căror exploatare şi promovare optimă poate să trezească şi să crească plăcerea de
a le vizita atât turiştilor români cât celor străini. Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un
potenţial turistic valoros, fiind o staţiune balneoclimaterică renumită atât în ţară cât şi peste
hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici.
Figura 1.32. Piatra Fântânele
Figura 1.33. Lacul Colibița
Figura 1.34. Stațiunea Valea Vinului
Judeţul Bistriţa-Năsăud beneficiază de elemente de simbol cultural cu valoare de unicat ce

pot fi întrebuinţate şi ele la sporirea potenţialului turistic. Astfel de obiective cu încărcare
culturală deosebită şi cu valoare turistică deopotrivă sunt: Casa Memorială „George Coşbuc”
27
din comuna Coşbuc, Casele Memoriale Liviu Rebreanu din comuna Maieru şi din satul Liviu
Rebreanu şi Casa Memorială I. Pop Reteganul din comuna Petru Rareş (Reteag). Printre alte
obiective culturale ale judeţului pot fi amintite Muzeul Judeţean, Muzeul Grăniceresc
Năsăud şi Muzeul de sub Poartă.
Rezervaţiile şi monumentele naturale ale judeţului Bistriţa-Năsăud care constituie

elementele de simbol şi patrimoniu în context naţional şi internaţional sunt Parcurile
Naţionale ale munţilor Rodnei şi Călimani.
Din cele 765 de monumente, ansambluri şi situri existente în judeţ, unele fac parte din
patrimoniul cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională
excepţională). Printre acestea se regăsesc clădiri civile urbane: Casa Ion Zidaru, Casa
Argintarului şi Şirul Sugălete (Figura 1.35) din Bistriţa, apoi ansambluri urbane cum este
Ansamblul urban fortificat Bistriţa, precum şi unităţi administrative-teritoriale cu
concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional,
cum sunt: municipiul Bistriţa, oraşul Beclean, comunele Budacul de Jos, Cetate, Dumitra,
Galaţii Bistriţei, Livezile, Mărişelu, Milaş, Şieu-Măgheruş, Şieu-Odorhei şi Teaca.
Figura 1.35. Complexul Sugălete din Bistrița
28
Figura 1.36. Elemente de patrimoniu istoric ale județului Bistrița-Năsăud
Figura 1.37. Elemente de patrimoniu cultural ale județului Bistrița-Năsăud
Patrimoniul cultural mobil este reprezentat de diferite bunuri cu o valoare deosebită istorică
sau documentară, etnografică, artistică sau tehnico-ştiinţifică. Cele mai mari valori sunt
constituite din bunurile cu semnificaţie istorică, documentară, artistică şi etnografică care
aparţin în majoritate cultelor religioase din judeţ. Prin aceste valori se conturează specificul
naţional al culturii, recunoscut pe plan internaţional. Starea actuală a unor bunuri de
patrimoniu impune în mod obligatoriu intervenţii de restaurare, în special asupra
patrimoniului iconografic eclezial în care se regăsesc valori excepţionale reprezentate de
icoane din sec. XVIII.
29
CAPITOLUL 2
2.1. Infrastructura rutieră și feroviară
Infrastructura rutieră
Județul Bistrița-Năsăud dispune de o rețea de drumuri publice în lungime totală de 1581
(2011) km dintre care 321 km reprezintă drumuri naționale. Din totalul drumurilor publice
380 km sunt drumuri modernizate în anul 2010, iar 369 km sunt drumuri modernizate în anul
2011, în majoritate porțiuni ale unor șosele de interes național și internațional (289 km
drumuri naționale la nivelul anului 2011). În interiorul județului, legăturile sunt asigurate de
1279 km de drumuri județene și comunale (2012), dintre care 83 km sunt modernizate, iar
pe 404 km sunt acoperite cu îmbrăcăminţi ușoare.
Densitatea rețelei rutiere a județului Bistrița-Năsăud este de 29,5 Km/ Km2 (2011). Acest
nivel al densității rețelei rutiere plasează județul Bistrița-Năsăud la puțin sub nivelul la care
se află media națională în anul 2011 (35,1 Km/ Km2). Analiza densității drumurilor de toate
categoriile pune în evidență diferențe notabile între diversele zone ale județului. Diferențe
majore apar însă comparativ cu diferitele regiuni dezvoltate din centrul și vestul Europei.
Evoluția infrastructurii rutiere la nivelul județului Bistrița Năsăud se evidențiază în tabelul
2.1. Creșterea infrastructurii rutiere în perioada 2005-2011 a fost de 1,05%, în timp ce media
înregistrată la nivelul regiunii Nord-Vest a fost de 5%, iar la nivel național de 4,7%.
Tabelul 2.1. Lungimea drumurilor publice [km]

Județ 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Bistrița- 1505 1511 1539 1517 1510 1509 1581
Năsăud
Sursa: INS Tempo Online
Situația îmbrăcăminților pe rețeaua de drumuri județene şi comunale este prezentată în

Tabelul 2.2. Situația drumurilor comunale, din punct de vedere al îmbrăcăminţilor, se
prezintă în tabelul de mai jos (Tabelul 2.3). În Tabelul 2.4 este pusă în evidență ponderea
rețelei de drumuri modernizate și cu îmbrăcăminţi ușoare modernizate.
Problema majoră, în ceea ce privește infrastructura rutieră, este dată de creșterea
semnificativă a parcului auto, a traficului rutier (marfă și de persoane) fapt ce impune
modernizarea în continuare și întreținerea corespunzătoare a rețelei de transport rutier, atât
pe drumurile naționale, cât și pe cele județene.
Alături de drumurile naționale sau județene o atenție aparte ar trebui să fie acordată
drumurilor comunale sau forestiere având în vedere importanța acestora în valorificarea
potențialului turistic, piscicol sau cinegetic de care dispune județul Bistrița-Năsăud.
De asemenea se remarcă o lipsă de capacitate rutieră și de infrastructură (modernizări și
lărgiri de drumuri, drumuri noi, tuneluri, căi de acces în regim de drum expres etc.) care să îi
susțină dezvoltarea. Cu toate că activitatea economică crește constant nu există șosea de
centură practicabilă pentru nici unul dintre orașele sau municipiul din județ, ceea ce obligă
tot traficul de tranzit să treacă prin oraș.
30
Tabelul 2.2. Rețeaua de drumuri județene din județul Bistrița-Năsăud

Total (anul 2012) 754 km
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Îmbrăcăminţi
(km) (km) (km) (km)

Betonate 70 70 59 62
Asfaltate 314 315 343 356
Pietruite 263 262 254 250
De pământ 107 107 98 86
Tabelul 2.3. Rețeaua de drumuri comunale din județul Bistriţa-Năsăud

Total (anul 2012) 754 km
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 (km)
Îmbrăcăminţi
(km) (km) (km)

Betonate 3 3 3 3
Asfaltate 24 27 35 66
Pietruite 200 197 260 256
De pământ 207 207 208 200
31
Tabelul 2.4. Ponderea rețelei de drumuri modernizate

Valori [%]
Detaliere date
Denumire date statistice
statistice
2009 2010 2011
1,9 1,5 1,4
Total
13,0 12,5 12,0
Ponderile rețelei de drumuri 1,9 1,9 1,9
modernizate în rețeaua națională și Naționale
regională 14,9 14,7 14,4
Județene și 1,0 0,9 0,7
comunale 9,2 8,6 7,5
Lista drumurilor pe categorii de îmbrăcăminți este în proces de actualizare anuală și se află la

Serviciul pentru Administrarea Drumurilor Județene și Lucrări Publice, în cadrul direcției
Arhitectului Șef.
Infrastructura feroviară
Rețeaua de căi ferate care traversează județul Bistrița-Năsăud măsoară o lungime de

285,251 km, din care 179,627 km (161,527 km – linii simple și 18,100 km – linii duble) sunt
electrificate, iar 105,624 km sunt linii ferate simple neelectrificate.
Serviciile feroviare sunt operate cu precădere de companiile de stat SNTFC CFR Călători S.A.
și SNTFM CFR Marfă S.A., însă piața de transporturi feroviare de mărfuri a fost deschisă în
România încă din 1998, iar primii operatori privați și-au început activitatea în 2000. În județul
Bistrița-Năsăud două dintre rutele de călători, Sărmășel – Şieu Măgheruş Bistrița Nord –
Bistrița Bârgăului, au fost preluate de operatori privați Regio Trans, respectiv Via Terra
Spedition.
Având o densitate de 59,8 km de cale ferata la 1.000 km2 (figura 2.1), județul Bistrița-
Năsăud nu ajunge la nivelul statelor europene dezvoltate (Germania – 119,6 km la 1.000
km2, Belgia – 110,8 km la 1.000 km2).
Figura 2.1. Rețeaua de căi ferate din județul Bistrița şi legăturile cu celelalte județe
32
În Tabelul 2.5 sunt prezentate o serie de date privind lungimile simple ale liniilor de cale
ferată ce străbat județul Bistrița-Năsăud.
Tabelul 2.5. Date privind lungimile simple ale liniilor de cale ferata din județ
Valori [km]
2009 2010 2011
Lungimea rețelei de căi ferate 320 320 320

Lungimea simplă a liniilor de cale ferată
183 183 183
electrificate
Lungimea simplă a liniilor de cale ferată cu
302 302 302
ecartament normal – cu o cale
Alte rețele de transport și căi de comunicație
În județul Bistrița-Năsăud nu există căi de comunicație naturale și nici căi de comunicație

aeriene. În județ nu există nici un aeroport, fapt pentru care nu sunt deservite linii aeriene
naționale și internaționale. În consecință, în județ nu se efectuează transport de pasageri sau
de mărfuri pe calea aerului.
2.2 Rețeaua publică de distribuție/alimentare cu apă potabilă
Rețeaua de distribuție a apei potabile la nivelul județului este în lungime totală de 1.020,2
km (466,8 km la nivel urban; 553,4 km la nivel rural). Lungimea totală simplă a rețelei de
distribuție a apei potabile măsoară în municipiul pe care îl deservește (Bistriţa), 366,6 km și
100,2 km în cele 3 orașe.
În Tabelul 2.6 sunt puse în evidență date privind cantitatea de apă potabilă distribuită la
nivelul județului Bistrița-Năsăud între anii 2009 și 2011.
Tabelul 2.6. Date privind cantitatea de apă potabilă distribuită în județul Bistrița-Năsăud
Valori Unitatea de
Denumire date statistice măsură
2009 2010 2011
3
Volumul de apă potabilă 12727 11868 10310 mii m
3
Volumul de apă pentru uz casnic 6218 6638 5721 mii m
3
mii m / loc.
Volumul de apă potabilă/locuitor 0,04 0,03 0,03
Figura 2.2. Stație nouă de tratare a apei Beclean (2013)

33
Rețeaua de distribuție a apei potabile din mediile urbane măsoară, 466,8 km (anul 2011), iar
cea din zonele rurale are o lungime totală de 553,4 km (anul 2011). În perioada 2007-2013 s-
au realizat sau sunt în curs de finalizarea o serie de lucrări prevăzute în „Master Planul
privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în județul Bistrița – Năsăud”, FAZA I -
2007-2013, după cum urmează:
1. Stație de tratare a apei: Beclean (Figura 2.2.)
2. Rețele de aducțiune apă potabilă:
 Rețele noi: Sărățel (0,3 Km), Șieu Odorhei (5,586 Km), Rebrișoara - Năsăud (7,417
Km), Maieru – Anieș (3,146 Km);
 Extindere de rețele: Podirei – Șintereag (11,528 Km), Șintereag – Nimigea (9,254
Km), Nimigea – Cociu (11,488 Km), Căianu Mic (11,405 Km);
 Reabilitare de rețele: Bistrița – Crainimăt (8,166 Km).
3. Rețele de distribuție a apei potabile:
 Rețele noi: Sărățel (2,941 Km), Şieu Odorhei (6,495 Km), Șintereag (8,918 Km),
Nimigea (20,714 Km), Cociu Mogoşeni (4,226 Km);
 Extindere de rețele: Beclean (0,573 Km), Căianu Mic (7,337 Km), Telciu (2,556
Km), Sângeorz Băi (1,620 Km), Maieru Anieș (Cormaia 2,071 Km, Maieru 0,344
Km);
 Reabilitare de rețele: Bistrița (12,721 Km), Bistrița (10,566 Km), Năsăud (8,016
Km), Telciu (5,435 Km), Sângeorz Băi (6,983 Km).
4. Stații de epurare a apelor uzate:
 Stații de epurare noi la: Beclean, Salva, Sângeorz Băi, Feldru;
 Modernizarea Stație de Epurare din Bistrița.
5. Colector de canalizare:
 Investiție nouă: Năsăud (3,32 Km), Bața (15,100 Km), Rodna (13,635 Km)
6. Rețele de canalizare:
 Rețele noi: Salva (11,363 Km), Maieru - Anieș (9,297 Km), Feldru (4,799 Km);
 Extindere de rețele: Beclean (4,615 Km), Braniștea Măluț (10,847 Km), Bața –
Reteag (1,790 Km), Uriu (1,520 Km), Sângeorz Băi (16,347 Km);
 Reabilitare rețele: Bistrița (8,677 Km), Sângeorz Băi (1,150 Km).
Investițiile au fost realizate prin Proiectul „Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă
și apă uzată în județul Bistrița - Năsăud” finanțat pe Programul Operațional Sectorial
Mediu, în valoare de 344.328.828 Lei.
În perioada 2013-2018 sunt prevăzute demararea lucrărilor cuprinse în „Master Planul
privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în județul Bistrița – Năsăud” - FAZA II -
2013-2018
1. Rețele de aducțiune de apă potabilă în următoarele UAT-uri: Braniștea, Budacu de
Jos, Budești, Căianu Mic, Chiochiş, Ciceu Giurgeşti, Ciceu Mihăieşti, Coşbuc, Dumitra,
Galații Bistriţei, Josenii Bîrgăului, Lechinţa, Leşu, Livezile, Măgura Ilvei, Mărişelu, Matei,
Miceştii de Cîmpie, Milaş, Năsăud, Negrileşti, Nuşeni, Rebrişoara, Runcu Salvei, Sîngeorz
34
Băi, Şanţ, Şieu, Șieu Măgheruş, Şieu Odorhei, Sînmiahiu de Cîmpie, Şintereag,
Spermezeu, Tîrlişua, Teaca, Telciu, Tiha Bîrgăului, Uriu, Urmeniş, Zagra.
2. Rețele de distribuție apă potabilă în următoarele UAT-uri: Braniştea, Beclean,
Bistriţa, Budacu de Jos, Budeşti, Căianu Mic, Chiochiş, Chiuza, Ciceu Giurgești, Ciceu
Mihăieşti, Coşbuc, Dumitra, Galaţii Bistriţei, Josenii Bîrgăului, Lechinţa, Leşu, Livezile,
Măgura Ilvei, Mărişelu, Matei, Miceştii de Cîmpie, Milaş, Năsăud, Negrileşti, Nimigea,
Nuşeni, Poiana Ilvei, Rebrişoara, Romuli, Runcu Salvei, Sîngeorz Băi, Şanţ, Şieu, Şieu
Măgheruş, Şieu Odorhei, Silivaşu de Cîmpie, Sînmiahiu de Cîmpie, Şintereag, Spermezeu,
Tîrlişua, Teaca, Tiha Bîrgăului, Uriu, Urmeniş, Zagra.
3. Canale colectoare pentru apa uzată în următoarele UAT-uri: Ciceu Giurgeşti, Ciceu
Mihăieşti, Chiuza, Coşbuc, Dumitra, Dumitriţa, Josenii Bîrgăului, Livezile, Nimigea,
Rebrişoara, Rebra, Şanţ, Şieu Odorhei, Șintereag, Spermezeu, Telciu, Tiha Bîrgăului, Uriu,
Zagra.
4. Stații de epurare a apelor uzate:
 Extindere: Beclean și Bistrița
 Investite nouă: Dumitra, Dumitrița, Monor, Parva.
2.3 Rețeaua de evacuare a apei reziduale menajere si industriale
Numărul localităților, la nivelul județului Bistrița-Năsăud, cu instalații de canalizare publică

este de 13 (anul 2011), lungimea totală simplă a conductelor de canalizare măsurând 427,2
km.
2.4 Rețeaua de distribuție/alimentare cu gaze naturale
La nivelul județului Bistrița- Năsăud, lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor

naturale a crescut de la 639 km cât măsura în anul 2009 la 691,6 km în anul 2011, în timp ce
numărul localităților în care se distribuie gazele naturale a crescut la peste 59 de localități
(EON GAZ DISTRIBUTIE S.A.), la care se adaugă cele la care distribuitorul este firma SC GPL
Concordia Cluj. La rețeaua de distribuție a gazelor naturale din județ, sunt racordate, între
cele 59 localități, 1 municipiu și 2 orașe.
În tabelul 2.7 se evidențiază volumul gazelor naturale distribuite în județ pentru uz industrial
și pentru uz casnic în perioada 2009 – 2011.
Tabel 2.7. Date privind volumul gazelor naturale distribuite în județul Bistrița-Năsăud
Valori Unitatea de
Denumire date statistice măsură
2009 2010 2011
Volumul gazelor naturale 70155 71525 71938 Mii m3

distribuite
Volumul gazelor naturale 33799 34513 34767
Mii m3
distribuite pentru uz industrial
Volumul gazelor naturale 36356 37012 37171 Mii m3
distribuite pentru uz casnic
Volumul gazelor naturale 0,22 0,23 0,23 Mii m3/ loc.
distribuite/ locuitor
35
2.5 Rețeaua de distribuție/alimentare cu electricitate
Instalații electrice existente în patrimoniul S.C. Electrica Distribuție Transilvania Nord la

nivelul județului Bistrița-Năsăud sunt structurate, astfel:
 linii de 110 kV - 397 km;
 linii de 20 kV – 1.385,5 km, din care 1.235,9 km linii aeriene și 149,6 km linii
subterane;
 linii de 0,4 kV și 1 kV – 2.755,5 km, din care 2.484,9 km linii aeriene şi 270,6 km linii
subterane;
 posturi de transformare - 756 buc, din care 584 aeriene, 171 în cabina/anvelopa de
beton și 1 buc. subteran;
 stații de transformare 110 kV - 9 buc.;
 stații de conexiune 20 kV - 2 buc.
Lucrări de electrificare necesare a fi realizate la nivelul județului în perioada următoare sunt:
1. electrificarea gospodăriilor neelectrificate – 3.832, dintre care 916 în zone urbane și
2.916 în zone rurale;
2. linii electrice noi: a) racorduri 20 kV: necesar 296,9 km; b) linii 1 kV = necesar 137,2
km; c) linii 0,4 kV = necesar 618,4 km;
3. posturi noi de transformare: necesar 271 buc., din care 20/0,4 kV = 146 buc. și 1/0,4
kV = 125 buc.;
Valoarea estimată a lucrărilor necesare evidențiate mai sus ar fi de 128.182 mii lei.
Lucrări de dezvoltare a rețelelor electrice necesare a fi realizate la nivelul județului în

perioada următoare sunt:
1. Stație nouă de transformare de 110 kV in zona viitorului Parc Industrial;
2. Linie nouă de 110 kV Leșu - Rodna de 12 km lungime pentru creșterea siguranței în
alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din zona Rodna și Valea Ilvei;
3. Linie nouă de 400 kV pentru Transelectrica de 105 km lungime în județul Bistrița-
Năsăud. Lungimea totală a liniei între stația de transformare 400 kV Gădălin (jud.
Cluj) și Stația de transformare 400 kV Suceava va fi de 162 km;
4. Stație nouă de transformare de 400 kV pentru Transelectrica în zona localității Sigmir;
5. Linie nouă de 110 kV Sigmir - Bistrița de 9 km lungime.
36
2.6 Transportul public local și alte aspecte de infrastructură urbană
Conform Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități

Publice (A.N.R.S.C.), serviciul de transport public la nivelul anului 2011 în județul Bistrița-
Năsăud era asigurat de un număr de 42 de autobuze și microbuze (tabelul 2.8). În anul 2013
conform programului de transport public județean de persoane prin curse regulate afișat pe
website-ul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud serviciul de transport public este asigurat de
un număr de 111 de autobuze și microbuze: 62 autobuze şi 49 microbuze (tabelul 2.8).
Tabelul 2.8. Numărul de autobuze şi microbuze din județ

Județ 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Bistrița- 56 77 79 52 57 46 42 - 111
Năsăud
În profil temporal, la nivel regional se remarcă creșterea numărului de vehicule în anul 2013
față de anul 2005.
Tabelul 2.9. Numărului pasagerilor transportați cu autobuze de către firma Transmixt

Județ Tipul de cursă Număr călători
Bistrița-Năsăud cursele regulate 562.139
curse speciale 61.534
Municipiul Bistrița 3.762.000
Serviciile de transport public local sunt realizate prin gestiune directă sau delegată. În
municipiul Bistrița, serviciul este delegat operatorului privat TRANSMIXT. În ceea ce privește
transportul pasagerilor cu autobuzele de către firma TRANSMIXT, în tabelul 2.9 se
evidențiază datele colectate la nivelul anului 2012.
Deși județul este străbătut de un drum european, poziția sa este periferică față de
coridoarele de transport pan-europene care străbat România. Județul se confruntă cu mari
disparități de dezvoltare şi modernizare a drumurilor județene, iar densitatea de drumuri
este mult sub media europeană.
Drumurile comunale, cele care asigură legătura între comune și orașe sunt, de asemenea,
degradate și cu soluții tehnice depășite nepermițând un acces facil spre aceste zone care se
găsesc astfel într-o evidentă izolare. Este necesară re-proiectarea drumurilor de acces la
zonele industriale în dezvoltare, corelate cu dezvoltarea transportului intermodal.
O altă problemă este dată de lipsa unei infrastructuri de acces la zonele cu potențial turistic
ale regiunii, în special de turism montan, care se află într-o stare de uzură avansată; astfel nu
pot fi puse în valoare zonele de tradiție turistică și care au un potențial de dezvoltare
important cum ar fi Munții Rodnei.
37
Lipsa de trasee alternative pentru vehicule cu tracțiune animală şi agricole sau pentru
bicicliști face ca circulația să fie greoaie și nesigură. Realizarea în mică măsură a lucrărilor de
întreținere a infrastructurii şi modernizare a materialului rulant a alterat în mod semnificativ
calitatea transportului feroviar. Infrastructura sub-dezvoltată şi ne-modernizată la standarde
europene afectează atât siguranța, cât și calitatea (timpi de deplasare mari) creând presiuni
pe infrastructura rutieră și afectând negativ mobilitatea în cadrul regiunii.
Utilizarea mijloacelor de transport ecologice în oraș trebuie încurajată atât în rândul

operatorilor privați cât și a celor publici.
38
Mediu și abordări în contextual schimbărilor climatice
CAPITOLUL 3
Mediu și abordări în contextul schimbărilor climatice
3.1 Factorii de mediu (aer, apă, sol)
Aerul
Conform datelor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului, pentru perioada 2010-
2011, se evidențiază o tendință generală, la nivelul județului, de scădere a emisiilor de
poluanți în atmosferă, fie că vorbim de gazele care influențează efectul de seră (ex., CO2 ,
N2O, CH4) sau diferite pulberi rezultate în urma activităților de construcție.
Principalele cauze ale poluării aerului în județ sunt determinate de:
 traficul rutier,
 lucrările de construcții,
 activitățile sociale prin încălzirea locuințelor utilizând lemnul drept combustibil,
 arderile de combustibili în procese tehnologice sau în centrale termice industriale,
 exploatarea materiilor prime, respectiv depozitarea acestora, precum și
 activitățile agro-zootehnice, cum ar fi creșterea intensivă a animalelor și
 utilizarea pe scară largă a pesticidelor.
Cele mai afectate areale sunt cele reprezentate de localitățile urbane; aici se concentrează
cea mai mare parte a activităților industriale, care emit poluanți în atmosferă, iar traficul
rutier este foarte intens; situația cea mai critică, din acest punct de vedere, o întâlnim în
Municipiul Bistrița. Localitățile rurale sunt, de asemenea, afectate, atât cele unde se practică
o agricultură intensivă, cât şi cele care practică o agricultură de subzistență, în contextul
circulației maselor de aer care pot deplasa poluanții pe distanțe mari.
Tabelul 3.1. Suprafața spațiilor verzi raportată la populația urbană
Bistrița Năsăud Regiunea Minimul
Nord Vest Uniunii Europene
mp/locuitor 21,9 10,23 26
În 2012 suprafața de spațiu verde raportată la populația urbană era de 21,9 mp/locuitor, în
județul Bistriţa-Năsăud cu mult peste minimul Regiunii Nord Vest (10,23 mp/locuitor), dar
39
sub minimul Uniunii Europene (26 mp/locuitor). Cu toate acestea, în zona urbană situația
este următoarea: Bistrița 16,7 mp/CL; Sângeorz Băi 27 mp/CL; Beclean 27,4 mp/CL; Năsăud
16,47 mp/CL.
În ceea ce privește gazele cu efect de seră, din categoria gazelor fluorurate, la nivelul
județului Bistrița-Năsăud, se constată următoarea situație. În conformitate cu Regulamentul
(CE) 842/2006, în categoria gazelor fluorurate cu efect de seră intră hidrofluorocarburi
(HFCs), perfluorocarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6) precum și preparatele care conțin
aceste substanțe.
În anul 2011, la nivel de județ s-a utilizat HFC-134 a, ca agent frigorific în activitățile de
asigurare a service-ului auto şi în instalațiile de climă/aer condiționat. Cantitatea vehiculată a
fost de 828,75 kg, mai mare ca în anii anteriori (0,138 tone în 2010 și 0,097 tone în 2009),
deoarece atât CFC-urile cât şi HCFC-urile (substanțe care distrug stratul de ozon-ODS-uri), au
fost înlocuite de hidrofluorocarburi (HFC), dar și pentru că numărul service-urilor auto care
fac completare cu refrigeranți la instalațiile de climă/aer condiționat la autovehicule a
crescut. Din categoria amestecurilor s-au utilizat ca agenți frigorifici în activitățile de service,
R-404 A (amestec de R-125, R-143a, R-134a), R-407C (amestec de R-32, R-125, R-134a) și R-
410 A (amestec de R-32, R-125), toate aceste componente fiind considerate gaze cu efect de
seră. Totodată se constată și o tendință de înlocuire a gazelor fluorurate cu agenți frigorifici
fără halogeni (R 600 A, R 600, R 717, R 290).
Conform informațiilor Direcției Regionale pentru Accize şi Operațiuni Vamale Cluj – Direcția
județeană pentru Accize și operațiuni vamale Bistrița-Năsăud, în cursul anului 2011, nu s-au
derulat operațiuni de import/export cu substanțe reglementate de Regulamentul (CE) nr.
842/2006. În tabelele 3.2 și 3.3 sunt prezentați o serie de indicatori care evidențiază calitatea
aerului, în județul Bistrița-Năsăud.
Tabelul 3.2. Indicatori de mediu ce reflecta calitatea aerului

Indicatori de mediu 2009 2010 2011 2012 Unitatea de
măsură
Municipiul Bistrița – probe de lungă durată (24 h)
dioxid de sulf SO2 0,001322 0,000812 0,001136 0,001665 mg/mc
dioxid de azot NO2 0,009177 0,013654 0,016749 0,014003 mg/mc
amoniac NH3 0,046897 0,036024 0,027788 0,031934 mg/mc
Beclean – probe de scurtă durată 30’
amoniac NH3 0,0689 0,03847 0,040927 0,037067 mg/mc
Năsăud
amoniac NH3 0,032758 0,03142 0,030936 0,02355 mg/mc
Rodna
amoniac NH3 0,027725 0,025008 0,02370 0,025542 mg/mc
Sângeorz Băi
amoniac NH3 0,023625 0,021967 0,021027 0,02355 mg/mc
40
Tabelul 3.3. Pulberi în suspensie și sedimentabile

Indicatori de mediu 2009 2010 2011 2012 Unitatea de
măsură
Pulberi în suspensie
Bistrița 0,018042 0,021285 0,023828 0,019821 mg/mc

Pulberi sedimentabile
Bistrița 57,1102 47,69178 67,41868 59,49384 t/kp an

Beclean 56,9363 60,6858 70,5457 62,0806 t/kp an
Năsăud 67,4330 56,17283 60,2491 52,647 t/kp an
Rodna 48,8708 42,0471 64,677 46,2463 t/kp an
Sângeorz-Băi 52,3572 48,4507 56,8599 49,5202 t/kp an
Tendința ușor descendentă la anumiți indicatori a emisiilor de poluanți nu este caracteristică

și pentru indicatorul PM10 (particule materiale grosiere de nitrați, sulfați, carbon organic,
carbon elementar, praf și sare), acesta înregistrând depășiri ale valorii limită în perioadele
reci ale anului, ca urmare a funcționării intense a centralelor termice și a consumului mare
de combustibil în condiții de temperaturi foarte scăzute și ceață (dispersie scăzută). De
asemenea, în mediul urban, pulberile în suspensie continuă să aibă o valoare ascendentă,
scăzând astfel calitatea aerului din orașe. O tendință descendentă sau cel puțin de plafonare
la actualele valori s-ar putea înregistra în condițiile devierii traficului greu și de tranzit pe
rute ocolitoare. O altă modalitate de reducere a cantităților de pulberi în suspensie o
constituie și creșterea ponderii energiei obținute din resurse regenerabile.
Emisiile de amoniac sunt rezultatul depozitării deșeurilor în rampe necorespunzătoare, dar și
al creșterii intensive a animalelor; au o tendință ascendentă, însă nu au fost înregistrate
valori care să le depășească pe cele limită.
Un alt aspect de remarcat este faptul că pe timp de vară în proximitatea stațiilor de epurare
(ex. Bistrița, Beclean etc.), precum și în zona Depozitului de Deșeuri Tărpiu, se simte un miros
puternic de amoniac. De asemenea, nămolurile rezultate din stațiile de epurare și tratare a
apelor reziduale se depozitează necontrolat, în anumite zone, ceea ce determină poluarea
aerului și a solului.
Printre obiectivele Europa 2020 se numără reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de
seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990. Față de
acest aspect, obiectivul României este de a scădea emisiile de CO2 cu 19% până în 2020,
angajament susținut de datele referitoare la perioada 1990- 2008, când s-a înregistrat o
scădere de 24% a emisiilor de dioxid de carbon.
În perioada 2009-2010 numărul agenților economici introduși în inventarul de emisii a fost
relativ apropiat ( 124 în 2009 și 122 în 2010). Pentru anul 2011 inventarul emisiilor de
poluanți în atmosferă s-a întocmit cu datele de la instalațiile care, prin capacitatea
productivă sau tipul de activitate desfășurată, intră sub incidența a una sau mai multe dintre
Directivele UE, aceste instalații fiind considerate sursele principale și cu ponderea cea mai
importantă în ansamblul emisiilor de poluanți. Inventarul anului 2011 cuprinde un număr de
42 de agenți economici.
41
Apa
Resursele de apă ale județului Bistrița-Năsăud sunt reprezentate prin ape subterane (freatice
și de adâncime) și de suprafață (râuri și lacuri). Alimentarea râurilor este predominant
pluvială și pluvio - nivală, aportul apelor subterane având o pondere foarte redusă.
Lungimea rețelei hidrografice cadastrale ale județului Bistriţa-Năsăud este de 1734,1 km,
suprafața bazinului hidrografic este de 5009 kmp, suprafața totală la nivelul județului este
5305 kmp, densitate rețelei hidrografice este de 0,35 km/kmp, iar debitul mediu multianual
al Râului Someșul Mare la Beclean 48.7 mc/s.
Râul Someșul Mare pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud reprezintă artera hidrografică
principală având o lungime, până la ieșirea din județ de 124 km şi o suprafață de recepție de
4.959 km2. Principalii afluenți ai Someșului Mare sunt: Ilva (51 km/419 km 2), cu aport de
8,2%; Rebra (44 km/199 km2) cu aport de 8,3%; Salauta (44 km/413 km2) cu aport de 12,0%;
Ilisua (52 km/353 km2) cu aport de 6,3%; Sieu (71 km/1812 km2) cu aport de 29,8%; râul
Budac (44 km/241 km2) cu aport de 7,0%; râul Bistrița (67 km/650 km2) cu aport de 15,7%;
râul Dipsa (35 km/459 km2) cu aport de 2,8%; râul Meles (33 km/320 km2) cu aport de 2,0%;
Resursele de apă teoretic şi tehnic utilizabile la nivelul județului Bistrița-Năsăud sunt
evidențiate în Tabelul 3.4.
Tabelul 3.4 Resursele de apă teoretic şi tehnic utilizabile (2011)
Județul Resursa de suprafață Resursa din subteran
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Bistrița 1631 244,65 64,23 5,04
Năsăud
Sursa: Agenția Locală pentru Protecția Mediului Cluj, capitolul Apa
Zona cu probleme din punct de vedere al accesului la apă potabilă râuri este cea din sudul
județului aparținând administrativ teritorial comunelor: Budești; Silivașu de Câmpie;
Urmeniș; Milaș; Miceștii de Câmpie.
Monitorizarea apelor subterane se face în special pentru cele freatice în vederea evaluării
potențialului de potabilizare al acestora. În județul Bistrița-Năsăud calitatea apelor
subterane este monitorizată. Analizele efectuate au evidențiat frecvente depășiri la
indicatorii NO2 şi CCOMn şi la cei bacteriologici.
Depășirile limitelor admise pentru indicatorii de potabilitate se datorează:
 insuficienței sistemelor de colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere,
în localitățile rurale; existența rampelor neamenajate şi neorganizate de deșeuri
menajere, precum şi cele rezultate din activitățile zootehnice;
 grupurile sociale din gospodăriile individuale, în majoritatea cazurilor, sunt
construite impropriu în apropierea fântânilor sau a surselor de apă, nefiind
protejate prin betonarea pereților.
Impurificarea chimica cu NO2, se datorează compoziției chimice a solului, respectiv
cantităților prea mari de îngrășăminte aplicate. Se constată numeroase cazuri de conținut
peste concentrația maximă admisibila (CMA) la NO2. Depășirile la indicatorii regimului de
42
oxigen (CCOMn) și indicatori bacteriologici se datorează inundațiilor din lunile de primăvara,

precum și neigienizării periodice a acestor surse de apă potabilă.
Calitatea apelor de suprafața este redată cel mai bine prin intermediul categoriilor sintetice
de calitate atribuite unor sectoare de rețea pe baza indicatorilor de calitate determinați in
secțiunile de control. Calculul încadrării în categoriile de calitate se face pe grupe de
indicatori prin raportarea concentrațiilor determinate la CMA.
Principalele cauze care influențează calitatea apei sunt determinate de contaminarea cu
apele uzate urbane care conțin, în special materii în suspensie, substanțe organice, nutrienţi,
dar și alți poluanți ca metale grele, detergenți, hidrocarburi petroliere, micro poluanți
organici, îngrășămintele chimice utilizate în agricultură, pesticidele utilizate pentru
combaterea dăunătorilor, dar și animalele domestice din bazinele/spațiile hidrografice
analizate, construcții hidrotehnice cu barare transversală, lucrările de îndiguire. Această
situație se datorează în parte și faptului că anumite stații de epurare sunt depășite fizic și
moral sau nu sunt operate și exploatate corespunzător și nu își ating indicatorii de
performanță proiectați.
Presiunile induse de activitățile agricole și industriale sunt foarte greu de cuantificat întrucât
evacuarea substanțelor organice, nutrienţilor, micro poluanților organici periculoși (industria
chimică organică, industria petrolieră, etc.) se realizează difuz, iar identificarea sursei este
greu de realizat.
Managementul Bazinului Hidrografic Someș-Tisa

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, instituție publică de interes național, a luat ființă
prin OUG nr.73/2005 pentru modificarea și completatea OUG 107/2002, privind înființarea
AN ”Apele Române”, ca unitate bazinală organizată la nivelul spațiului hidrografic Someș-
Tisa, cu personalitate juridică, în subordinea AN ”Apele Române” București. Administrația
Bazinală de Apă Someș-Tisa functionează pe baza de gestiune economică și autonomie
financiară, având ca obiect de activitate: cunoașterea resurselor de apă, protecția acestora
împotriva epuizării și degradării, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă,
monopol natural de interes strategic, administrarea și exploatarea infrastructurii sistemului
național de gospodărire a apelor, precum și implementarea prevederilor legislației
armonizate cu directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de
apă.
In spatiul hidrografic Somes-Tisa au fost identificate 342 corpuri de apa de suprafata si 15

corpuri de apa subterana. Corpurile de apa de suprafata au în componență 304 râuri, 3
lacuri naturale, 13 lacuri de acumulare șii 22 orpuri de apă artificiale. Din punct de vedere al
corpurilor de apă subterana, la nivelul s.h. Somes-Tisa sunt delimitate 15 asemenea corpuri,
din care 3 corpuri sunt transfrontaliere cu Ungaria.
Obiectivele strategice ale Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa sunt :

 Protectia, conservarea si restaurarea resurselor de apa de suprafata si subterane si a
ecosistemelor acvatice, pentru atingerea starii bune a apelor;
43
 Asigurarea exploatarii in siguranta a lucrarilor din administrare in vederea evitarii

intreruperii serviciilor specifice de gospodarire a apelor si a unor calamitati cauzate
de fenomene hidro-meteorologice extreme sau accidente la lucrari hidrotehnice;
 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de gospodarire a apelor corespunzator
cerintelor utilizatorilor si beneficiarilor de servicii specifice de gospodarire a apelor;
 Implementarea directivelor si reglementarilor Uniunii Europene in domeniul apelor,
conform Directivei Cadru a Uniunii Europene 60/2000 in vederea armonizarii actelor
legislative nationale care transpun legislatia comunitara in domeniul epurarii apelor
uzate, protectiei apelor, prevenirii si controlului integrat al poluarii;
 Implementarea Sistemului Integrat de Management in vederea obtinerii certificarii la
nivelul intregii organizatii in conformitate cu cerintele standardelor ISO 9001:2008,
ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2008;
 Imbunatatirea continua a serviciilor specifice de gospodarire a apelor;
 Comunicarea politicii in cadrul organizatiei si constientizarea tuturor angajatilor
privind rolul acestora in realizarea politicii si obiectivelor, cunoasterea cerintelor de
protectie a mediului si a obligatiilor in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale;
 Conformitatea cu legislatia actuala privind protectia mediului, securitatea si
sanatatea in munca si cu alte cerinte aplicabile la care organizatia a aderat;
 Imbunatatirea continua a performantelor de mediu, prevenirea poluarii in activitatile
sale;
 Imbunatatirea continua a performantelor de sanatate si securitate ocupationala,
asigurarea sanatatii si securitatii la toate locurile de munca prin minimizarea sau
eliminarea riscurilor pentru intreg personalul, prevenirea ranirii si imbolnavirii
profesionale.
Fig. nr. 3.1. Harta Bazinului Hidrografic Someș-Tisa
La nivelul spatiului hidrografic Somes-Tisa a fost elaborat un program de masuri care

cuprinde atat masuri de baza, cat si masuri suplimentare, in scopul atingerii obiectivelor de
mediu stabilite pentru toate corpurile de apa. Masurile suplimentare pentru reducerea
44
poluantilor si masurile pentru alterarile hidromorfologice au fost prioritizate in baza

criteriului cost-eficienta, respectiv raportul dintre costul masurii si efectul acesteia in planul
elementelor biologice de calitate.
În ultimii ani s-au efectuat o serie de Note de fundamentare tehnică în vederea realizării
lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă şi apărare împotriva inundațiilor:
 Regularizarea râului Bistrița pe sectorul aval acumulare Colibița – confluența cu râul
Sieu;
 Regularizarea Văii Budac și afluenți;
 Regularizarea râului Someșul Mare pe sectorul Valea Mare – Beclean;
 Regularizarea râului Șieu pe sectorul Sebiș – Beclean;
 Regularizarea Văii Țibleș;
 Regularizarea Văii Ilva;
 Regularizarea Văii Sălăuța și afluenți;
 Regularizarea Văii Ilișua și afluenți.
Calitatea solurilor
La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud suprafețele de teren cu destinație agricolă sunt tot mai
afectate de diferite procese de degradare, fie că vorbim de procesele induse de activitatea
antropică sau fenomene naturale. Principalele probleme se referă la sărăturarea, acidifierea
solurilor, eroziunea de suprafață și/sau de adâncime, excesul de umiditate. Manifestarea
acestor probleme este intensificată de practicile agricole neadaptate condițiilor de mediu,
utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice, depozitarea necorespunzătoare a
deșeurilor industriale și menajere, defrișările intense și abuzive. Calitatea solului mai este
influențată și de o serie de procese și fenomene naturale, cum ar fi alunecările de teren,
inundațiile sau secetele prelungite.
Una dintre cauzele importante de degradare a solurilor o reprezintă activitățile de
exploatare miniera care au afectat suprafețe mari în județ (flotația Făget, S. M. Parva-
Rebrișoara, S. M. Rodna cu haldele de steril de pe Valea Blaznei și Valea Mare, iazurile de
decantare de pe Valea Glodului, Poiana Ilvei, Măgura Sturzi). Suprafețele afectate
necesită, după caz, redarea în circuitul silvic sau agricol prin reconstrucție ecologica, o
parte din aceste halde de steril sau cariere fiind abandonate.
Pentru monitorizarea efectelor factorilor mai sus menționați, a fost reluată activitatea de
monitorizare a calității solului la nivel local, de către unitatea administrativ teritorială.
Activitatea industrială, prezentă preponderent în mediul urban, are cel mai nociv efect
asupra solului, prin amenajarea necorespunzătoare a haldelor de steril sau a iazurilor de
decantare. Acțiunea vântului dispersează particulele de material steril, astfel contaminarea
se produce pe areale mult mai extinse; în ceea ce privește iazurile de decantare, pierderea
stabilității şi deversării conținutului peste terenuri agricole și localități reprezintă o
amenințare reală. În conformitate cu tendințele europene de conservare și sporirea
fertilității solurilor se impune realizarea unui plan de management al haldelor/ depozitelor
de steril și deșeurilor industriale mai puțin periculoase, ale cărui măsuri să includă
ecologizarea și reconstrucția ecologică a acestor amplasamente, respectiv redarea acestor
suprafețe circuitului economic.
45
În acest sens, în anul 2011 județul Bistrița - Năsăud a finalizat lucrările de ecologizare
pentru 6 situri contaminate, a căror suprafață însumată este de 11 ha.
La nivelul județului a fost întocmită situația privind siturile contaminate în conformitate cu
prevederile Hotărârii de Guvern nr.1408/23.11.2007 privind modalitățile de investigare și
evaluare a poluării solului şi subsolului, situație prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 3.5. Situația poluării solurilor din județul Bistriţa-Năsăud
Nr. Numele sitului Localizarea Natura Suprafața Observații
crt. sitului sursei de contami-
poluare nată
( m2)
1 SC Alcor & Beta localitatea deșeuri de 24000 Datorită succesiunii de
SA Viișoara turnătorie vânzări-cumpărări a
haldei de zgură nu s-a
(fosta halda de
desfășurat nici un fel de
zgură a SC ARIO
activitate de
SA)
reconstrucție ecologică
și de închidere în sit.
2 CNMPM Remin comuna Şanţ, steril minier 32645 Siturile nu au fost
SA Baia – Mare, loc Valea Mare remediate.
Mina Făget extravilan
3 CNMPM Remin mina Valea steril minier 12555

SA Baia – Mare, Blasnei, comuna
Mina Valea Şanţ, extravilan
Blaznei
4 CNMPM Remin comuna Şanţ, ape rezultate 23600 Situl a fost remediat,
SA Baia – Mare, loc Valea Mare din flotare lucrări finalizate
Iaz de decantare extravilan decembrie 2011.
steril Valea
Glodului
5 Uzina termică Str. Zefirului produse 600 Situl nu a fost remediat.
Bistriţa Bistriţa petroliere -
combustibil
6 SC RAAL SA Str. Principală, hidrocarburi 1500 Situl nu a fost remediat.
( SC HICART SA nr.16, Prundu lichide -
Prundu Bârgăului) Bârgăului combustibil
7 SC Dan Steel Valea Viilor, nr 3 nămoluri de Lucrările de remediere
Group Beclean SA Beclean epurare de la 12000 sunt in faza de
stația finalizare.
proprie
8 SC Aviagro SRL Str. Crucii nr. batal dejecții 2623 Batalele au fost asanate
423, loc. Livezile animaliere in anul 2007.
9 SC Codrişorul SRL Loc Bistriţa, str. deșeuri 22000 Siturile au fost

Zăvoaie menajere decontaminate,
10 Primăria Bistrița Loc Bistriţa, str. deșeuri 49000 lucrările de închidere s-
fostul depozit al Zăvoaie menajere au realizat prin
SC URBANA SA Proiectul „Sistem de
46
Nr. Numele sitului Localizarea Natura Suprafața Observații

crt. sitului sursei de contami-
poluare nată
( m2)
11 SC GCL SA Năsăud Năsăud deșeuri 6804 management integrat al
menajere deșeurilor solide în
12 Direcția de Beclean deșeuri 1200 județul Bistrița-
Gospodărire menajere Năsăud”.
Comunală
Beclean
13 Primăria Sângeorz Sângeorz – Băi deşeuri 9463
– Băi menajere
Extinderea suprafețelor intravilanului localităților urbane, în detrimentul localităților

rurale limitrofe care dispun de terenuri destinate circuitului economic (teren arabil,
pășuni, fânețe etc.) reprezintă o problemă tot mai acută. Astfel toate categoriile de terenuri
(nu doar cele destinate agriculturii) își vor pierde funcțiile inițiale, în acest caz, o
reconstrucție ecologică nefiind posibilă.
3.2 Managementul deșeurilor

În orașele și în municipiul din județ, precum şi la o parte din comune depozitarea deșeurilor
menajere se face centralizat, fără a dispune de rampe de gunoi ecologice autorizate.
Impactul gestionării necorespunzătoare a deșeurilor este unul negativ asupra factorilor de
mediu, dar și asupra factorului uman, fie că ne referim la sănătatea acestuia sau la
activitățile sale productive. Depozitarea deșeurilor în rampe de deșeuri înseamnă pierderi
irecuperabile de teren şi resurse.
Toate activitățile economico-productive și sociale sunt generatoare de produse secundare cu
valoare economică foarte scăzută sau chiar inexistentă pe care le putem numi generic
deșeuri. Din punct de vedere al protecției mediului, gestionarea acestora este o problemă
acută la nivelul județului şi al României, mai ales în contextul cererii crescânde pentru toate
produsele alimentare şi nealimentare.
Cantitățile de deșeuri menajere colectate din mediul urban au scăzut în perioada 2009-
2012 datorită pe de o parte cerințelor impuse de legislația specifică care impune scăderea
cantităților de deșeuri depozitate prin creșterea gradului de valorificare a deșeurilor
reciclabile, iar pe de altă parte au scăzut datorită creșterii cantităților de deșeuri de
ambalaje colectate de la populație prin serviciul de colectare selectivă. Colectarea selectivă
s-a extins mult în ultimii 4 ani ajungând să acopere 69% din totalul localităților din județ.
În mediul rural, chiar dacă a crescut gradul de acoperire cu serviciul de salubritate la
aproximativ 90% din totalul populației existente, cantitățile de deșeuri menajere colectate
se mențin la o valoare constantă datorită extinderii colectării selective, fapt ce a determinat
o scădere cantităților de deșeuri depozitate.
Cantitățile de deșeuri colectate prin rețeaua de colectare a deșeurilor industriale sunt
deșeurile de fier vechi, deșeuri de PET şi mase plastice (ambalaje, folii, diferite piese din
plastic) şi deșeuri metalice neferoase (deșeuri de baterii și acumulatori).
47
Deșeurile industriale reciclabile: PET, plastic, deșeuri metalice feroase și neferoase, deșeuri
de lemn și deșeuri de sticlă se colectează prin firme autorizate în acest scop și urmează să fie
valorificate prin reciclare în diferite firme din județ sau din țară. În aceste context în fiecare
an în ultimii 4 ani au avut loc campanii de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și
electronice provenite de la persoane fizice și societăți comerciale atât în mediul urban cât și
rural.
Deșeurile periculoase sunt generate în principal de activitățile industriale (industria
extractivă, energetică, chimică, materiale de construcții, textilă etc.), iar deșeurile
nepericuloase rezultate din activități precum agricultura, silvicultura, transporturi; acestea
nu sunt colectate separat la nivelul județului. Managementul defectuos al acestora este în
continuare o problemă prioritară pentru România, nu doar în județul Bistrița-Năsăud, care
necesită măsuri şi investiții în perioada următoare.
Directiva 98/2008 CE privind deșeurile stabilește obiective importante privind reciclarea
deșeurilor pentru anul 2020, astfel: 50% pentru reciclarea deșeurilor în gospodării și 70%
pentru deșeurile provenite din construcții și demolări. Așadar, în perioada 2014-2020 sunt
necesare o serie de măsuri la nivelul județului privind atingerea obiectivelor mai sus
menționate.
3.3 Arii protejate și bio-diversitate

Biodiversitatea biologică include toate speciile de plante, animale și microorganisme, ca și
ecosistemele și procesele ecologice din care ele fac parte. Importanța biodiversității este
esențială atât pentru stabilitatea (homeostază) mediului natural, cat si pentru stabilitatea
sistemelor antropice, de unde rezulta necesitatea imperioasa de conservare a acestora.
Conservarea biodiversității este o condiție fundamentală a dezvoltării durabile. Valorificarea
tuturor resurselor naturale (biotice și minerale) și intensificarea exploatărilor materiilor
prime, au determinat anumite dezechilibre in cadrul mediului natural (geografic).
Dezvoltarea zonelor urbane și rurale aduce cu sine o presiune tot mai mare asupra factorilor
naturali, având consecințe grave mai ales asupra habitatelor şi speciilor faunistice şi floristice
care le populează. Astfel, funcționarea ecosistemelor este puternic modificată, principalele
consecințe fiind reducerea biodiversității (reducerea și chiar dispariția diferitelor specii
floristice şi faunistice), fragmentarea habitatelor (restrângerea rutelor de migrație şi a
accesului la surse de hrană), dispariția controlului natural al dăunătorilor, degradarea
peisagistică.
Pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud, procesul de despădurire (cea mai profunda
intervenție asupra mediului natural) a determinat restrângerea arealului forestier cu
efecte în lanț asupra tuturor componentelor mediului: modificarea condițiilor
microclimatice şi topoclimatice, modificarea regimului de scurgere a apelor, rărirea
(dispariția) unor specii de plante și animale.
Declararea de zone/ arii cu un anumit grad de protecție este cea mai bună modalitate în
lupta contra diminuării biodiversității La nivelul județului Bistrița-Năsăud există un număr de
27 de arii protejate. Evidențierea și detalierea acestor arii protejate se face în tabelele 3.6 –
3.11.
48
Tabelul 3.6. Categorii de arii naturale protejate din județul Bistrița-Năsăud

Categoriile
Tipul IUCN/desemnare Numărul de Arii Protejate
Internațională
Rezervație științifică I 0
Parc național II 2
Monumente ale naturii III 10
Rezervații naturale IV 15
Parc natural V 0
Tabelul 3.7. Parcuri naționale în județul Bistrița-Năsăud

Nr. Suprafața cuprinsă în
Suprafața
crt. Parc național pe raza județului BN
1 Parcul Național Munții Rodnei 46399 ha 37119 ha
Parcul Naţional Călimani
2 24041 ha 112 ha
Tabelul 3.8. Tipuri de Monumente ale Naturii în județul Bistrița – Năsăud

Nr. crt. Tipul monumentului naturii Numărul de rezervaţii Suprafaţă (ha)
1. Geologic şi geomorfologic 5 81
2. Paleontologic 2 6
3. Mixt 2 6
4. Speologic 1 1
Total 10 94
Tabelul 3.9. Monumente ale naturii din județul Bistrița-Năsăud

Nr. Cod Denumire arie Localizare Suprafață Tipul
crt. Legea protejată (ha)
5/2000
1. 2.201 Piatra Corbului Sat Budacu de Sus, Comuna 5 Mixtă
Cetate
2. 2.217 Râpa Mare Budacu de Sus, Com Cetate 1 Mixtă
3. 2.204 Râpa cu păpuşi Sat Domneşti, Comuna 2 Geologică şi
Mărişelu geomorfologică
4. 2.203 La Gloduri – Com. Monor 2 Geologică şi
Vulcani noroioşi geomorfologică
5. 2.202 Masivul de sare Sat Sărăţel, com. Şieu 5 Geologică şi
geomorfologică
6. 2.205 Zăvoaiele Com Romuli 1 Geologică şi
Borcutului geomorfologică
7. 2.206 Peştera Tăuşoare Sat Gersa, com Rebrişoara 71 Geologică şi
geomorfologică
8. 2.219 Peştera Valea Com Şanţ 1 Speologică
Cobăşel
9. 2.220 Râpa Verde Budacu de Sus, com Cetate 1 Paleontologică
10. 2.221 Comarnic Sat Cuşma, com Livezile 5 Paleontologică
49
Tabelul 3.10. Tipuri de Rezervații naturale în județul Bistrița-Năsăud

Nr. crt. Tipul rezervației naturale Numărul de rezervaţii Suprafaţă (ha)
1. Botanică 8 284
2. Peisagistică 2 75
3. Mixtă 5 2656
Total 15 3015
Tabelul 3.11. Rezervațiile naturale din județul Bistrița-Năsăud

Cod
Nr. Denumire arie Suprafaţă
Legea Localizare Tipul
crt. protejată (ha)
5/2000
1. 2.222 Crovul de la Larion Lunca Ilvei 250 Botanică
2. 2.208 La Sărătură Blăjenii de Jos 5 Botanică
3. 2.213 Pădurea Posmuş Sat Posmuş, Com Şieu 2 Botanică
4. 2.212 Piatra Cuşmei Sat Cuşma, Com Livezile 5 Botanică
5. 2.211 Piatra Fântânele Sat Piatra Fântânele, com Tiha 5 Botanică
Bârgăului
6. 2.209 Poiana cu narcise Sat Valea Vinului, com Rodna 5 Botanică
de pe Saca( PNMR)
7. 2.207 Poiana cu narcise Sat Mogoşeni , com Nimigea 6 Botanică
din Şesul
Mogoşenilor
8. 2.210 Poiana cu narcise Sat Orhei, com Cetate 6 Botanică
din Şesul Văii
Budacului
9. 2.218 Cheile Bistriţei Com Bistriţa-Bârgăului 50 Peisagistică
Ardelene
10. 2.224 Stâncile Tătarului Com Bistriţa-Bârgăului 25 Peisagistică
11. 2.216 Lacul Zagra-Tăul lui Com Zagra 1 Mixtă
Alac
12. 2.215 Tăul Zânelor Sat Colibiţa, com Bistriţa- 15 Mixtă
Bârgăului
13. 2.214 Valea Repedea Com Bistriţa-Bârgăului 22 Mixtă
14. 2.223 Izvoarele Mihăiesei Sat Anieş, Com Maieru 50 Mixtă
(PNMR)
15. 2.225 Ineu – Lala(PNMR) Şanţ – Leşu -Rodna 2568 Mixtă
Speciile de animale pentru care au fost declarate situri de importanță comunitară la nivelul
județului și siturile în care se găsesc, la nivelul anului 2009 și respectiv 2011, sunt evidențiate
în Tabelul 3.12.
Tabelul 3.12. Specii de animale pentru care au fost declarate situri de importanță comunitară
COD
Nr. crt Natura Specia Situl Natura 2000
2000
Mamifere
1 1352* Canis lupus (lup) Munţii Rodnei, Cuşma, Larion
2 1361 Lynx lynx (râs) Munţii Rodnei, Cuşma, Larion
3 1354* Ursus arctos (urs brun) Munţii Rodnei, Cuşma, Larion
50
COD
Nr. crt Natura Specia Situl Natura 2000
2000
Micotus tatricus (şoarece de
4 2612 Munţii Rodnei
Tatra)
Rhinolophus hipposideros (Liliacul
5 1303 Peştera Tăuşoare
mic cu potcoavă)
Amfibieni şi reptile
Bombina variegata(buhai de balta
6 1193 Munţii Rodnei, Cuşma
cu burta galbenă)
Triturus cristatus (triton cu
7 1166 Munţii Rodnei, Cuşma, La Sărătură
creastă)
Triturus montandoni (Triton
8 2001 Munţii Rodnei, Cuşma
carpatic)
Peşti
Munţii Rodnei, Cuşma,Someşul Mare
9 1163 Cottus gobio (zglăvoc)
Superior
10 9903 Eudontomyzon danfordi (chişcar) Munţii Rodnei, Someşul Mare Superior
11 1122 Gobio uranoscopus (petroc) Someşul Mare Superior

12 1146 Sabanejewia aurata (Dunariţă) Someşul Mare Superior
Nevertebrate
13 1078* Calliomorpha quadripunctaria Munţii Rodnei
14 4012 Carabus hampei (carab) Munţii Rodnei
15 4014 Carabus variolosus (carab) Munţii Rodnei
16 4015 Carabus zawadaszkii (carab) Munţii Rodnei
17 1086 Cucujus cinnaberinus Munţii Rodnei
Pholidoptera transsylvanica
18 4054 Munţii Rodnei
(cosaşul transilvan)
19 1087* Rosalia alpina (Croitor de fag) Munţii Rodnei
20 4036 Leptidea morsei Cuşma
21 1060 Lycaena dispar La Sărătură
Pădurile constituie nu doar suport pentru desfășurarea unor activități economice ci și

principalul habitat al faunei sălbatice. Influențele pădurii în ceea ce privește protecția apelor,
impactul social-terapeutic, protecția solului și contra factorilor climatici dăunători sunt
susținute de un fond forestier important. Suprafața acoperită de păduri la nivelul judeţului
Bistrița-Năsăud este evidențiată în tabelul 3.13. Pădurile de foioase se încadrează în clasa de
producție III (2012), iar pădurile de rășinoase în clasa de producție II (2009) – datorită unui
grad ridicat de uscări la pin şi molid.
Presiunea supra pădurilor este generată de schimbări în utilizarea terenurilor (urbanizare,
despădurire), presiune demografică, recoltări necontrolate, schimbări climatice, toate aceste
acțiuni au ca rezultat distrugerea stratului de ozon.
51
Tabelul 3.13. Suprafața acoperită de păduri la nivelul judeţului Bistrița-Năsăud

Detaliere date Valori (ha)
statistice 2009 2010 2011 2012
Foioase 102802 103376 104174 103715
Suprafața acoperită de păduri
Rășinoase 85296 85122 84339 84809
Starea de sănătate a pădurilor din județul Bistrița-Năsăud este considerată ca fiind bună;
doar în anul 2007 s-a constat un atac puternic de ipidae la nivelul judeţului. În anul 2011 nu
au fost înregistrate suprafețe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări şi au
fost efectuate lucrări de regenerări, ca urmare a campaniilor de împăduriri. La nivelul
județului există zone cu deficit de vegetație forestieră (terenuri neproductive, degradate). În
proporție de 90% acestea sunt proprietate privată, iar acțiunile de regenerare depind în
totalitate de proprietar, fiind necesare măsuri de conștientizare şi chiar măsuri punitive
pentru reducerea acestui deficit.
3.4. Managementul situațiilor de urgență privind indundațiile și alunecările de teren

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul Județului Bistrița-Năsăud, cuprinde
riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, măsurile,
acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor. Obiectivele planului sunt:
 asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea
manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor,
în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform
schemei cu riscurile teritoriale;
 amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării
funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
 stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor
operative;
 alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor
de urgenţă.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor ia în considerare zonele exouse la fenomene

meteorologice periculoase, îngheț, inundații, incendii, alunecări de teren, riscuri tehnologice
etc...
Fenomenele meteorologice periculoase au devenit de notorietate în ultimii ani,

caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebitã a lor şi modul atipic de
manifestare faţã de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se aflã ţara
noastrã, fãrã a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut(inundaţii, recolte
distruse, distrugeri ale cãilor de comunicaţii rutiere şi feroviare, etc.).
În judeţul Bistriţa-Năsăud, se pot evidenţia următoarele fenomene meteorologice

periculoase:
52
 Înzăpezirile
Zonele specifice unde se produc înzăpeziri sunt
o în Munţii Bîrgăului pe comunicaţia Bistriţa – Vatra Dornei în pasul Tihuţa.
o în Munţii Rodnei pe comunicaţia Salva – Sacel în pasul Şetref.
o pe comunicaţia Sângeorz Bâi- Şanţ- Valea Mare- Cîrlibaba în pasul Rotunda.
o în Munţii Călimani pe comunicaţia Bistriţa-Bârgăului – Colibiţa.
În raport cu fenomenele de înzăpezire și condițiile de desfășurare a traficului pe căile de

transport, este necesară evidențierea necesarului de perdele forestiere de protecție.
 Furtunile
Fenomenul se produce cu precădere în zonele de munte , iar vara grindina cade cu
precădere în zonele Ilvelor, Sângeorz Băi , Dumitra, Beclean, şi în zona de câmpie a judeţului.
Furtunile şi vijeliile afectează suprafaţa împădurită din zonele muntoase, iar grindina
afectează culturile de cereale şi livezile.
Fig. nr. 3.2. Harta riscurilor de îngheț și zăpoare de ghrață
53
 Îngheţurile timpurii sunt fenomene meteorologice foarte periculoase care se produc

primăvara pe întreg teritoriul judeţului şi afectează grav producţia de fructe în judeţ.
 Depunerile de gheaţă – chiciură pe conductorii de înaltă tensiune se produce iarna,

primăvara timpurie şi toamna târziu.
Acest fenomen se produce în general în partea de N-V a judeţului (Parva, Sîngeorz-Băi) şi
afectează magistralele de înaltă tensiune şi calea ferată electrică. Coroborat cu vântul
puternic produce ruperea conductorilor şi întreruperea alimentării cu energie electrică a
localităţilor din N-V a judeţului şi calea ferată electrică Năsăud-Ilva Mică – Vatra Dornei.
 Tornade sunt fenomene meteorologice foarte periculoase care se manifestă prin vânt
foarte puternic ce acţionează pe un areal redus, sub formă de vârtej de aer nefiind
întâlnite pe teritoriul judeţului până în anul 2010.
În anul 2010 au fost semnalate fenomene de acest tip în comunele Silivaşu de Câmpie şi
Urmeniş.
 Blocajele de gheaţă reprezintă unul dintre cele mai periculoase fenomene

meteorologice, cu o arie largă de manifestare, în special în perioada ianuarie – februarie.
Principalele cursuri de apă pe care se produc blocaje de gheaţă cu riscuri de producere a
inundaţiilor sunt: Someşul Mare amonte Năsăud, Sălăuţa, Ilva, Rebra, Ilişua, Ţibleş, Leşu.
 Inundaţiile
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă hidrografică şi cu o reţea hidrografică care
determină producerea acestui fenomen natural distructiv în special primăvara şi toamna.
Procesul de revărsare din albiile râurilor, care poate cuprinde întinse suprafeţe de teren este
însoţit de crearea unui ,,front de apă” – sau ,, undă de viitură” – care depinde ca mărime de
cantitatea, durata şi distribuţia precipitaţiilor în cadrul bazinului hidrografic. Undele de
viitură pot transfera cantităţi de apă de câteva sute de ori mai mari decât în mod obişnuit.
Obiectivele care pot fi afectate sunt identificate primplan după cum urmează:
o Pe Valea Someşului Mare în zonele: oraşului Sîngeorz Băi, oraşului Năsăud, oraşului
Beclean, comunelor Rodna, Maieru, Ilva Mică, Feldru, Rebrişoara, Salva, Chiuza, Uriu,
Braniştea, Petru Rareş;
o Pe Valea Pârâului Meleş în zonele: comunei Matei, oraşului Beclean;
o Pe Valea Pârâului Sălăuţa în zonele: comunelor Romuli, Telciu, Coşbuc, Salva;
o Pe Valea Râului Bistriţa în zonele: şantierului Colibiţa, comuneilor Bistriţa Bîrgăului,
Prundu Bîrgăului, Josenii Bîrgăului, Livezile, municipiului Bistriţa;
o Pe Valea Râului Şieu în zonele: comunelor Şieuţ, Şieu, Mărişelu, Şieu Măgheruş, Şieu
Odorhei, Şintereag;
o Pe Valea Râului Dipşa în zonele: comunelor Teaca, Galaţii Bistriţei;
o Pe Valea Pârâului Lechinţa în zonele: comunelor Miceştii de Cîmpie, Sînmihaiu de
Cîmpie, Lechinţa;
o Pe Valea Pârâului Budac în zona comunei Budacu de Jos.
54
Inundaţiile se pot produce şi pe cursurile de apă secundare datorită ploilor abundente de

lungă durată, topirii rapide a stratului de zăpadă, blocării cursurilor de apă cu gheţuri sau
crearea unor baraje prin alunecări de teren.
Fig nr 3.3. Harta riscurilor de inundații
 Incendiile de pădure
Obiectivele cu risc mare de incendiu care îşi desfăşoară activitatea pe raza ocoalelor silvice
sunt următoarele:
o în cadrul Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud: Herghelia Beclean, Păstrăvăria Fiad,
Pepinierele Sărata şi Heniu, cabanele Coldău, Star Silva-Fiad, Valea Secii - Rodna,
Dealu Negru, Colibiţa
o în cadrul O.S. Valea Ilvei: Pepiniera Sîlhoasa;
o în cadrul O.S. Bistriţa – Bîrgăului: Pepiniera Stegea;
o în cadrul O.S. Telciu: Cabana Izvoarele Rebrei;
o în cadrul O.S. Feldru: Cabana Anieş - Intre Izvoare;
o în cadrul O.S. Cormaia –Anieş: Sera-pepiniera Sîngeorz-Băi, Cabana Cormaia;
o societăţile comerciale de prelucrare primara a lemnului de pe valea Someşului,
Sălăuţei, Ilvei şi Bîrgăului
55
Fig. nr 3.4. Harta riscurior de incendii în masă
Zonele cele mai vulnerabile la incendiu din fondul forestier administrat de ocoalele silvice
din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt:
o zona limitrofă drumului ce face legătura cu judeţul Maramureş (Salva – Vişeu de jos
pe Valea Sălăuţei si prin pasul Şetref);
o zona limitrofă drumului ce face legătura cu judeţul Suceava (Bistriţa – Vatra Dornei
pe Valea Bîrgăului şi prin Pasul Tihuţa);
o zonele si traseele turistice din munţii Rodnei (Parcul Naţional Munţii Rodnei,
Rotunda-Preluci, Valea Vinului, Valea Strâmba şi Repede), munţii Suhard, munţii
Birgaului (Heniu, Pasul Tihuţa), munţii Călimani (Valea şi cheile Bistriţei, Valea
Repedea), munţii Ţibleş (Valea Fiadului);
o liziera pădurii care se învecinează cu păşunea şi terenul agricol arabil sau fâneaţă.
 Avalanşele sunt deplasările prin alunecarea sau curgerea pe pantele munţilor a unor
mase de zăpada, care antrenează uneori în mişcare şi pietre, stânci, arbuşti etc. Ele sunt
temute, datorită faptului uneori fac victime omeneşti.
56
Alunecările de teren sunt deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi sau
dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare.
. Fig. mr. 3.5. Harta riscurior de alunecări de teren
În judeţul Bistriţa-Năsăud alunecările de teren se manifestă pe arii restrânse. Zonele unde se

manifestă alunecări de teren care pun în pericol locuinţe şi anexe gospodăreşti sunt:
o Localitatea Parva – zona „La case”;
o Localitatea Feldru, zona „Dealul Cip”.
A mai fost afectată de alunecări de teren infrastructura rutieră pe porţiuni mici, în special
drumuri judeţene şi comunale.
În raport cu fenomenele de alunecări de teren, este necesară evidențierea necesarului de

plantații de consolidare, dacă acestea sunt luate în considerare ca măsuri de protecție și
intervenție pe termen mediu și lung.
57
Colaborarea interinstituțională în managementul riscurilor este organizată pe categorii de

riscuri, potrivit prevederilor legale.
3.4. Elemente de sinteză

În condițiile extinderii în suprafață a localităților urbane sunt necesare măsuri privind
îmbunătățirea calității aerului, de tipul creșterii:
1. suprafețelor de spații verzi,
2. reducerea poluării aerului prin reorganizarea traficului din zonele centrale urbane,
3. reducerea poluării aerului care provine de la unele stații de epurare (Bistrița,
Beclean,etc), precum și din zona Depozitului de deșeuri Tarpiu,
4. promovarea mijloacelor de transport alternative (amenajarea de piste pentru
bicicliști).
Principala sursă de poluare a apelor o reprezintă contaminarea cu ape uzate orășenești și

industriale deversate direct în emisari. Cantitățile de poluanți din apele uzate depășesc
uneori limitele maxime admise prin actele de reglementare. Insuficiența sistemelor de
colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere, în localitățile rurale. Existența
rampelor neamenajate şi neorganizate de deșeuri menajere, precum şi cele rezultate din
activitățile zootehnice.
Grupurile sociale din gospodăriile individuale, în majoritatea cazurilor, sunt construite

impropriu în apropierea fântânilor sau a surselor de apă, nefiind protejate prin betonarea
pereților. Ineficiența sistemelor de epurare a apelor, ca rezultat al faptului că anumite stații
de epurare sunt depășite fizic (ex: nu sunt dimensionate în corelație cu dezvoltarea
localităților) si moral sau nu sunt operate și exploatate corespunzător (nu își ating indicatorii
de performanță). Actualul Program de investiții finanțat prin POS Mediu la AQUABIS
rezolvă parțial urgențele din etapa I privind serviciile de apă-canalizare la nivelul județului.
În conformitate cu tendințele europene de conservare și sporirea fertilității solurilor se

impune realizarea unui plan de management al haldelor/depozitelor de steril și deșeurilor
industriale mai puțin periculoase, ale cărui măsuri să includă ecologizarea și reconstrucția
ecologică a acestor amplasamente, respectiv redarea acestor suprafețe circuitului economic.
Trebuie luat în considerare managementul poluării solului, poluare rezultată din gestiunea
modestă a depozitelor de deșeuri actuale, a nămolurilor rezultate de la stațiile de epurare și
tratare a apei uzate.
Pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud, procesul de despădurire (cea mai profundă

intervenție asupra mediului natural) a determinat restrângerea arealului forestier cu efecte
în lanț asupra tuturor componentelor mediului: modificarea condițiilor microclimatice şi
topoclimatice, modificarea regimului de scurgere a apelor, rărirea (dispariția) unor specii de
plante și animale.
58
Presiunea asupra pădurilor este generată de schimbări în utilizarea terenurilor (urbanizare,

despădurire), presiune demografică, recoltări necontrolate, schimbări climatice.
De asemenea, ar trebui avute în vedere, pentru o dezvoltare durabilă a județului, acțiuni

care să faciliteze dezvoltarea sistemelor de generare a energiei regenerabile (utilizarea
durabilă a biomasei în scopuri energetice, creșterea eficienței energetice a clădirilor,
utilizarea panourilor fotovoltaice etc.).
59
CAPITOLUL 4
4.1 Factorii care influențează competitivitatea economică
Problema competitivităţii la nivelul județelor este esenţială din perspectiva faptului că

acestea concurează între ele pentru a-şi creşte nivelul de productivitate și profitabilitate a
activităţilor economice. Competiţia între județe constă în generarea, atragerea, menţinerea
actorilor economici – firme şi indivizi – în vederea creării de locuri de muncă, creării de
oportunităţi economice şi creşterii bunăstării generale. Competitivitate economică la nivel
județean se vede în abilitatea județului de a realiza rate de creştere ridicate şi susţinute a
PIB/cap de locuitor; sau cu alte cuvinte de a crește gradul de angajare al forței de muncă
active și de a crește productivitatea forței de muncă. Poziţionarea competitivă relativă a
județului Bistrița-Năsăud depinde într-o bună măsură de următoarele variabile:
 Înzestrarea relativă cu factori de producţie;
 Mărimea pieţelor locale care afectează condiţiile iniţiale de creştere;
 Prezenţa industriilor suport;
 Structura firmelor, strategiile la nivel de firme, modul de acţiune al competitorilor,
organizarea şi managementul firmelor;
 Investiţiile și transferul de resurse;
 Nivelul de cunoştinţe la nivelul forţei de muncă din județ;
 Infrastructura de susţinere a inovaţiei;
 Atragerea de firme străine, pentru creşterea nivelului local de cunoştinţe.
Pentru creşterea nivelului de competitivitate la nivel județean trebuie luate în considerare

următoarele „provocări cheie”:
 Dezvoltarea de capabilităţi de nişă pentru creşterea diferenţierii relativ la alte județe;
 Stimularea colaborării, parteneriatelor în afaceri;
 Atragerea de investiţii pe termen lung;
 Dezvoltarea forţei de muncă;
 Dezvoltarea leadership-ului public şi privat.
Competitivitatea economică are legătură și cu abilitatea județului de a genera un nivel al

exporturilor (în alte regiuni din ţară sau străinătate) pentru a susţine creşterea veniturilor şi
angajării în câmpul muncii a populaţiei rezidentă în județ. Competitivitatea economică a
județului este influenţată atât de factori calitativi (ex. reţele informale de cunoştinţe,
încredere etc.), cât şi de factori cantitativi (ex. relaţiile comerciale dintre firme, numărul de
brevete, capacitatea de a asigura o forţă de muncă calificată etc.). Competitivitatea județului
rezidă atât în competitivitatea firmelor existente în județ cât şi în interacţiunea dintre aceste
firme şi în atributele sociale, economice, instituţionale şi publice ale județului. La baza
competitivităţii județului stau următorii determinanţi: dezvoltarea instituţională, tehnologiile
existente, creativitatea indivizilor, antreprenoriatul, rețelele de afaceri, internaţionalizarea
afacerilor, infrastructura informaţională şi de cunoaştere, mentalitatea populației,
demografia şi migraţia populaţiei, mediul de lucru cu toate aspectele socio-politice-
geografice, infrastructura suport, capabilitatea forţei de muncă în sectoare bazate pe
cunoaştere, nivelul investiţiilor directe în active fixe şi dezvoltarea resursei umane,
concentrarea forţei de muncă în sectoare industriale şi activităţi cu valoare adăugată
60
ridicată, servicii financiare puternice, investiţiile străine directe etc. Astfel, factorii de
influență pot fi divizați în:
 factori de mediu interni (endogeni) - proprietarii entității de organizare; managementul;
dimensiunea organizației; complexitatea organizației; dotarea tehnică și tehnologică;
dispersia teritorială a subdiviziunilor; potențialul uman; potențialul informațional tehnic
(proiecte, brevete, mărci înregistrate), economic (referitor la piață, prețuri, credite,
impozite, taxe), juridic (legile, ordonanțele și altele), managerial (privitor la subsistemele
organizației); starea economică; cultura organizațională, vizibilă și invizibilă.
 factori de mediu externi (exogeni) - mediul ambiant incluzând elementele exogene de
natură economică, tehnică, politică, culturală, demografică, organizatorică, științifică,
juridică, psiho-sociologică, educațională, ecologică, obținerea resurselor necesare,
adoptarea acestora, aplicarea deciziilor și realizarea lor.
 factori de producție - forța de muncă, resursele naturale, condițiile de bază esențiale
(instituții, infrastructură, macroeconomie, sănătate și educație).
 factori de eficacitate - influența performanțelor asupra structurii; eficiența economică -
rezultat financiar; eficiența socială - calitatea climatului de muncă, relația dintre
conducere și sindicate, tipuri de motivare folosite; eficiența orgazițională - îndeplinirea
sarcinilor individuale, gradul de acoperire al activității cu personal adecvat ca structură și
număr.
Toate acestea concură într-o manieră agregată la definirea potenţialului productiv, de

resursă umană, de infrastructură de bază şi accesibilitate. De aici se concretizează
compoziţia sectoarelor economice, specializarea, distribuţia firmelor, proprietatea. În funcţie
de nivelul de maturitate al acestor din urmă elemente rezultă nivelul productivităţii la nivelul
județului, costurile cu forţa de muncă, profitabilitatea, distribuţia pieţelor etc., care în final
definesc PIB/CL şi rata de angajare a populaţiei.
4.2 Industria, potenţialul tehnologic, investiţiile în industrie şi evoluţia structurilor

industriale
Principalele ramuri industriale în cadrul județului sunt producția de echipamente electrice şi

electronice pentru autovehicule, fabricarea de acumulatori şi baterii, trefilarea firelor la rece,
fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilurilor din material plastic. Nici una dintre aceste
ramuri industrial nu intră în categoria tehnologiilor high-tech. La nivelul județului Bistrița-
Năsăud funcționează doar 140 firme în domeniul high-tech (IT, telecomunicații, cercetare-
dezvoltare), dar și în acest caz cele mai multe sunt orientate pe servicii, nu pe producție.
Valorile atinse de aceste ramuri industriale ca cifră de afaceri în total național pe ramură în
anii 2010 și 2011 sunt prezentate în Tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Cifra de afaceri a principalelor ramuri industriale ale județuluI

în total național la nivel de ramură industrială
Ramura industrială 2010 2011
Producția de echipamente electrice şi electronice pentru
9,1 [%] 6,7 [%]
autovehicule
Fabricarea de acumulatori şi baterii 87,9 [%] 87,7 [%]
Trefilarea firelor la rece 2,3 [%] 84,7 [%]
Fabricarea plăcilor, tuburilor şi profilurilor din material plastic 6,6 [%] 6,4 [%]
61
Tabelul 4.2 prezintă distribuția agenților economici pe principalele zone urbane ale județului.
Tabelul 4.2. Numărul unităţilor economice active înmatriculate în Registrul Comerţului

Detaliere 2010 2011 2012
Total (înregistrări ORC) 12184 13589 15276
Total (înregistrări bilanțuri) 6164 5581 -
În municipiul Bistriţa (înregistrări ORC) 7314 8144 9031
În municipiul Bistriţa (înregistrări bilanțuri) 3638 3242 -
În oraşul Beclean (înregistrări ORC) 801 888 949
În oraşul Beclean (înregistrări bilanțuri) 286 262 -
În oraşul Năsăud (înregistrări ORC) 820 874 980
În oraşul Năsăud (înregistrări bilanțuri) 286 272 -
În oraşul Sângeorz-Băi (înregistrări ORC) 519 562 645
În oraşul Sângeorz-Băi (înregistrări bilanțuri) 183 156 -
Tabelul 4.3. Structura unităţilor economice active din judeţ

după forma juridică de organizare
Tip 2010 2011 2012
Regii autonome (inclusiv subunităţi) 11 12 12
Societăţi pe acţiuni 140 147 144
SRL 6655 7024 7423
Societăţi în nume colectiv 11 8 7
Societăţi în comandită simplă 1 5 5
Organizaţii cooperatiste 46 50 61
Persoane fizice autorizate AF – asociaţii familiale 3727 4714 5831
Persoane independente PF 1539 1789 1949
Tabelul 4.4. Situația detaliată a agenților economici (activi) după forma juridică
Nr. Structura Nr. agenți economici Nr. agenți economici Evoluție
crt. activi la 31.12.2011 activi la 31.12.2012 %
TOTAL, din care: 13589 15276 +12,41
1. Persoane fizice, din care: 6503 7780 +19,64
Persoane fizice autorizate (PFA) 4714 5831 +23,70
Intreprinderi individuale (II) 904 1061 +17,37
Intreprinderi familiale (IF) 885 888 +0,34
2. Persoane juridice (inclusiv sucursale) 7086 (80 suc.) 7496 (80 suc.) +5,79
Din care:
Regii autonome 12 12 -
Cooperative 1 1 -
Din care:
Cooperative de consum 0 0 -
Cooperative de credit 1 1 -
Cooperative meșteșugărești 0 0 -
Societati comerciale 7024 7423 +5,68
Din care:
Societăți pe acțiuni (SA) 147 (47 suc.) 144 (46 suc.) -2,04
Societăți cu răspundere limitată (SRL) 6864 (31 suc.) 7267 (32 suc.) +5,87
Societăți în comandită simplă (SCS) 5 5 -
Societăți în nume colectiv (SNC) 8 (2 suc.) 7 (2 suc.) -12,50
Societăți în comandită pe acțiuni (SCA) 0 0 -
Cooperative agricole 2 12 +500,00
Societăți cooperative (L 1/2005) 47 48 +2,13
62
Structura agenților economici pe forma juridică de organizare este pusă în evidență în

tabelele 4.3 și 4.4. După tipul de capital, situația agenților economici este prezentată în
tabelele 4.5 și 4.6. Tabelul 4.7 pune în evidență agenții economici cu capital străin.
Tabelul 4.5. Structura agenților economici (activi) după tipul de capital

Nr. crt. Tipul de capital Nr. agenți economici Nr. agenți economici Evoluție
activi la 31.12.2011 activi la 31.12.2012 %
TOTAL, din care: 6994 7404 +5,86
1 Cu capital autohton, din care: 6513 6904 +6,00
Cu caital integral privat 6509 6896 +5,95
Cu capital mixt 1 1 -
Cu cap.integral de stat 3 7 +133,33
2 Cu capital privat strain 256 272 +6,25
3 Cu capital privat autohton + străin 225 228 +1,33
Tabelul 4.6. Structura unităţilor economice din judeţ după provenienţa capitalului
Tip 2010 2011 2012
Agenţi economici cu capital integral de stat 2 3 7
Agenţi economici cu capital privat românesc 6334 6509 6896
Agenţi economici cu capital integral străin 222 256 272
Agenţi economici cu capital mixt, românesc şi străin 209 225 228
Societăţi comerciale cu capital public şi cooperatist 46 50 61
Societăţi comerciale cu capital privat 6765 6990 7396
Tabelul 4.7. Firme active cu capital străin (pe țări)

Nr. firme la Nr. firme la Evoluție
Nr. ȚARA
31.12.2011 31.12.2012 %
1 Albania 1 1 -
2 Austria 48 45 -6,25
3 Belgia 10 11 +10,00
4 Brazilia 1 1 -
5 Canada 4 4 -
6 China 3 8 +166,67
7 Cipru 1 1 -
8 Cehia 1 0 -100,00
9 Danemarca 1 1 -
10 Estonia 1 1 -
11 Franța 16 18 +12,50
12 Germania 105 109 +3,81
13 Grecia 9 8 -11,11
14 Hong-kong 1 1 -
15 Ungaria 13 15 +15,38
16 Irlanda 9 11 +22,22
17 Israel 2 1 -50,00
18 Italia 135 135 -
19 Iordania 3 3 -
20 Liban 1 1 -
21 Luxemburg 6 4 -33,33
22 Moldova 19 18 -5,26
23 Olanda 6 7 +16,67
24 Noua Zeelandă 1 1 -
25 Norvegia 1 1 -
63
Nr. firme la Nr. firme la Evoluție

Nr. ȚARA
31.12.2011 31.12.2012 %
26 Pakistan 1 1 -
27 Portugalia 1 2 +100,00
28 Seychelles 3 0 -100,00
29 Slovacia 1 1 -
30 Spania 43 49 +13,95
31 Suedia 1 0 -100,00
32 Elveția 4 6 +50,00
33 Republica Arabă Siria 1 1 -
34 Turcia 8 8 -
35 Ucraina 3 3 -
36 Egipt 1 1 -
37 Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord 3 4 +33,33
38 SUA 13 18 +38,46
TOTAL 481 500 +3,95
În municipiul Bistriţa există 59,7% din totalul firmelor din judeţ, în orașul Beclean 4,4%, în
Năsăud 4,6%, în Sângeorz Băi 2,9%, iar în mediul rural 28,4%. Evoluția agenților economici
după mărime este descrisă în tabelul 4.8. Ramurile de activitate reprezentative la nivelul
județului sunt prezentate în tabelul 4.9. Cele mai reprezentative produse industriale
realizate în cadrul județului sunt: acumulatorii auto, cablurile electrice, piesele din mase
plastice și sticlăria. Industria de mașini și echipamente este cea mai reprezentativă în județ,
urmată de industria textilă, industria alimentară, industria de prelucrare a lemnului și
industria construcțiilor metalice.
Pentru creșterea competitivității economice a județului este necesară o specializare

diversificată a acestor industrii și o sofisticare din perspectiva complexității produselor
realizate. La potențialul județului se observă necesitatea industrializării sectorului agricol
deoarece un număr semnificativ al populației locuiește în zona rurală, în prezent practicând
o agricultură de subzistență în marea lor majoritate. Industrializarea agriculturii se poate
face atât în ceea ce privește cultivarea plantelor, cât și în ceea ce privește creșterea
animalelor, pomicultură și procesarea în unități de micro-producție a produselor agricole și
animaliere.
Tabelul 4.8. Evoluția agenților economici după mărime

Tip 2010 2011
Întreprinderi mari şi foarte mari > 250 salariați 11 5
Întreprinderi mijlocii 50-249 salariați 84 84
Întreprinderi mici 10-49 salariați 482 529
Microîntreprinderi 0-9 salariați 7082 7190
Tabelul 4.9. Ramurile de activitate la nivelul județului (2011)

Nr. Venituri % din total cifră de
Denumirea ramurii Număr unităţi
crt. cifră de afaceri (mii lei) afaceri
1 Agricultură 100 87871,8 1,0
Silvicultură, exploatare
2 98 140348.7 1,7
forestieră
Industria alimentară şi a
3 11 382432,1 4,6
băuturilor
4 Industria textilă 32 411255,6 4,9
5 Industria de prelucrare a 229 397614,5 4,7
64
Nr. Venituri % din total cifră de

Denumirea ramurii Număr unităţi
crt. cifră de afaceri (mii lei) afaceri
lemnului
6 Industria metalurgică 1 278347,3 3,3
Industria construcţiilor
7 95 300574,2 3,6
metalice
Industria de maşini şi
8 32 921889,2 11,0
echipamente
Producţia, transportul și
9 distribuţia energiei 18 55249,7 0,7
electrice
Captarea, tratarea și
10 1 26683,0 0,3
distribuţia apei
11 Construcţii 636 443572,5 5,3
12 Comerţ cu amănuntul 1411 1182590,6 14,1
13 Hoteluri şi restaurante 286 87602,0 1,0
14 Transporturi terestre 455 327741,1 3,9
15 Învăţământ 27 2886,1 Sub 0,05%
Sănătate şi asistenţă
16 80 13021,1 0,2
socială
Valoarea producției industriale în EURO a fost de 559 miliarde EURO în 2010 și 663 miliarde
EURO în 2011 (curs referință: 4.2099/2010; 4.2379/2011). Valorile în lei (prețuri curente) ale
producției industriale sunt prezentate în Figura 4.1.
Miliarde lei preturi curente
3000
2811,2
2800
2600
2355,19 Valoarea productiei industriale
2400
2200
2000
2010 2011
Figura 4.1. Valoarea producției industriale
Tabelul 4.10. Firme reprezentative în județ după cifra de afaceri

Denumire Localizare Profil Cifra de afaceri Număr
sediu social lei salariați
3600 - Captarea, tratarea şi
AQUABIS Bistrița 24.712.753 (2010) 523 (2010)
distribuţia apei
2931 - Fabricarea de echipamente
LEONI WIRING electrice şi electronice pentru
Bistrița 663.522.074 (2010) 3349 (2010)
SYSTEMS RO autovehicule şi pentru motoare de
autovehicule
9200 - Activităţi de jocuri de noroc
PHOENIX GAMES Bistrița 119.986.176 (2010) 3563 (2010)
şi pariuri
1310 - Pregătirea fibrelor şi filarea
ROSEYARNS Bistrița 35.915.492 (2010) 318 (2010)
fibrelor textile
2221 - Fabricarea plăcilor, foliilor,
TERAPLAST Bistrița tuburilor şi profilelor din material 212.747.210 (2010) 527 (2010)
plastic
2720 - Fabricarea de acumulatori
ROMBAT Bistrița 280.515.928 (2010) 665 (2010)
şi baterii
65
Denumire Localizare Profil Cifra de afaceri Număr

sediu social lei salariați
2732 - Fabricarea altor fire şi
IPROEB Bistrița 111.116.954 (2010) 418 (2010)
cabluri electrice şi electronice
2892 - Fabricarea utilajelor pentru
COMELF Bistrița 109.792.439 (2010) 932 (2010)
extracţie şi construcţii
2932 - Fabricarea altor piese şi
RAAL Bistrița accesorii pentru autovehicule şi 130.217.551 (2010) 1173 (2010)
pentru motoare de autovehicule
2410 - Producţia de metale
DAN STEEL GROUP
Beclean feroase sub forme primare şi de 240.754.673 (2010) 663 (2010)
BECLEAN
feroaliaje
1310 - Pregătirea fibrelor şi filarea
ITALTEXTIL SARATA Sărata 97.871.730 (2010) 358 (2010)
fibrelor textile
2892 - Fabricarea utilajelor pentru
MIRO Bistrița 46.326.513 (2011) 290 (2011)
extracţie şi construcţii
2931 - Fabricarea de echipamente
electrice şi electronice pentru
ELCOM CABLAJE Bistrița 24.006.156 (2011) 297 (2011)
autovehicule şi pentru motoare de
autovehicule
1392 - Fabricarea de articole
confecţionate din textile (cu
INTEX Năsăud 98.854.440 (2011) 276 (2011)
excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei
de corp)
Firmele reprezentative după cifra de afaceri din bilanț în județul Bistrița-Năsăud sunt puse în
evidență în Tabelul 4.10. Se observă un potențial ridicat de clusterizare în sectorul producției
de componente și module pentru mașini și echipamente, în prelucrarea lemnului și industria
construcțiilor metalice. Clusterizarea trebuie focalizată pe alianțe strategice în vederea
dezvoltării de produse și componente noi, cu un grad mai ridicat de inteligență, prin
cooperarea cu firme de software și electronică din hub-ul existent la Cluj-Napoca, dar și prin
dezvoltarea unui centru de cercetare comun, în cooperare cu Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca și ICPEE Bistrița.
În ce privește productivitatea forței de muncă, la nivelul României aceasta a scăzut în 2009 și

2010 cu 4,7%, respectiv cu 0,9%. În 2011 aceasta a crescut cu 2,9%, iar pentru 2012 se
constată o creștere de doar 0,3%, iar în 2013 se așteaptă o evolutie pozitivă de 1%. Astfel,
productivitatea României, calculată la numărul de salariați este sub pragul de 50% în raport
cu media Uniunii Europene. În raport cu numărul de ore lucrate, țara noastră se situează și
mai nefavorabil, cu o productivitate de doar 43,1% în raport cu media UE. Acest lucru arată
nevoia crescută de a investi în tehnologie, automatizare, creșterea calificării forței de muncă
și modernizarea proceselor de producție. La nivelul județului Bistrița-Năsăud productivitatea
forței de muncă în sectorul industrial a fost de 175102 lei în 2010 și de 178551 lei în 2011.
Media pe total sectoare economice la nivel de județ a fost de 41593 lei în 2010 și de 42132
lei în 2011, peste media la nivel național de aproximativ 20000 lei. Productivitatea cea mai
crescută este în sectorul financiar-bancar, ceea ce arată încă o orientare pe importuri și
acumularea de datorii, nu pe acumularea de resurse.
Indicele producției industriale este în ușoară creștere relativă (la anul anterior), însă indicele
valoric al cifrei de afaceri din industrie este în scădere relativă, așa cum rezultă în Figura 4.2.
66
140 120,1
113 108,7
120 111,5 108,9
94,3
100
Indicele productiei industriale
80
60
Indicele valoric al cifrei de afaceri
40 din industrie
20
0
2010 2011 2012
Figura 4.2. Rata de creştere a producţiei industriale
Evoluția indicelui producției industriale arată o oscilație în prețurile relative ale produselor
vândute, fără semne de creștere semnificativă. Acest lucru conduce la necesitatea de a
reconsidera strategiile de produs, în sensul diversificării sistemelor produs-serviciu și
adăugării de valoare. În acest sens, se impune orientarea mai mare spre inovare, în special
pe inovarea la nivelul produselor și serviciilor asociate.
Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este utilizat la evaluarea tendinţelor curente
ale desfacerii, respectiv la sesizarea fluctuaţiilor. Evoluția descrescătoare a acestui indicator
sugerează probleme din pespectiva capacității de valorificare a potențialului industrial, prin
reducerea cifrei de afaceri în raport cu referința. Și din perspectiva acestui indicator rezultă
necesitatea adăugării de valoare la nivelul sistemelor produs-serviciu în industriile
reprezentative ale județului.
Trebuie întărite legăturile comerciale și diversificarea relațiilor de colaborare cu regiuni din

țări care au investiții directe mai relevante în județ, precum ar fi Austria, Germania, Spania,
SUA, Franța și Italia. În acest sens trebuie dezvoltate strategii personalizate de atragere a
investițiilor străine directe din aceste țări, în special asupra facilităților referitoare la
infrastructura de bază și impozite. Trebuie încurajate cooperările în zona cercetării aplicative
și inovării cu aceste țări, într-un parteneriat strâns cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
și cu alte institute de cercetare din Bistrița (ICPEE) și din regiune. Dezvoltarea clusterelor
trans-naționale este o altă cale cu potențial de creștere economică.
Unitățile locale active sunt în creștere: 7546 în 2010, 7801 în 2011, la fel ca și cifra de afaceri:
6.666.478.734 lei în 2010, 751.255.373 lei în 2011 (Tabelul 4.11).
Tabelul 4.11. Unităţi locale active pe clase de mărime

Anul 2010 Anul 2011
Tip unitate Nr. unit. Cifra afaceri Număr Nr. unit. Cifra afaceri Număr
(milioane lei) mediu (milioane lei) mediu
salariati salariati
0-9 angajați 5505 1658 10948 4922 1793 11164
10-49
535 1994 10238 597 2198 11588
angajați
50-249
92 1871 9039 100 2102 9895
angajați
Peste 250
14 2003 10769 17 2298 11683
angajați
67
Cu toate acestea, indicele valoric al cifrei de afaceri este în scădere (Figura 4.2), ceea ce
induce o scădere a potențialului afacerilor în termeni relativi, în condițiile în care rata
inflației a avut o evoluție pozitivă în 2011 față de 2010 (Figura 4.3). Forța de muncă a scăzut
în această perioadă, de la 39901 angajați în 2010 la 39483 angajați în 2011. Acest aspect,
explică parțial creșterea ușoară a productivității muncii, dar oferă și indicații că această
creștere se datorează parțial și modernizării proceselor de producție. Rata profitului variază
între 2,6% la întreprinderile mari și 7,7% la microîntreprinderi.
7,96
8
7
6 4,95
5
3,14
4
Rata inflatiei
3
2
1
0
2010 2011 2012
Figura 4.3. Evoluția ratei inflației (relativ la anul precedent) [%]
Densitatea activității economice (număr unităţi active / populaţie (mii pers)) are o evoluție
negativă, de la 19,4 în 2010 la 17,6 în 2011. Rata de creștere a întreprinderilor nou create
este una pozitivă, fiind pusă în evidență în Tabelul 4.12. Cu toate acestea, situația este
nefavorabilă la capitolul firmelor în faliment (Tabelul 4.13).
Tabelul 4.12. Rata de creștere a întreprinderilor nou create

Ani 2010 2011 2012
Întreprinderi nou înregistrate Număr 481 752 770
Capital social Lei 4.551.855 13.182.400 1.531.110

Rata de crestere a întreprinderilor
% 76,59 156,34 102,39
nou create
Tabelul 4.13. Rata de creștere a întreprinderilor în faliment

Ani 2010 2011 2012
Întreprinderi în faliment Număr 263 446 641
Capital social Lei 16.991.702 13.959.861 6.578.029

Rata de creştere a
% 224,7 169.58 143,72
întreprinderilor în faliment
Se constantă și o serie de disparități în distribuția agenților economici între zona urbană și

rurală. Astfel, zona urbană are de 2,5 ori mai mulți agenți economici decât zona rurală (un
lucru firesc) și concentrează firmele mari și foarte mari. Numărul firmelor active din punct de
vedere juridic au evoluat pozitiv, astfel: 12184 în 2010, 13589 în 2011, respectiv 15276 în
68
2012. Din perspectiva tipului de proprietate, este pozitiv faptul că 91% dintre firmele mari
sunt cu capital privat, și numai 9% sunt cu capital de stat.
Tabelul 4.14. Ramurile principale ale industriei reprezentate în județ

(număr agenți economici)
INDUSTRIA Anul 2010 Anul 2011
1 Industria alimentară 125 117
2 Fabricarea băuturilor 8 11
3 Fabricarea produselor textile 37 32
4 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 59 54
5 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi
marochinărie,harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea 28 24
blănurilor
6 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn cu excepţia mobilei 246 229
7 Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 13 11
8 Tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 17 10
9 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 7 5
10 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 60 58
11 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 57 54
12 Industria metalurgică 4 1
13 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini,
97 95
utilaje şi instalaţii
14 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 5 5
15 Fabricarea echipamentelor electrice 14 14
16 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 23 18
17 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi
6 8
semiremorcilor
18 Fabricarea altor mijloace de transport 1 1
19 Fabricarea de mobilă 63 56
20 Alte activităţi industriale n.c.a. 25 31
21 Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 14 15
22 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
39 18
condiţionat
23 Captarea, tratarea şi distribuţia apei 1 1
24 Colectarea şi epurarea apelor uzate 1 1
25 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a
31 34
materialelor reciclabile
Tabelul 4.15. Principalele 10 subramuri industriale ale județului

Nr. INDUSTRIA Număr Cifra de afaceri Număr
firme în mii lei mediu de
salariați
1 Fabricarea de echipamente electrice şi electronice 1 659795 3285
pentru autovehicule şi pentru motoare de
autovehicule
2 Fabricarea de acumulatori şi baterii 1 319004 544
3 Trefilarea firelor la rece 1 278347 684
4 Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilurilor din 3 262189 622
material plastic
5 Pregătirea firelor şi filarea fibrelor textile 2 215082 593
6 Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii 2 188190 710
7 Fabricarea altor fire şi cabluri electrice şi 2 162575 1417
electrocasnice
8 Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule 3 148240 431
şi pentru motoare de autovehicule
69
Nr. INDUSTRIA Număr Cifra de afaceri Număr

firme în mii lei mediu de
salariați
9 Tăierea şi rindeluirea lemnului 1 142154 1027
10 Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilurilor din 1 66159 232
material plastic
Tabelul 4.14 pune în evidență ramurile principale ale industriei reprezentate în judet prin
numărul de agenți economici, iar tabelul 4.15 prezintă primele 10 cele mai reprezentative
subramuri ale industriei din județ. Focalizarea trebuie pusă pe industria construcţiilor
metalice şi a produselor din metal, componente de maşini, utilaje şi instalaţii ca sursă de
bază în creșterea competitivității economice a județului, dar și pe reconsiderarea activității
agenților economici axați pe prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn. Aceștia
din urmă exploatează o resursă extreme de importantă pentru echilibrul ecosistemului fără a
o valorifica la parametric superiori, în mobilă (inclusiv mobilă de lux) sau alte produse din
lemn cu valoare adăugată ridicată.
Tabelul 4.16. Distribuția forței de muncă pe ramuri de activitate (2012)

Nr. Populaţia activă civilă pe % din total populaţie
Număr – mii persoane
crt. sectoare de activitate ocupată
1 Resurse de muncă 209,4
Populaţia activă civilă ocupată- 127,0 100,0
2 total din care: agricultură (inclusiv
43,3 34,1
silvicultură şi pescuit)
3 Industrie 30,0 23.5
4 Construcţii 8,8 6,9
Comerţ cu ridicata şi cu
5 amănuntul; repararea 16,1 12,7
autovehiculelor şi motocicletelor
6 Hoteluri şi restaurante 2,1 1,7
7 Transport şi depozitare 6,4 5,0
8 Informaţii şi comunicaţii 0,4 0,3
Activităţi financiare, bancare şi de
9 0,9 0,7
asigurări
10 Tranzacţii imobiliare 0,1 0,1
Administraţie publica şi apărare;
11 asigurări sociale din sistemul 2,8 2,2
public
12 Învăţământ 5,4 4,3
13 Sănătate şi asistenţă socială 5,3 4,2
14 Alte activităţi 5,4 4,3
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, din minerale nemetalice, a

echipamentelor electrice, dar și fabricarea mobile sunt alte ramuri industriale care trebuie
susținute prin strategii personalizate în vederea creșterii competitivității economice a
județului. Se recomandă clusterizarea acestor ramuri pentru dezvoltarea unor alianțe
strategice aliniate la dezvoltarea de produse de nișă, în special prin creșterea gradului de
inteligență încorporat în acestea, inclusiv la nivelul mobilei.
70
Tabelul 4.17. Câștigul salarial mediu lunar brut (lei/persoană) în 2011

Nr. crt. Denumire ramură Câștig salarial
mediu lunar brut
(lei/persoană) 2011
1 Agricultură silvicultură şi pescuit 1512
2 Industrie – TOTAL 1614
3 Industria extractivă 2191
4 Industria prelucrătoare 1550
Producţia, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer
5 3729
condiţionat
6 Distribuţia apei, salubritate, gestionare deşeuri, activităţi de decontaminare 1704
7 Construcţii 1200
Comerţ cu amănuntul şi cu ridicata; repararea autovehiculelor şi
8 1122
motocicletelor
9 Hoteluri şi restaurante 894
10 Transport şi depozitare 1451
11 Informaţii şi comunicaţii 2196
12 Intermedieri financiare şi asigurări 3174
13 Tranzacţii imobiliare 838
14 Activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice 1639
15 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1001
12 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 2335
13 Învăţământ 1725
14 Sănătate şi asistenţă socială 1359
Distribuția forței de muncă pe ramuri de activitate este pusă în evidență în Tabelul 4.16, iar
câștigul salarial mediu lunar brut (lei/persoană) în Tabelul 4.17. Industria prelucrătoare,
unde este concentrată o mare parte a forței de muncă, este deficitară la capitolul salarial în
raport cu alte sectoare economice. În acest sens, rezultă necesitatea creșterii productivității
și profitabilității acestui sector economic. Atingerea acestui obiectiv este strâns legată de
creșterea calificării forței de muncă, orientarea mai accentuată pe dezvoltare de produse
proprietare, diversificarea și creșterea sofisticării acestora prin încorporarea de inteligență în
produse. Acest lucru implică o preocupare mai intensă înspre activități de cercetare
aplicativă, în flux continuu, prin cooperare și alianțe strategice pe lanțul valorii, inclusiv în
strânsă legătură cu băncile și fondurile de investiții. De asemenea, rezultă și necesitatea
creșterii productivității în sectorul agricol, care se situează pe același palier de performanță
cu sectorul industrial; și unde este concentrată o mare parte a populației din județ.
În ceea ce privește cifra de afaceri a județului pe numărul de locuitori (2010), aceasta este de
17791,8 lei/locuitor, adică de 1,482,65 lei/lună/locuitor. Rata de creștere relativ la anul 2009
este însă una negativă, de -6,4%. Acest indicator arată că, în medie, nivelul de dezvoltare
este încă redus, cu aproximativ 700 lei/lună/locuitor, sub salariul minim pe economie, deși
pentru persoanele angajate câștigul mediu net lunar a fost de 1088 lei în 2010 și 1107 lei în
2011. Cu alte cuvinte, per medie, discutăm despre un nivel încă redus al gradului de
prosperitate al populației din județ. Acest lucru indică încă o dată, dintr-o altă perspectivă,
nevoia creșterii productivității economice, diversificarea sectoarelor economice existente,
industrializarea sectorului agricol și dezvoltarea turismului tematic în zona rurală.
Pentru atragerea de investiții directe în industrie, în județ există 30 ha teren disponibil în

Parcul Industrial Bistrița Sud și de 13,82 ha teren în parcul REDIVIVUS –TEHTON: Teraplast.
Această oportunitate trebuie exploatată mai bine, în special prin atragerea de firme în
domeniul construcțiilor de mașini pentru consolidarea și diversificarea clusterizării acestui
71
sector. Costul chiriilor este între 4 și 10 EURO/mp, care se situează la un nivel încă competitiv
pe piața românească, dar la limită.
4.3 Agricultura, zootehnia şi potenţialul tehnologic în agricultură şi zootehnie
Elemetele de referință privind potențialul pentru dezvoltarea sectorului agricol în județul

Bistrița-Năsăud sunt puse în evidență în Tabelul 4.18.
Tabelul 4.18. Referințe privind potențialul de dezvoltare a sectorului agricol în județ

Tip Unitate măsură 2010 2011
Numărul agenţilor economici ce se găsesc in
Număr 1751 1693
comunele judeţului
Media agenţilor economici pe o unitate
Număr 30 29
administrativ-teritorială
Suprafaţa agricolă totală a judeţului ha 292954 293155
Procentul reprezentat de suprafaţa agricolă
% 54,7 54,7
din suprafaţa totală a judeţului
Suprafaţa care reprezintă teren arabil ha 101774 101569
Suprafaţa care reprezintă păşuni ha 109470 108265
Suprafaţa care reprezintă fâneţe ha 72927 74513
Numărul angajaţilor din unităţile cu profil agricol, de industrie alimentară şi silvicultură a fost
de 3645 persoane ocupate în 2010 (din care 3562 salariați), respectiv de 3989 persoane
ocupate în 2011 (din care 3934 salariați). Fără silvicultură, situația angajaților este: 2538
persoane ocupate în 2010 (din care 2465 salariați), respectiv de 2739 persoane ocupate în
2011 (din care 2701 salariați). Numărul redus de angajați în agricultură raportat la populația
din zona rurală (197083 locuitori: 62,4% din totalul populației județului) arată o problemă
reală în ceea ce privește capacitatea actuală de industrializare a sectorului agricol, dar pune
în evidență un potențial ridicat în această direcție, inclusiv în zona industriei alimentare.
Întreprinderile agricole sunt în marea lor majoritate de tip micro-întreprinderi, sub 9 angajați
(90 unități în 2011), iar restul sunt din categoria întreprinderilor mici, până la 49 angajați (10
în 2011).
Este îngrijorător procentul mare al populației județului care lucrează în gospodării

individuale, creând ceea ce se numește populația care trăiește din agricultura de subzistență.
Procentul acestei populații este de aproximativ 33% în ultimii 4 ani, adică jumătate din
populația totală din zona rurală a județului.
Situația suprafețelor agricole în cadrul județului este prezentată în Tabelul 4.19. Se constată
un potențial bun pentru producția vinului, nevalorificat la scară industrială până în prezent,
la fel ca și posibilitatea creșterii animalelor pentru carne, lapte și lână. De asemenea, zonele
pomicole au un potențial bun de valorificare sub formă de produse alimentare procesate.
Pescuitul și creșterea peștelui este o activitate care ar trebui mai bine valorificată.
Tabelul 4.19. Situația suprafețelor agricole în cadrul județului

Suprafețe agricole Unitate măsură 2010 2011
Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole ha 463 437
Suprafaţa viilor pe rod – total ha 346 459
72
Suprafețe agricole Unitate măsură 2010 2011

Producţia medie a viilor pe rod – total tone 3185 3948
Suprafaţa viilor pe rod – privat ha 277 306
Producţia medie a viilor pe rod – privat tone 3725 3732
Suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole ha 8320 8371
Suprafaţa cu ape şi bălţi ha 7179 7179
Suprafaţa totală amenajată pentru irigat ha 186 186
Suprafaţa agricolă proprietate privată ha 277763 277964
Suprafaţa arabilă – proprietate privată ha 100127 99922
Suprafaţa păşunilor – proprietate privată ha 98006 96801
Suprafaţa fâneţelor – proprietate privată ha 70936 72522
Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole –
ha 463 437
proprietate privată
Suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole –
ha 8231 8282
proprietate privată
Suprafaţa cu ape şi bălţi – proprietate
ha 958 958
privată
Tabelul 4.20. Situația suprafețelor cultivate în județ

Denumire 2010 2011 UM
Suprafaţa cultivată – totală 63063 68629 ha
Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe – totală 35252 37809 ha
Suprafaţa cultivată cu plante uleioase – totală 601 482 ha
Suprafaţa cultivată cu legume – totală 2394 2479 ha
Suprafaţa cultivată – sector privat 62741 68289 ha
Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe –privat 35097 37637 ha
Suprafaţa cultivată cu plante uleioase – sector privat 600 482 ha
Suprafaţa cultivată cu legume total – sector privat 2389 2473 ha
Suprafaţa cultivată – soc. com. şi soc. agricole
1640 5853 ha
private
Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe -
1029 2806 ha
societaţi comeciale şi societăţi agricole private
Suprafaţa cultivată cu grâu şi secară - societaţi
357 843 ha
comeciale şi societăţi agricole private
Suprafaţa cultivată cu orz şi orzoaică - societaţi
54 224 ha
Suprafaţa cultivată cu legume - societaţi comeciale şi
10 47 ha
societăţi agricole private
Suprafaţa cultivată – exploataţii agricole individuale 61101 62436 ha
Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe –
34068 34831 ha
exploataţii agricole individuale
Suprafaţa cultivată cu plante uleioase exploataţii
545 473 ha
agricole individuale
Suprafaţa cultivată cu legume –exploataţii agricole
2379 2426 ha
individuale
Tabelul 4.21. Producția medie de cereale, legume, fructe și alte plante agricole
Producţia medie de grâu şi secară – total 1947 3615 kg/ha
Producţia medie de grâu şi secară – sector privat 1944 3615 kg/ha
Producţia medie de grâu şi secară – societaţi comeciale
2445 3209 kg/ha
şi societăţi agricole private
73

Producţia medie de grâu şi secară – gospodării ale
1901 3701 kg/ha
populaţiei
Producţia medie de porumb boabe – total 3210 3369 kg/ha
Producţia medie de porumb boabe – sector privat 3213 3366 kg/ha
Producţia medie de porumb boabe – societaţi
2794 3583 kg/ha
Producţia medie de porumb boabe – gospodării ale
3222 3352 kg/ha
populaţiei
Producţia medie de grâu– total 1947 3619 kg/ha
Producţia medie de floarea soarelui – total 1258 1372 kg/ha
Producţia medie de sfecla de zahăr – total 33400 - kg/ha
Producţia medie de tutun – total - 2500 kg/ha
Producţia medie de cartofi – total 6766 14634 kg/ha
Producţia medie de cartofi de toamnă – total 6764 14647 kg/ha
Producţia medie de fructe – expl. agricole individuale 7 18 pom
Producţia medie de mere – gospodării ale populaţiei 6 18 pom
Producţia medie de fructe – sector privat 7 16 pom
Producţia medie de mere – sector privat 6 16 pom
Tabelul 4.22. Producția animală

Numărul de albine total – (familii) 25754 19900 familii
Numărul de bovine total –(capete) 65836 65012 capete
Numărul de porcine total – (capete) 80232 81085 capete
Numărul de ovine total – (capete) 256662 259692 capete
Numărul de caprine total – (capete) 20147 19289 capete
Număr de bovine – sector privat 65828 65005 capete
Număr de porcine – sector privat 80232 81084 capete
Număr de ovine – sector privat 256662 259629 capete
Număr de caprine – sector privat 20147 19289 capete
Număr de albine – sector privat 25754 19900 familii
Număr de bovine – total din exploataţii agricole
62427 59937 capete
individuale
Număr de porcine – total din exploataţii agricole
78611 80691 capete
individuale
Număr de ovine – total din exploataţii agricole
256662 256784 capete
individuale
Număr de caprine – total din exploataţii agricole
19237 18993 capete
individuale
Număr de albine – total din exploataţii agricole
25533 19618 familii
individuale
Producţia totală de carne sacrificată– total agricultură 21,1 27,3 mii t gr. vie
Producţia totală de sacrificată – total agricultură 9,2 8,6 mii t gr. vie
Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă – total agricultură 1520 1558 mii hlitri
Producţia de lână– total agricultură 574 591 t
Producţia de miere – total agricultură (tone) 339 371 t
Producţia totală de carne sacrificată – exploataţii
21,0 20,4 t
Producţia totală de porc (spor + prăsilă) – exploataţii
9,2 8,5 t
Producţia totală de carne sacrificată – sector privat 21,1 27,3 t
Tabelul 4.20 pune în evidență situația suprafețelor cultivate în județ. Se observă

concentrarea producției agricole pe cereale pentru boabe, urmată de producția de legume.
Exploatațiile agricole majoritare sunt individuale, de aproximativ 10 ori mai mari decât cele
74
aflate în cadrul societăților comerciale și societăților agricole private. Acest aspect indică și
productivitatea scăzută a producției agricole, sub 50% față de media UE. Se impune
derularea de programe de instruire a persoanelor din zona rurală pentru a înțelege
beneficiile organizării în asociații, precum și pentru a ști cum să administreze eficient astfel
de forme de organizare. Populația implicată in agricultură este mult peste media UE, fapt ce
indică încă odată nivelul redus al productivității și lipsa mecanizării și industrializării
sectorului agricol. Tabelul 4.21 evidențiază producția medie de cereale, legume, fructe și alte
plante agricole. Valorile prezentate în Tabelul 4.21 arată un randament la producția de
cererale de aproximativ 2 ori mai mic decât media din UE, dar de 1,5 ori mai mare decât
media din România. La producția de cartofi randamentul este de 3 ori mai mic decât media
UE. Este pozitivă creșterea producției agricole în județ, în comparație cu situația la nivel
național, unde se constată o scăderea producţiei agricole, valoarea adăugată brută din
agricultură înregistrând la nivel național o contracţie de 21,2%. Producția animală este pusă
în evidență în Tabelul 4.22. Se observă o menținere relativ constantă a acestei producții.
Datele totuși indică un potențial la nivelul județului pentru dezvoltarea unor unități
productive zonale sau chiar locale pentru procesarea produselor animale și comercializarea
pe piață a unor branduri locale, fapt care ar conduce la o creștere a veniturilor crescătorilor
de animale din județ.
Tabelul 4.23. Parcul de tractoare în județ

Parcul de tractoare agricole fizice – total agricultură
2588 2602 bucăţi
(bucăţi)
Parcul de tractoare agricole fizice – sector privat
2547 2581 bucăţi
(bucăţi)
Parcul de tractoare din județ este preponderent în sectorul privat, lucru care este pozitiv
(Tabelul 4.23). În raport cu suprafața totală agricolă, rezultă un tractor la aproximativ 26 ha.
Această cifră este în principiu adecvată, în condițiile în care un tractor bun poate ara peste
100 ha/zi, la un consum mediu de 16 litri motorină/ha. Ceea ce nu relevă datele este
calitatea parcului de tractoare, deoarece tractoarele mai vechi sau de producție românească
sunt consumatoare de combustibil, ajungând și la 40 litri motorină/ha, adică un cost de 2,5
ori mai mare.
Tabelul 4.24. Indicatori de competitivitate ai producției agricole

Indicele valorii producţiei agricole – faţă de anul
83,8 126,5 %
precedent – total agr.
Indicele valorii producţiei agricole vegetale – faţă de
76,3 136,3 %
anul precedent – total agricultură (procente)
Indicele valorii producţiei agricole animale – faţă de
92,8 115,1 %
anul precedent – total agricultură (procente)
Indicele valorii producţiei agricole – faţă de anul
84,1 127,9 %
precedent – sector privat (procente)
Indicele valorii producţiei agricole vegetale – faţă de
76,2 139,1 %
anul precedent – sector privat (procente)
Indicele valorii producţiei animale – faţă de anul
93,0 115,2 %
precedent – sector privat (procente)
75
Tabelul 4.25. Producția agricolă

Denumire 2010 2011
Vegetală (mii lei) 546541 720810
Producţie agricolă totală pe judeţ
Servicii agricole (mii lei) 626 32
Animală (mii lei) 465639 583295
Se constată o creștere a indicatorilor de competitivitate ai producției agricole (Tabelul 4.24),

atât în sectorul privat cât și în cel de stat, atât în ceea ce privește producția animală cât și în
ceea ce privește producția vegetală. Indicele valorii producţiei agricole arată raportul dintre
valoarea de comercializare a produselor agricole la prețuri curente la perioada curentă și
valoarea de comercializare a produselor agricole la prețuri curente la perioada de referință.
În ceea ce privește producția agricolă a județului, datele sunt prezentate în Tabelul 4.25. Se
observă o creștere relevantă atât la producția vegetală cât și la cea animală, dar serviciile
agricole sunt într-o scădere dramatică. Acest lucru nu reprezintă neapărat un semn negativ,
ci din contră poate la fel de bine să arate faptul că producătorii agricoli sunt capabili să
rezolve diverse activități de arat, semănat, scarificat, lucrări de întreținere a recoltelor,
aplicări de amendamente și îngrășăminte etc. în regie proprie prin achiziționarea de mașini și
utilaje agricole.
4.4 Volumul şi structura importurilor şi exporturilor
În ceea ce privește valoarea importurilor și exporturilor la nivelul județului, datele relevă o

balanță pozitivă și în creștere (Tabelul 4.26). Acest lucru sugerează o îmbunătățire a
potențialului de creștere a competitivității economice la nivelul județului.
Tabelul 4.26. Importuri-exporturi

Valoarea importurilor totale anuale 469982 513840 Mii EURO
Valoarea exporturilor totale anuale 475612 549911 Mii EURO
Soldul balanţei comerţului exterior şi a importurilor + 5630 + 36071 Mii EURO
Tabelul 4.27. Volumul și structura importurilor și exporturilor

255598 279206 Mii EURO;
Maşini, aparate şi echipamente electrice
53,7 50,8 % pe tip
Volumul şi structura
91794 117726 Mii EURO;
exporturilor pe Materii textile şi articole din acestea
19,3 21,4 % pe tip
principalele ramuri de
33258 43858 Mii EURO;
export Mijloace de transport
7,0 8,0 % pe tip
94962 109121 Mii EURO;
Alte produse
20,0 19,8 % pe tip
190510 174291 EURO;
Maşini, aparate şi echipamente electrice
40,5 33,9 % pe tip
87753 106040 EURO;
Metale comune şi articole din acestea
18,7 20,6 % pe tip
Structura importurilor
70598 101828 EURO;
Materii textile şi articole din acestea
15,0 19,8 % pe tip
121121 131681 EURO;
Alte produse
25,8 25,7 % pe tip
Pentru consolidarea situației, trebuie acționat mai mult înspre dezvoltarea de produse și
servicii de nișă, prin creșterea gradului de sofisticare a produselor curente. Acest lucru se
poate realiza prin alianțe strategice de tip „joint venture” între agenții economici din clustere
76
sectoriale și inter-sectoriale pentru o susținere mai puternică a dezvoltării de soluții

inovative proprietare și pentru o susținere adecvată a proceselor de inovare de produs.
Din Tabelul 4.27 rezultă o concentrare a exportului în ramurile industriale producătoare de

componente și aparate electrice, componente pentru mijloace de transport și textile. Sunt
de altfel zonele unde trebuie gândite proiecte integrate de clusterizare în inovarea de
produse cu valoare adăugată ridicată. O situație mai detaliată a importurilor și exporturilor
este pusă în evidență în tabelul 4.28.
Tabelul 4.28. Situația importurilor și exporturilor 2011 (mii EURO)

EXPORT IMPORT
2010 % 2011* % 2010 % 2011* %
TOTAL JUDEȚ 475612 100,0 549911 100,0 469982 100,0 513840 100,0
din care:
Animale vii și produse animale 11468 2,4 12508 2,3 8696 1,9 9362 1,8
Produse vegetale 662 0,1 389 0,1 2556 0,5 5152 1,0
Produse alimentare, băuturi și tutun 1230 0,3 2669 0,5 918 0,2 652 0,1
Materiale plastice, cauciuc și articole
12360 2,6 14402 2,6 64920 13,8 69886 13,6
din aceste materiale
Piei crude și tăbăcite, blănuri și
4360 0,9 3547 0,6 2236 0,5 2097 0,4
produse din piei brute
Produse din lemn, exclusiv mobilier 19406 4,1 20497 3,7 1482 0,3 1182 0,2
Textile și articole din textile 91794 19,3 117726 21,4 70598 15,0 101828 19,8
Încălțăminte, pălării și articole
2816 0,6 2665 0,5 662 0,1 446 0,1
similare
Articole piatră, ipsos, ciment,
2058 0,4 2464 0,4 2011 0,4 1750 0,3
ceramică, sticlă, produse ceramice
Metale comune și articole din
30885 6,5 39162 7,1 87753 18,7 106040 20,7
acestea
Mașini, aparate și echipamente
255598 53,8 279206 50,8 190510 40,6 174291 34,0
electrice
Mijloace și materiale de transport 33258 7,0 43858 8,0 14181 3,0 18148 3,5
Mărfuri și produse diverse 9717 2,0 10818 2,0 23459 5,0 23006 4,5
* date nedefinitive
4.5 Analiza sintetică pe zone potențiale de dezvoltare
Pe zone de dezvoltare, orașul Bistriţa și 12 comune din jur (Monor, Sieuţ, Sieu, Cetate,
Mărisel, Budacu de Jos, Șieu Măgherus, Livezile, Josenii Bârgăului, Prundu Bârgăului, Bistriţa
Bârgăului, Tiha Bârgăului) au cea mai mare contribuţie la economia judeţului, cu aproximativ
79% din cifra de afaceri. În această zonă activează aproximativ 70% din agenții economici ai
județului.
O altă zonă de dezvoltare este orașul Năsăud și 11 comune din jur (Dumitra, Nimigea,
Rebrișoara, Rebra, Pârva, Feldru, Salva, Zagra, Coșbuc, Telciu, Romuli), însă cu o contribuţie
redusă în economia judeţului deși orașul Năsăud are tradiţie în prelucrarea maselor plastice
și în industria textilă. În această zonă sunt înregistrate aproximativ 10% din totalul pe
firmelor din judeţ, cu aproximativ 6% din cifra de afaceri a județului. În orașul Năsăud au fost
atrase investiţii directe străine în industria electronică și electrotehnică, însă zona se
confruntă cu lipsa acută de forţă de muncă specializată dar și cu o infrastructură industrială
necorespunzătoare.
77
A treia zonă cu potențial de dezvoltare este orașul Beclean și 15 comune din proximitate
(Chiochiș, Matei, Nușeni, Șieu Odorhei, Sintereag, Braniștea, Petru Rareș, Ciceu Mihăiești,
Ciceu Giurgești, Negrilești, Uriu, Chiuza, Căianu Mic, Spermezeu, Târlișua). Și această zonă
are însă o contribuţie modestă la dezvoltarea economică a judeţului, cu aproximativ 9% din
cifra de afaceri din județ și aproximativ 10% din agenții economici, preponderent localizați în
orașul Beclean (85% din cifra de afaceri a zonei). Singura comună unde există o activitate
economică mai relevantă este Petru Rareș.
A patra zonă cu potențial de dezvoltare economică este orașul Sângeorz Băi și 9 comune din
vecinătate (Ilva Mică, Leșu, Măgura Ilvei, Poiana Ilvei, Ilva Mare, Lunca Ilvei, Maieru, Rodna,
Șanţ). Este zona care se dovedește cea mai slabă sub aspect antreprenorial, fiind cu mult sub
potențialul natural de care dispune, precum ar fi izvoarele de ape minerale cu potenţial
terapeutic, zonele Rodna cu Parcul Naţional Munţii Rodnei, Valea Vinului, Valea Blaznei care
pot fi valorificate turistic (turism tematic, turism montan, agroturism). În aceasta zonă sunt
înregistrate aproximativ 7% din numărul agenților economici din judeţ, cu o cifră de afaceri
sub 6% din total la nivel de județ. În această zonă se poate dezvolta și industria lemnului, dar
nu la nivel de produse primare, ci în industria mobilei de lux, cu valoare adăugată ridicată. De
asemenea, diversitate de fructe de pădure, plante medicinale si vânat, pot fi valorificate
superior pentru export. O prioritate în această zonă este și dezvoltarea infrastructurii de
bază. Concentrarea activității economice se întâmplă în orașul Sângeorz Băi și în comuna
Maieru.
A cincea zonă de referință a județului este cea concentrată în jurul comunei Teaca. Este zona
care nu dispune de nici o concentrare urbană, fiind de altfel și zona cu cele mai puţine
societăţi comerciale, indicatorii economici la nivelul județului fiind foarte scăzuți
(aproximativ 1% din cifra de afaceri a județului, cu 3% din totalul agenților economici). Zona
include comunele Urmeniș, Milaș, Teaca, Galaţii Bistriţei, Silivașu de Câmpie, Miceștii de
Câmpie, Sînmihaiu de Câmpie, Budești și Lechinţa. Condițiile naturale sunt favorabile pentru
pomicultură, viticultură și agricultură. Este o zonă adecvată pentru dezvoltarea fermelor și
exploataţiilor agricole de dimensiuni mari și dezvoltarea micro-întreprinderilor pentru
procesarea produselor agricole.
Din punct de vedere al localizării geografice, se constată particularități semnificative între

cinci mari zone de dezvoltare ale județului. În acest sens, se justifică fundamentarea unei
strategii personalizate pe fiecare zonă și eventual sub-zone la nivelul fiecărei zone. Dacă se
corelează structura calificărilor resursei umane și distribuția geografică a acesteia, se ajunge
la concluzia că pentru creșterea competitivității economice a județului trebuie pornite o
serie de proiecte ample de calificare și specializare a resursei umane, personalizat pe cele
cinci zone de dezvoltare potențială. Lipsurile constatate la nivelul infrastructurii de bază,
calificării resursei umane și structurii populației, mediului de afaceri etc., este necesară
aplicarea de proiecte majore integratoare, compuse din sub-proiecte sectoriale corelate
între ele, cu particularități specifice zonelor și eventual sub-zonelor de dezvoltare.
Clusterizarea la nivelul ramurilor industriale puternic încorporate în județ trebuie văzută ca o

prioritate. Dezvoltarea de soluții proprietare în parteneriat la nivelul clusterelor este o altă
prioritate (produse din sticlă, plastic și metal cu inteligență încorporată). Se recomandă în
acest sens și dezvoltarea în parteneriat între agenții economici din zona industrială a unui
78
institut inter-disciplinar de cercetări aplicate. Trebuie atrași în județ mai mulți cercetători de
înaltă clasă în domenii similare cu ramurile industriale puternic consolidate în economia
județului. De asemenea, mediul economic și administrația trebuie să susțină dezvoltarea
învățământului universitar tehnic în județ, prin dezvoltarea unor specializări cu puternic
caracter vocațional pe specificul activității industriale din zonă – astfel se reduce migrația
populației tinere înalt calificate.
Traziția de la fabricația tradițională la fabricația inteligentă este un alt demers care poate
conduce la creșterea competitivității economice a județului (ex. creșterea automatizării
producției, monitorizarea producției prin sisteme ITC, sisteme integrate de monitorizare și
control pe lanțul valorii etc.).
Prelucrarea lemnului trebuie orientată accentuat pe realizarea de produse cu valoare

adăugată ridicată, precum ar fi mobila de lux și mobila inteligentă (de nișă) și redus exportul
de material lemnos prelucrat primar.
Industrializarea sectorului agricol trebuie să devină o altă prioritate a județului. Trebuie

gândite proiecte integrate prin care producția agricolă și animală din județ și din județele
învecinate să poată fi prelucrată local în micro și mini întreprinderi cu specific pentru
producția alimentară, cu dezvoltarea de branduri locale. La aceasta se poate adăuga
prelucrarea fructelor de pădure. De asemenea, județul dispune de un potențial natural și
cultural cu elemente de unicitate la nivel mondial care este încă neexploatat într-o formulă
integrată și sistematică. Turismul tematic, cultural și agro-turismul nu este valorizat suficient.
Strategiile de creștere a competitivității economice a județului trebuie să urmeze logica din

Figura 4.4.
Figura 4.4. Abordarea strategiilor pentru creșterea competitivității economice a județului
Trebuie atrase în județ fonduri de investiții și trebuie făcute demersuri la nivel național
pentru dezvoltarea diverselor scheme de susținere a riscului în cazul proiectelor de inovare
de produs (scheme de garantare, scheme de contra-garantare, fonduri de risc public-privat,
etc.). Firmele trebuie să-și dezvoltate capacitatea de inovare prin instruirea pe scară largă a
79
resursei umane în aspecte referitoare la evaluarea valorii de piață a produselor noi,

fezabilitate tehnică, planuri operaționale, planuri financiare, planuri de risc, planuri de
marketing, planuri de vânzare, dezvoltarea rețelelor de distribuție, managementul
produselor, tehnici de inovare etc.
Pentru creșterea potențialului zonelor de dezvoltare trebuie fundamentate strategii specifice

„oceanului albastru”. De exemplu, pentru o zonă periferică, preponderent rurală și izolată,
strategia „oceanului albastru” înseamnă:
 Eliminarea unor factori negativi majori (ex. conectarea zonei la zonele dezvoltate
pentru colaborare, instalând o rețea internet; exploatarea densității reduse a
populației prin promovarea agriculturii eco și a eco-turismului)
 Reducerea unor factori negativi (ex. crearea infrastructurii de acces și a punctelor
logistice de aprovizionare; promovarea inovării incluzive pentru electricitate,
confortul domestic, apă potabilă – micro-hidrocentrale, micro-centrale eoliene de
fermă, rezervoare cu gaz, pompe pentru apă de la adâncime, stații de epurare, fose
septice ecologice, etc.)
 Crearea unor avantaje pentru diferențiere (ex. specializarea localnicilor pentru
exploatarea tradițiilor locale, culturii, istoriei și mediului pentru turismul tematic;
producția de produse eco cu brand-uri locale; utilizarea avantajelor locale pentru
servicii inovative în sănătate; promovarea facilităților astfel încât evenimente
științifice, culturale și sociale să se deruleze în aceste zone – într-un mediu rural
pitoresc)
 Creșterea punctelor tari (ex. diversificarea unor brand-uri locale; cooperarea cu
centrele urbane avansate în industrii creative și cunoaștere pentru a îmbunătăți eco-
agricultura, eco-turismul, inovațiile incluzive și culturale – ex. cu instituțiile de
învățământ superior din Cluj-Napoca; construirea de fabrici de micro-producție în
sectorul eco-alimentar; calificarea localnicilor pentru diversificarea agriculturii;
calificarea localnicilor pentru activități industriale în producția produselor agro-
alimentare; dezvoltarea unor parcuri tematice pentru vacanțe)
Într-o formă similară se poate aplica strategia „oceanului albastru” pentru zonele orientate
pe producția industrială, pentru zonele orientate pe turism, pentru zonele mono-industriale
în decădere, pentru zonele cu potențial natural, etc.
Atragerea investițiilor directe este un alt element de consolidare a județului sub aspectul
competitivității economice. Orice investiție străină directă rezolvă pe termen scurt și mediu
diverse probleme sociale și aduce elemente de cunoaștere în zonă. Pentru a crește
atractivitatea acestor investiții este necesară dezvoltarea învățământului liceal și postliceal
de tip vocațional în diverse ramuri industriale. În acest sens, administrația și agenții
economic mari au un rol major. În plus, dezvoltarea parteneriatelor strategice cu zone din
țări care au deja investiții în județ este necesară.
80
Capitalul uman și valorizarea acestuia
 CAPITOLUL 5
Capitalul uman şi valorizarea acestuia
5.1 Structura populaţiei şi distribuţia acesteia în teritoriu

Conform statisticilor recente, numărul oficial total al locuitorilor județului Bistrița-Năsăud
este de 316.014 persoane, în scădere lentă dar continuă. Din cauza fenomenului emigrației
care nu poate fi măsurat exact prin mijloace legale, numărul real al persoanelor din județ s-ar
putea să fie semnificativ mai mic. Pentru anul 2012, raportul femei – bărbați era de 1.015 (în
ușoară creștere, în 2001 fiind 1.012 iar în 2009 de 1.013).
În anul 2012 în mediul urban locuiau 118.931 persoane, în timp ce în mediul rural locuiau
197.083 persoane. Raportul urban – rural este într-o creștere ușoară, de la 0.581 în 2001 la
0.591 în 2009 și 0.603 în 2012. Raportul femei – bărbați, pentru mediul urban, avea valoarea
1.059 în 2012 – în creștere de la 1.044 în 2001 și 1.053 în 2009, în timp ce pentru mediul
rural avea valoarea 0.989 în 2012 – în scădere de la 0.993 în 2001 și 0.991 în 2009.
Tabelul 5.1.1. Populația totală a județului Bistrița-Năsăud

2001 2009 2010 2011* 2012*
Locuitori Total 326161 317205 317247 316834 316014
Femei 164079 159693 159801 159734 159209
Bărbați 162082 157512 157446 157100 156805
Mediu urban 119962 117871 118437 119002 118931
Mediu rural 206199 199334 198810 197832 197083
Urban Femei 61291 60478 60839 61271 61190
Bărbați 58671 57393 57598 57731 57741
Rural Femei 102788 99215 98962 98463 98019
Bărbați 103411 100119 99848 99369 99064
Conform datelor parțiale ale recensământului din 2011, structura populației județului pe
etnii este următoarea: români – 89,9% (față de 90,4% în 2001), maghiari – 5,3% (față de 6,4%
în 2001), germani – 0,2% (tot 0,2% în 2001), rromi – 4.4% (față de 2,7% - în creștere
semnificativă).
Structura pe criterii de religie este următoarea: ortodocși – 82,3% (în scădere accentuată față
de 2001, când erau 90,4%), reformați – 4,3% (față de 5,1% în 2001), penticostali – 7,4% (față
de 4,9%), greco-catolici – 2,0% (față de 2,8% în 2001), romano-catolici – 1,1% (față de 1,3% în
2001) și fără religie sau de alte religii (sub 1% fiecare).
Defalcarea populației județului pe grupe de vârstă și raport urban-rural este evidențiată în
tabelul următor. Ponderea din totalul populației deținută de contingentele tinere este în
scădere constantă, de la 40,3% în 2009 la 38,4% în 2012. Putem remarca o creștere
semnificativă a raportului urban-rural pentru vârstele tinere (de exemplu de la 0,43 la 0,64
pentru populația sub 4 ani). În mediul urban putem remarca o creștere a numărului
81
populației sub 10 ani, dar putem remarca și o creștere ușoară a numărului populației
vârstnice în mediul rural.
În mediul urban se poate constata o scădere accentuată a populației între 10 și 19 ani (în
scădere cu 46% față de 2001 pentru grupa 10-14 ani și cu 41% pentru grupa 15-19 ani). Acest
aspect poate avea un impact negativ în viitorul apropiat asupra liceelor și universităților din
regiune, prin reducerea semnificativă a potențialilor elevi respectiv studenți.
Tabelul 5.1.2. Populația județului Bistrița-Năsăud pe grupe de vârste

2001 2009 2010 2011* 2012*
0-4 ani total 20.001 17331 17426 17282 17116
urban 6.057 6684 6871 6769 6683
rural 13.944 10647 10555 10513 10433
raport urban-rural 0.43 0.63 0.65 0.64 0.64
5-9 ani total 21.020 18045 17720 17452 17192
urban 6.535 5577 5674 5952 6135
rural 14.485 12468 12046 11500 11057
10-14 ani total 26.804 18994 18991 18908 18760
urban 10.865 6091 6004 5926 5844
rural 15.939 12903 12987 12982 12916
15-19 ani total 26.409 21439 19912 19408 18713
urban 10.999 7861 7037 6786 6442
rural 15.410 13578 12875 12622 12271
Ponderea din totalul populaţiei, 40,3 39,7 39,1 38,4
deţinută de contingentele tinere %
Populaţia în Total 197,3 204,6 207.6 210.1 209.5
vârstă de Bărbaţi 101,8 108.2 109.6 110.7 110.6
muncă (mii
persoane) Femei 95.5 96.4 98.0 99.4 98.9
60-64 ani total 14.410
urban 3.573 4703 5279 5752 6281
rural 10.837 10239 10554 10651 10748
65-69 ani total 14.056 12562 12294 12645 12611
urban 2.940 3139 3151 3367 3498
rural 11.116 9423 9143 9278 9113
82
2001 2009 2010 2011* 2012*

70-74 ani total 11.537 11336 11550 11163 11315
urban 2.196 2563 2676 2598 2693
rural 9.341 8773 8874 8565 8622
75-79 ani total 8.386 9306 9148 9266 9085
urban 1.576 1851 1879 1972 1928
rural 6.810 7455 7269 7294 7157
80-84 ani total 3.354 5448 5599 5732 6011
urban 710 1077 1131 1139 1216
rural 2.644 4371 4468 4593 4795
85 şi peste total 1.938 2882 3085 3220 3353
urban 511 626 654 708 722
rural 1.427 2256 2431 2512 2631
Ponderea din totalul populaţiei, 13,1 13,1 13,3 13,4
deţinută de populaţia vârstnică %
Analizând ponderea, din totalul populației, deținută de populația în vârstă, se poate sesiza o
relativă constanță pentru contingentele 65-69 și 70-74 ani, dar o creștere semnificativă
pentru contingentele 80-84 ani (de la 1,03% în 2001 la 1,72% în 2009 și 1,90% în 2012) și >85
ani (de la 0,59% în 2001 la 0,91% în 2009 și 1,06% în 2012).
5.2 Evoluţia populaţiei şi alte aspecte demografice

Datele privind evoluția populației sunt sintetizate în tabelul următor. Sporul natural al
populației a fost ușor pozitiv până în 2010, înregistrând o valoare negativă (-13) în anul 2011.
Sporul natural în mediul urban s-a menținut aproximativ constant, însă în mediul rural
acesta a fost negativ și în descreștere (-418 în 2011 față de -242 în 2009 și +204 în 2001).
Principala cauză a îmbătrânirii populației poate fi considerată ca fiind consecința reducerii
numărului de nașteri, dar – analizând tabelul anterior – putem estima o creștere a speranței
de viață analizând procentele contingentelor vârstnice raportate la totalul populației, care
este și ea o cauză a îmbătrânirii populației. Un alt factor care accentuează îmbătrânirea
populației este migrația externă (populație tânără aflată neoficial la lucru în străinătate), dar
nu există în prezent o bază legală de stabilire a valorilor exacte pentru acest fenomen.
Numărul de nașteri, în mediul urban, s-a menținut relativ constant (cu un vârf în 2010), dar s-
a diminuat semnificativ în mediul rural (de la 2696 nașteri în 2001 la 2266 în 2009 și 2018 în
2011).
Se poate constata o diminuare semnificativă a deceselor copiilor în vârstă de sub un an, în
83
special în mediul rural (de la 68 de cazuri în 2001 la 37 în 2009 și 25 în 2011).
Tabelul 5.2. Sporul natural al populației în județul Bistrița-Năsăud

2001 2009 2010 2011
Născuți total 3874 3608 3528 3260
urban 1178 1342 1408 1242
rural 2696 2266 2120 2018
Decedați total 3300 3306 3330 3273
urban 808 798 880 837
rural 2492 2508 2450 2436
Spor natural total +574 +302 + 198 - 13
urban +370 + 544 + 528 + 405
rural +204 -242 -330 - 418
Decedați în vârstă sub 1 an total 68 37 32 25
urban 11 10 10 10
rural 57 27 22 15
5.3. Educația
Învățământul preuniversitar (sursa: http://www.isjbn.ro/)
Scopul rețelei de servicii de învăţământ din judeţul Bistriţa-Năsăud este "formarea de tineri
bine pregătiţi, cu o personalitate bine conturată, capabili să se adapteze noilor cerinţe care se
impun ca urmare a aderării ţării noastre la U.E." (Planul Managerial Anual 2012-2013, ISJ
Bistrița-Năsăud)
Şcolile au datoria de a asigura structuri clar definite, relaţii bazate pe încredere şi respect
reciproc, cadrul optim pentru elevi, beneficiarii direcţi ai actului educațional, condiții care să
catalizeze implicarea activă şi creativă a acestora în rezolvarea problemelor specifice, în
formarea lor ca cetăţeni responsabili ai societăţii.
În perioada 2012-2013 activitatea instructiv educativă din judeţul Bistriţa-Năsăud se
desfășoară în 398 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din care: 119 unităţi de
învăţământ cu personalitate juridică şi 279 structuri de învăţământ (arondate unităţilor
independente).
Aceste unităţi funcţionează cu un număr total de 5364 posturi, din care: 4048,5 posturi
personal didactic; 406,5 posturi personal didactic auxiliar şi 909 posturi personal nedidactic,
pe cele 2 forme de finanţare – Consiliile Locale, Consiliul Judeţean, iar prin fonduri de la
M.E.C T.S. sunt finanţate 104 posturi din care 71,5 posturi personal didactic, 9,5 posturi
personal didactic auxiliar şi 23 posturi personal nedidactic.
Odată cu scăderea demografică în segmentul 10-19 ani, în special în mediul urban, așa cum
arată situațiile statistice în ultimii cinci ani, s-a înregistrat o scădere treptată atât la nivelul
numărului de elevi cât și privind numărul de cadre specializate din sistem. Aceste aspecte
sunt de luat în considerare având în vedere bogăția resurselor județului și potențialul divers
84
de dezvoltare, marcat de o densitate scăzută a populației și de tendințele actuale de scădere

și îmbătrânire a populației care expun la riscuri regenerarea economică și afirmarea la nivel
regional a județului Bistrița-Năsăud.
Structura reţelei şcolare aferente anului școlar 2012-2013 este sintetizată în tabelul următor:
Tabelul 5.3.1. Structura reţelei şcolare în județul Bistrița-Năsăud, 2012-2013
Reţeaua şcolară Total din care: Urban Rural
2011-2012 Judet PJ Struct PJ Struct PJ Struct
Gradinita 137 13 124 12 25 1 99
Școli I-IV 117 117 12 105
Școli I-VIII 106 70 36 12 1 58 35
Grup Scolar 15 15 7 8
Liceu 12 12 11 1
Grup Scolar (IS) 1 1 1
C.S.E.I. 4 4 4
Scoli 392 115 277 47 38 68 239
Cluburi 5 3 2 3 2
Palat 1 1 1
Unitati Scolare 398 119 279 51 38 68 241
Ccd 1 1 1
C.J.R.A.E. 1 1 1
ISJ 1 1 1
Total Retea : 401 122 279 54 38 68 241
Resursele umane, atât ca număr cât și ca pregătire, sunt cruciale pentru dezvoltarea
inteligentă și sustenabilă a teritorului pe care trăiesc și, prin mentalitate, capacitate
instituțională și potențial economic, dețin un rol esențial în asigurarea cadrului incluziv al
dezvoltării. Redresarea relativă din ultimii ani a tendințelor de creștere a segmentului 0-4 ani,
în speial în mediul urban, aduce speranța unei redresări treptate a situației. Pe de altă parte,
aceste tendințe solicită sprijinirea tinerelor familii prin măsuri locale, în lipsa unor politici
specifice la nivel național.
Fig. 5.3.1. Evoluția numărului de posturi din învățământul județean în perioada 2008-2012
Statistică număr de posturi / ani şcolari
5900
5800
5700
5600
5500
5400
5300
5200
5100
5000
4900
4800
2008 - 2009 2009 - 2010 2010 - 2011 2011 - 2012
Număr de posturi 5824 5531 5266 5171
85
În urmarea cursurilor de-a lungul procesului educațional, factorul descreșterii demografice

este agravat de cel privind condițiile economice din mediul rural, în special în etapele liceală
și postliceală. Dacă raportul între populația urbană și cea rurală este situat între 0,45 și 0,52
privind segmentele 10-15 și 15-19 ani, raportul între elevii din mediul urban și cei din mediul
rural în etapele gimnazială și liceală înregistrează o creștere bruscă de la 0, 53 spre 4, 37.
Aceste discrepanțe sunt reflectate în tabelul de mai jos:
Tabelul 5.3.2. Situația elevilor la începutul anului școlar 2011 - 2012

Numar clase Numar elevi
Clasa Total Urban Rural Total Urban Rural
Gradinite 543 164 379 11495 4376 7119
Clasa I 184.83 54.08 130.75 3254 1130 2124
Clasa a-II-a 185.75 53.59 132.16 3419 1161 2258
Clasa a-III-a 186.83 50.75 136.08 3242 1055 2187
Clasa a-IV-a 193.59 57.58 136.01 3431 1162 2269
Total primar 751 216 535 13346 4508 8838
Clasa a-V-a 172.5 46 126.50 3516 1168 2348
Clasa a-VI-a 165.5 47 118.50 3380 1168 2212
Clasa a-VII-a 165 48 117.00 3294 1125 2169
Clasa a-VIII-a 170 54 116.00 3234 1195 2039
Total gimnazial ZI 673 195 478 13424 4656 8768
Clasa a-V-a 0.5 0.5 12 12
Clasa a-VI-a 0.5 0.5 14 14
Clasa a-VII-a 0.5 0.5 18 18
Clasa a-VIII-a 0.5 0.5 15 15
Total gimnazial FF 2 2 0 59 59 0
Clasa a-IX-a 124 97 27 3616 2822 794
Clasa a-X-a 109 86 23 2914 2330 584
Clasa a-XI-a 108 92 16 2809 2385 424
Clasa a-XII-a 85 76 9 2145 1907 238
426 351 75 11484 9444 2040
Cl a-XII-a ruta prog. 16 11 5 390 266 124
Cl a-XIII-a ruta prog. 24 17 7 525 381 144
40 28 12 915 647 268
Total liceu zi 466 379 87 12399 10091 2308
Clasa a-IX-a 4 3 1 110 82 28
Clasa a-X-a 6 4 2 137 91 46
Clasa a-XI-a 7 3 4 166 58 108
Clasa a-XII-a 3 1 2 98 36 62
Clasa a-XIII-a 4 1 3 143 44 99
24 12 12 654 311 343
Cl a-XII-a ruta prog. 10 6 4 326 208 118
Cl a-XIII-a ruta prog. 11 7 4 321 204 117
Cl a-XIV-a ruta prog. 18 8 10 455 195 260
39 21 18 1102 607 495
Total liceu seral 63 33 30 1756 918 838
86
Numar clase Numar elevi

Clasa Total Urban Rural Total Urban Rural
Clasa a-IX-a F.F. 1 1 21 21
Clasa a-X-a F.F. 2 1 1 46 25 21
Clasa a-XI-a F.F. 0 0
Clasa a-XIII-a F.F. 0 0
Total liceu F.F. 3 1 2 67 25 42
Stagiu de pregătire
practica 7 3 4 144 50 94
An de completare
An de completare
seral I 2 2 51 51
An de completare
seral II 3 3 56 56
Total an completare 5 5 0 107 107 0
A doua sansa -
primar 3 3 50 50
A doua sansa -
sec.infererior 3 3 63 63
6 6 0 113 113 0
Postliceala 6 6 173 173
Postliceala taxa 3 3 76 76
TOTAL 2528 1013 1515 53159 25152 28007
Invatamant special 84 84 668 668
TOTAL GENERAL 2612 1097 1515 53827 25820 28007
Invatamant special
Gradinite 8 50
Primar 17 101
Gimnazial 42 321
Gimnazial IX-X
Liceu 11 136
SAM IV 5 41
an de completare 1 19
Total 84 668
Aspectele privind relația între scăderea treptată a populației și tendințele populației școlare
la nivelul județului sunt prezentate în Fig. 5.3.2. iar cele privind evoluția raportului populației
școlare în mediile rural și urban în Fig. 3.3.3.
Acestea trebuie privite și în raport cu structura teritorială a dotărilor de învățământ; rețeaua
echilibrată de dotări care acoperă în general bine rețeaua de așezări rurale, considerată
împreună cu tendințele crescătoare a populației, constituie bazele pentru pregătirea și
inițierea unei politici de antrenare a tinerilor din mediul rural către studiile liceale și
universitare. O asemenea abordare ar putea conlucra în timp cu trecerea de la măsuri de
incluziune de natură exclusiv socială la soluții care să alinieze grupurile sociale cu probleme
în activități economice orientate către profit.
87
Fig. 5.3.2. Evoluția populației școlare între anii 2008-2012 la nivelul Județului Bistrița-Năsăud
Statistică populaţie şcolară/

ani şcolari
56806
57000
56500 56137
55857
56000
55500
55000
54500
53822
54000
53500
53000
52500
52000
2008 - 2009 2009 - 2010 2010 - 2011 2011 - 2012
Fig. 5.3.3. Evoluția raportului populației școlare pe mediile rural și urban între anii 2008-2012
la nivelul Județului Bistrița-Năsăud
Statistică după mediul de

provenienţă
31000
30000
29000
Număr elevi
28000
27000
26000
25000
24000
23000
2008 - 2009 2009 - 2010 2010 - 2011 2011 - 2012
Rural 30018 30296 29472 28002
Urban 26119 26510 26385 25820
Distribuția echilibrată a sistemului de dotări de învățământ pe teritoriul județului sprijină o

implementare concertată a politicii de susținere a atragerii tinerilor din mediul rural în
procesul de extindere a perioadei de instruire cu etapa liceală și încurajarea accesării studiilor
universitare.
88
Fig. 5.3.4. Rețeaua de dotări de învățământ în cadrul județului Bistrița-Năsăud
Activitatea de educație formală și non-formală a îmbrăcat o largă suită de proiecte educative

naţionale şcolare şi extraşcolare, la nivelele local și național:
 Proiectul “ Prietenii lecturii „ Colegiul Naţional „ P.Rareş” Beclean

 Proiectul „ In lumea basmului” Colegiul Naţional „ P.Rareş” Beclean
 Proiectul „ Litere sonore „ Clubul Copiilor Năsăud
 Proiectul „ Comori de aur Folclorul romanesc” C.S.E.I. Beclean
 Concursul naţional de muzică cultă românească” Sigismund Toduţă” Liceul de Muzică
 Concursul Naţional de ecologie “ Ovidiu .Bojor „ Palatul Copiilor Bistriţa
 Concursul Naţional de fizică „ Universul Einstein „ Palatul Copiilor Bistriţa
 Concursul Naţional de Informatică „ Generaţia Info „ Palatul Copiilor Bistrita
 Campionatul Internaţional de GO juniori Palatul Copiilor Bistriţa
 Concursul Naţional „ Inimă lângă inimă de român „ Gr.Şc. „ L.Rebreanu „ Maieru
 Concursul Naţional „ Predare şi învăţare interactivă „ Col. Naţ.” P.Rareş „ Beclean
Elevii din județ au participat și câștigat numeroase premii la: Olimpiada de meşteşuguri
artistice tradiţionale, Concursurile Naţionale de Proiecte de Mediu, de Proiecte Antidrog
89
« Impreună », de ”Educaţie rutieră-educaţie pentru viaţă”, de creație “Reviste şcolare şi

jurnalistică “ și “ Tinere Condeie” , “Cu viata mea, apar viata”, « Europa de mâine », “
Creeaza-ti mediul !”, Festivalul judeţean de teatru şcolar “Thalia”, Ediţia a VI a.
I.Ș.J. Derulează dicerse activităţi educative regionale, interjudeţene şi judeţene:
 Festivalul de colinde şi obiceiuri de iarnă “ Raza soarelui” Inspectoratul Şcolar Judeţean

 Simpozionul “Rolul şcolii, părinţilor şi comunităţii locale în prevenirea consumului de
droguri” Inspectoratul Şcolar Judeţean
 Proiectul “ Dialogul artelor, dialogul liceelor” Inspectoratul Şcolar Judeţean
 Tabara interjudeţeană” Educaţie pentru sănatate” Palatul Copiilor
 Tabara interjudeţeană de voluntariat Palatul Copiilor
 Concursul de ştiinţe dedicat elevilor cu C.E.S. “ Cunoaştere. Educaţie, Sârguinţă ”
 Şc.Gen. ‘ Ştefan cel Mare”
 Concursul “ Eu cred că poţi.Tu dovedeşte ! “ Sc.Gen.”Ştefan cel Mare “
 Concursul de matematică “ Gr.Herinean “ Sc.Gen. Galaţii- Bistriţei
 Proiectul “ Planeta sufera, să o salvăm “ Şc.Gen.Viişoara
 Proiectul “ Educaţia pentru timpul liber al copiilor “ Clubul Copiilor Beclean
 Proiectul “ Aspecte etnografice în comunităţile tradiţionale” Liceul de Muzică
 Expoziţie concurs de reviste şcolare “ Esentze” C.N. ” P.Rareş “
 Proiectul “ Lada de zestre” Gr.Şc. » L.Rebreanu “ Maieru
 Concursul de matematică « Sfinx XXI » Şc.Gen.Mărişelu
 Bursa ofertei educaţionale /Preuniversitaria
O largă sută de activități au fost organizate de către I.S.J. în parteneriat educaţional:
 « Săptămâna Educaţiei Globale »

 “Săptămâna Europeană a Siguranţei rutiere”
 “Săptămâna Naţională a Siguranţei Rutiere”
 „Festivalul Naţional al şanselor tale”
 „ Săptămâna prevenirii criminalităţii”
 Concursul Naţional ” Mesajul Meu Antidrog”
 Marsul antidrog “ Nu bea, nu fuma, nu te droga!”
 Activităţile înscrise în Planul de măsuri privind prevenirea consumului de substanţe
 Programul Naţional “ Educaţie pentru sănătate în şcoala românească“ derulat in 45
unităţi de învăţământ; 2633 elevi implicaţi în activităţi curriculare; 10.430 elevi implicaţi
în activităţi extraşcolare
 Activităţi ecologice şi de protecţia mediului derulate în 230 unităţi de învăţământ; 857
elevi implicaţi în activităţi curriculare; 40.200 elevi implicaţi în activităţi extraşcolare
 Proiectul naţional „Igiena în şcoală şi acasă ” derulat în unităţile de învăţământ
 Bistriţa-Bârgăului Nr.1 , Bistriţa’Bârgaului Nr. 2, Mureşenii-Bârgăului, Măgura Ilvei,
Ş.A.M. Leşu, Budacu de Jos, Mititei, Nuşeni, Nuşeni-Beudiu, Lechinţa, Viişoara, Rusu-
Bârgăului, Susenii-Bârgăului, Gersa, Telcişor, Perişor, Căianu Mic, Dobric, Ciceu-
Mihăieşti, Şieu
 Proiectul POSDRU „ Oferte educaţionale extraşcolare pentru formarea unui stil de viaţă
sănătos „ derulat in peste 100 de unităţi de învăţământ. La concursurile locale şi
judeţene au participat 500 elevi., iar 40 cadre didactice şi 40 directori au urmat modulul
de formare
90
 Apreciem pozitiv implicarea unităţilor şcolare în realizarea de proiecte şi parteneriate

educaţionale prin care au contribuit la creşterea şi diversificarea ofertei educaţionale şi
la promovarea imaginii şcolii în judeţ şi în ţară.
Principalele programe naționale de sprijinire a educației derulate în anul școlar 2011-2012 în
cadrul județului sunt:
 Programul EURO 200 în cadrul căruia au participat 364 de elevi (din învățământul primar,
gimnazial și liceal);
 Programul “BANI DE LICEU” unde au depus cereri pentru participare 3094 de elevi;
 In anul 2011 au fost înscrişi în acest program şi au beneficiat de 200 euro un număr de
364 elevi (din clasele a X-a – a XIII-a);
 Programul “Corn si lapte” de care au beneficiat 35.788 elevi şi copii.
Priorităţile strategice ale I.Ş.J. Bistriţa-Năsăud în anul şcolar 2012-2013 se orientează spre:
 Asigurarea unui act educaţional de calitate, compatibil cu tendinţele manifestate în acest
domeniu în U.E.;
 Formarea resurselor umane;
 Managementul şcolar şi evaluarea instituţională;
 Descentralizarea reală a învăţământului preuniversitar.
Planul de management în vederea realizării priorităților strategice se bazează pe:

 Asigurarea calităţii proceselor de predare-învăţare-evaluare şi a serviciilor educaţionale
în vederea atingerii standardelor existente în U.E. în acest domeniu.
 Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi
profesională a elevilor.
 Reconstrucţia învăţământului din mediul rural atât în privinţa componentei ce ţine de
resursele umane implicate, cât şi în privinţa componenţei ce ţine de baza materială.
 Dezvoltarea unui învăţământ profesional şi tehnic în strânsă legătură cu nevoile de forţă
de muncă ale judeţului, în vederea unei inserţii sporite a absolvenţilor pe piaţa forţei de
muncă.
 Asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie prin proiecte şi programe de protecţie şi
susţinere educaţională.
 Investiţii în educaţie, în formarea şi perfecţionarea continuă a personalului didactic şi a
managerilor instituţiilor şcolare.
 Întărirea rolului şcolii prin gestionarea eficientă a resurselor umane şi materiale şi
realizarea de activităţi extracurriculare şi programe de cooperare internaţională.
 Dezvoltarea relaţiilor comunitare prin proiecte educaţionale şi proiecte de cooperare
europeană.
 Dezvoltarea unui management de calitate în învăţământ.
Domeniile funcționale pe care se axează implementarea sunt: structura curriculara, resursele,

relațiile comunitare și managementul.
Aferent aspectelor curriculare, obiectivele strategice sunt:

 Implementarea curriculum-ului naţional la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, al
fiecărei catedre, al fiecărui cadru didactic şi asigurarea corelaţiei dintre acesta şi CDS.
91
 Încurajarea unităţilor de învăţământ în dezvoltarea de grupe şi clase de studiu în care

activitatea să se desfăşoare pe baza metodelor alternative.
 Consilierea şi susţinerea unităţilor de învăţământ particulare pentru a se integra în
sistemul naţional de învăţământ şi pentru a-şi diversifica oferta educaţională la nivelul
comunitar local.
 Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional.
 Monitorizarea şi evaluarea programelor destinate participării la educaţie, pe baza unor
indicatori specifici (rată de participare, grad de cuprindere, rată de abandon).
 Constituirea, repartizarea în teritoriu, monitorizarea activităţii grupelor de elevi capabili
de performanţă.
 Analiza criteriilor folosite de unităţile şcolare la stabilirea curriculum-ului şi relaţia dintre
curriculum-ul naţional şi cel local.
 Analiza strategiilor de evaluare şi a concordanţei între evaluările elevilor şi cerinţele
curriculum-ului unităţii şcolare.
 Îmbunătăţirea calităţii triadei predare-învăţare-evaluare astfel încât să se asigure şanse
egale tuturor elevilor, atingerea standardelor curriculare de performanţă, pregătirea
elevilor pentru o societate în permanentă schimbare.
 Reconsiderarea tehnicilor de evaluare şi a metodelor de examinare a performanţelor
şcolare.
 Evaluarea ofertei educaţionale şi a performanţei educaţionale pe baza criteriilor de
monitorizare şi evaluare şi/sau a indicatorilor de performanţă stabiliţi prin proiectul de
curriculum sau prin proiecte de dezvoltare.
 Dobândirea de noi competenţe profesionale şi dezvoltarea competenţelor metodice şi
sociale.
Managementul resurselor are ca obiective strategice:

 Valorificarea şi dezvoltarea resurselor existente.
 Asigurarea încadrării unităţilor şcolare cu personal didactic calificat.
 Armonizarea ofertei de formare cu nevoile de formare identificate în instituţiile şcolare.
 Identificarea ofertanţilor de formare şi direcţionarea cadrelor didactice către aceşti
ofertanţi.
 Monitorizarea unităţilor şcolare incluse în programe de reabilitare, reparaţii capitale,
dotarea cu utilităţi sau cu mobilier şcolar.
 Reabilitarea şcolilor din mediul rural şi dotarea lor cu utilităţi prin alocaţii de la bugetul
de stat în sistem de cofinanţare şi cu contribuţia autorităţilor administraţiei publice
locale.
 Modernizarea infrastructurii şcolare inclusiv prin creşterea gradului de informatizare a
procesului de învăţământ (dotarea şcolilor cu calculatoare, echipamente multimedia,
soft-uri educaţionale).
 Reglementarea parteneriatului dintre şcoală şi administraţia publică locală în domeniul
conducerii şi finanţării învăţământului.
 Consilierea directorilor şi cadrelor didactice în vederea accesului acestora la proiecte cu
finanţare externă, care pot asigura şi formarea profesională a cadrelor didactice.
 Diversificarea surselor de finanţare prin implicarea directorilor în încheierea unor
contracte cu agenţii economici.
92
Relațiile comunitare se orientează spre:

 Dezvoltarea parteneriatelor instituţionale, comunitare;
 Promovarea propriei imagini;
 Înfiinţarea unei reţele de responsabili cu programele de cooperare internaţională la
nivelul tuturor unităţilor şcolare;
 Prezentarea unor exemple de bună practică cu sprijinul participanţilor la proiecte
încheiate cu succes;
 Acordarea de consultanţă în vederea conceperii de proiecte de cooperare europeană;
 Derularea proiectelor educaţionale în colaborare cu partenerii existenţi la nivel judeţean;
 Dezvoltarea programelor de integrare şi cooperare internaţională.
Managementul trebuie să atingă următoarele deziderate strategice:

 Coerenţă managerială prin diagnoză proiectare, implementare, evaluare cu sens de
dezvoltare instituţională;
 Crearea condiţiilor optime de siguranţă şi securitate instituţională;
 Dezvoltarea capacităţii de autoevaluare şi de creştere a autonomiei instituţiilor de
învăţământ;
 Dezvoltarea relaţiilor de colaborare între conducerile unităţilor de învăţământ, familie şi
comunitatea locală.
Învățământul universitar (surse: paginile de web ale universităților)

În vederea facilitării și lărgirii accesului tinerilor la studiile universitare, Consiliul Județean
Bistrița-Năsăud și o suită de universități interesate în colaborare au sprijinit funcționarea
unui număr semnificativ de facultăți, potrivit interesului arătat de absolvenții de licee și
potrivit profilului economic al județului.
Astfel, în Municipiul Bistrița funcționează extensii ale unor cunoscute universități:
 Universitătatea Babeș-Bolyai cu o extensie care cuprinde următoarele:

o Facultatea de Geografie cu specializarea Geografia turismului;
o Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii cu specializarea
Administrație Publică;
o Facultatea de Studii Europene in cadrul careia exita specializarea Management
institutional si cultural;
o Facultatea de Educatia Fizica si Sport cu specializarea Educatie fizica si sportivă.
Durata studiilor este de 3 ani, iar forma de invatamant este de zi.
Tot în Bistrița, Universitatea Babeș-Bolyai desfășoară cursurile Colegiului Pedagogic de

Institutori.
 Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, cu o extensie care cuprinde următoarele facultăți:

o Facultatea Constructii de Masini si Facultatea de Inginerie Electrica
o Centrului de Învăţamânt Superior
 Universitatea Banatul Timisoara, extensia Bistrița-Năsăud;

 Universitatea De Vest Vasile Goldis, extensia Bistrița-Năsăud;
 Universitatea Ecologică, extensia Bistrița-Năsăud;
93
 Universitatea Spiru Haret, universitate privată, extensia Bistrița-Năsăud.
De asemenea, Universitatea Babes Bolyai are o filială și Orașul Năsăud, unde activează
facultățile:
o Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei cu specializarea Pedagogia
invatamantului primar si prescolar;
o Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor su specializarea Finante si
banci.
Durata studiilor este de 3 ani, iar forma de invatamant este de zi.
5.4 Migraţia internă şi externă

Soldurile schimbărilor de domiciliu, atât pentru zona urbană cât și pentru cea rurală, sunt
prezentate în tabelul următor. Se pot observa valori pozitive pentru zona urbană (în anul
2011 avem un sold pozitiv de 88 stabiliri de domiciliu), în creștere față de 2000 când soldul
era negativ (834 de plecări din zona urbană). Pentru zona rurală valorile sunt negative, în
schimbare față de anul 2000 când soldul era ușor pozitiv.
Aceste valori pot indica, pe de o parte, un trend de schimbare de domiciliu din zonele rurale
în cele urbane, și, pe de altă parte, plecarea (definitivă) la muncă în străinătate, în special din
zonele rurale.
Tabelul 5.4. Soldul schimbărilor de domiciliu
2000 2009 2010 2011
Soldul schimbărilor de domiciliu din municipii şi oraşe -834 +107 +7 +88
Soldul schimbărilor de domiciliu din comune 58 - 354 -628 -449
5.5. Populaţia ocupată şi structura ocupării

Tabelul de mai jos prezintă statisticile privind populația ocupată a județului Bistrița-Năsăud.
Aproximativ 40% din totalul populației figurează ca ocupată. Deși putem remarca o
tendință ușor crescătoare în ultimii 3 ani privind populația ocupată, valorile actuale se
situează semnificativ sub cele din 2000 (când 136 mii persoane figurau ca ocupate, spre
deosebire de cele 127 mii din 2012). Descreșterea este mai mare în rândul bărbaților (-5,3
mii față de -3,7 mii pentru femei).
Structura populatiei ocupate, pe sectoare ale economiei, este sintetizată în tabelul de mai
jos. Față de 2001, putem remarca o scădere semnificativă a numărului populației ocupate în
agricultură, silvicultură și pescuit (de la 63,7 mii la 43,3 mii în 2011). Creșteri s-au înregistrat
la populația ocupată în industria prelucrătoare (de la 19 mii la 27,7 mii în 2011, cu tendință
ușor crescătoare în perioada 2009-2011), în hoteluri și restaurante (de la 0,9 mii la 1,5 mii în
2009 și 2,1 mii în 2011) și transporturi și logistică (de la 3,6 mii la 6,4 mii în 2011).
Tabelul 5.5. Date generale privind populatia ocupata

(valorile sunt exprimate în “mii persoane”)
2000 2009 2010 2011 2012
Populația ocupată (la 1 Total 136,0 128,2 124,5 125,1 127,0
ianuarie)
Femei 65,0 58,8 61,0 60,3 61,3
94
Bărbaţi 71,0 69,4 63,5 64,8 65,7

Populație totală Total 326,1 317,2 317,2 316,8 316,0
Femei 164,1 159,7 159,8 159,7 159,2
Bărbați 162,0 157,5 157,4 157,1 156,8
% populație ocupată Total 41.70 40.42 39.25 39.49 40.19
Femei 40,12 37,33 38,75 38,38 39,09
Bărbați 43,83 44,06 40,34 41,25 41,9
Populația ocupată în învățământ a scăzut la 5,4 mii în 2011 (de la 6 mii în 2001), iar cea
ocupată în administrație publică și apărare, de la 3,2 mii în 2000 la 2,8 mii în 2011.
Tabelul 5.6. Structura populatiei ocupate, pe sectoare ale economiei

2001 2009 2010 2011
Populația ocupată (la finalul anului – mii oameni) 136,0 128,2 124,5 125,1
agricultură silvicultură şi pescuit 63,7 43,3 42,5 43,3
industria prelucrătoare 19,0 25,9 26.3 27,7
hoteluri şi restaurante 0,9 1,5 1,7 2,1
transporturi şi depozitare 3,6 5,6 6,3 6,4
administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din 3,2 3,0 2,9 2,8
sistemul public
învăţământ 6,0 6,1 5,5 5,4
altele ... ... ... ...
Numărul mediu al salariaților pe sectoarele economice ale județului este pus în evidență în
tabelul de mai jos. Aproximativ o treime din salariați sunt în sectorul industriei prelucrătoare.
Se pot observa creșteri, raportate la anul 2000, pentru următoarele sectoare: industria
prelucrătoare, industria prelucrării cauciucului şi a maselor plastice, industria construcțiilor
metalice și a prelucrărilor metalice, industria mijloacelor de transport (creștere de aproape 9
ori, la 5210 angajați în 2011), construcții, comerțul cu amănuntul (peste 9000 de angajați -
dublare a numărului de angajați față de 2000) și hoteluri și restaurante. Scăderi semnificative
se pot observa pentru industria alimentară, textilă, industria de mașini și echipamente. În
învățământ și adminsitrație publică se observă de asemenea o scădere lentă a numărului de
angajați.
Tabelul 5.7. Numărul mediu al salariaților pe sectoarele economice
2000 2009 2010 2011
Numărul mediu de salariaţi al unităţilor economice locale 43,4 40,9 44,3
active
Numărul mediu al salariaţilor 56798 51823 54045
industria alimentară 2893 1707 1949 1623
95
industria textilă 2052 1820 1617 1760

industria prelucrătoare 16354 18871 16539 17923
industria prelucrătoare a lemnului (exlusiv industria 1978 1997 1686 1852
mobilei)
industria prelucrării cauciucului şi a maselor plastice 713 1379 1318 1390
industria construcţiilor metal. şi pr. met. – excl. mas. 77 1145 634 725
util. inst.
industria de maşini şi echipamente 2852 1506 1045 1462
industria de echipamente electrice şi optice 1871 1312 1250 1257
industria mijloacelor de transport 578 5415 5031 5210
construcţii 2938 3927 3561 3759
comerţul cu ridicata, cu amănuntul, reparaţii auto- 4216 8879 8387 9356
moto
hoteluri şi restaurante 783 1628 1079 1365
transporturi şi depozitare / logistica? 2533 2643 2459 2557
administraţia publică şi apărare: asistenţă socială 3112 2893 2923 2801
obligatorie
învăţământ 5952 5825 5656 5416
sanatate si asistenta sociala 3188 4482 4353 3922
Procent reprezentat de totalul populaţiei activă civilă din 65,2 63,6 63,7
totalul resurselor de muncă
Procent din totalul populaţiei ocupate care este 34,8 34,0 34,1
ocupată în agricultură
Procent din totalul populaţiei active care este 22,9 23,0 23,6
ocupată în industrie
Câștigul mediu net pentru salariații din județul Bistrița-Năsăud, în anul 2011, a fost 1107 lei,
mai mare decât cel din județele învecinate Maramureș (1068 lei),Sălaj (1067 lei) și Suceava
(1055 lei), dar semnificativ mai mic decât cel din județele învecinate Mureș (1422 lei) și Cluj
(1584 lei). Tabelul de mai jos prezintă evoluția câștigului mediu net pe sectoarele economice.
Tabelul 5.8. Evolutia câstigului mediu net pentru salariați
2009 2010 2011
Câştigul salarial mediu net lunar 1115 1088 1107
Câştigul mediu net pentru salariaţi în agricultură, silvicultură şi 995 1068 1105
pescuit
Câştigul mediu net pentru salariaţi în industria prelucrătoare 996 1098 1136
Câştigul mediu net pentru salariaţi în transporturi şi depozitare 1105 1077 1065
Câştigul mediu net pentru salariaţi în construcţii 989 877 881
Câştigul mediu net pentru salariaţi în comerţul cu ridicata, cu 740 691 838
amănuntul, reparaţii auto-moto
96
Câştigul mediu net pentru salariaţi în administraţia publică şi 2194 1764 1685
aparare: asigurări sociale din sistemul public
Câştigul mediu net pentru salariaţi în învăţământ 1543 1351 1264
Câştigul mediu net pentru salariaţi în sănătate şi asistenţă 1155 987 1005
socială
5.6 Analiza structurală, transformări şi tendinţe ale pieţei muncii

Numărul mediu de salariați, defalcat pe categoriile de întreprinderi în care sunt angajați, este
evidențiat în tabelul de mai jos. Pentru anul 2011 putem observa o creștere cu 11% (din
2009) a numărului de angajați în întreprinderi mici și o diminuare cu aproximativ 9% (tot
raportat cu 2009, dar în creștere față de 2010) a celor angajați în microîntreprinderi.
Tabelul 5.9. Numărul mediu de salariați

2009 2010 2011
Numărul mediu de salariaţi Întreprinderi mari şi foarte mari 10819 10769 11683
Întreprinderi mijlocii 9906 9039 9895
Întreprinderi mici 10440 10238 11588
Microîntreprinderi 12231 10948 11164
5.7 Caracteristici structurale ale şomajului

În județul Bistrița-Năsăud putem constata o scădere semnificativă a șomajului în ultimii ani,
de la peste 15 mii de șomeri în 2001 la un pic peste 11 mii în 2009 și 6666 în anul 2012. Rata
șomajului, în 2012, era de 5,2% pentru bărbați și 4,8% pentru femei.
Pe grupe de vârstă, în ultimii 4 ani observăm o reducere semnificativă a șomajului pentru
cei între 26 și 60 de ani (cu peste 45%). Pentru grupele 18-25 ani respectiv peste 61 ani
reducerea este mai mică, undeva sub 20%.
Cei mai mulți șomeri, ca structură profesională, sunt muncitori (4163 persoane – în
descreștere semnificativă față de 2001, când erau 9971 șomeri muncitori). Se poate observa
o tendință crescătoare a șomajului în rândul celor cu pregătire medie (în creștere cu peste
30% față de 2001).
Tabelul 5.10. Date privind șomajul
2001 2009 2010 2011 2012
Număr de şomeri Total 15108 11124 8605 6541 6666
Femei 6662 4711 3821 3107 3073
Bărbaţi 8446 6413 4784 3434 3593
Rata şomajului Populaţie 11,1 9,2 6,9 4,9 5,2
masculină
Populaţie feminină 10,2 7,2 6,0 4,8 4,8
97
Numărul şomerilor 18-25 ani 1879 1646 1505 1513

diferenţiaţi pe grupe 26-40 ani 3526 2460 1877 1877
de vârstă
41-50 ani 3192 2429 1623 1691
51-60 ani 1563 1164 802 787
Peste 61 ani 964 906 734 798
Structura profesionala Muncitori 9971 7995 6096 4087 4163
a şomerilor Pregătire medie 1510 2465 1856 1828 2011
Pregătire 306 664 653 626 492
superioară
Se observă, de asemenea, o descreștere semnificativă față de 2001 a numărului de șomeri

care nu beneficiază de drepturi bănești, dar tendința pe ultimii 4 ani este crescătoare.
Tabelul 5.11. Șomeri care nu beneficiază de drepturi bănești

2001 2009 2010 2011 2012
Şomeri care nu beneficiază de drepturi băneşti 3321 1519 2376 2152 2372
Şomeri – muncitori calificaţi – care nu 837 304 315 309 432
beneficiază de drepturi băneşti
Şomeri – persoane fară calificare – care nu 2484 1143 1855 1504 1617
primesc drepturi băneşti
Tabelul 5.12. Beneficiari de ajutor de somaj si ajutor de integrare

2001 2009 2010 2011 2012
Beneficiari de ajutor de şomaj 4171 9605 6229 4389 4294

Beneficiari de ajutor de şomaj – muncitori 3670 6214 3593 2160 2012
Beneficiari de ajutor de şomaj, care au lucrat 4171 8605 5137 3218 3175
anterior
Beneficiari de ajutor de integrare, care nu au 1374 999 1092 1171 1119
lucrat anterior
5.8 Politici de protecţie socială şi oportunităţi egale pe piaţa muncii

Criza economică și financiară este percepută ca fiind prima cauză a scăderii demografice și, ca
urmare, a periclitării șanselor de dezvoltare viitoare. Județul Bistrița-Năsăud deține un capital
teritorial divers și substanțial. O populație în proces de scădere și îmbătrânire, cu o rată
crescândă a lipsei posibilităților tineretului rural de a finaliza liceul și a urma o facultate, pune
în pericol capacitatea comunităților la nivelul județului de a mobiliza în circuitul economic
potențialul acestuia pentru o dezvoltare inteligentă, sustenabilă și incluzivă.
Se impune încurajarea stabilizării familiilor, prin programe de dezvoltare a atașamentului
98
comunităților locale, în special a tinerilor și a forței de muncă specializate față de valorile și

potențialul județului.
Este de interes de asemenea antrenarea și susținerea elevilor din zonele rurale în finalizarea
studiilor liceale, postliceale și angajarea în cele universitare, potrivit profilului economic al
județului.
Inițierea de programe care să aducă școlile postliceale mai aproape de zonele care au
potențial pe domenii specifice constituie una din căile prin care se poate facilita accesul
tinerilor la studii liceale și universitare.
O altă categrie de măsuri privește articularea programelor în favoarea stabilizării familiilor cu
cele privind dezvoltarea antreprenoriatului, pentru a dezvolta șansele tinerilor de a-și înființa
propria afacere și a contribui la bunăstarea locală.
În mod similar, prin articularea și orientarea programelor privind atelierele protejate și
întreprinderile sociale către domeniile relevante și încurajarea parteneriatelor acestora cu
firme orientate spre profit se poate cataliza alinierea etapizată a programelor de incluziune
socială spre obținerea de profit.
Schimbul de experiență cu comunitățile înfrățite privind stabilizarea și dezvoltarea
comunităților aflate sub presiuni economice este de asemenea util în configurarea unor
politici privind dezvoltarea județului.
La nivelul județului Bistrița-Năsăud au fost derulate, în perioada 2009-2011, programe de
combatere a șomajului adresate unui număr aproximativ de 1000 de persoane anual (în anul
2010 acest număr a fost mai mare, peste 1400). Valoarea (cumulată) medie anuală a acestor
proiecte a fost de peste 3.5 milioane lei.
În aceeași perioadă au fost derulate programe de reconversie socială, adresate unui număr
anual mediu de 840 de persoane, în valoare medie anuală de 43 mii lei.
Au fost derulate totodată și programe de integrare sociala a categoriilor defavorizate,
adresate unui număr mediu de 25 de persoane anual, în valoare de 270 mii lei (anual).
În plus, analiza diagnostic a domeniului dezvoltarea capitalului uman, evidențiază câteva
provocări importante la care trebuie să răspundă invățământul din România la orizontul
anilor care vin.
O primă provocare majoră vizează corelarea anticipativă a ofertei sistemului educațional cu
structura și cerințele dinamice ale pieței muncii. Adaptarea ofertei educaționale a
universităților la nevoile de dezvoltare economico-socială durabilă de la nivel local/regional,
atât pentru elevi cât și pentru studenți/viitori salariați, reprezintă o cerință esențială a
dezvoltării competitivității și creșterii economice a unei națiuni și implicit a județului BN.
În țara noastră persistă în continuare situațiile în care universitățile produc forță de muncă
sub-calificată sau supra-calificată care nu își găsește locul potrivit pe piața actuală a muncii.
Totodată, legislația deficitară, inexactă, incompletă și în continuă schimbare în domeniul
educației, au drept consecință directă adaptarea relativ scăzută a ofertei educaționale la
cerințele reale ale pieței forței de muncă și menținerea unui sistem de calificări
neoperațional pentru piața muncii din România.
În acest sens, devine imperios necesar ca universitățile/colegiile/școlile tehnice sau de
meserii, să-și dezvolte propria capacitate administrativă de determinare a cerințelor pieței
forței de muncă vizate, de definire a competențelor și calificărilor pe care le formează în
99
acord cu cerințele și dezvoltarea județului.

La fel de importantă este și capacitatea de monitorizare a inserției socio-profesionale a
propriilor absolvenți precum și identificarea în mod clar și concret a segmentului de piață pe
care se poziționează, ale cărui tendințe le influențează sau la care trebuie să se adapteze.
În România persistă în continuare un decalaj între ceea ce oferă sistemul de invățământ și
ceea ce solicită partenerii socio-economici.
Acordarea de burse de studii și de facilități sociale, încurajarea cererii pentru educație din
partea grupurilor socio-economice defavorizate, participarea la educație în zonele rurale.
Scăderea demografică, îmbătrânirea populației și migrarea din mediul rural către cel urban
reprezintaăo altă provocare importantă.
100
CAPITOLUL 6
Având în vedere că potențialul turistic al unei regiuni este determinat de o diversitate de

factori (care se regăsesc în diferite sectoare), acest capitol este structurat astfel: starea
actuală a punctelor curente (existente și potențiale) de atracție pentru activitatea turistică,
baza materială a turismului în județ, potențialul turistic (statisticile privind fluxul de turiști în
județ) și aspecte privind turismul în natură. Există însă și alți factori care influențează atât
potențialul cât și performanța actuală a turismului – resursele naturale (floră, faună, resurse
minerale), calitatea mediului, resursele culturale și istorice, infrastructura publică de acces,
transportul public (feroviar, rutier – nu doar regional, ci și interregional pentru a facilita
accesul în regiune), nivelul de atractivitate a zonelor (localităților) – de exemplu gradul de
curățenie, ospitalitatea oamenilor, accesul la comunicații și mijloace moderne de plată,
accesul la serviciile medicale de urgență. Aceștia sunt tratați în celelalte secțiuni ale
analizelor sectoriale.
6.1 Puncte curente (și potențiale) de atracție pentru activitatea turistică
Punctele curente principale de atracţie pentru activitatea turistică sunt centrate în jurul
următoarelor tipuri de turism: montan (Parcurile Naționale Rodnei și Călimani, Munții
Bârgăului, Suhardului și Țibleșului), balnear (stațiunile Sângeorz-Băi și Figa), climateric
(Colibița, Valea Vinului), sportiv (Piatra Fântânele, Valea Blaznei, Colibița, Valea Rebrei, Valea
Bistriței), cultural-istoric și religios (există un bogat patrimoniu cultural și istoric – a se vedea
secțiunea aferentă acestuia), etno-cultural, turism rural, agroturism și ecoturism (Văile
Someșului Mare, Ilvei, Leșului, Cormaiei, Rebrei, Sălăuței, Ideciului, Bârgăului, Șieului, Luțului,
Ilișua).
Pe teritoriul județului există două rezervații peisagistice: Cheile Bistriței Ardelene (cu Cascada
Diavolului) și Stâncile Tătarului (Tatarcile - situată la iesirea din localitatea Bistrita Bargaului,
in extremitatea nord-vestica a Calimanilor).
101
Cheile Bistriței Ardelene

(sursa – http://www.inromania.info/cheile-bistritei.html).
Stâncile Tătarului
(sursa - http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-stancile-tatarului-din-judetul-bistrita-nasaud-ob-3223.html)
Figura 6.1. Rezervații peisagistice în județ
Comparativ cu celelalte regiuni ale României, județul Bistrița-Năsăud are – prin toate aceste
puncte – un grad de atractivitate mediu spre ridicat, în special din punct de vedere
peisagistic.
6.2 Baza materială a turismului în județul Bistrița-Năsăud
Pentru anul 2011 au fost raportate 38 de unități de cazare (în creștere de la 25 în anul 2009),
iar în 2012 au fost raportate (conform Ministerului Dezvoltării Regionale -
http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate) 54 de unități clasificate (oferind 2934 de
locuri), în timp ce la nivel național numărul unităților este de 7737. În județele învecinate
situația este în felul următor: în Cluj sunt raportate aproximativ 260 de unități, în Suceava
402 unități, în Maramureș 227 unități, în Mureș 262 unități (oferind 9025 locuri).
O analiză sumară a acestor cifre indică un deficit major de unități de cazare (și implicit de
locuri oferite). De exemplu județul Mureș, care din punct de vedere peisagistic este mai puțin
atractiv decât Bistrița-Năsăud, avea o capacitate de cazare de peste 3 ori mai mare la nivelul
anului 2012.
102
Tabelul 6.1. Baza materială a județului Bistrița-Năsăud

2009 2010 2011
Baza materială a turismului Unităţi de cazare 25 27 38
în judeţ Locuri 2689 2626 2752
Hoteluri 11 13 15
Locuri 2135 2068 2032
Vile 1 - 3
Locuri 14 - 27
Pensiuni 5 6 12
Locuri 102 120 265
Cabane, campinguri, sate de 4 4 6
vacanta
Locuri 118 118 218
Tabere de elevi şi preşcolari 4 4 2
Cabane silvice 6 6 6
Locuri ~100 ~100 ~100
6.3 Potențialul turistic

Gradul de ocupare a unităţilor de cazare turistică a fost, la nivelul anului 2011, de doar 19%,
în scădere de la 25,4% în anul 2009. Conform (http://academiacomerciala.ro/concurs
/2012/102/106/publicatii/Cazari%20in%20Romania%20-%20date%20statistice.pdf), în anul
2011 indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în România a fost de 27,3% (din care
înnoptări ale turiștilor români au fost de 82,6%). Înnoptările turiștilor români în Bistrița-
Năsăud a reprezentat 88,7% din total pentru anul 2011.
În județul Bistrița-Năsăud este raportată o singură rețea de turism (Rețeaua de Turism din
Regiunea Nord-Vest, înființată în anul 2009 și acoperind mai multe județe), din care – din
Bistrița-Năsăud - fac parte 5 firme.
Pe baza valorilor de mai sus se poate concluziona că gradul de ocupare a unităților de cazare
din județul Bistrița-Năsăud este mult sub media pe țară, și – mai mult – turiștii străini atrași
sunt semnificativ mai puțini decât media pe țară, deși există numeroase repere istorice și
culturale care ar fi trebuit să influențeze acest indicator.
Tabelul 6.2. Potențialul turistic al județului Bistrița-Năsăud
2001 2009 2010 2011
Gradul de ocupare a unităţilor de cazare turistică 45 25,4 19,2 19,0
Numărul turiştilor cazaţi în unităţi turistice – total 70906 51972 52934 57774
Numărul turiştilor din ţară cazaţi - total 60270 42827 42727 47194
103
2001 2009 2010 2011
Gradul de ocupare a unităţilor de cazare turistică 45 25,4 19,2 19,0
Înnoptări în unităţi de cazare turistică – total 178850 137873 143928
Înnoptări în unităţi turistice pentru turişti din ţară -

164768 121233 127680
total
Pe baza informațiilor existente nu a fost identificat nici un festival cultural cu impact

semnificativ în județ (catalizator pentru turism - de exemplu similar cu Electric Castle de la
Bonțida, Festivalul de Jazz Gărâna sau Peninsula Târgu-Mureș / Cluj). De asemenea, nu a fost
identificată nici o rețea eficientă / eficace de turism la nivel local (de exemplu precum cea din
Sâncraiu din județul Cluj).
6.4 Turism în natură, eco-turism

În zonele montane incluzând Parcurile Naționale Rodnei și Călimani există 22 trasee turistice
marcate și aproximativ 110 nemarcate. În cele două parcuri amintite există o cabană și 5
refugii montane (inclusiv refugii Salvamont). Nu există nici un traseu amenajat pentru
mountainbiking, dar au fost identificate 8 trasee potențiale.
Hărțile cu punctele de acces, traseele montane, cabanele și refugiile din parcurile Rodnei și
Călimani sunt prezentate în figurile de mai jos.
104
Figura 6.2. (sursa – ghidurile Munții Noștri și carpati.org).
Punctele de acces pentru drumeții în cele două parcuri naționale sunt foarte greu accesibile
folosind transportul public, mai ales pentru drumețiile mai lungi pentru care punctul de
pornire și cel final nu coincid, cum ar fi traseele de creastă.
Elementele de patrimoniu natural, din categoria ariilor protejate, care exercită o atracție
105
deosebită pentru turiști sunt:
La Gloduri - Vulcani noroiosi (rezervație Piatra Corbului (rezervație mixtă)

geologică) Budacul de Sus, com. Dumitrița, acces: DF 805
Comuna Monor, acces: DJ 154 Perete stancos cu o flora fosila, fauna si flora
Doua aliniamente de vulcani noroiosi partial rara, formațiuni stâncoase unice
activi
(sursa - http://www.skytrip.ro/piatra-corbului-de-la-budacu-de-
sus-din-judetul-bistrita-nasaud-ob-1798.html)
(sursa – cesavezi.ro)
Rapa cu papusi (rezervație geologica) Masivul de sare la zi (rezervație geologica)

Domnesti, com. Mariselu, acces: DJ 154 Saratel, com. Sieu Magherus, DN 15A
Afloriment cu concretiuni grazoase, sarmatiene Afloriment cu sare la zi, izvoare sarate si namol
sapropel
(sursa - http://www.turismland.ro/rezervatia-naturala-rapa-cu-
papusi/)
(sursa - http://www.mesagerul.ro/2009/08/15/masivul-de-sare-de-
la-saratel)
106
Zavoaiele Borcutului (rezervatie hidrogeologica) Cheile Bistritei Ardelene (rezervatie

Com. Romuli, DN 17C, DF 226 si 229 peisagistica)
Con de travertin cu izvoare de ape minerale Com. Bistrita Bargaului, acces: DJ 173A
Valea Bistritei cu forme de relief deosebit
(martori de eroziune la zi)
(sursa - http://www.inromania.info/cheile-bistritei.html)
(sursa - http://www.infopensiuni.ro/cazare-sangeorz-
bai/obiective-turistice-sangeorz-bai/zavoaiele-borcutului_8024)
Stancile Tatarului (rezervatie peisagistica) Lacul Zagra (rezervatie hidrologica)

Com. Bistrita Bargaului, DJ 173A, DF 139 Com. Zagra, DF 749
Paraul Fatarca si piroclastite erodate Fauna si flora specifica, forme de relief
(sursa - http://www.skytrip.ro/lacul-zagra-sau-taul-lui-alac-din-
(sursa - http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-stancile- judetul-bistrita-nasaud-ob-1777.html)
tatarului-din-judetul-bistrita-nasaud-ob-3223.html)
107
Taul Zanelor (rezervatie hidrologica) Valea Repedea (rezervatie mixta)

Com. Bistrita Bargaului, DF 729 Com. Bistrita Bargaului, DJ 173A, DF 732
Fauna si flora specifica, forme de relief Fauna si flora specifica, forme de relief (martori
de eroziune la zi)
(sursa - http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii- (sursa - http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-valea-repedea-

naturale/513-tăul-zânelor) din-judetul-bistrita-nasaud-ob-3222.html)
Rapa Mare (rezervatie paleontologica) Pestera Izvorul Tausoare-Zalion (rezervatie

Budacul de Sus, com. Dumitrița, acces: la cca. 5 geologica)
km amonte de Budac pe DF 893 Gersa, com. Rebrisoara, acces: DF 303
Fauna si flora deosebite, piroclastite erodate Punct fosilifer
(sursa - http://bistrita.crrt.ro/rezervatia-tausoare-zalion/)
(sursa - http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-
naturale/299-rapa-neagra-budacul-de-sus)
Rapa Verde (rezervatie paleontologica) Izvoarele Mihaiesei (rezervatie mixta)

Budacul de Sus, com. Dumitrița, acces: DF 803 Anies, com. Maieru, acces: DF 416-417
Gradina cu arbori deosebiti si arbori seculari Punct fosilifer
108
Comarnic (rezervatie paleontologica) Pestera de pe Valea Cobaselului (rezervatie

Cusma, com. Livezile , acces: DF 808 speologica)
Punct fosilifer Com. Sant, acces: DN 17D com. Sant, DF 303
Complex carstic
(sursa - http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-comarnic-din-
judetul-bistrita-nasaud-ob-1870.html)
(sursa - http://www.2rism.ro/obiective-turistice/pestera-cobasel)
Figura 6.3. Arii protejate
Parcurile Naționale Munții Rodnei și Munții Călimani sunt administrate, potrivit legii, de câte
o Administraţie a Parcului Național Administrațiile Parcurilor responsabile cu elaborarea
Planurilor de Management ale Parcurilor Naționale. Planurile de management sunt elaborate
în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea
obiectivului major al parcurilor, respectiv conservarea biodiversităţii. Planurile de
management stau la baza activităţii Administraţiilor Parcurilor Naţionale și se constituie ca
documente de referinţă pentru planificarea tuturor acţiunilor legate de parcuri, pe durata a
10 ani.
Potrivit cadrului legal și după cum sunt și detaliate în Planurile de Management ale Parcului
Național Munții Rodnei (http://www.parcrodna.ro/pagina/regulamentul-si-planul-de-
management-al-parcului) și Parcului Nțaional Călimani
(http://www.calimani.ro/index.php?lang=ro&p=documente) elaborate în anul 2013 sunt
prevăzute pachete de restricții privind activitățile umane în interesul protejării valorilor
naturale. Astfel, sunt interzise activitățile privind vânătoarea și pescuitul, accesul motorizat,
pășunatul, exploatarea carierelor și a pădurilor, realizarea de construcții, amenajări etc. și
sunt stabilite diverse grade de accesibilitate a publicului până la interzicerea accesului pentru
turismul de masă în ariile științifice cum sunt Pietrosu Mare, Piatra Rea, Lala – Bila, Corongis
etc și zonele de protecție strictă, cu excepția traseelor stabilite prin planurile de
management. În mod similar, în zonele de rezervații naturale, accesul turismului de masă
este organizat pe trasee și limitat pe perioade, potrivit legislației.
Un obiectiv turistic special al județului este Parcul dendrologic de la Arcalia care, deşi aflat
destul de aproape de municipiul Bistriţa, nu este cunoscut şi vizitat, decât de un număr
foarte mic de turişti. Parcul nu face parte din obiectivele naturale, este o zonă naturală
amenajată care se află în satul Arcalia, sat ce aparţine comunei Şieu Măgheruş. Suprafaţa
actuală a parcului este de 17 ha și adăpostește peste 150 de arbori și arbuști din diferite zone
ale globului (brad argintiu, molid caucazian, salcâm japonez etc); la aceasta se adaugă livada
109
parcului de cca 1ha şi un frumos castel, în stil mauro-bizantin. (sursa:

http://www.romaniaturistica.ro/parcul-dendrologic-arcalia).
Promovarea potențialului turistic natural este raportată a fi o acțiune sistematică, atât la
nivelul administrațiilor parcurilor naturale cât și la nivelul primăriilor comunale. Mijloacele de
promovare includ site-uri web, hărți, broșuri, calendare etc.
6.5 Factori care influențează negativ turismul în natură

În master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026, sunt identificate pe baza
studiilor o suită de percepții asupra reputației României ca destinație turistică. Potrivit
acestor studii, România nu are o reputație bună ca destinație bona fide pentru turiștii străini
din următoarele cauze:
 Deficiențe in marketingul și promovarea destinației;
 Absența sprijinului guvernamental pentru turism;
 Practici neprofesionale în sectorul turismului de afaceri;
 Standarde scăzute ale serviciilor pentru vizitatori;
 Infrastructură turistică , facilități si moduri de petrecere a timpului neadecvate.
Privind turiștii români aspectele problematice principale legate de atractivitatea turistică se

referă la:
 Calitatea și prețul serviciilor;
 Practici neprofesionale în sectorul turismului de afaceri;
 Infrastructură turistică , facilități si moduri de petrecere a timpului neadecvate.
Nu există studii pe zone și subzone turistice ale județului privind atractivitatea și aspectele
negative legate de atractivitatea turistică însă niște aprecieri de bun simț și pe baza observării
directe se pot face și pot fi contestate cu greu: aspectul localității, aspectul obiectivelor de
patrimoniu natural și cultural, disponibilitatea informațiilor și indicațiilor privind zonele și
obiectivele de interes turistic, serviciile și calitatea acestora etc.. Toate acestea constituie
parte integrantă a calității vieții a localităților și comunităților respective, cartea de vizită a
acestora, modul în care sunt percepute respectul de sine, față de patrimoniul cultural și
natural pe care îl dețin, respectul față de valori etc..
Dintre factorii cu impact negativ semnificativ asupra turismului în natură putem aminti
deșeurile aruncate în ariile naturale, poluarea cursurilor de apă (în special datorită gaterelor),
balastierele, microhidrocentralele (care distrug ecosistemul în special la amplasarea pe albiile
superioare), oieritul, activitățile de off-road (distrugerea solului, în special în zona înaltă),
braconajul și – cel mai important – defrișările.
Conform rapoartelor periodice privind starea mediului (http://apmbn.anpm.ro/upload/
94743_Raport%20mediu%20APM%20BN_FEBR%20%202013.pdf respectiv http://apmbn.
anpm.ro/upload/44797APM%20BN%20Raport%20mediul%202010.pdf), – până în prezent –
nu au fost semnalate incidente majore care să degradeze zonele naturale de interes
110
menționate anterior.
Conform observațiilor care pot fi făcute de orice drumeț, zonele naturale de interes sunt
afectate, aproximativ în aceeași măsură precum și celelalte zone din România, de neglijența
și de educația precară atât a celor care le vizitează cât și a băștinașilor (gunoaie pe marginea
drumurilor și în albiile râurilor, poteci și albii de pâraie degradate de offroad, soluri degradate
de păstorit excesiv, arbori scrijeliți, vetre de foc în zonele verzi din proximitatea drumurilor
etc).
Conform raportului privind starea mediului pe anul 2010 (http://apmbn.anpm.ro
/upload/44797_APM%20BN%20Raport%20mediul%202010.pdf), suprafaţa fondului forestier
al judeţului Bistriţa-Năsăud a evoluat astfel că la sfârşitul anului 2010 era cu 923 hectare mai
mare decât la sfârşitul anului 2007, mai precis acoperind 192146 hectare. Cu toate acestea,
sunt vizibile numeroase zone unde pădurea a fost afectată major de defrișări ilegale. O
căutare simplă pe Internet folosind cuvintele cheie „bistrița defrișări” sau „bistrița tăieri
ilegale pădure” identifică numeroase cazuri de defrișări semnalate de presă (de exemplu
Marea defrisare in Valea Bargaului documentată de presa centrală).
Notă privind potențialul turistic al județului Bistrița-Năsăud

În concluzie, deși există în județul Bistrița-Năsăud puncte de atracție numeroase și variate,
capacitatea de cazare este mult mai mică în raport cu media pe țară, gradul de ocupare al
acesteia este foarte mic, nu există factori catalizatori semnificativi, iar infrastructura de acces
și transportul public (atât de scurt cât și de lung parcurs) sunt deficitare.
Pe lângă aceste aspecte, o serie de elemente cu potențial turistic ridicat nu sunt exploatate
deloc sau sunt exploatate necorespunzător (de exemplu cabana de vânătoare a lui Nicolae
Ceaușescu de la Dealul Negru, în prezent în stare de degradare, care ar putea deveni în sine
un important obiectiv turistic).
6.6 Sport și infrastructura sportivă

În anul 2012 în județul Bistrița-Năsăud activau 3663 sportivi de performanță, în creștere față
de anii precedenți (2874 în anul 2009). Numărul de asociații ale pescarilor și vânătorilor
sportivi era de 33 în anul 2012, în timp ce în anul 2001 erau înregistrate doar 2 astfel de
asociații. Numărul de asociații sportive a crescut de asemenea, de la 39 în anul 2001, la 129
în anul 2012.
Tabelul 6.3. Statistici privind sportivii și asociațiile sportive ale județului Bistrița-Năsăud
2001 2009 2010 2011 2012
Număr de sportivi de performanţă pe categorii 2996 2874 2974 3096 3663
înregistraţi în judeţ
Asociaţii ale pescarilor şi vânătorilor sportivi 2 18 27 28 33
Număr asociaţii sportive 39 37 89 126 129
În ceea ce privește infrastructura sportivă a județului, cu toate că în ultimii ani se poate

111
observa o îmbogățire a bazei materiale, aceasta este semnificativ mai mică decât în anul
2001. În anul 2012 erau în evidență doar 50 de terenuri de sport, în timp ce în anul 2001 erau
104 terenuri. Sălile de sport au fost 25 în anul 2012 (în creștere față de de 2009 când erau
doar 17, dar în scădere față de 2001 când erau 28).
Tabelul 6.4. Date privind sportul

2001 2009 2010 2011 2012
Terenuri de sport Total 104 42 44 47 50
Urban 32 11 12 14 15
Rural 82 31 32 33 35
Bazine de înot 4 2 3 5 6
Săli de sport Total 28 17 19 22 25
Urban 23 14 15 17 18
Rural 5 3 4 5 7
Complexe 7 2 3 3 3
sportive
Stadioane Urban 5 6 6 6 6
Bistriţa 3 4 4 4 4
Beclean 1 1 1 1 1
Năsăud 1 1 1 1 1
Evenimentele sportive care pot fi menționate sunt Colibița Bike Fest

(http://colibitabikefestival.blogspot.ro/), Cupa Casa Ema la înot, Festivalul schiului fond şi
biatlonului de la Piatra Fântânele, Cupa Bistrita tenis de masa si gimnastica, Cupa Bistrita
tenis de masa international.
6.7 Infrastructura de petrecere a timpului liber

În anul 2012 în județul Bistrița-Năsăud erau 183 de cămine culturale, în creștere față de 2001
când erau doar 53 de astfel de unități. În întreg județul există un singur cinematograf, Dacia,
în care însă nu s-a mai proiectat nici un film în ultimii ani. În județ nu există parcuri de
distracții, grădini botanice sau zoologice.
Conform informațiilor disponibile, posibilitatea de petrecere a timpului liber, folosind
infrastructura existentă, este redusă.
112
6.8. Anexă
Trasee turistice omologate în Parcul Național Munții Rodnei
113
114
115
TOTAL lungime trasee – 405 km. Cabane, refugii: refugiul Salvamont ”Ancuța” din șaua Curățel și refugiul de
supraviețuire de sub Vf. Ineu
Trasee turistice omologate în Parcul Național Munții Căliman
116
TOTAL lungime trasee – 120 km. Cabane, refugii: punctul Salvamont ”Bistricior”, refugiul de supraviețuire din
căldarea Bistriciorului
Trasee turistice omologate în Munții Bârgăului
117
TOTAL lungime trasee – 116 km. Cabane, refugii: punctul Salvamont ”Piatra Fântânele”
118
CAPITOLUL 7
7.1 Potenţialul cultural, infrastructura pentru cultură şi distribuţia în teritoriu

În ultimii ani, în singurul cinematograf din Bistriţa nu s-a mai proiectat nici un film. Aici se
desfăşoară însă un festival de film intitulat „Mu:vi”, în organizarea Asociaţiei Group Seven în
colaborare cu Fundaţia „Societatea de concerte”. Durata festivalului este de aproximativ 2
săptămâni cu câte două proiecţii pe zi. Filmele cele mai noi şi de succes au fost proiectate la
Sinagoga Bistriţa.
Nu există teatre tradiţionale, însă se organizează o stagiune cu spectacole produse de teatre
din alte localităţi, aproximativ de două pe lună la Centrul Judeţean pentru Cultură şi două la
Centrul Cultural Municipal. Nu există nici filarmonică. Există o Orchestră de proiecte intitulată
„Noua Orchestră Transilvană”, care este o selecţionată a Transilvaniei, înfiinţată în 1999 în
cadrul Fundaţiei „Societatea de concerte”. Din 1999 până în prezent susţine aproximativ 10
concerte pe an.
Complexul muzeal Bistrița-Năsăud.

(sursa - http://jurnaluldenordvest.ro/bistrita-nasaud-noapte-alba-
la-muzeul-judetean/)
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”.

(sursa - http://www.bistrita-
nasaud.djc.ro/Public/ObiectiveCulturaleImg.aspx?ID=3396)
Figura 7.1. Muzee din Bistrița-Năsăud
119
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud este format din 10 secții fără personalitate juridică
subordonate: Muzeul Bistrița, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Muzeul de Artă Comparată
Sângeorz-Băi, Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”, Muzeul Memorial „George Coșbuc”,
Muzeul Memorial „Ion Pop Reteganul”, Muzeul „Casa Săsească” Livezile, Muzeul „Cuibul
Visurilor” Maieru, Muzeul Etnografic și al Mineritului Rodnean, Muzeul Literar și Memorial
„Teodor Tanco”. Pe lângă acestea mai există 7 puncte muzeale sătești: (1) Ciceu-Mihăiești,
Primăria, (2) Feldru, Casa Ethnos, (3) Feldru, Nechiti George, (4) Monor, Primăria, (5) Miceștii
de Câmpie, Casa Ethnos, (6) Poiana Ilvei, Casa morarului, (7) Ureche-Niculai Cătălina
Rebrișoara, Catarig Leon.
În județ există 160 de biblioteci ce oferă peste 1.500.000 de volume de cărți și reviste (spre
comparație, în anul 2001 existau 53 de biblioteci comunale, pe lângă biblioteca județeană).
Cifrele referitoare la biblioteci sunt sistematizate în tabelul următor.
Tabelul 7.1. Date privind bibliotecile

2001 2009 2010 2011 2012
Biblioteci La oraş: 41 41 41 40
scolare
La sate 128 128 120 120
Volume de cărţi şi reviste din 862237 1946861 1877141 1897202 1501192
biblioteci
În județ există 3 galerii de artă (cu una mai puțin decât în 2001). Există 50 de scriitori cu
domiciliul stabil in judet, 10 actori / regizori și 23 de pictori. Dintre orchestre și fanfare pot fi
enumerate Orchestra Profesionistă „Dor Românesc” a Centrului Judeţean pentru Cultură
Bistrița-Năsăud, Fanfarele Sarata, Rodna, Teaca, Telciu, Lechinţa, Ţigău, Jeica, Baptistă-Bistriţa
și Muzica Militară-Bistriţa. Tot aici trebuie menționată și Orchestra Centrului Cultural
Municipal, formată din 8 instrumentiști.
În județ există mai multe ansambluri folclorice. De exemplu „CODRIŞORUL” - înfiinţat in 1969
la Casa de Cultura a Sindicatelor Bistriţa - a caştigat Marele Premiu „Colierul de Aur” - Dijon-
Franţa-1985 şi multe alte premii naţionale si internaţionale. Alte ansambluri folclorice din
Bistriţa: Cununa de pe Somes, Balada; mai există ansambluri folclorice în Beclean, Singeorz
Bai, Nasaud (care apartin de Casele de Cultura sau de autoritati locale).
În judeţ există şi formaţii altele decât de muzică populară: BnRitm, Scenica, Sincron, Street
Dance, In Action etc.
În județ există Şcoala de Arte Bistiţa și mai multe școli de arte şi meserii din învăţământ.
Există deasemenea două licee de arta si coregrafie (Lic.de Arte “Corneliu Baba” Bistrița și
Liceul de Muzica „Tudor Jarda” Bistrita), oferind în total peste 600 de locuri.
Dintre cercurile şi cluburile tematice / artistice / culturale se pot aminti Asociaţia Umoriştilor
Bistriţeni, de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa înfiinţată în 1996 (formată din
21 de membri), Clubul Saeculum Beclean (Cenacluri literare, care reunesc scriitori consacrați,
dar și debutanți sau elevi interesați de scris – 33 de participanți pe activitate / lunar),
Cenaclul „George Coșbuc” al Casei de Cultură a Sindicatelor Bistrița (gestionează /
organizează și activități conexe (Saloanele Liviu Rebreanu, Colocviile George Coșbuc, Premiile
120
SSBN etc.)) și Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud (Cercul de literatura, Cercul de teatru,
Cercul de Canto popular ale Centrului Cultural Municipal).
În județ există palate ale copiilor astfel: Palatul Copiilor Bistrița (cu Filiala Prundu Bârgăului),
Clubul Copiilor Sângeorz-Băi Filiala Rodna, Clubul Copiilor Beclean, Nasaud, Prundu Bargaului
(având înscriși 3909 elevi în anul 2012, în scădere de la 4452 în anul 2009). Palatul Copiilor
Bistrița coordonează activitatea cluburilor copiilor, ca și a filialelor. Începând cu anul 2011,
funcționarea filialelor a încetat.
În județ se editează o revistă culturală - Mișcarea literară - care apare la Bistriţa din 2002,
editată de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin CJCBN (se finanţează tiparul), sub egida
Uniunii Scriitorilor din România. Gestionează sau colaborează la realizarea unor activităţi
literare specifice (Colocviul revistei, Premiile revistei, lansări de carte etc.). Revista apare de 4
ori pe an, având 150 de pagini pe ediție.
7.2 Tradiții și obiceiuri

Principalele festivaluri în județul Bistrița-Năsăud sunt: Festivalul Cireșelor (Cireșoaia),
Festivalul rapsozilor populari „La poale de Ţibleş” – Târlişua, Festivalul tradiţional a fanfarelor,
Serbarea Cetăţii Ciceului, Festivalul Rapsodia Trişcaşilor – Leşu.
Pe teritoriul județului se desfășoară o bogată suită de datini, obiceiuri, tradiţii semnificative

legate de activitățile economice, istorie, natura comunităților, evenimente importante pentru
familii, tradiții precreștine etc.: Cununa Grâului, Sărbătoarea Sânzienelor, Înstruţatul Boului,
Craii de la Mocod, Sângeorzul pe Valea Bârgăului, Hâzii de la Chintelnic, Fărșangul de la Ţigău,
Wiesenfest la Teaca, Vergelul la Agrieş, Alaiul Nunţilor pe Valea Bârgăului, Sărbătoarea
Tradiţională a Romilor de la Lechinta, Maialul Bistrițean în Bistrița, Împletirea Papurei la
Tonciu, precum și obiceiurile de iarnă: Plugușorul, Irodul, Berea, Alduitul și gesturile de
oficiere cum sunt: Calendarul de ceapă, Legatul parilor, Rezimatul lemnelor, Creanga de măr,
Usile deschise si focul nestins etc..
Festivalul cireșelor de la Cireșoaia.
121
Maialul Bistrițean.
(sursa - http://citynews.ro/din-oras/parada-pe-pietonal-de-maialul-
bistritean-maghiar-foto-1242933)
Sărbătoarea Sânzienelor.
(sursa - http://stiri.tvr.ro/noaptea-de-sanziene--sarbatoare-pagana-
in-calendarul-ortodox--sanzienele-sau-
dragaica_32036_foto.html#view)
Figura 7.2. Tradiții reprezentative în județul Bistrița-Năsăud
Șezătorile sunt unele din cele mai îndrăgite evenimente ale comunităților locale rurale. Seria
acestora începe toamna târziu și se încheie odată cu debutul muncilor de primăvară.
Șezătorile se desfășoară în fiecare seară, cu excepția zilei de sâmbătă sau în preajma
sărbătorilor. Evenimentele se desfășoară în modalități diverse și țin de tradițiile și memoria
locală, precum și de topografia locului. Astfel, ele se pot desfășura ca activități curente ale
comunității, dar și cu ocazia sărbătoririi unor evenimente ale comunității sau a unor
personalități locale (ex: Sezatoare in amintirea marelui Cosbuc, la Muzeul Graniceresc
Nasaudean, la Mariselu, șezătoare intr-o casă de 100 de ani). În comune cu o structură
răsfirată, cum este Comuna Parva, se organizează mai multe șezători, pentru ca participanții
să nu aibă de parcurs distanțe prea mari (în Valea Vinului, Brădățel, Dâmburi și în centrul
satului).
Alte datini sunt obiceiuri cu caracter religios, evenimente din istoria neamului, tradiții
pascale, tradiții de nuntă.
Potențialul local și tradițiile se împletesc și generează evenimente unicat la nivel naţional şi
impact internaţional: Colocviile şi Festivalul naţional de Poezie „George Coşbuc”, ajuns la
ediţia XXIX-a; Saloanele şi Festivalul Naţional de Proză „Liviu Rebreanu”, la ediţia a XXXI-a;
Festivalul Naţional şi Internaţional de Satiră şi Umor; Mărul de Aur, ajuns la a XXIX-a ediţie;
Teatrul nescris din comuna Şanţ.
Piesele componente ale costumului popular de pe Valea Someşului (Năsăud) sunt clopul cu
pană de păun şi pieptarul cu ciucuri.
122
7.3 Patrimoniul cultural și istoric în context naţional şi internaţional

În județul Bistrița-Năsăud există obiecte de artă şi cu caracter de unicat la nivel naţional şi
internaţional, din care se menționează: Colecţiile de pictură şi artă fotografică ale Fundaţiei
„Societatea de concerte” (Aprox. 500 picturi; aprox. 2500 fotografii), Colecţia de creaţie
vestimentară ţărănească – zadii – aprox. 2500 bucăţi, Colecţia de ceramică românească din
Transilvania – aprox. 1000 bucăţi, Colecţia de discuri de vinyl – aprox. 7000 bucăţi.
În județul Bistrița-Năsăud există numeroase statui şi alte monumente cu caracter de unicat la
nivel naţional şi internaţional: Sculptura „Înger la zid” – bronz, realizată de sculptorul Mircea
Roman ca un omagiu eroilor din satul Căianul Mare; Portretul primului învăţător român din
satul Căianul Mare – Gavril Retegan – bronz, autori Mariana Gordan (Anglia) şi Mircea
Roman; Monumentul eroilor din localitatea Chintelnic, sculptor Anton Tanase; Monument in
memoria lui Grigore Pletosu, sculptor Maxim Dumitras; Portertul poetului Ioan Alexandru,
realizat de sculptorul Vasile Gorduz (bronz); Bustul poetului George Coşbuc realizat de
sculptorul V. Pârvan (tablă bătută). Proprietar al acestora este Fundaţia „Societatea de
concerte Bistriţa”.
Bustul poetului George Coşbuc

Sculptura „Înger la zid” (sursa: http://www.rasunetul.ro/ioan-alexandru-parcul-din-fata-
(sursa: http://www.rasunetul.ro/inger-la-zid-la-caianu-mare) sinagogii-george-cosbuc-la-biblioteca-judeteana#slide-1-
field_galerie-53761)
Figura 7.2. Sculpturi reprezentative

Clădirile, bisericile, catedralele şi alte monumente de arhitectură din patrimoniul naţional în
județul Bistrița-Năsăud sunt: Sediul Casei de Cultură a Sindicatelor Bistriţa (clădire de
patrimoniu construită în 1892 de către arhitectul şi negustorul Michael Textoris), Biserica
evanghelică-reformata veche din Tonciu (tavan casetat, pictat).
Un alt monument istoric deosebit de important este constituit de Biserica Evanghelică din
Bistriţa, un monument de arhitectură reprezentativ pentru tranziția de la stilul gotic la cel al
Renașterii în Transilvania.
123
Biserica Evanghelică din Bistriţa.

(sursa - http://ro.wikipedia.org/wiki/
Biserica_Evanghelic%C4%83_din_Bistri%C8%9Ba)
Dintre elementele de patrimoniu care pot fi puncte de atracție pentru activitatea turistică
trebuie menționat ansamblul Chiraleș (grota, loc de inmormantare), Festivalurile Judeţene de
Folclor, Târgurile meşteşugăreşti, InteretnicFestival - Festival Naţional al Etniilor din România,
Târgul Naţional al Olarilor, Expoziţii de artă fotografică, Expoziţiile de artă populară, Atelierele
meşteşugăreşti din judeţ, Colecţiile etnografice judeţene.
Biserica de lemn de la Chiraleș (sec. al XVII-lea, InteretnicFestival - Festival Naţional al Etniilor

aflată acum la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din România (2009)
din Cluj) (sursa - http://www.rasunetul.ro/interetnic-festival-redescoperirea-
(sursa: traditiilor-tuturor-minoritatilor)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_BN_Chirales_church_
2.jpg)
Figura 7.2. Elemente de patrimoniu din județul Bistrița-Năsăud
Pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud sunt în evidență 15 castele, din care cel putin 8
124
necesită interventii de consolidare / conservare / restaurare. Cele mai cunoscute sunt

Castelul Hye (Ilisua), Castelul Wesselényi (Comlod) și Castelul Teleki (Posmus).
Castelul Hye (Ilisua). Castelul Teleki (Comlod).

(sursa: http://www.dreamdestinations.ro/castelul-hye-ilisua- (sursa:
romania-10580/) http://www.castelintransilvania.ro/?lang=ro&page=castle&spage=s
how&idcastle=27)
Figura 7.3. Castele

În total, în județul Bistrița-Năsăud, la nivelul anului 2012 erau în evidență 765 monumente
istorice. După categorie sunt 380 situri arheologice, 367 monumente de arhitectură, 11
monumente de for public și 7 monumente memoriale și funerare.
Ansamblul urban medieval Bistrița (Bistritz)
Sec. XIII – XVIII
Zona delimitată de trotuarul nordic al Bd. Republicii;
latura nordică a scuarului din faţa blocului Piaţa Petru
Rareş nr. 7a; latura vestică a hotelului Coroana de Aur;
latura nord-estică a parcelei Piaţa Unirii nr. 8; latura
estica a parcelei Piaţa Unirii nr. 9; latura sud-estică a
parcelei Liviu Rebreanu nr. 55; limita estică şi limita
sudică a str. Ecaterina Teodoroiu; limita sudică a
parcelelor M. Kogălniceanu nr.1- 11; limita sudică şi
limita vestică a str. Dogarilor; limita vestică a str. M.
(sursa - https://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C8%9Ba) Eminescu până la intersecţia cu trotuarul nordic al Bd.
Republicii.
Ansamblul urban „Șirul Sugălete” (Piața de cereale,
Kornmarkt”)
Sec. XV - XIX
Cuprinde imobilele din municipiul Bistrița, Piața
Centrală nr. 13 – 24.
(sursa - http://adevarul.ro/locale/bistrita/foto-sugaletele-
biserica-evanghelica-dovada-maiestriei-arhitecturale-sasilor-
bistriteni-1_5178d136053c7dd83f44fdb1/index.html)
125
Ansamblul rural Dorolea (fosta localitate săsească

„Kleinbistritz”)
A doua jum. sec. XIX – încep. sec. XX
Cuprinde imobilele din satul Dorolea, comuna Livezile,
nr. 15 – 216.
(sursa -
http://www.mesagerul.ro/2013/05/22/ansamblul-rural-
de-la-dorolea-ar-putea-intra-patrimoniul-unesco)
Ansamblul rural Livezile (fosta localitate săsească

„Jaad”)
A doua jum. sec. XIX – prima jum. sec. XX
Cuprinde imobilele din satul Livezile, comuna Livezile,
nr. 59 – 600.
Ansamblu destructurat. Păstrează elemente originale
următoarele imobile: 61–85, 122-127, 154-253, 345-
366, 499A-548, 574-582, 590-595.
(sursa - http://www.siebenbuerger.de/ortschaften/jaad/)
Figura 7.4. Ansambluri urbane și rurale

După grupa valorică: 225 sunt monumente de grupă A (de interes național), iar 540 sunt
monumente de grupă B (interes local). După tip, acestea sunt împărțite în 2 ansambluri
urbane, 4 ansambluri rurale, 81 biserici și mănăstiri, 191 case, 15 castele, 2 cetăți, 2 cazarme,
6 muzee, 1 pod, 6 școli, 11 monumente de for public, 1 piatră tombală și 1 mormânt. 92 sunt
amplasate în mediul urban, iar 763 sunt amplasate în mediul rural. După statutul juridic, 30
aparțin domeniului public iar 735 sunt în proprietate privată. În județ există de asemenea 60
de unitati de arhitectura religioasa de zid (cele mai vechi datand din sec. XIII) și 21 de unitati
de arhitectura religioasa de lemn.
Există de asemenea 17 unitati de cetăţi şi elemente de fortificație care pot fi vizitate, precum
fragmente ale zidului de incintă a Cetății medievale Bistritz, șanțul de apărare al Cetății
medievale Bistritz, valul de apărare al Cetății medievale Bistritz, Turnul Dogarilor
("Fassbinterturm"), situl arheologic de la Bistrița sau ruinele Cetății Ciceului. Imobilele
urbane și rurale, aflate in patrimoniul județului, care pot fi vizitate, însumează 18 unitati
(majoritatea în orasul Bistrița); dintre cele reprezentative: imobilul destinat activităţilor
meseriaşilor saşi, azi Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Asociaţia meseriaşilor din Bistriţa
(Bistritzer Gewerbeverein), azi Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc", sau primăria
veche „Domus Consistorialis”.
126
Pod acoperit din lemn („Pod grăniceresc”) peste Râul

Sălăuța
Încep. sec. XX, după modelul celui din sec. XVIII
Sat Coșbuc, com. Coșbuc, nr. 149
Necesare intervenții de consolidare, conservare /
restaurare.
(sursa - http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cosbuc-
podul-graniceresc-salauta.jpg)
Situl arheologic „Băile Figa”

La cca. 3 km sud de marginea estică a oraşului Beclean, la
cca. 600 m nord-vest de marginea nordică a localităţii
componente Figa şi la cca.100 m vest de drumul care leagă
cele două localități
Epoca bronzului, a doua epocă a fierului, epoca post-
romană, epoca medievală şi epoca modernă
Situl este unic în estul şi sud-estul Europei. Valoarea lui
(sursa - excepţională rezidă în urme arheologice directe de
http://www.mncr.ro/images/product_images/1142_pagina1.j exploatare minieră a sării, precum şi în numărul foarte
pg) mare de construcţii şi obiecte preistorice şi protoistorice de
lemn. Numărul mare de obiecte de lemn permite
construirea unei scări dendrocronologice pentru
Transilvania, care în prezent nu există.
Figura 7.6. Alte elemente de atracție din județul Bistrița-Năsăud
Monumente de for public din județ: Statuia lui George Coșbuc, autor Gavril Covalschi;
Statuia lui Andrei Mureșanu, autor Corneliu Medrea; Bustrul lui Liviu Rebreanu, autor
Romulus Ladea; Monumentul „Apărătorii Păcii”, autor Dario Lazăr; Bustul lui Vasile Nașcu,
autor Corneliu Medrea; Bustul lui Liviu Rebreanu, autor Romulus Ladea; Bustul lui George
Coșbuc, autor Corneliu Medrea; Bustul lui Vasile Nașcu, autor Corneliu Medrea; Relief din
bronz închinat lui Iacob și Ioachim Mureșan, autor Corneliu Medrea; Bustul lui Ion Pop
Reteganul, autor G. Fulop; Bustul lui Liviu Rebreanu.
Pe teritoriul județului sunt 6 muzee cu statut de monument istoric: Cazarma Regimentului 63
Infanterie, azi Muzeul Bistrița; Muzeul Memorial „George Coșbuc”; „Casa săsească" Livezile;
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”; Cazarma Regimentului II Românesc de Graniţă, "Şvarda",
azi Muzeul Grăniceresc Năsăudean; Muzeul Memorial „Ion Pop Reteganul”.
Pe lângă toate elementele de patrimoniu menționate mai sus există și monumente de for
public fără statut de monumente istorice, din care 14 in municipiul Bistrita, 1 in Năsăud, 2 in
Beclean, 2 in Singeorz-Bai, 2 in Rodna. Mai există și bunuri culturale mobile, deținute de
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, aparținând domeniilor arheologie, istorie, etnografie,
artă plastică, știință (în total 74.783 elemente), și bunuri culturale mobile detinute de
punctele muzeale satesti (aproximativ 5000 de elemente).
127
7.4. Sinteză
Într-o lume marcată de globalizare și internaționalizare, identitatea locală și regională câștigă
în importanță ca factor de diferențiere legat de atractivitatea teritoriului pentru turiști,
investiții, valoare națională și internațională și, nu în ultimul rând, mândria locală.
Toate aspectele și elementele care concură la autenticitatea și punerea în valoare a zonei
constituie instrumente utile atât în păstrarea coeziunii comunităților cât și în promovarea
zonei în întregul său, ca o valoare unică pentru regiune, pentru România și Europa: de la
elementele de patrimoniu natural și construit, la tradiții, obiceiuri, gastronomie, port,
repertoriul de cântece și dansuri, la evenimente cu caracter de unicitate.
Este evident că Județul Bistrița-Năsăud deține un patrimoniu istoric și cultural remarcabil de
bogat, cu numeroase elemente de diferențiere, care poate contribui semnificativ la
dezvoltarea culturală a județului cât și la dezvoltarea turismului. Din păcate însă, rezultatele –
în special pe componenta de turism – indică faptul că tot acest patrimoniu necesită o
abordare sofisticată în valorificare, potrivit diversității și bogăției sale.
Regenerarea identității locale și zonale presupune colaborara între instituțiile relevante,
angajarea și susținerea de către sectorul privat, precum și implicarea comunităților care sunt
datoare să transfere către noile generații aceste valori.
Faptul că valorile identitare sunt ușor de utilizat ca atu-uri de marketing obligă la o dublă
abordare: pe de o parte, la protejarea autenticității, pe de altă parte, la evitarea uzurii și a
kitch-ului.
128
CAPITOLUL 8
8.1 Situația actuală
Astăzi în România serviciile de planificare urbană și teritorială sunt marcate de de

următoarele caracteristici:
 Planificarea teritorială și urbană ar trebui să funcționeze ca un serviciu
orizontal pentru sectoarele implicate, de exemplu pentru planificarea
utilităților, a infratsructurii de transport, a măsurilor de mediu, a dotărilor și
serviciilor publice, a amplasamentelor pentru dezvoltare economică, a
investițiilor în locuințe etc.. Acest lucru nu se întâmplă din cauze legate de
lipsa de înțelegere, deficiențe în organizarea instituțională, lipsa interesului,
interesul de a construi împotriva prebederilor legii etc.;
 Lipsa culturii publicului și mutor instituții privind planificarea urbană și
teritorială, citirea documentelor de urbanism și amenajarea teritoriului,
teama că ilegalitățile în investiții devin vizibile etc.;
 Vulnerabilitatea breslei și necesitatea de a fi susținută și reeducată;
 Lipsa corelării structurate și transparente între planificarea teritoriului și
managementul implementării, ceeace implică alinierea documentațiilor
sectoriale, abordări integrate, utilizarea simultană a combinațiilor de
necesități, ambiții strategice, oportunități de finanțare, programe de
guvernare etc.;
 Modestia colaborării interdepartamentale, interinstituționale, intersectoriale,
teritoriale în elaborarea și implementarea planurilor de urbanism și
amenajarea teritoriului;
 Necesitatea instituționalizării implementării strategiilor aferente teritoriilor;
 Lipsesc sistemele de management a implementării planurilor de dezvoltare
urbană și teritorială, formularea politicilor, negocierea priorităților,
programarea și articularea resurselor, parteneriatele public-public, public-
privat, pulic-privat-comunitate etc. în implementare;
 Lipsesc Planurile de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional, absolut
indispensabile pentr reactualizarea planurilor teritoriale ale județelor.
În prezent, în domeniul planificării teritoriale, Județul Bistrița-Năsăud dispune de

următoarele categorii de documente:
 Planuri urbanistice Generale, strategii, un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană,
strategii de dezvotare și planuri de acțiune, bugete și planuri multianuale de
investiții (vezi capitolul 9, Tabelul 9.8);
 Planul Zonei Periurbane a Municipiului Bistrița;
o Planul de Amenajare a Teritoiului Zonal Județean Bistrița-Năsăud nu a fost
actualizat;
o Planul de Management al Deșeurilor;
o Planul de Management al Bazinului Hidrografic Someș-Tisa;
o Planul pentru Managementul Situațiilor de Urgență;
o Planuri de management pentru zonele naturale protejate;
o Strategia de dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud 2007-2013;
129
o Planul multianual de investiții la nivel Județean;

o Direcții strategice și proiecte prioritare în curs de structurare în cadrul
Planului Regional de Dezvoltare 2014-2020;
o Nu s-au elaborat planuri pentru zone de dezvoltare/ de interes (zone
funcționale, zone periurbane pt toate localitățile, GAL-uri, coridoare,
cluster turistic etc) pt deoarece aceste concepte nu s-au maturizat;
o Nu există Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal Regional Nord Vest.
 Elaborarea strategiei poate fi un nou început, mai aproape de ceea ce este
necesar pentru fundamentarea deciziilor, un pas în plus pe un drum dificil.
8.2 Capitalul teritorial
Figura 8.1 pune în evidență în schemele alăturate relația între calitatea, identitatea și
eficacitatea teritorială, ca bază acoeziunii teritoriale și, pe de altă parte, ca model de
mobilizare a potențialului teritorial pentru competitivitate regională și națională.
Figura 8.1. Relația între capitalul teritorial, coeziunea și

competitivitatea teritorială (după A. Forli)
8.3 Documente strategice europene privind planificarea spațială
În secțiunea de față sunt prezentate aspectele principale care configurează planificarea

teritorială în cadrul sistemului Uniunii Europene. Cadrul general este dat de relaționarea
următoarelor demersuri:
 Conceptele de dezvoltare care iau în considerare direcții strategice, zone funcționale,
probleme și oportunități, vulnerabilități și riscuri;
 Coeziunea și competitivitatea economică, socială și a teritoriului;
 Strategiile, planurile spațiale, planul de implementare, resursele pentru
implementare, managementul și controlul implementării.
130
8.3.1 Conferinţa Europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT)

Principii directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului european
CEMAT a stabilit principiile directoare privind dezvoltarea sustenabilă a teritoriului

continentului european; acestea trebuie să ghideze procesul de planificare spațială a
diverselor categorii de teritorii.
Principiile unei politici de amenajare durabilă pentru Europa
În ceea ce priveşte elaborarea unei amenajări durabile a teritoriului Consiliului Europei, vor
trebui să fie luate în considerare principiile următoare, care vizează o dezvoltare durabilă şi
echilibrată din punct de vedere regional.
1. Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socioeconomice

echilibrate şi de îmbunătăţire a competitivităţii;
2. Promovarea încurajării dezvoltării generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea
relaţiilor dintre oraşe şi sate;
3. Promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;
4. Facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere;
5. Reducerea degradării mediului;
6. Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;
7. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;
8. Dezvoltarea resurselor energetice în menţinerea securităţii;
9. Promovarea unui turism de calitate şi durabil;
10. Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.
Măsuri de amenajare a teritoriului pentru regiuni caracteristice ale Europei
Aferent categoriilor de regiuni caracteristice, detaliem mai jos măsurile legate de zonele
urbane și cele rurale:
1. Peisajele culturale;
2. Zonele urbane;
3. Zonele rurale.
În urmărirea obiectivului unei dezvoltări policentrice a sistemelor urbane europene, sunt

propuse măsuri complementare pentru dezvoltarea durabilă în oraşe şi în zonele urbane, în
afara celor care vizează întărirea potenţialului economic:
 dezvoltarea unor strategii adaptate la contextul local vizând controlul consecinţelor
restructurărilor economice;
 ghidarea expansiunii spaţiale a oraşelor: limitarea tendinţelor de sub-urbanizare prin
afectarea terenurilor pentru construcţii în oraşe, activarea parcelelor “interstiţiale”
tot în vederea construirii, dezvoltarea tehnicilor de construcţie care economisesc
teren, amenajarea de terenuri pentru construcţie în apropierea căilor de acces la
autostrăzi şi noduri de autostrăzi, politica de dezvoltare a cartierelor centrale ale
oraşelor, ameliorarea calităţii vieţii în zonele urbane, inclusiv prin conservare şi prin
crearea de noi spaţii verzi şi ecosisteme existente;
 regenerarea zonelor urbane degradate şi amestecul funcţiunilor şi al grupurilor
131
sociale în interiorul structurii urbane, mai ales în marile oraşe unde zonele de
excludere socială sunt pe cale să apară;
 o gestiune prudenta a ecosistemului urban, cu deosebire în ceea ce priveşte apa,
energia şi deşeurile;
 dezvoltarea mijloacelor de transport care sunt în acelaşi timp eficiente şi nu
afectează mediul; aceasta va contribui la o mobilitate durabilă;
 înfiinţarea unor organisme de planificare intercomunale pentru coordonarea
amenajării între diferitele oraşe şi municipii;
 conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural;
 dezvoltarea reţelei de oraşe.
Oraşele noilor state membre ale Consiliului Europei trebuie să facă faţă unor provocări
specifice, cum ar fi de exemplu finanţarea construcţiei de locuinţe, întreţinerea stocului
imobiliar. Apar tendinţe în materie de suburbanizare şi de segregare, care rezultă din
decalajele privind accesul la proprietatea rezidenţială; ele pot fi atenuate prin intermediul
unei oferte suficiente de terenuri pentru construcţii în aglomeraţiile urbane.
Pentru a asigura o dezvoltare autonomă a zonelor rurale ca spaţiu de viaţă, de activităţi

economice, de recreere şi ca spaţiu natural, sunt propuse măsurile următoare, în
completarea principiilor:
 aprofundarea politicii de amenajare în vederea menţinerii echilibrelor între
numeroasele dinamici care afectează zonele rurale (diversificarea locurilor de
muncă, schimbări în producţiile agricole, împăduriri, turism, protecţia naturii);
 conservarea şi valorificarea resurselor interne ale zonelor rurale pentru a
diversifica baza economica şi a mobiliza populaţia şi actorii economici;
 promovarea oraşelor mici şi mijlocii, precum şi a satelor importante, ca furnizori
de servicii pentru împrejurimile lor rurale şi ca zone de localizare pentru P.M.E.;
 creşterea accesibilităţii zonelor rurale, mai ales a oraşelor mici şi mijlocii, ca şi a
satelor importante;
 îmbunătăţirea condiţiilor de viată a locuitorilor zonelor rurale şi creşterea
atractivităţii lor pentru toate grupurile de populaţie, cum ar fi tinerii şi
pensionarii. Aceasta implică un rol activ pentru întreprinderile agricole şi silvice,
valorificarea patrimoniului natural şi cultural, eliminarea daunelor aduse mediului
şi furnizarea unei infrastructuri şi unor servicii noi, cu deosebire în domeniul
turismului;
 îmbunătăţirea ofertei şi marketingului produselor regionale de calitate superioară
provenind din agricultură, din silvicultură şi din artizanat;
 promovarea unei utilizări a solurilor de către întreprinderile agricole şi silvice
adaptate la contextele locale şi contribuind de asemenea la conservarea
diversităţii biologice; compensarea veniturilor în caz de divergenţă între
întreprinderile agricole şi silvice, pe de o parte, şi protecţia naturii şi întreţinerea
peisajelor pe de alta parte;
 promovarea creării de posibilităţi de angajare la nivel înalt de calificare în cadrul
diversificării bazei economice.
În diverse ţări membre ale Consiliului Europei, populaţia rurală reprezintă încă o parte
semnificativă a populaţiei naţionale. Pentru a preveni fluxurile migratorii indezirabile pe
distanţe lungi, sunt necesare politici viguroase de dezvoltare rurală. Ele vor trebui să vizeze
diversificarea structurilor de angajare a forţei de muncă rurale şi crearea unor noi
132
parteneriate sat-oraş. În ceasta perspectivă, industriile de transformare a produselor

agricole, ca şi celelalte posibilităţi de ngajare a forţei de muncă (de exemplu în turism) vor
trebui dezvoltate în cadrul economiei private. Zonele rurale din regiunile de lacuri şi
arhipelaguri sunt confruntate cu probleme asemănătoare şi necesită de asemenea o
cooperare şi schimburi de experienţă.
1. Munţii;
2. Regiunile de coastă şi insulare;
3. Eurocoridoarele;
4. Bazinele fluviale şi oglinzile de apa;
5. Zonele de reconversie;
6. Regiunile de frontieră.
Întărirea cooperării dintre statele membre ale Consiliului Europei şi participarea regiunilor,
municipalităţilor şi populaţiei
1. Posibilităţi create de amenajări ale teritoriului orientate către dezvoltare;

2. Dezvoltarea unor activităţi de cooperare la scară europeană pe baza «Principiilor
directoare»;
3. Cooperarea orizontală;
4. Cooperarea verticală;
5. Participarea efectiva a societăţii la procesul de amenajare a teritoriului.
8.3.2 Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar, spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi

durabilă a teritoriului Uniunii Europene, Postdam, mai 1999
1. Pentru o mai bună coerenţă spaţială a politicilor comunitare

 Determinarea zonelor eligibile şi fixarea nivelului ajutorului respectiv;
 Ameliorarea infrastructurilor;
 Utilizarea de categorii spaţiale sau legate de suprafaţă;
 Dezvoltarea de sinergii funcţionale;
 Abordări integrate spaţial ale dezvoltării.
2. Obiective politice şi opţiuni pentru teritoriul european
3. Orientarea teritorială al politicilor
4. Dezvoltarea spaţială policentrică şi noua relaţie, oraş – mediu rural
5. Acces echivalent la infrastructuri şi la cunoaştere; un demers integrat pentru
ameliorarea conexiunii la reţelele de transport şi a accesului la cunoaştere
6. Gestionarea prudentă a naturii şi a patrimoniului cultural; natura şi patrimoniul
cultural – un atu pentru dezvoltare
Opțiuni politice privind dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată în UE

 Întărirea mai multor mari zone de integrare economică de importanţă mondială din
UE care vor trebui dotate cu funcţiuni şi servicii globale performante, integrând
spaţiile periferice prin scheme de dezvoltare spaţială transnaţională;
 Întărirea unui sistem policentric şi mai echilibrat de regiuni metropolitane, de
ciorchini de oraşe şi de reţele urbane printr-o cooperare mai strânsă între politica
structurală şi politica de Reţele Transeuropene (RTE), ca şi prin ameliorarea
conexiunilor între reţelele de transport de nivel internaţional şi nivel naţional pe de o
parte şi cele de nivel regional şi local pe de altă parte, în cadrul unor strategii comune
133
de dezvoltare spaţială;
 Promovarea de strategii integrate de dezvoltare spaţială pentru sistemele urbane în
cadrul statelor membre, ca şi în cadrul cooperării transnaţionale şi transfrontaliere,
ţinând cont şi de spaţiile rurale şi de oraşele lor;
 Întărirea cooperării tematice în materie de dezvoltare spaţială în cadrul reţelelor la
scară transfrontalieră şi transnaţională;
 Promovarea cooperării cu oraşele ţărilor Europei de Nord, Centrale şi de Est, ca şi cu
cele ale bazinului Mediteraneean la scară regională transfrontalieră şi transnaţională;
 Întărirea legăturilor Nord- Sud în Europa în Europa Centrală şi de Răsărit şi est-vest în
Europa de Nord.
Opțiuni politice privind oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive

 Intărirea rolului stategic al regiunilor metropolitane şi al “oraşelor poartă” dându-se o
atenţie deosebită dezvoltării regiunilor periferice ale UE;
 Ameliorarea bezei economice, a mediului şi a infrastructurii serviciilor în oraşe, în
special în regiunile economice mai puţin favorizate, în scopul de a mări activitatea
pentru investiţiile mobile;
 Promovarea diversificării bazei economice a oraşelor prea dependente de o singură
ramură de activitate şi susţinerea dezvoltării economice a oraşelor mici şi mijlocii din
regiunile mai puţin favorizate;
 Promovarea unor strategii globale de dezvoltare urbană care ţin seama de
diversitatea socială şi funcţională şi acordă o atenţie specială luptei împotriva
excluderii sociale, precum şi reabilitării şi reamenajării cartierelor abandonate şi
zonelor economice dezafectate;
 Promovarea gestiunii inteligente a ecosistemului urban;
 Promovarea unei mai bune accesibilităţi în oraşe şi în zonele dense printr-o politică
de amplasare şi de Planificare a ocupării terenului adecvată care să favorizeze
mixtarea funcţiunilor urbane, precum şi fololosirea transportului în comun;
 Sprijinirea metodelor eficiente de stopare a extinderii urbane necontrolate;
 Reducerea presiunii excesive a urbanizării, în special în regiunile de coastă.
Opțiuni politice privind dezvoltarea endogenă, diversitatea şi performanţa spaţiilor rurale

 Realizarea unei agriculturii durabile, aplicarea de măsuri de mediu şi diversificarea
utilizării agricole a terenului;
 Promovarea şi susţinerea cooperării şi schimbului de experienţă între zonele rurale;
 Utilizarea potenţialului energiilor regenerabile din zonele urbane şi rurale,
respectarea contextelor locale şi regionale, în special a patrimoniului natural şi
cultural;
 Exploatarea potenţialelor de dezvoltare ale unor forme de turism care să respecte
mai mult mediul.
Opțiuni politice privind parteneriatele oraş- mediu rural

 Realizarea unei agriculturii durabile, aplicarea de măsuri de mediu şi diversificarea
utilizării agricole a terenului;
 Promovarea şi susţinerea cooperării şi schimbului de experienţă între zonele rurale;
 Utilizarea potenţialului energiilor regenerabile din zonele urbane şi rurale,
respectarea contextelor locale şi regionale, în special a patrimoniului natural şi
cultural;
134
 Exploatarea potenţialelor de dezvoltare ale unor forme de turism care să respecte

mai mult mediul;
 Promovarea de strategii de dezvoltare diversificate, adaptate potenţialului endogen
al zonelor rurale şi permiţând o dezvoltare endogenă(inclusiv promovarea
multifuncţionalităţii agriculturii). Susţinerea regiunilor agricole prin învăţământ,
pregătire şi crearea de locuri de muncă în afara sectorului agricol;
 Întărirea oraşelor mici şi mijlocii din mediul rural face din ele puncte de cristalizare a
dezvoltării regionale şi promovarea punerii lor în reţea, cu scopul de a face mai lentă
planificarea afectării terenului, având grijă de ameliorarea calităţii vieţii în periferiile
urbane;
 Promovarea şi susţinerea cooperării parteneriale între oraşele mici şi mijlocii la scară
naţională şi transnaţională prin proiecte comune şi schimb de experienţă;
 Promovarea unor reţele profesionale, asociind întreprinderi mici şi mijlocii urbane şi
rurale;
 Menţinerea unei oferte de bază în materie de servicii şi transport public în oraşele
mici şi mijlocii din mediul rural, în special în zonele rurale aflate în declin;
 Promovarea cooperării oraş-rural în vederea întăririi regiunilor funcţionale;
 Luarea în calcul a periferiei marilor oraşe în strategiile de dezvoltare pentru regiunile
urbane.
Opțiuni politice privind dezvoltarea policentrică. Un concept pentru o mai bună

accesibilitate
 Întărirea reţelelor de transport secundar şi a racordurilor cu RTE, inclusiv dezvoltarea
unor reţele publice de transport eficiente;
 Promovarea unui acces spaţial mai echilibrat al UE la transportul intercontinental,
printr-o repartiţie adecvată a porturilor maritime şi aeroporturilor (porţi de acces
mondial) şi prin ridicarea nivelului serviciilor lor şi a racordării lor la regiunile
depărtate de litoral;
 Ameliorarea legăturilor de transport ale regiunilor periferice şi ultraperiferice, atât cu
UE, cât şi cu ţările terţe vecine, mai ales în materie de transport aerian, şi realizarea
de infrastructuri adecvate;
 Ameliorarea accesului la infrastructurile de telecomunicaţii şi de utilizare a acestora:
furnizarea de “servicii universale” în regiunile slab populate prin tarife adecvate;
 Ameliorarea cooperării între politicile de transport la scară comunitară, naţională şi
regională.;
 Introducerea unui studiu de impact teritorial ca instrument de evaluare spaţială a
marilor proiecte de infrastructură (în special în domeniul transporturilor).
Opțiuni politice privind utilizarea eficientă şi durabilă a infrastructurilor

 O mai bună articulare a politicii de dezvoltare spaţială şi a planificării ocupării
terenului cu planificările în materie de transport şi telecomunicaţii;
 Ameliorarea serviciilor de transport public şi furnizarea unor servicii de transport
public de bază în oraşele mici şi mijlocii;
 Reducerea noxelor în zonele de trafic supraîncărcate, printr-o mai mare utilizare a
mijloacelor de transport nepoluante, mărirea taxelor de drumuri şi internalizarea
costurilor externe;
 Promovarea punerii în reţea a nodurilor intermodale de transport de mărfuri, în
special pentru transportul în coridoarele europene, acordându-se o atenţie specială
135
navigaţiei maritime şi interioare.;

 Planificarea şi gestiunea coordonată şi integrată a infrastructurilor în scopul limitării
investiţiilor ineficiente (de ex., realizarea inutilă de căi de comunicaţie paralele) şi
asigurarea unei utilizări eficiente a infrastructurilor de transport existente.
Opțiuni politice privind răspândirea inovaţiilor şi a cunoştinţelor

 Integrarea globală în schemele de dezvoltare spaţială a politicilor în domeniul
cunoaşterii, ca de exemplu promovarea inovaţiilor, pregătirea şcolară sau
profesională, instruirea continuă, cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, în special în
zonele îndepărtate sau slab populate;
 Asigurarea unui acces paneuropean la infrastructurile legate de cunoaştere, ţinând
cont de potenţialul socio-economic al IMM-urilor moderne ca motor al dezvoltării
economice durabile;
 Favorizarea introducerii în reţea a întreprinderilor şi difuzarea rapidă a inovaţiilor,
mai ales prin intermediul instituţiilor regionale de promovare a inovaţiilor;
 Sprijin pentru crearea de centre de inovaţii, precum şi cooperarea între învăţământul
superior, cercetarea aplicată şi dezvoltare, pe de o parte, şi economia privată pe de
altă parte, mai ales în zonele slabe din punct de vedere economic;
 Dezvoltarea unui ansamblu de măsuri de stimulare a ofertei şi cererii, menite să
amelioreze accesul regional la tehnologiile de informare şi la utilizarea lor.
Opțiuni politice privind ocrotirea şi dezvoltarea naturii

 Dezvoltarea de reţele ecologice, aşa cum s-a propus prin Natura 2000, inclusiv a
legăturilor necesare între siturile naturale şi zonele protejate de importanţă
regională, naţională, transnaţională şi comunitară;
 Luarea în considerare a menţinerii biodiversităţii în politicile sectoriale (agricultură,
politică regională, transport, pescuit, etc.), aşa cum prevede strategia comunitară
pentru biodiversitate;
 Elaborarea de strategii integrate de dezvoltare spaţială pentru zonele protejate,
montane, zonele umede, făcând posibil un echilibru între protecţie şi dezvoltare,
bazat pe studii de impact teritorial şi de mediu şi cu participarea partenerilor
interesaţi;
 Recurgerea în tot mai mare măsură la instrumente economice pentru a lua în
considerare importanţa ecologică a zonelor protejate şi a zonelor ecologice sensibile.
 Promovarea de structuri de habitat care să consume mai puţină energie şi să
genereze mai puţin trafic, planificarea integrată a resurselor şi utilizarea în mai mare
măsură a energiilor regenerabile pentru reducerea emisiilor de CO2;
 Protectia solurilor ca suport fundamental al vieţii pentru oameni, animale şi plante,
prin reducerea eroziunii şi distrugerii solului, precum şi a extinderii excesive a
construcţiilor;
 Elaborarea de strategii la nivel local, regional şi transnaţional pentru gestionarea
riscurilor în zonele supuse catastrofelor naturale.
Opțiuni politice privind gestionarea resurselor de apă: o problemă majoră pentru

dezvoltarea spaţială
 Ameliorarea echilibrului între oferta şi cererea de apă, în special în zonele expuse
riscului de secetă. Dezvoltarea şi folosirea unor instrumente economice pentru
gospodărirea apei, cuprinzând şi promovarea metodelor de exploatare agricolă şi a
unor tehnologii de irigare care să menajeze resursele de apă în zonele cu puţine
136
resurse;
 Promovarea cooperării transnaţionale şi interregionale la aplicarea unor strategii
integrate pentru gestionarea resurselor de apă, cuprinzând şi marile pânze freatice,
în mod special în zonele ameninţate de secetă sau de inundaţii şi în regiunile costiere;
 Ocrotirea şi reabilitarea marilor zone umede ameninţate de extrageri excesive de apă
sau de devierea cursurilor de apă care le alimentează;
 Gestionarea concertată a mărilor, în special prezervarea şi reabilitarea ecosistemelor
maritime amenintate;
 Întărirea responsabilităţii regiunilor în gestionarea resurselor de apă;
 Realizarea unor studii de impact de mediu şi de impact teritorial pentru toate marile
proiecte din domeniul gospodăririi apei.
Opțiuni politice privind gestionarea creativă a peisajelor culturale

 Păstrarea şi dezvoltarea creativă a peisajelor culturale de mare valoare istorică,
culturală, estetică sau ecologică;
 Valorificarea peisagelor culturale în cadrul strategiilor integrate de dezvoltare
spaţială;
 Ameliorarea coordonării măsurilor de dezvoltare care afectează peisajele;
 Reabilitarea creativă a peisajelor afectate de intervenţiile umane, inclusiv măsuri de
recultivare.
Opțiuni politice privind gestionarea creativă a patrimoniului cultural

 Dezvoltarea de strategii integrate pentru protecţia patrimoniului cultural ameninţat
sau degradat, inclusiv dezvoltarea instrumentelor pentru evaluarea factorilor de risc
sau pentru depăşirea situaţiilor de criză;
 Păstrarea şi amenajarea creativă a ansamblurilor urbane care merită să fie protejate;
 Promovarea unei arhitecturi contemporane de calitate;
 Sensibilizarea în legătură cu faptul că politicile de dezvoltare urbană şi spaţială de
astăzi contribuie la patrimoniul cultural al generaţiilor viitoare.
8.3.3 Convenţia Europeană a Peisajului, 20/10/2000, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I

nr. 536 din 23/07/2002
Această convenție oferă instrumente pentru protejarea și managementul peisajului în cadrul

planificării teritoriului. Slovenia și Polonia constituie exemple strălucite pentru buna
gestionare a peisajului în scopuri turistice, ambientale, estetice, de mediu.
Convenția precizează următorul cadru strategic și operativ:

a) peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui
caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani;
b) politica peisajului este o expresie prin care autorităţile publice competente desemnează
principii generale, strategii şi linii directoare care permit adoptarea de măsuri specifice care
au ca scop protecţia, managementul şi amenajarea peisajului;
c) obiectiv de calitate peisajeră desemnează formularea de către autorităţile publice
competente, pentru un anumit peisaj, a aspiraţiilor populaţiilor cu privire la caracteristicile
peisajere ale cadrului lor de viaţă;
d) protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor
semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială
137
derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţia umană;

e) managementul peisajelor cuprinde acţiunile vizând, într-o perspectivă de dezvoltare
durabilă, întreţinerea peisajului în scopul direcţionării şi armonizării transformărilor induse
de evoluţiile sociale, economice şi de mediu;
f) amenajarea peisajului reprezintă acţiunile cu caracter de perspectivă ce au ca scop
dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje.
Factorii responsabili și statele semnatare se angajează:

a) să recunoască juridic peisajele ca o componentă esenţială a cadrului de viaţă pentru
populaţie, expresie a diversităţii patrimoniului comun cultural şi natural şi fundament al
identităţii acesteia;
b) să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop protecţia,
managementul şi amenajarea acestuia, prin adoptarea de măsuri specifice menţionate în
prezenta convenţie;
c) să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţi regionale şi locale,
precum şi pentru alţi factori interesaţi la definirea şi implementarea politicilor peisajere
menţionate la lit. b);
d) să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele
culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact
direct sau indirect asupra peisajului.
Părţile semnatare se obligă să coopereze în vederea introducerii dimensiunii peisajere în

programele şi politicile internaţionale şi să recomande ca, acolo unde este cazul,
consideraţiile referitoare la peisaj să fie incluse.
8.4 Cadrul planificării teritoriale în România
8.4.1 Cadrul legislativ
Legea Nr.350/2001 privind “Amenajarea Teritoriului şi Urbanismul” defineşte în primă

instanţă conceptul de gestionare spaţială a teritoriului, ce fundamentează definiţia
amenajării teritoriului. Astfel:
 Gestionarea spaţială a teritoriului ţării constituie o activitate obligatorie, continuă şi

de perspectivă, desfăşurată în interesul colectivităţilor care îl folosesc, în concordanţă
cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele integrării în spaţiul european;
 Gestionarea spaţială a teritoriului asigură indivizilor şi colectivităţilor dreptul de
folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului;
 Gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului şi al urbanismului,
care constituie ansambluri de activităţi complexe de interes general ce contribuie la
dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, la
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, precum şi la
asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, national şi european.
Activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism are în vedere următoarele principii:

autonomia locală, parteneriatul, transparenţa, descentralizarea serviciilor publice,
participarea populaţiei la procesul de luare a deciziilor, dezvoltarea durabilă.
138
Conform Legii, obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:

 Dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea
specificului acestora;
 Îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivitatilor umane;
 Gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului, componentă de bază a
patrimoniului natural şi cultural şi a resurselor naturale;
 Utilizarea raţională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităţilor
şi conservarea terenurilor agricole fertile;
 Conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale.
Activităţile principale de amenajare a teritoriului constau în transpunerea la nivelul

întregului teritoriu naţional a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabila în
profil teritorial, precum şi urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentaţiile de
specialitate legal aprobate.
Activităţile conexe de amenajare a teritoriului şi de urbanism au ca obiect:

 Cercetarea în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea
studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism;
 Constituirea, întreţinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date urbane şi
teritoriale standardizate şi compatibile, inclusiv în conformitate cu Directiva INSPIRE
transpusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea infrastructurii
naţionale pentru informaţii spaţiale în România, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 190/2010;
 Elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare urbană şi teritorială;
 Elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului;
 Elaborarea documentaţiilor de urbanism;
 Gestionarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
 Elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu;
 Monitorizarea şi controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor,
programelor şi operaţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
Cadrul legal pentru reglementarea activității de amenajarea teritoriului este complex. Legea
Nr.350/2001 privind “Amenajarea Teritoriului şi Urbanismul” este actul normativ de bază
care stabilește:
 Domeniul de activitate al amenajării teritoriului;
 Scopul și obiectivele amenajării teritoriului;
 Principiile după care se desfășoară activitățile de amenjarea teritoriului;
 Autoritățile publice implicate în activitățile de amenajarea teritoriului,
strctura,responsabilitățile și atribuțiile acestora;
 Tipurile de activități care se desfășoară în amenajarea teritoriului;
 Categoriile de documentații de amenajarea teritoriului structurate după nivelul
teritorial de referință și competențele instituțiilor responsabile cu avizarea și
aprobarea acestora;
 Modalitățile de implicare a populației în procesul decizional de avizare a
documentațiilor de amenajarea teritoriului;
 Modalitățile de implementare a documentațiilor de amenajarea teritoriului și
139
perioadele de valabilitate ale acestora;

 Termenii utilizați în activitățile de amenajarea teritoriului și definirea acestora;
 Contravențiile din domeniul amenajării teritoriului și sancțiunile aplicate pentru
acestea.
Legea prezintă rolul Strategiei de dezvoltare teritorială a României, ca document

programatic pe termen lung, ce stabilește liniile directoare ale dezvoltării teritoriului
național și fundamentează strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă în profil
teritorial. La nivel național, documentația de amenajarea teritoriului care stabilește și
coordonează direcțiile de dezvoltare teritorială este Planul de Amenajare a Teritoriului
Național. Intrucât documentația reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale cu
referire la teritoriul național este concepută într-un ansamblu de secțiuni, fiecare aprobată
prin lege. Până în prezent sunt în vigoare:
 Legea 363/2006, Secţiunea I a PATN, Reţele de transport,
 Legea 171/1997, Secţiunea II a PATN – Apa,
 Legea 5/2000, Secţiunea III a PATN - Zone protejate,
 Legea 351/2001, Secţiunea IV a PATN – Reţeaua de localităţi,
 Legea 575/2001, Secţiunea V a PATN - Zone de risc natural,
 Legea nr. 190 din 2009 pentru aprobarea OUG nr. 142/2008 privind aprobarea PATN
Secţiunea a VIII-a zone cu resurse turistice .
Alaturi de Legea 350/2001, cadrul legislativ cu implicatii in activitatile de amenajarea

teritoriului cuprinde acte normative specifice domeniilor: protectiei mediului natural,
protectia monumentelor istorice, administratiei publice, precum si toate actele normative
care reglementeaza utilizarea fondurilor publice pentru dezvoltarea socio-economica a
localitatilor. In acest sens sunt de mentionat actele normative referitoare la:
A. Protejarea biodiversitatii care completeaza Legea nr. 5/2000 privind Planul de

Amenajarea al Teritoriului – Secţiunea III – a, Zone Naturale Protejate.
 OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice.
 Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
 HG. Nr. 230/2003, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi
parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.
 Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a
parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii
biologice
 Ordinul nr. 1470/2013 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi
a custodiei ariilor naturale protejate.
 HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică , ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
 Ordinul MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România.
B. Gestiunea deșeurilor:
 Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor.
 HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.
140
C. Gospodarirea si protectia apelor:

 HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe - Obiectivul hotaririi este de a asigura un nivel înalt de protecţie a
mediului şi de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în
pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe, în scopul promovării
dezvoltării durabile, prin efectuarea unei evaluări de mediu a planurilor şi
programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. Este fundamentata
de Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului (directiva SEA).
Hotararea este completata de un amplu manual prin care se descrie si procedura de
evaluare a proiectelor si programelor conform acestei directive europene.
D. Protectia peisajului:
 Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la
Florenţa la 20 octombrie 2000.
E. Protectia integrata a mediului inconjurator- privind prevenirea, reducerea şi controlul

integrat al poluării:
 HG 1076/2004- Obiectivul hotaririi este de a asigura un nivel înalt de protecţie a
mediului şi de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în
pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe, în scopul promovării
dezvoltării durabile, prin efectuarea unei evaluări de mediu a planurilor şi
programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. Este fundamentata
de Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului (directiva SEA).
Hotararea este completata de un amplu manual prin care se descrie si procedura de
evaluare a proiectelor si programelor conform acestei directive europene.
F. Protectia si valorificarea monumentelor istorice:

 Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare - defineşte monumentele istorice ca parte a
patrimoniului national, reglementează regimul juridic şi stabileşte procedurile de
clasare, inventariere şi de protejare al acestora. Legea este completată de Lista
monumentelor istorice aprobată prin :
o Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor privind aprobarea Listei
monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute (M.O.
646 bis din 16 iulie 2004), cu modificările şi completările din Ordinului nr. 2182 din 10
noiembrie 2005, al Ministrului Culturii şiCultelor - pentru aprobarea Listei
monumentelor istorice 2004 – modificări şi completări – şi a Listei monumentelor
dispărute – modificări şi completări (M.O. nr. 996 bis / 10 noiembrie 2005); Ordinul
nr. 2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și
cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și
a Listei monumentelor istorice dispărute.
o Legea nr. 564/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2000 privind
stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista
patrimoniului mondial - stabileste conditiile de utilizare, finantare si protejare
conform Programul de protectie si gestiune a monumentelor inscrise in Lista
patrimoniului mondial precum si promovarea localitatilor care detin astfele de
elemente de patrimoniu.
141
G. Dezvoltare regională:
 HG nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează
cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, cu
modificările şi completările ulterioare – sprijină dezvoltarea durabilă a localităţilor
urbane prin desemnarea polilor de creştere la nivel naţional, pentru care stabileşte
modalităţile de finanţare şi responsabilităţile instituţionale cu privire la
implementarea Programului Operaţional Regional.
 HG nr. 1149/2008 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr.998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu
prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională- extinde lista
localitatilor urbane in care se realizeaza cu prioritate investitii din programele cu
finantare comunitara si nationala, stabileste conditiile de finantare si
responsabilitatile institutionale.
8.4.2 Structura instituţională a amenajării teritoriului şi urbanismului
La nivel naţional activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism este coordonată de

Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice. Acesta exercită controlul
statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului
şi de urbanism.
În acelaşi timp la nivel naţional funcţionează Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială

pentru fundamentarea deciziilor Ministerului în acest domeniu. Conform legii, această
Comisie este un organism ştiintific, consultativ şi de avizare, fără personalitate juridică,
formată din funcţionari publici şi specialişti atestati în domeniu.
Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială are următoarele atribuţii principale:
 Analizează şi propune spre avizare documentaţii de amenajare a teritoriului şi

urbanism, potrivit legii;
 Susţine elaborarea de programe de pregătire a specialiştilor, precum şi de planuri de
învăţământ şi specializare în domeniile conexe.
Componenţa Comisiei şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin Ordin al

ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
În cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, respectiv în cadrul aparatului de

specialitate al primarului se organizează şi funcţionează, potrivit legii, structuri de
specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului. Aceste structuri sunt conduse
de arhitectul-şef al judeţului, municipiului sau oraşului.
În scopul îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă, în

coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii şi oraşe, respectiv
a primarului general al municipiului Bucureşti se constituie Comisia tehnică de amenajare a
teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză, expertizare tehnică şi
consultanţă, care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-şef.
142
Membrii comisiei sunt specialişti atestaţi din domeniul urbanismului, arhitecturii,

monumentelor istorice, arheologiei, precum şi din domeniul sociologiei, economiei,
geografiei, ingineri constructori, ingineri de reţele edilitare, transport.
Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism de la nivelul consiliilor judeţene şi al

municipiilor fundamentează din punct de vedere tehnic emiterea avizului arhitectului-şef.
Avizul arhitectului-şef este un aviz tehnic care nu se supune deliberării consiliului

judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.
Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism este formată din specialişti din
domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, secretariatul comisiei fiind asigurat de
structura de specialitate din subordinea arhitectului-şef.
Componenţa nominală a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism şi

regulamentul de funcţionare se aprobă de consiliul judeţean, consiliul local municipal,
orăşenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la propunerea
preşedintelui consiliului judeţean, a primarului, respectiv a primarului general al municipiului
Bucureşti, pe baza recomandărilor asociaţiilor profesionale din domeniul amenajării
teritoriului, urbanismului, construcţiilor, instituţiilor de învăţământ superior şi ale
arhitectului-şef.
Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism fundamentează din punct de

vedere tehnic decizia structurii de specialitate din cadrul autorităţii locale, desemnată să
emită avizul pentru documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism, precum şi pentru
studiile de fundamentare sau cercetări prealabile, conform competenţelor existente,
stabilite prin reglementările în vigoare pentru Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi
de urbanism.
8.4.3 Atribuţiile administraţiilor publice centrale și locale în amenajarea teritoriului
Prin Legea 350/2001 se stabilesc atributiile administratiei publice centrale și locale cu privire
la activitatea de amenajarea teritoriului. Atribuțiile sunt structurate corespunzător nivelului
teritorial la care acestea dețin competențe. Legea completează prin detalierea atribuțiilor
specifice amenajării teritoriului, Legea administrației publice nr. 215/2001.
Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de

Guvern, care stabileşte, în baza strategiilor naţionale de dezvoltare, linii directoare, politici
sectoriale, programe şi proiecte prioritare.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este autoritatea administraţiei

publice centrale pentru planificare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, având în
această calitate următoarele atribuţii:
a) elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritorială a

României şi a politicilor publice în conformitate cu obiectivele acesteia;
b) elaborarea secţiunilor Planului de amenajare a teritoriului naţional;
143
c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional, structurat în secţiuni

pentru fiecare regiune de dezvoltare, care fundamentează planurile de dezvoltare regională;
c1) iniţierea şi coordonarea elaborării sau actualizării documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în
lista patrimoniului mondial;
c2) identificarea, delimitarea şi stabilirea prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile din domeniul mediului, a celei
responsabile din domeniul culturii şi patrimoniului naţional, după caz, precum şi a
autorităţilor administraţiei publice locale, a teritoriilor cu valoare remarcabilă prin
caracterul lor de unicitate şi coerenţă peisageră, teritorii având valoare particulară în
materie de arhitectură şi patrimoniu natural sau construit ori fiind mărturii ale
modurilor de viaţă, de locuire sau de activitate şi ale tradiţiilor industriale, artizanale,
agricole ori forestiere;
c3) întocmirea de regulamente-cadru de urbanism, arhitectură şi peisaj, care se
aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se detaliază ulterior prin planurile urbanistice
generale, pentru teritoriile identificate la lit. c2), în vederea conservării şi punerii în
valoare a acestora şi a păstrării identităţii locale;
c5) iniţierea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional care
fundamentează din punct de vedere teritorial planurile de dezvoltare regională;
d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a
teritoriului şi de urbanism;
f) colaborarea cu ministerele, precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice
centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajării teritoriului şi al
urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regională, cu consiliile judeţene şi consiliile
locale, precum şi urmărirea modului în care se aplică programele guvernamentale, Strategia
de dezvoltare teritorială şi liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajarea teritoriului
şi urbanism, la nivel regional, judeţean şi local;
h) avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit
competenţelor stabilite prin prezenta lege.
Autoritățile administrației publice de nivel teritorial județean și local au atribuții în

amenajarea teritoriului stabilite prin Legea 350/2001. Consiliul Judeţean are următoarele
atribuţii legate de amenajarea teritoriului:
 coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel judeţean,
conform legii;
 stabileşte orientările generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi
dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prin iniţierea şi aprobarea planurilor de
amenajare a teritoriului judeţean şi zonal. În vederea transpunerii coerente şi
uniforme a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului aprobate la
nivelul localităţilor, acordă asistenţă tehnică de specialitate consiliilor locale.
Consiliul judeţean, prin instituţia arhitectului-şef al judeţului, asigură:

 preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional,
regional şi zonal, precum şi a investiţiilor prioritare de interes naţional, regional sau
judeţean, în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru
teritoriile administrative ale localităţilor din judeţ;
144
 elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a planurilor zonale de

amenajare a teritoriului care sunt de interes judeţean;
 avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului aparţinând
unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa judeţului.
În activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism consiliile judeţene sunt sprijinite de

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi de alte ministere şi
organe ale administraţiei publice centrale.
Consiliul judeţean poate solicita consiliilor locale să elaboreze sau să actualizeze o

documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurării aplicării
unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare a judeţului; solicitarea se transmite
consiliului local, însoţită de expunerea motivelor care au stat la baza hotărârii consiliului
judeţean şi de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentaţiei.
În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul
judeţean utilizează informaţii de sinteză la nivelul judeţului din toate domeniile de activitate
economico-socială.
Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze
cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de
activitate pentru teritoriul judeţului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze
informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi urbanistică a localităţilor.
Preşedintele consiliului judeţean, prin structura din cadrul aparatului de specialitate a

Consiliului judeţean condusă de arhitectul-şef, are următoarele atribuţii în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului:
 sigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare teritorială şi le supune
aprobării consiliului judeţean;
 asigură elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean;
 propune asocierea, în condiţiile legii, a judeţului cu comunele şi oraşele interesate şi
coordonează elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonale;
 supune aprobării consiliului judeţean, în baza referatului tehnic al arhitectului-şef,
documentaţiile de amenajare a teritoriului;
 acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor
de amenajare a teritoriului aprobate.
Consiliul Local are următoarele atribuţii legate de amenajarea teritoriului:

 coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul
unităţii administrativ-teritoriale şi asigură respectarea prevederilor cuprinse în
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru
realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor componente ale
comunei sau oraşului;
 cooperează cu consiliul judeţean şi este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare
a teritoriului şi de urbanism;
 cooperează în procesul de întocmire a programului de dezvoltare urbanistică a
localităţilor şi cu instituţii, agenţi economici, organisme şi organizaţii
neguvernamentale de interes naţional, judeţean sau local.
145
În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul

local utilizează informaţii din toate domeniile de activitate economico-socială.
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, agenţii
economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea la
nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în vederea
desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel local.
Primarul/Primarul general al municipiului Bucureşti, prin structura responsabilă cu

urbanismul condusă de arhitectul-şef din cadrul aparatului de specialitate, are următoarele
atribuţii în domeniul urbanismului:
 asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană şi teritorială şi le
supune aprobării consiliului local/general;
 asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competenţa autorităţilor publice
locale, în conformitate cu prevederile legii;
 supune aprobării consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în
baza referatului tehnic al arhitectului-şef, documentaţiile de urbanism, indiferent de
iniţiator;
 acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor
de urbanism aprobate.
8.4.4 Amenajarea, planificarea, managementul implementării dezvoltării teritoriale
Amenajarea teritoriului este încă privită mai mult ca o activitate de juxtapunere a diverselor
aspecte critice şi de potenţial, în vederea propunerii, legat de aspectele critice, a unor soluţii
dezirabile, fără însă a menţiona aspecte cruciale pentru a structura un pachet de rezultate
aşteptate:
 Nu este specificat un orizont realist de timp privind implementarea;
 Nu se structurează un plan de implementare, măcar orientativ;
 Nu este evidenţiată prioritizarea unei suite de măsuri, intervenţii etc;
 Nu sunt precizate resursele necesare privind implementarea: instituţii, organizare,
resurse financiare, terenuri.
Planificarea teritorială ia în considerare mai mult procesele economice care influenţează în

multe situaţii dezvoltarea unui anumit teritoriu şi pot condiţiona de multe ori mobilizarea
potenţialului teritorial pentru a produce dezvoltare şi bunăstarea comunităţilor situate în
teritoriul respectiv. Implementarea planurilor de dezvoltare teritorială/ de amenajarea
teritoriului şi managementul acestui proces sunt considerate dificile deoarece implică
cooperarea prea multor categorii de entităţi cu responsabilităţi şi abilităţi diferite, obiective
diferite şi cu resurse de naturi diferite. Cadrul legislativ care le coordonează este în multe
cazuri diferit (ex: actori publici şi actori privaţi), limbajul profesional difera şi acesta, astfel
încât colaborarea în procesul de elaborare şi implementare a planurilor de amenajarea
teritoriului pare cu adevărat problematică.
8.4.5 Documentaţii de amenajarea teritoriului
Documentaţiile de amenajare a teritoriului, conf. 350 /2001 cuprind propuneri cu caracter

director şi sunt obligatorii pentru toate autorităţile administraţiei publice. Documentaţiile de
amenajarea teritoriului pot fi:
146
 Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN);

 Planul de Amenajare a Teritoriului Regional (PATR);
 Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) interjudeţean, zone naturale
protejate;
 Planul de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ).
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional este elaborat de către Ministerul Dezvoltării

Regionale şi Administrației Publice (MDRAP) care este autoritatea administraţiei publice
centrale pentru planificare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism. În atribuţiile
MDRAP intră şi elaborarea Regulamentului general de urbanism, Strategia de dezvoltare
teritorială a României şi Planul de Amenajare a Teritoriului Regional, documentaţie care
fundamentează Planurile de dezvoltare regională.
Conform legii, PATN are caracter director, reprezentând sinteza programelor strategice
sectoriale pe termen mediu şi lung, determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării
în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerinţelor europene. PATN are în
prezent elaborate şase secţiuni care au devenit legi (căi de comunicaţie, ape, zone protejate,
reţeaua de localităţi, zone de risc natural, turism) şi încă două în curs de aprobare
(dezvoltare rurală, educaţie). Aceste secţiuni constituie baza directoare obligatorie pentru
celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial de mai mică anvergură şi se
constituie sub formă de legi astfel:
Legea 363/2006, Secţiunea I a

PATN, Reţele de transport,
cuprinde direcţiile de dezvoltare
ale infrastructurii de transport,
nominalizând următoarele
categorii de obiective:
autostrăzi, drumuri expres sau
cu patru benzi, coridoare
europene, poduri noi, linii de căi
ferate convenţionale, linii de căi
ferate de interes local, căi
navigabile la care se vor executa
lucrări de amenajări,
aeroporturi la care se vor
executa lucrari de modernizare,
etc
147
Legea 171/1997, Secţiunea II a

PATN - Apa cuprinde lucrări de
interes naţional şi de utilitate
publică, nominalizând în anexe:
aducţiuni importante pentru
înbunătăţirea alimentării cu apă
potabilă, lucrări hidroedilitare,
zone cu disfunctionalităţi mari
în alimentarea cu apă şi/sau
canalizare care necesită lucrari,
apă pentru industrie, apă
pentru irigaţii, etc.
Legea 5/2000, Secţiunea III a

PATN - Zone protejate,
evidenţiaza zonele naturale
protejate de interes naţional şi
în acelaşi timp identifică valorile
de patrimoniu cultural naţional
care necesită instituirea de
zone protejate.
Legea 351/2001, Secţiunea IV a

PATN – Reţeaua de localităţi,
cuprinde printre altele:
ierarhizarea localităţilor;
indicatorii cantitativi şi calitativi
minimali de definire a
localităţilor urbane.
148
Legea 575/2001, Secţiunea V a

PATN - Zone de risc natural,
cuprinde printre altele:
nominalizarea unităţilor
administrativ-teritoriale urbane
care sunt în zone cu intensitate
seismică de minimum VII; unităţi
administrativ-teritoriale afectate
de inundaţii; unităţi
administrativ-teritoriale afectate
de alunecări de teren.
Legea pentru aprobarea

OUG nr. 142/2008 privind
aprobarea PATN Secţiunea
a VIII-a zone cu resurse
turistice cuprinde aspecte
privind infrasctructura de
servicii de turism,
infrastructurile de acces,
reţelele de obiective cu
valoare naturală, reţelele
cu obiectivele de
patrimoniu cultural. OG a
fost aprobat prin Legea 190
din 2009.
În completarea celor de mai sus, în prezent se află în curs de aprobare:

 Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a VII-a - Infrastructura pentru
educaţie;
 Planul de amenajare a teritoriului national - Secţiunea a VIII-a - Zone rurale.
Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ)
Planul de amenajare a teritoriului zonal se întocmeşte pentru soluţionarea unor probleme

specifice unor teritorii. Aceste teritorii pot fi, conform legii, următoarele:
 intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din comune şi oraşe;
 interjudeţene, care conţin părţi din judeţe sau judeţe întregi;
 regionale, care sunt compuse din mai multe judeţe.
Planul de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ)
Planul de amenajare a teritoriului judeţean este obligatoriu pentru celelalte planuri de

amenajare a teritoriului şi de urbanism. PATJ are caracter director şi reprezintă expresia
spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului. Fiecare judeţ are, conform
legii, obligativitatea de a deţine un plan de amenajare a teritoriului judeţean şi de a-l
149
reactualiza la fiecare 5-10 ani. Planul de amenajare a teritoriului judeţean trebuie corelat cu
următoarele planuri şi programe: PATN, planul de amenajare a teritoriului zonal, programele
sectoriale ale guvernului, programe de dezvoltare.
Conceptul strategic de dezvoltare teritorială - România 2030 (CSDTR)
Odată cu intrarea în UE, amenajarea teritoriului naţional resimte câteva categorii de presiuni
specifice:
 Conectarea dezvoltării spaţiale la nivel naţional cu dimensiunea europeană a
teritoriului;
 Relaţionarea planurilor privind implementarea programelor finanţate de fondurile
europene, prin proiecte sectoriale de mare anvergură, cu nevoile specifice ale
teritoriului;
 Necesitatea documentaţiilor de amenajarea teritoriului la nivel regional;
 Necesitatea implicării mai structurate a factorilor locali;
 Necesitatea alinierii eforturilor investiţionale naţionale, cu cele europene şi cu cele
locale în implementarea Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013;
 Necesitatea unei imagini integratoare a acestui proces.
Ca schemă a unui posibil răspuns a fost elaborată schiţa „Conceptului strategic de dezvoltare
teritorială România 2030" (CSDTR 2030). CSDTR „stabileşte liniile directoare de dezvoltare
teritorială a României la scara regională, interregională, naţională, prin integrarea relaţiilor
relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional, corelând conceptele de coeziune şi
competitivitate la nivelul teritoriului." Versiunea de lucru a CSDTR 2030 defineşte România
ca fiind „o ţară dinamică, competitivă şi prosperă, cu un rol activ în regiunea Europei
Centrale şi de Sud-Est”.
Schiţa de concept abordează câteva aspecte necesar de reconsiderat în ceea ce priveşte

amenajarea teritoriului, în contextul economiei de piaţă, al dezvoltării la scara UE şi al
articulării coeziunii cu competitivitatea:
 Necesitatea unui concept strategic de dezvoltare teritorială;
 Includerea componentelor strategică şi investiţională în amenajarea teritoriului;
 Implicarea actorilor intersectoriali, interinstituţionali şi teritoriali în parteneriate
relevante în procesul de elaborare şi implementare a planurilor de amenajarea
teritoriului;
 Necesitatea reconsiderării legislaţiei existente în domeniu;
 Necesitatea structurării unor instrumente de monitorizare a stării teritoriului şi de
fundamentare tehnică a procesului de luare a deciziei în dezvoltarea teritorială.
150
Figura 8.2. Corelarea documentaţiilor de planificare teritorială privind nivelele teritoriale,

precum şi integrarea componentelor strategică, de amenajarea teritoriului/ urbanism şi
planificare a investiţiilor
Un aspect important îl constituie considerarea conexiunilor importante ale România cu

Uniunea Europeana şi zonele de interes pentru aceasta (ex: vecinii din Estul UE) precum şi a
rolurilor potenţiale care s-ar putea configura pentru România în regiune.
Figura 8.3. Potenţialul de conectivitate a României la zonele importante pentru dezvoltarea

Uniunii Europene
Rezultatul acestei abordări este prevederea în legislaţie a necesităţii elaborării strategiei de

dezvoltare teritorială a României.
8.4.6 Corelarea documentaţiilor de urbanism cu cele de amenajare a teritoriului
Aşa cum precizează Legea Nr. 350/2001, cele două categorii de documentaţii – de amenajare
a teritoriului şi de urbanism – sunt documentaţii cu atribuţii distincte, complementare.
151
Documentaţiile de amenajare a teritoriului au caracter director, iar cele de urbanism au

caracter de reglementare operaţională.
Direcţiile de evoluţie ale unui teritoriu, indiferent de nivel, stabilite într-o documentaţie de
amenajare a teritoriului sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor
administrative ale oraşelor şi comunelor, prin documentaţiile de urbanism, după cum
urmează:
 Prevederile din documentaţiile de amenajare a teritoriului de toate categoriile
(PATN, PATZ, PATJ), devin obligatorii pentru documentaţiile de urbanism (PUG, PUZ,).
 In acelaşi timp pot exista şi corelaţii în sens invers, adică de la documentaţii de nivel
inferior către cele de nivel teritorial superior. In cazul în care se preconizează
elaborarea unui PATZ intercomunal şi în zona vizată de documentaţie există PUG-uri
ale unităţilor administrativ-teritoriale de bază aprobate, prevederile acestora vor fi
luate în consideraţie în documentaţiile de amenajare a teritoriului.
Aceste corelări între documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism sunt

prezentate în Figura 8.4.
Figura 8.4. Relații între documentațile de amenajarea teritoriului și cele de urbanism

Sursa: Studiul AMTRANS
8.4.7 Elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Articolul 10 din documentul “Conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a

teritoriului” defineşte procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului
de tip PATZ sau PATJ. Astfel, etapa pregătitoare constă în asigurarea bazei de date şi
informaţii indispensabilă elaborării (inclusiv bugetul estimat al administraţiilor locale,
destinat programelor de dezvoltare). Baza de documentară şi statistică constă în:
 Studii de fundamentare (demografice, sociale, privind sănătatea populației,
dezvoltare economică și competitivitate, infrastructurile de transport, de utilități și
servicii, calitatea mediului, studii hidrotehnice și geologice, studii istorice,
152
etnografice, privind patrimoniul construit și natural etc) întocmite în vederea

aprofundării anumitor domenii sau aspecte relevante. Studiile de fundamentare pot
fi întocmite de către instituţii specializate sau de către elaboratorul documentaţiei de
a.t., dacă are competenţa necesară. Se pot utiliza studii de fundamentare anterioare
cu condiţia ca informaţiile şi propunerile furnizate de ele să nu fie depăşite;
 Anchete, sondaje, focus grupuri;
 Strategia de dezvoltare a judeţului/judeţelor a căror teritorii sunt vizate de plan;
 Planuri de dezvoltare regională;
 Strategii sectoriale ale ministerelor şi altor organe centrale;
 Documentaţii de a.t. aprobate pentru nivele teritoriale superioare, inclusiv secţiunile
PATN;
 Programe şi proiecte de dezvoltare cu impact major asupra teritoriului respectiv;
 Date statistice evidenţiate în sistemul statistic naţional;
 Date, informaţii gestionate de organisme centrale şi servicii descentralizate ale
acestora, organisme neguvernamentale, agenţi economici, etc.;
 Date şi informaţii aflate în gestiunea elaboratorului;
 Legislaţie.
Obţinerea datelor şi informaţiilor necesare revine în sarcina elaboratorului, care va fi sprijinit

în acest sens de către beneficiar (administraţia publică judeţeană sau locală). Potrivit Legii,
ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze
cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniul lor de
activitate, pentru teritoriul judeţului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze
informaţii referitoare la dezvoltarea socio-economică şi urbanistică a localităţilor.[secţ. a 2-a,
Art. 24(2)]. De asemenea, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe centrale, agenţii economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi
desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile
necesare în vederea desfăşurării activităţii de amenajarea teritoriului şi urbanism la nivel
local.[secţ. a 3-a, Art. 27(2)]. Pentru obţinerea de alte tipuri de date şi informaţii,
elaboratorul poate încheia contracte sau convenţii cu persoane fizice sau juridice care le
deţin.
Etapa de elaborare propriu-zisă
Documentaţiile de amenajare a teritoriului se pot elabora în 2 sau 3 etape, în conformitate

cu Tema – program, prin comasarea sau nu a celor 3 mari capitole ale conţinutului cadru:
 Elemente care condiţionează dezvoltarea;
 Diagnostic, priorităţi;
 Strategia de dezvoltare.
153
Figura 8.5. Procedura de elaborare a documentaţiei de Amenajare a Teritoriului

Sursa: Studiul AMTRANS
154
Tabelul 8.1. Prevederile prevăzute în Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi

urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare
Nr. Categorii de Avizează Aprobă

crt. documentaţii
A. Amenajarea teritoriului
Plan de amenajare a teritoriului

1 Naţional Guvernul Parlamentul
1.1 Zonal regional  Ministerul Dezvoltării Regionale şi Guvernul
Administraţiei Publice
 Ministerul Culturii
 Ministerul Mediului şi Schimbărilor
Climatice
 Agenţiile de dezvoltare regională
2. Zonal  Ministerul Dezvoltării Regionale şi  Consiliile judeţene
 Interjudeţean Administraţiei Publice  Consiliile locale
 Interorăşenesc  Organisme centrale şi teritoriale  Consiliul General al
sau intercomunal abilitate conform legii Municipiului Bucureşti
 Frontalier
 Metropolitan,
periurban al
principalelor
municipii şi oraşe
2.1 Zonal, pentru localităţi  Ministerul Dezvoltării Regionale şi Guvernul
care cuprind Administraţiei Publice
monumente istorice  Ministerul Culturii
înscrise în Lista  Consiliul judeţean
patrimoniului mondial  Organisme centrale şi teritoriale
abilitate conform legii
2.2 Zonal, pentru localităţi  Ministerul Dezvoltării Regionale şi  Consiliile judeţene
care cuprind  Administraţiei Publice  Consiliile locale
monumente,  Ministerul Culturii  Consiliul General al
ansambluri sau situri  Organisme centrale şi teritoriale Municipiului Bucureşti
înscrise în Lista interesate
monumentelor istorice
3. Judeţean  Ministerul Dezvoltării Regionale şi  Consiliul judeţean
 Administraţiei Publice  Consiliul General al
 Organisme centrale şi teritoriale Municipiului Bucureşti
interesate
După predarea fiecărei etape, beneficiarul îşi va exprima punctul de vedere asupra
documentelor, prin formularea unor observaţii şi recomandări. Beneficiarul trebuie să aibă în
vedere şi opiniile populaţiei exprimate în procesul de consultare. După elaborarea ultimei
etape, este necesară obţinerea de avize şi/sau acorduri de la MDRAP şi alte organisme
centrale şi teritoriale interesate. Documentaţia pentru obţinerea avizelor şi/sau acordurilor
se realizează de către elaborator, prin selectarea din Memoriul general a capitolelor
relevante şi se difuzează prin grija beneficiarului.
155
Redactarea finală a documentaţiei va cuprinde observaţiile şi recomandările formulate de

instituţiile abilitate să elibereze acorduri şi avize, în măsura în care ele sunt pertinente şi
acceptate de către beneficiar. Orice refuz al instituţiilor care emit avize este necesar să fie
însoţit de argumentaţie şi observaţii justificative, pentru a putea fii utilizate la completarea şi
rectificarea documentaţiilor.
Redactarea finală intră în atribuţia elaboratorului. Sarcinile elaboratorului se încheie odată

cu aprobarea documentaţiei. Procedura de elaborare a documentaţiilor de tip P.A.T.Z.,
P.A.T.J., ca şi relaţia cu beneficiarul şi populaţia, este reprezentată în schema din Figura 8.5.
Conform articolului 50 din Legea 350/2001 republicată iniţiativa elaborării documentaţiilor

de amenajare a teritoriului aparţine exclusiv autorităţilor administraţiei publice. Pentru a
putea avea o imagine de ansamblu asupra celor care elaborează documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi urbanism reglementările din Legea 350/2001 trebuie corelate cu
Legea 90/2001 şi Legea 215/2001 care reglementează competenţele administraţiei publice
locale şi centrale.
Potrivit articolului 1 din Legea 90/2001 „Guvernul îndeplineşte funcţia de reglementare prin
care asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în vederea realizării
obiectivelor strategice prevazute în programul de guvernare. În acest sens, Guvernul
avizează secţiunile PATN şi le supune aprobării Parlamentului".
Potrivit articolului 18 din Legea 350/2001, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice elaborează următoarele documente:
 planul de amenajare a teritoriului naţional;
 planul de amenajare a teritoriului regional;
 regulamentul general de urbanism.
Consiliul judeţean, conform articolului 22 din Legea 350/2001, asigură elaborarea Planului
de Amenajare a Teritoriului Judeţean şi a Planurile zonale de amenajare a teritoriului care
sunt de interes judeţean. În Tabelul 8.1 sunt prezentate competenţele de avizare şi aprobare
a documentaţiilor de amenajare a teritoriului, conform Legii Nr. 350/2001.
Elemente de sinteză
Strategia județului Bistrița-Năsăud pentru perioada 2014-2020 tebuie să evolueze în

continuarea celor două strategii precedente. Eforturile devin mai sofisticate și participanții
mai numeroși, atât din cauza legislației care solicită proceduri transparente de elaborare și
consultare cât, mai ales, din necesitatea de a colecta într-o cartă a dezvoltări strategice a
județului, toate interesele actorilor relevanți.
Strategia constituie doar o componentă a demersurilor de structurare a direcțiilor

strategice, politicilor, programelor, proiectelor și măsurilor pentru perioada următoare de
programare. După cum se observă din juxtapunerea imaginilor de la finalul concluziilor,
hărțile pot exprima o multitudine de aspecte care interrelaționează simultan și se
influențează reciproc. Ele pot oferi informații prețioase pe baza cărora se iau hotărâri
importante care pot angrena resurse valoroase pe temen mediu și lung. A cântări decizia
pe argumente științifice devine crucial. În acest context sunt necesare următoarele
demersuri:
156
 În lipsa unui Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional, este necesară

elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal al județului Bistrița-Năsăud
care să fie prevăzut și cu o schemă directoare de dezvoltare strategică pentru
racordarea cu opțiunile strategice și potențialul Regiunii;
 Este necesară de asemenea, elaborarea Planurilor de Amenajare a Teritoriului
Zonal al Zonelor Funcționale ale județului;
 Serviciul de planificare teritorială/ amenajarea teritoriului trebuie să devină un
serviciu orizontal pentru a integra ca baze de date și exprimare grafică strategiile și
planurile de acțiune sectorială în vederea împachetării intereselor județene în cel
mai eficient și efectiv mod;
 Alinierea Planurilor Urbanistice Generale este necesară în cazul în care apar
proiecte de anvergură neprevăzute în planurile existente; în această situație,
planurile trebuie aliniate și verificate în raport cu respectarea autonomiei locale,
ainteresului public, respectul privind opțiunile strategice ale comunităților, al
intereselor privind coeziunea, competitivitatea teritoriului;
 Refacerea PUG-urilor are în vedere asigurarea coordonării prevederilor urbanistice
în raport cu următoarele categorii de aspecte de anvergură teritorială mai largă:
Figura 8.6. Județul Bistrița-Năsăud: cele cinci zone funcționale

și sinteza potențialului turistic
Figura 8.7. Regiunea N-V: principalele trasee rutiere incărcate din

trafic și infrastructura rutieră mare
157
Figura 8.8. Regiunea N-V: rețeaua de drumuri comunale și traseele feroviare
Figura 8.9. Regiunea N-V: aeroporturi și accesibilitatea sub 50 km și hinterlandul

localităților cu peste 50000 locuitori
1. Relațiile care se dezvoltă cu/în cadrul diverselor structurilor teritoriale de
tipul: pol creștere, poli urbanoi, GAL, ținuturi, țări, clustere economice etc.;
2. Mobilizarea potențialului teritorial de dezvoltare;
3. Problemele și riscurile teritoriului legate de epuizarea resurselor, inindații,
riscuri tehnologice etc.;
4. Obiectivele strategice asumate la nivelul județului, regiunii, țării pentru
calibrarea acestora cu cele locale.
Managementul implementării strategiei și planurilor este de asemenea crucial. Aceasta

presupune următoarele categorii de acțiuni:
 Inițierea bazei de date teritoriale județene;
 Configurarea sistemului de evaluare, monitorizare și control al implementării,
inclusiv a sistemului de rapoarte privind impactul proiectelor și starea generală a
teritoriului;
 Asigurarea unui sistem de fundamentare tehnică a procesului de luare a deciziilor;
 Instituționalizarea strategiei – eventual ca parte a unei Agenții pentru coeziune și
competitivitate a județului Bistrița-Năsăud.
158
CAPITOLUL 9
9.1 Cadrul general
Trecerea de la planificarea centralizată la cea descentralizată dar coordonată strategic,

continuă să reprezinte o încercare semnificativă pentru toți actorii instituționali, sectoriali și
teritoriali. Între aceștia însă, greul responsabilității respectării interesului public, al alinierii la
deziderate și ținte de anvergură europeană și regional, al dinamicii evoluțiilor diverselor
domenii, îl duce însă administrația locală.
Articularea intereselor sectoriale și teritoriale, a direcțiilor strategice, a resurselor și a

managementului implementării constituie câteva din componentele unor procese complexe,
de durată, care implică necesitatea viziunii strategice pe termen lung, continuitate în
eforturi, rezultate încurajatoare pe termen scurt și mediu, flexibilitate, colaborare, loialitate,
împărțirea succeselor, a riscurilor și a responsabilităților.
În principal, cadrul planificării și administrării resurselor unităților administrative-teritoriale

de către autoritățile centrale și locale, este dat de o largă suită de acte normative privind:
 Atribuțiile, responsabilitățile și funcționarea administrației publice locale și centrale;

 Elaborarea și implementarea politicilor publice;
 Planificarea, și dezvoltarea locală (rurală și urbană) și teritorială (dezvoltarea
localităților și a teritoriului), planificarea strategică, durabilă;
 Finanțele publice;
 Resursele umane, capitalul uman;
 Funcționarea serviciilor publice, a infrastructurilor tehnice;
 Funcționarea activităților economice, financiare;
 Protejarea mediului natural;
 Protejarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural;
 Reglementarea utilizării diverselor categorii de resurse;
 Configurarea de asocieri și parteneriate în scopuri de dezvoltare (urban-rural, rural-
rural, regional, transfrontalier, public-privat, public-public etc);
 Derularea programelor cu finanțare europeană, programe guvernamentale bilaterale,
programe cu finanțare externă etc.;
 Implementarea proiectelor.
Sistemul de acte normative susține respectarea interesului public, configurează o structură

în sprijinul eticilor privind dezvoltarea sustenabilă și permite în același timp abordări
creative, inovative în sprijinul dezvoltării integrate, a implicării actorilor relevanți și articulării
diverselor resurse care pot contribui la dezvoltarea județului.
Potrivit nivelului teritorial și sistemului de acte normative referitoare la multitudinea de

aspece ale vieții comunităților, trebuie menționate o suită de atribuții privind planificarea și
implementarea dezvoltării social-economice și teritoriale a județului.
Județul Bistrița-Nasăud face parte din Regiunea Nord Vest a României. Consiliul Județean
administrează un teritoriu pe care se desfășoară un sistem de localități compus din:
159
municipiul Bitrița, reședința de județ, 3 orașe (Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi) și 58 de

comune cu 235 de sate. Județul Bistrița-Nasăud se învecinează cu județele Cluj, la
vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud.
Atribuțiile administrație publice în planificarea, finanțarea și implementarea dezvoltării

județului
Dezvoltarea județului Bistrița-Năsăud constituie obiectivul central al Consiliului Județean și

Instituției Prefectului.
Potrivit art. 87 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 Legea administraţiei publice locale, cu
modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 123 din 20 februarie 2007 :
„ Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel

judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în
vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.”
Atribuţiile principale ale consiliului judeţean în planificarea strategică a resurselor materiale,

umane, financiare ale judeţului sunt descrise în Capitolul 6, Secţiunea a 2-a a legii, “
Atribuţiile consiliului judeţean”, art. 91, după cum urmează:
“(1) Consiliul judeţean îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
f) alte atribuţii prevăzute de lege.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), consiliul judeţean:
a) aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului,
virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului
bugetar;
b) aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea
împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de
valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;
c) stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;
d) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a
judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în
cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate,
măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
e) stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale
implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de
dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale
componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile
administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;
f) aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean,
în limitele şi în condiţiile legii.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul judeţean:
160
a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate

publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile
legii;
b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a
judeţului, după caz, în condiţiile legii;
c) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), consiliul judeţean:
a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea
serviciilor publice de interes judeţean privind:
1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor
vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situaţiile de urgenţă;
9. protecţia şi refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură,
a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
11. evidenţa persoanelor;
12. podurile şi drumurile publice;
13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu
gaz metan;
14. alte servicii publice stabilite prin lege;
b) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
c) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
d) acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-
teritoriale din judeţ, la cererea acestora.
(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), consiliul judeţean:
a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori
străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a
unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte
ţări;
c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-
teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi
internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor
interese comune.”
Bunurile și lucrările publice constituie instrumente importante pentru dezvoltarea județului.

Administrarea acestora este definită în Cap XII, Secțiunile 1 și 2, după cum urmează:
“ Art. 119
Constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care
aparţin domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia,
precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.
161
Art. 120
(1) Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean bunurile care, potrivit legii sau
prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau de
interes public naţional.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi
insesizabile.
Art. 121
(1) Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi
imobile, altele decât cele prevăzute la art. 120 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin
modalităţile prevăzute de lege.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun, dacă
prin lege nu se prevede altfel.
(3) Donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau,
după caz, a consiliului judeţean, cu votul majorităţii consilierilor locali sau judeţeni, după caz,
în funcţie.
(4) Schimbul de imobile din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se face în
condiţiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însuşit de consiliul local.
Art. 122
Toate bunurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii
anuale. Consiliilor locale şi judeţene li se prezintă anual de către primar, respectiv de
preşedintele consiliului judeţean, un raport asupra situaţiei gestionării bunurilor.
Art. 123
(1) Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public
sau privat, de interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor
autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu
privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat,
de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.
(2) Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizată în
condiţiile legii.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul în care consiliile locale sau judeţene
hotărăsc vânzarea unui teren aflat în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale
pe care sunt ridicate construcţii, constructorii de bună-credinţă ai acestora beneficiază de un
drept de preempţiune la cumpărarea terenului aferent construcţiilor. Preţul de vânzare se
stabileşte pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judeţean, după caz.
(4) Proprietarii construcţiilor prevăzute la alin. (3) sunt notificaţi în termen de 15 zile
asupra hotărârii consiliului local sau judeţean şi îşi pot exprima opţiunea de cumpărare în
termen de 15 zile de la primirea notificării.
Art. 124
Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri
mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor
juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori
serviciilor publice.
162
Art. 125
Consiliile locale sau consiliile judeţene pot contracta prin licitaţie efectuarea de lucrări şi
servicii de utilitate publică, în limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judeţean.
Art. 126
Lucrările de construcţii şi reparaţii de interes public, finanţate din bugetele comunelor,
oraşelor, municipiilor sau judeţelor, se execută numai pe baza unor documentaţii tehnico-
economice avizate sau aprobate, după caz, de consiliul local ori de consiliul judeţean şi numai
pe baza unei licitaţii publice, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 127
Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind comuna, oraşul, municipiul
şi judeţul se elaborează, se aprobă şi se finanţează în conformitate cu prevederile legii.”
Privind implementarea dezvoltării prin proiecte, Legea nr. 339 din 3 decembrie 2007
(consolidată) privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, are ca principale scopuri:
„a) crearea cadrului instituţional pentru sprijinirea şi impulsionarea autorităţilor

administraţiei publice locale pentru a accesa mai uşor fonduri internaţionale de finanţare
pentru dezvoltare şi modernizare;
b) facilitarea promovării programelor de finanţare internaţională şi a diseminării rezultatelor
pentru proiectele implementate cu succes în România, cu un înalt nivel de profesionalism;
c) crearea condiţiilor pentru o mai eficientă folosire a resurselor la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale, în mod special pentru proiecte cu finanţare internaţională;
d) creşterea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale pentru accesarea
fondurilor internaţionale pentru dezvoltare şi modernizare;
e) eficientizarea proceselor de implementare a proiectelor.”
Prevederile legii se aplică în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale la nivelul autorităţilor

administraţiei publice locale sau judeţene, precum şi la instituţiile şi serviciile publice aflate
sub autoritatea sau subordinea acestora.
Potrivit art. 123 alin. (4) din Constituţia României:
„Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii
acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.”
Art. 6 alin. (2) din Legea 215/2001 Legea administraţiei publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare prevede că:
„ În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum
şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.”
Legea nr. 340/ 2004, privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu

completările şi modificările ulterioare
Art. 23
(1) Prefectul poate solicita primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, după caz, convocarea
unei şedinţe extraordinare a consiliului local, a consiliului judeţean în cazuri care necesită adoptarea
163
de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.
(2) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităţilor
administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului local, a consiliului
judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Art. 24
În situaţii de urgenţă sau de criză autorităţile militare şi organele locale ale Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative au obligaţia să informeze şi să sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei
probleme care pune în pericol ori afectează siguranţa populaţiei, a bunurilor, a valorilor şi a mediului
înconjurător.
Art. 25
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul solicită instituţiilor publice şi autorităţilor
administraţiei publice locale documentaţii, date şi informaţii, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze
cu celeritate şi în mod gratuit.
Cadrul legislativ actual asigură un sistem complex de acte normative, metodologii, stucturi
documentare, procedure și instrumente privind planificarea și implementarea dezvoltării
locale:
 Planificarea strategică, integrată, comprehensivă, sectorială;
 Elaborarea și implementarea politicilor publice;
 Planificarea resurselor, inclusiv a celor financiare;
 Configurarea de parteneriate;
 Managementul implementării, inclusiv instrumentele;
 Asigurarea cadrului instituțional.
Începând cu anii 1990, legislația s-a modificat și adaptat continuu la procesul de

descentralizare și în planificarea dezvoltării, la fel și structurile instituționale responsabile.
Pe de altă parte, începând cu aceeași perioadă, specialiștii și factorii de decizie din cadrul
administrației locale și centrale, precum și din structurile regionale (din anul 1994), au
beneficiat de o mare varietate de programe de asistență tehnică și consultanță, de
instruire și schimburi de experiență privind planificarea și implementarea dezvoltării. În
prezent, cele mai multe unități administrative-teritoriale au traversat cel puțin o dată
experiența elaborării unei strategii de dezvoltare. La nivelul regiunilor și la nivel național au
fost de asemenea elaborate și implementate, mai mult sau mai puțin, un număr
considerabil de strategii și planuri de dezvoltare.
De asemenea, deși nu în toate situațiile actele normative prevăd măsuri detaliate, sunt
asigurate condițiile care fac posibilă corelarea pe orizontală și verticală a diverselor
categorii de planuri, politici și proiecte.
Nu în ultimul rând, o mare diversitate de publicații și informații privind bunele practici în

domeniul planificării, accesului la resurse, buna guvernare, implementarea și
managementul strategiilor, programelor, planurilor și proiectelor, consultării și implicării
publicului și partenerilor locali etc., au fost dezvoltate și stau la dispoziția actorilor
relevanți.
164
Astfel, deși strategiile sunt elaborate cu echipe de consultanță, implicarea actorilor locali, în
special a administrației publice locale este tot mai sofisticată, odată cu înțelegerea naturii
rolurilor celor două categorii de entități: autoritatea locală care dorește un produs viabil și
eficient pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a comunităților locale și consultantul
care sintetizează datele primite și integrează aspirațiile actorilor locali și propune scenarii,
procese, instrumente și soluții în sprijinul atingerii acestor aspirații.
Figura 9.1. Județul Bistrița- Figura 9.2. Harta județului Figura 9.3. Sediul Consiliului
Năsăud pe harta României Bistrița-Năsăud Județean Bistrița-Năsăud
9.2 Provocări majore pentru adminsitrația publică locală
9.2.1 Administrația publică din România la răscruce
Consiliul Județean se confruntă în prezent cu probleme comune tuturor administrațiilor

locale privind insuficienta finanțare a descentralizării, responsabilitățile din ce în ce mai mari
și mai diverse în dezvoltare, multiple blocaje instituționale din cauza dinamicii diverselor
aspecte cu impact direct sau indirect asupra funcționării instituției, resursele limitate etc..
Descentralizarea constituie un proces continuu dar nu neapărat și fluent, cu urmări directe

în creșterea și diversificarea respnsabilităților consiliului județean în legătură cu planificarea
și implementarea dezvoltării social-economice și a teritoriului județului, privind asigurarea
accesibilității fizice, a serviciilor și rețelelor tehnice, dezvoltarea comunităților, accesul la
resurse etc.. În acest context, deși libertatea de decizie și de acțiune este mai mare în
dezvoltare, responsabilitățile aferente și resursele limitate umane, instituționale, de
organizare, materiale și financiare constituie tot atâtea dificultăți.
Dinamica schimbărilor și gradul ridicat de incertitudine la nivelul cadrului legislativ și

instituțional pune la grea încercare administrația publică locală: modificări la legislația
existentă și apariția unor legi noi, modificări în structura instituțiilor publice și a personalului,
perspectiva regionalizării, activitățile de rutină și cele legate de implementarea proiectelor
câștigate, rigorile procesului de pregătire a exercițiului bugetar 2014-2020 și, nu în ultimul
rând, reducerile de personal, salariile modeste, toate acestea conduc la creșterea nivelului
presiunilor asupra aparatelor administrațiilor publice locale.
Colaborarea orizontală a administrației județului cu administrațiile urbane și rurale poate

fi dificilă, din cauza orgoliilor politice, a limitelor de înțelegere a autonomiei locale în raport
cu rezolvarea problemelor și dezvoltarea în parteneriat. Orașele tind să țină sub un control
ridicat dezvoltarea proprie, nu văd încă beneficiile unei colaborări urban-rural, peste ceea ce
înseamnă serviciile de alimentare cu apă, management al deșeurilor și, eventual, transportul
public. Comunele au început să se asocieze pentru proiecte de interes comun, precum și în
virtutea potențialului de dezvoltare și valorilor comune. Este crucial rolul consiliului județean
165
în dezvoltaea rurală și catalizarea formării de structuri de colaborare teritorială în scopuri de

coeziune socială, economică, protejarea mediului, dezvoltarea turismului, valorificarea
patrimoniului cultural etc pentru animarea teritoriului și valorificarea sustenabilă și inovativă
a capitalului territorial în general.
Pe de altă parte, colaborarea pe verticală, cu nivelul central al adminsitrației publice, este

marcată de lipsa unor strategii și politici clare privind dezvoltarea teritoriului, a priorităților
de rezolvare a unor probleme de anvergură, a priorităților de dezvoltare. În lipsa acestora,
consiliul județean trebuie să își structureze strategii în parteneriate de anvergură mare care
să acopere aspecte nerezolvate de nivelul central, cum sunt: coeziunea teritorială la nivelul
regional, inițierea procesului de formare a rețelei de structure de dezvoltare economică de
tipul clusterelor, o mai bună conectare a județului la coridoare de dezvoltare etc..
Blocajele în configurarea de asocieri pentru rezolvarea problemelor comune și mobilizarea

potențialului de dezvoltare pentru obiective de interes comun, apar de obicei din înțelegerea
limitată a câștigurilor pe termen mediu și lung pentru toate părțile implicate într-un
asemenea demers și din factori care țin de natura umană, confruntările politice, lipsa de
experiență și încredere etc.. Aceste provocări sunt, în din ce în ce mai multe cazuri, ocazii
pentru identificarea și implementarea de soluții creative, inovatoare de management al
dezvoltării.
Modificarea rolurilor și nivelului de implicare al administrației județene în procesele de

dezvoltare provine dintr-o suită de cauze din care trebuie menționate cel puțin:
diversificarea presiunilor și problemelor în dezvoltare, crizele globalizate, descentralizarea,
schimbarea raporturilor între actorii economici, publici și comunitățile locale, dinamica
așteptărilor acestora, oportunitatea programelor cu finanțare europeană și externă. În
condițiile menționate anterior și având în vedere oportunitățile de a finanța dezvoltarea
locală prin proiecte din fonduri europene, autoritățile se confruntă cu necesitatea de a se
adapta la regulile după care se face planificarea în Europa, respectiv: abordarea strategică,
asigurarea coeziunii social-economice și teritoriale, dezvoltarea economică locală,
identificarea aspectelor competitive, adresarea nevoilor și potențialului rural, asigurarea
transparenței actului decizional, implicarea și colaborarea cu actorii locali, regionali, naționali
în planurile de dezvoltare, identificarea și mobilizarea de parteneriate pentru rezolvarea
problemelor și atingerea unor ținte de interes comun, orientarea către piață, atragerea
investițiilor străine, orientarea către acțiune etc..
Necesitatea emancipării instituționale și profesionale continue a apărut treptat și este

considerată ca atare, având în vedere provocările multiple cărora administrația locală
trebuie să le răspundă, dinamica schimbărilor în legislație și în cerințele privind dezvoltarea,
a oportunităților de finanțare, a presiunilor de asociere, de asigurare a impactului maximizat
al resurselor etc.. Uniunea Europeană are ca scop participarea de pe poziții performante la
economia mondială. Astfel, exercițiul bugetar este marcat de interesul de investi în ceea ce
face teritoriul Uniunii și statele membre coezive și competitive. Planurile de dezvoltare pe
șapte ani urmăresc asigurarea continuității în procesele de dezvoltare peste perioadele
mandatelor electorale. Strategiile cu orizont 2020, 2030, 2050 au menirea de a oferi direcții
de dezvoltare pe termen lung, pentru a le putea detalia în planuri de dezvoltare pe perioade
de șapte ani (2007-2013, 2014-2020), pentru a asigura resursele, a organiza implementarea
și asigura impactul. România și statele mai nou membre trebuie să înțeleagă și să se
organizeze în raport cu concepte din ce în ce mai sofisticate privind dezvoltarea: strategii
166
integrate, strategii innovative, strategii de specializare inteligentă, creștere inteligentă,

creștere inclusive, creștere sustenabilă, poli de creștere, poli de competitivitate, clustere
economice, guvernanță multilevel (administrare pe mai multe nivele), management integrat.
Lipsa bazelor de date actualizate și a unui sIstem de fundamentare tehnică pentru luarea
deciziilor privind dezvoltarea constituie piedici majore în procesul de planificare și un risc
crucial în succesul implementării strategiilor, politicilor, programelor și proiectelor. Câtă
vreme instituțiile nu colaborează în constituirea, funcționarea și utilizarea unor baze de date
integrate, procesul de planificare și implementare a dezvoltării va rămâne tributar atât
transparenței cât și controlului implementării și asigurării impactului.
Trei din consecințele cele mai evidente, care decurg din nivelul de angajare a administrației
publice locale în proiecte finanțate din fonduri europene și externe, sunt: capacitatea de a
aborda strategic dezvoltarea, capacitatea de a colabora intersectorial și interinstituțional și
experiența căpătată în managementul proiectelor care o excede în multe cazuri pe cea a
sectorului privat. Nu în ultimul rând, trebuie menționată deschiderea și ambiția cu care sunt
asaltate diversele programe de finanțare de către consiliile județene.
9.2.2 Regionalizarea administrativă
Dezvoltarea regională este un concept ce urmărește impulsionarea și diversificarea

activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea
șomajului și nu în cele din urmă să conducă la o îmbunătățire a nivelului de trai. Pentru a
putea fi aplicată politica de dezvoltare regională s-au înființat opt regiuni de dezvoltare, care
cuprind tot teritoriul României. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe județe. În
prezent, regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate
juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale.
Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate și promovate

de autoritățile administrației publice locale și centrale, în parteneriat cu diverși actori
(privați, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creșteri economice, dinamice și durabile,
prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, în scopul îmbunătățirii condițiilor
de viață. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea
întreprinderilor, piața forței de muncă, atragerea investițiilor, transferul de tehnologie,
dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunătățirea infrastructurii, calitatea mediului
înconjurător, dezvoltarea rurală, sănatatea, educația, învățământul, cultura.
Obiectivele centrale ale politicii de dezvoltare regională sunt:

 Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării
echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată);
preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
 Îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene și de acces la
instrumentele financiare de asistență pentru țările membre (fonduri structurale și de
coeziune);
 Corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea
cooperării interregionale, interne și internaționale, care contribuie la dezvoltarea
economică și care este în conformitate cu prevederile legale și cu acordurile
internaționale încheiate de România.
Principiile elaborării și implementării politicilor de dezvoltare regională sunt:

167
 Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental,

spre cel al comunităților regionale;
 Parteneriatul între toți actorii implicați în domeniul dezvoltării regionale;
 Planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe și proiecte) în vederea
atingerii unor obiective stabilite;
 Cofinanțarea - contribuția financiară a diverșilor actori implicați în realizarea
programelor și proiectelor de dezvoltare regională.
În România, regionalizarea a debutat în anul 1994, când Guvernul de atunci a inițiat un

proces complex și etapizat de constituire a structurii regionale a României, în vederea
asigurării coerenței cu statele Uniunii Europene în raport cu Nomenclatura Unităților
Teritoriale Statistice II (NUTS II).
În cadrul procesului, coordonat de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și

Ministerul Afacerilor Interne, au fost elaborate studii de fundamentare, lucări de sinteză, s-
au desfășurat consultări multiple, s-au elaborat propuneri instituționale, scenarii de
funcționare etc.. Astfel s-au constituit cele opt regiuni de dezvoltare care funcționează și
astăzi: Regiunea Nord Vest, Regiunea Vest, Regiunea Centru, Regiunea Sud-Vest Oltenia,
Regiunea Muntenia, Regiunea București-Ilfov, Regiunea Sud-Est și Regiunea Nord-Est.
Au fost constituite Consiliile Regionale formate din președinții consiliilor județene și Agențiile
de Dezvoltare Regională ca organisme executive. Prin Agențiile de Dezvoltare rRegională s-
au derulat multeproiecte din fondurile de preaderare și, după aderare, Programul
Operațional Regional. În prezent, are loc transferal către structurile regionale a Programului
Operațional pentru Creșterea Competitivității Economice, ca un semn de recunoaștere a
necesității articulării principiilor coeziunii cu cele ale competitivității.
Cele opt regiuni nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu funcționează ca atare ci în

cadrul legislativ privind structurile asociative, beneficiind și de o legislație specifică.
Județul Bistrița-Năsăud face parte în prezent din Regiunea Nord-Vest împreună cu județele
Maramureș, Bihor, Sălaj și Cluj. Sediul Agenției Regiunii Nord-Vest este la Cluj-Napoca.
Figura 9.4. Situarea Regiunii Nord Vest în Europa și structura pe județe a regiunii
Guvernul actual, potrivit angajamentelor României față de Uniunea Europeană, dorește ca,
până la finalul anului 2013, să constituie nivelul regional administrativ-teritorial.
Programul de Guvernare 2013-2016 consacră în capitolul „Dezvoltare şi administraţie” o

importanţă deosebită demarării procesului de regionalizare şi continuării procesului de
168
descentralizare administrativă şi financiară. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice urmărește în anul 2013 atingerea a două obiective:
 „Reorganizarea administrativ-teritorială prin crearea cadrului instituţional pentru
funcţionarea regiunilor administrativ-teritoriale” şi
 Continuarea reformei în administraţia publică, cu accent pe creşterea autonomiei
colectivităţilor locale, prin declanşarea reală a procesului de descentralizare, cu
respectarea principiului subsidiarităţii”.
Principiile pe baza cărora Guvernul își propune să desfăşoare procesul de regionalizare-

descentralizare sunt următoarele:
 Principiul subsidiarităţii, care constă în exercitarea competenţelor de către
autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul administrativ cel mai
apropiat de cetăţean şi care dispune de capacitate administrativă necesară;
 Principiul asigurării integrale a resurselor necesare exercitării competenţelor
transferate;
 Principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi regionale în
raport cu competenţele ce le revin, care impune obligativitatea realizării standardelor
de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publică;
 Principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, transparent,
bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităţilor
administraţiei publice locale sau regionale sau să limiteze autonomia locală
financiară;
 Principiul echităţii, care implică asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile
publice şi de utilitate publică;
 Principiul democraţiei participative, care presupune implicarea comunităţii şi a
structurilor societăţii civile în definirea şi implementarea politicilor din domeniul
descentralizării regionale.
Principalele criterii pentru delimitarea şi optimizarea regiunilor sunt:

 Existenţa unei mase critice de activităţi economico-sociale şi de populaţie;
 Funcţionalitatea sau capacitatea centrului regional, singur sau în asociere, de a
gestiona în condiţii de eficienţă crescândă şi de echitate toate problemele populaţiei
şi actorilor social-economici, culturali şi politici (pol dominant şi distanţă medie
pentru gestionarea şi asigurarea unor servicii la nivel regional – transport, justiţie,
educaţie, sănătate etc.;
 Existenţa unui potenţial endogen de dezvoltare comparabil cu al tuturor celorlalte
regiuni aparţinând spaţiului naţional/supranaţional (regiunile mici şi fără resurse nu
vor putea fi competitive);
 Includerea unor sub-spaţii cu resurse diferite, pentru evitarea specializării regionale şi
pentru creşterea diversităţii regionale;
 Asocierea unor sub-spaţii cu niveluri de dezvoltare diferite, pentru a crea
discontinuităţi necesare dezvoltării ulterioare;
 Asocierea unor sub-spaţii diferite din punct de vedere identitar, pentru a impulsiona
multiculturalitatea.
Programul de Guvernare 2013-2016 prezintă, în capitolul „Dezvoltare şi administraţie”,

obiectivele competenţelor care vor fi exercitate de viitoarele regiuni:
 Dezvoltarea economică a regiunii – la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puţin un
centru de afaceri regional;
169
 Gestionarea fondurilor europene la nivel regional;

 Gestionarea şi modernizarea infrastructurii regionale de transport rutier, feroviar,
fluvial, maritim, aerian – la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puţin un aeroport
internaţional;
 Gestionarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă medicală la nivel regional – la
nivelul fiecărei regiuni va exista cel puţin un spital regional (cu medicină de înaltă
performanţă);
 Promovarea obiectivelor de turism de interes regional;
 Amenajarea teritoriului la nivel de regiune;
 Dezvoltarea învăţământului preuniversitar tehnic şi profesional la nivel regional,
precum şi a învăţământului superior – la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puţin o
universitate acreditată la nivel internaţional;
 Elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii, în
vederea încurajării accesului produselor româneşti pe pieţele interne si externe,
inclusiv prin crearea de branduri regionale;
 Gestionarea programelor de protecţie socială la nivel regional;
 Protecţia mediului la nivel regional;
 Gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivel regional, prin crearea unui sistem regional
de intervenţie;
 Promovarea sportului de performanţă – la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puţin
un centru sportiv regional polivalent de nivel internaţional;
 Dezvoltarea culturală la nivel regional – la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puţin
un centru cultural de nivel european.
În egală măsură, Programul de Guvernare vizează şi competenţele ce urmează a fi

exercitate de nivelul judeţean, astfel: ”Procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe
trei niveluri: local (comune, oraşe, municipii), judeţean şi regional, astfel încât majoritatea
serviciilor publice deconcentrate din judeţe să devină instituţii de interes judeţean/local în
coordonarea/subordinea autorităţilor locale.”
Existenţa regiunilor ca unităţi administrativ-teritoriale funcţionale la sfârşitul anului 2013,

presupune parcurgerea concomitentă a trei procese administrative, corelate şi aflate într-o
strânsă relaţie de interdependenţă:
1. Procesul de revizuire a Constituţiei.
2. Procesul de elaborare a cadrului normativ necesar organizării şi funcţionării regiunilor.
3. Procesul de elaborare a cadrului normativ necesar descentralizării competenţelor.
În procesul de regionalizare sunt implicate o suită de organisme:
 Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) constituit pentru demararea

procesului de elaborare a cadrului normativ necesar organizării şi funcţionării
regiunilor. Acesta funcționează în cadrul MDRAP și este un organism cu rol strategic,
cu scopul de a propune profilul viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale, oferind
expertiza de specialitate din domenii precum sociologie, istorie, demografie,
economie şi finanţe publice, practicieni şi specialişti din mediul universitar şi
academic, administraţie publică şi societatea civilă.
170
CONREG se organizează şi funcţionează pe trei paliere de expertiză, astfel:

 Grupul de lucru academic, alcătuit din 10 personalităţi din mediul universitar şi
academic etc.
 Grupul de lucru format din aleşi locali şi demnitari , alcătuit din reprezentanţi ai
structurilor asociative etc.
 Grupul de lucru al societăţii civile, alcătuit din reprezentanţi ale principalelor
patronate, sindicate şi etc.
 Comitetul Tehnic Interministerial pentru Descentralizare Regională (CTIDR)

constituit pentru demararea procesului de elaborare a cadrului normativ necesar
stabilirii competenţelor tuturor palierelor administrative. Este un organism cu rol
tehnic, condus de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei
publice, în calitate de președinte, ajutat de un viceprim-ministru, ministrul finanțelor
publice în calitate de vicepreședinte. CTIDR este alcătuit din reprezentanţi – la nivel
de ministru, ministru delegat sau secretar de stat - ai ministerelor implicate în
procesul de descentralizare, cu rolul de a asigura coordonarea procesul de
descentralizare.
 Grupurile de lucru pentru descentralizarea competenţelor constituite la nivelul

ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
pentru descentralizarea competenţelor. Grupurile de lucru lucrează la elaborarea
proiectelor de acte normative sectoriale pentru transferul competenţelor pe toate
categoriile de unități administrativ-teritoriale: regiuni, județe, municipii, orașe și
comune, potrivit obiectivelor strategice ale descentralizării regionale, prevăzute în
Programul de Guvernare 2013-2016, şi vor elabora standardele de cost şi calitate.
A fost inițiat un proces larg de consultare adresat însă oportunității și necesității de

regionalizare administrative și nu unor propuneri specifice, clare. Dificultatea de a elabora
noi propuneri de regionalizare în lipsa unor fundamentări științifice care, în mod evident,
necesită timp pentru colectarea și analiza datelor, simularea tendințelor și scenarilor,
procese consultative complexe și sisteme și mai complexe de luare a deciziilor, face foarte
posibilă amânarea implementării regionalizării administrative în raport cu prevederile
calendarului Guvernului, calendar care vizează finele anului 2013.
Harta actualei structuri Regionalizarea: propuneri, Regionalizarea: propuneri,

regionale a României studii, opinii. Istoricul Dinu studii, opinii. Istoricul Dinu
Giurescu Giurescu
Figura 9.5. Propuneri de regionalizare (A)
171
Macroregiunile României O propunere cu 11 euro- O propunere cu 10 regiuni, 5

regiuni, desființând județele macroregiuni, 9 orașe
metropolitane, fără județe
Figura 9.6. Propuneri de regionalizare (B)
Diverse propuneri privind structura regională a României Regiunile istorice

Figura 9.7. Propuneri de regionalizare (C)
În contextul descris mai sus, o provocare majoră pentru consiliul județean Bistrița-Năsăud o
reprezintă procesul de instituționalizare administrative a regiunilor. Astfel, pe de o parte
este repusă pe tapet problema reconsiderării actualei structuri regionale și, pe de altă
parte, este vizată restructurarea atribuțiilor consiliilor județene în administrarea teritoriului.
Ambele aspecte sunt legate de un proces foarte complex de restructurare și reașezare,

costisitor și mai mult ca sigur dificil, implicând o suită largă de consecințe din care mare
parte sunt greu de prevăzut. Și totuși, pregătirea dezvoltării este necesară, fundamentarea
absorbției fondurilor aferente perioadei 2014-2020 este obligatorie și Consiliul Județean
Bistrița-Năsăud se anajează în acest demers.
Situația descrisă comportă atât riscuri cât și oportunități pentru administrația județeană în
legătură cu elaborarea strategiei de dezvoltare pentru perioada 2014-2020.
Riscurile sunt legate în principal de următoarele aspecte:

 stabilirea unor direcții strategice de dezvoltare la nivelul Județului Bistrița-Năsăud
în lipsa unei strategii regionale pe termen lung. Planul de Dezvoltare al Regiunii
Nord Vest 2014-2020 se adresează prin strategia pe care o include, doar
următoarei perioade de finanțare, respectiv intervalul 2014-2020;
 posibile schimbări de responsabilități în structura instituțională și care vor conduce
la dificultăți privind transferal de atribuții în implementare astratgeiei și a
proiectelor aferente;
 dificultăți în articularea instituțională privind mobilizarea resurselor;
 dificultăți în managementul implementării și asigurarea impactului proiectelor care
decurg din strategie.
172
Pe de altă pare însă, oportunitățile privind formularea la timp a strategiei, consolidarea

rolurilor nivelului județean în contextul regionalizării administrative, pregătirea
demersurilor necesare pentru accesarea la timp a fondurilor constituie tot atâtea motive
pentru inițierea elaborării stratgeiei de dezvoltare a județului. Există propuneri care aduc în
discuție desființarea județelor însă, în condițiile specificului zonelor rurale ale României și al
rolului structurilor județene în dezvoltarea rurală, această variantă este foarte greu de
conceput.
Astfel, în perspectiva regionalizării administrative sunt de menționat următoarele aspecte

importante pentru atribuțiile care contribuie la consolidarea rolului regional al consiliului
județean:
 Sprijin și asistență adresată emancipării zonelor rurale și mobilizării acestora în
circuitul economic sustenabil;
 Sprijin în configurarea parteneriatelor teritoriale în sprijinul coeziunii;
 Structurarea rolurilor județului privind dezvoltarea și competitivitatea regională;
 Catalizarea și implementarea guvernării pe mai multe nivele;
 Catalizarea procesului de formulare și implementare a politicilor publice la scara
județului/ regiunii;
 Necesitatea de a asigura coeziunea proiectelor integrate de anvergură mare și
medie.
9.3 Administrația publică a județului Bistrița-Năsăud
9.3.1 Consiliul Județean Bistrița-Năsăud
Consiliul Judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituitã la nivel judeţean
pentru coordonarea activitãţii consiliilor locale comunale, orãşeneşti şi municipale, în
vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean.
Consiliul județean administrează problemele și dezvoltarea a patru comunități urbane și 58

de comunități rurale, a căror populație care se ridică la 316.014 locuitori, dintre care 118.931
locuitori în mediul urban și 197.083 llocuitori în mediul rural (în anul 2012).
În mandatul 2012-2016, Consiliul Judeţean Bistriţa-Nãsãud este condus de Emil-Radu

Moldovan, preşedinte ales prin vot uninominal.
Aparatul deliberativ
Consiliul Judeţean Bistriţa-Nãsãud este compus din 30 de consilieri judeţeni, aleşi prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de cetãtenii cu drept de vot din judeţul
Bistriţa-Nãsãud, pentru un mandat de 4 ani.
Comisiile de Specialitate ale Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, pentru perioada 2014-2016

sunt:
 Comisia de Administraţie
 Comisia de Cultură
 Comisia pentru Buget-Finante
 Comisia pentru Dezvoltare Urbanistică.
173
Apratul executiv cuprinde următoarele componente:

În subordinea Președintelui se află cei doi Vicepreședinți, Administratorul Public și Secretarul
Județului, Biroul de Achiziții Publice, Biroul de Audit Intern și Compartimentul Cabinetul
Președintelui.
În responsabilitatea Secretarului Județului sunt: Direcția Administrație Locală, Serviciul

Juridic, Contencios, Resurse Umane, Serviciul Comunicare, Relații cu Publicul, Relații Externe,
Serviciul de Evidență a Persoanelor.
Unul dintre Vicepreședinți răspunde de activitatea: Serviciului Salvamont, Direcției Generale

de Asistență Socială și Protecția Copilului, Camera Agricolă, Biblioteca Județeană, Complexul
Muzeal Județean, Centrul Județean pentru Cultură, Liceul Tehnologic Special Sfânta Maria,
Serviciul de Ambulanță Județean, Spitalul de Urgență, Centrul Județean de Resurse și
Asistență Educațională, patru Centre Școlare pentru Educație Incluzivă.
Cel de-al doilea Vicepreședinte răspunde de activitatea: Direcției Economice, Direcția de

Dezvoltare Durabilă și Arhitectul Șef. Societatea Comercială de Apă AQUABIS, Societatea
Comercială Lucrări Drumuri și Poduri.
174
Teritoriul administrat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud cuprinde următoarele unități administrative-teritoriale
Tabelul 9.1. Unitățile administrative-teritoriale component ale județului Bistrița-Năsăud

Populația stabilă Suprafață Localități componente
Localitatea Ambe sexe Masculină Feminină Intravilan Extravilan
Total Județ 277861 137657 140204
Bistrita-Nasaud
A. MUNICIPII SI ORASE 99386 48507 50879
1 MUNICIPIUL BISTRITA 70493 34389 36104 2.560,3 ha 11.986,7 ha Bistriţa, Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Viişoara
2 ORAS BECLEAN 10403 5090 5313 720 ha 3234 ha Beclean, Rusu de Jos, Coldau, Figa
3 ORAS NASAUD 9077 4352 4725 569 ha 3756 ha Nasaud, Liviu Rebreanu, Lupsa
4 ORAS SANGEORZ-BAI 9413 4676 4737 380 ha 13620 ha Sângeorz Băi, Cormaia, Valea Borcutului
B. COMUNE 178475 89150 89325
5 BISTRITA BARGAULUI 3740 1813 1927 890 ha 17.750 ha Bistrita-Birgaului, Colibita
6 BRANISTEA 3050 1505 1545 321 ha 3843 ha Braniștea, Cireșoaia, Măluț
7 BUDACU DE JOS 2744 1374 1370 383.8 ha 5674.2 ha Budacu de Jos, Budus, Jelna, Monariu, Simionesti
8 BUDESTI 1851 896 955 511.68 ha 4803.32 ha Budeşti, Budeşti-Fînaţe,Ţagu, Ţâgşoru
9 CAIANU MIC 3295 1637 1658 362 ha 5450 ha Căianu Mic, Căianu Mare, Dobric, Ciceu Poieni
10 CETATE 2307 1172 1135 296 ha 6368 ha Orheiul Bistritei, Petris, Satu Nou
11 CHIOCHIS 3081 1579 1502 588 ha 8525 ha Chiochiş, Apatiu, Bozieş, Buza Cătun, Cheţiu, Jimbor, Manic,
Sânnicoară, Strugureni şi Ţentea
12 CHIUZA 1842 901 941 442,90 ha 3978,10 ha Chiuza, Mireş, Piatra şi Săsarm
13 CICEU - MIHAIESTI 1282 632 650 227,95 ha 3270,05 ha Ciceu Mihaesti, Lelesti, Ciceu Corabia
14 CICEU-GIURGESTI 1504 729 775 198 ha 5103 ha Ciceu-Giurgeşti, Dumbrăveni
15 COSBUC 1506 728 778 143,50 ha 4699,63 ha Cosbuc
16 DUMITRA 4102 2051 2051 579 ha 8320 ha Dumitra, Cepari si Tarpiu
17 DUMITRITA 2655 1348 1307 Dumitriţa, Budacu de Sus, Ragla
18 FELDRU 7524 3873 3651 1696 ha 10857 ha Feldru, Nepos
19 GALATII BISTRITEI 2161 1053 1108 413 ha 7126 ha Galaţii Bistriţei, Albeştii Bistriţei, Dipşa, Herina, Tonciu
20 ILVA MARE 2239 1104 1135 360 ha 4885 ha Ilva Mare , Ivaneasa
21 ILVA MICA 3222 1621 1601 604 ha 4646 ha Ilva Mica
22 JOSENII BARGAULUI 4495 2267 2228 733,40 ha 3560,43 ha Josenii Birgaului, Mijlocenii Birgaului, Rusu Birgaului, Stramba
23 LECHINTA 5505 2744 2761 903,60 ha 12422 ha Lechinta, Bungrad, Vermeş, Chiraleş, Sîngeorzu Nou, Sîniacob,
Ţigău
175

24 LESU 2539 1351 1188 1421 ha 7589 ha Leşu, Lunca Leşului
25 LIVEZILE 4074 2071 2003 371 ha 10,941 ha Livezile, Cusma, Dorolea,Dumbrava, Valea Poenii
26 LUNCA ILVEI 3058 1526 1532 61 ha 3890 ha Lunca Ilvei
27 MAGURA ILVEI 1818 896 922 289,10 ha 2510,9 ha Magura Ilvei, Arsita
28 MAIERU 6987 3485 3502 427 ha 12589 ha Maieru , Anies
29 MARISELU 2279 1108 1171 392.90 ha 7361.40 ha Jeica, Mărişelu, Bîrla , Domneşti, Măgurele , Neţeni , Sîntioana
30 MATEI 2564 1258 1306 422 ha 8180 ha Matei, Morut,Fantanele, Corvinesti, Bidiu, Enciu
31 MICESTII DE CAMPIE 1076 519 557 94 ha 4180 ha Miceștii de Câmpie, Visuia, Fintinita (Chibulcut)
32 MILAS 1299 658 641 192 ha 4741 ha Milaş, Comlod, După Deal, Ghemeş, Hirean, Orosfaia
33 MONOR 1386 648 738 246 ha 5052 ha Monor, Gledin
34 NEGRILESTI 2402 1228 1174 291 ha 5775 ha Breaza, Negrileşti, Purcărete
35 NIMIGEA 5011 2453 2558 118 ha 9717,81 ha Nimigea de Jos, Nimigea de Sus, Mititei, Mocot, Mogoşeni,
Floreşti, Tăure, Mintiu
36 NUSENI 3025 1516 1509 2447 ha 6757 ha Nușeni, Beudiu, Dumbrava, Feleac, Malin, Rusu de Sus și Vița
37 PARVA 2367 1198 1169 597,90 ha 6467 ha Parva
38 PETRU RARES 3304 1644 1660 448 ha 2810 ha Reteag(reședință) și Bața.
39 POIANA ILVEI 1414 714 700 150,24 ha 1260,11 ha Poiana Ilvei
40 PRUNDU BARGAULUI 5496 2687 2809 610 ha 4140 ha Prundu Bârgăului, Susenii Bârgăului
41 REBRA 3052 1581 1471 370 ha 4221 ha Rebra
42 REBRISOARA 4216 2128 2088 151 ha 13536 ha Rebrişoara, Gersa I, Gersa II, Poderei
43 RODNA 5733 2901 2832 210 ha 22290 ha Rodna, Valea Vinului
44 ROMULI 1658 859 799 2290 ha 7920 ha Romuli, Dealu Stefanitei
45 RUNCU SALVEI 1225 617 608 230 ha 2331 ha Runcu Salvei
46 SALVA 2741 1346 1395 222 ha 2713 ha Salva
47 SANMIHAIU DE CIMPIE 1423 687 736 496 ha 5929 ha Sînmihaiu de Cîmpie, Brăteni, La Curte, Sălcuţa, Stupini, Zoreni
48 SANT 3251 1619 1632 191 ha 20713 ha Sant, Valea Mare
49 SIEU 2790 1425 1365 210 ha 7198 ha Sieu, Ardan, Posmus, Soimus
50 SIEU-MAGHERUS 3627 1769 1858 295 ha 5694 ha Sieu-Magherus, Crainimat, Arcalia, Saratel, Podirei, Valea
Magherusului, Chintelnic
51 SIEU-ODORHEI 2219 1082 1137 360 ha 4756 ha Şieu-Odorhei, Agrişu de Jos, Agrişu de Sus, Bretea, Coasta,
Cristur-Şieu şi Şirioara
52 SIEUT 2652 1334 1318 330 ha 6264 ha Şieuţ, Lunca , Ruştior, Sebiş
176

53 SILIVASU DE CIMPIE 1000 465 535 258 ha 2804 ha
Silivaşu de Cîmpie, Draga, Porumbeni, Fînaţele Silivaşului.
54 SINTEREAG 3507 1735 1772 543,5 ha 6538,5 ha
Şintereag , Blăjenii de Jos, Blăjenii de Sus, Caila, Şieu-Sfântu şi
Cociu
55 SPERMEZEU 3093 1557 1536 359,16 ha 8140,84 ha Spermezeu, Dobricel, Dumbrăviţa, Hălmăsău, Lunca Borlesei,
Păltineasa, Sita şi Şesuri Spermezeu-Vale
56 TARLISUA 3102 1560 1542 394 ha 15.690 ha Târlişua, Agrieş, Agrieşel, Borleasa, Cireaşi, Lunca Sătească,
Molişet, Oarzina, Răcăteşu şi Şendroaia
57 TEACA 5242 2587 2655 820 ha 13258 ha Teaca , Archiud , Budurleni, Ocniţa, Pinticu, Viile Tecii
58 TELCIU 5649 2825 2824 2721 ha 26421 ha Telciu, Fiad , Telcisor, Bichigiu
59 TIHA BARGAULUI 5574 2799 2775 2531 ha 8389 ha Tiha Birgaului, Ciosa, Muresenii Birgaului, Piatra Fantanele,
Tureac
60 URIU 3180 1550 1630 362,61 ha 2930,90 ha Uriu, Cristeştii Ciceului, Hăşmaşu Ciceului şi Ilişua
61 URMENIS 1935 991 944 630 ha 5298 ha Urmeniș, Sopteriu, Delureni, Finate, Cimp, Coseriu, Podenii,
Scoabe, Valea, Valea Mare
62 ZAGRA 3402 1746 1656 70 ha 12530 ha Zagra, Alunisul, Perisor, Poienile Zagrei, Suplai
Surse: http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS2.pdf, http://www.prefecturabn.ro/pref/portal.nsf/, http://www.ghidulprimariilor.ro,
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/
177
Figura 9.8. Organigrama Consiliului Județean Bistrița-Năsăud
178
Instituțiile aflate în subordinea Consiliului Județean Bistrița Năsăud sunt:
 Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud

Biblioteca Judeţeană Bistrita-Nasaud este o bibliotecă publica, de tip enciclopedic pusă în
slujba comunităţii locale şi judeţene şi care permite accesul nelimitat şi gratuit la colecţii,
baze de date şi alte surse proprii de informaţii.
Biblioteca asigură pentru toţi utilizatorii egalitatea accesului la informaţii şi la documentele

necesare informării, educaţiei permanente, petrecerii timpului liber şi dezvoltării
personalităţii, fără deosebire de statut social ori economic, vârstă, sex, apartenenţă politică,
religioasă ori etnică. Biblioteca are personalitate juridică şi funcţionează în subordinea
Consiliului Judeţean Bistrita-Nasaud.
 Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud

Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, se află sub autoritatea administrativă a
Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi coordonarea metodologică a autorităţilor publice
centrale de specialitate.
Instituția s-a înfiinţat prin reorganizarea Centrului de conservare şi valorificare a tradiţiei şi

creaţiei populare, a Ansamblului Folcloric Profesionist “Dor Transilvan”, a Şcolii Populare de
Artă Bistriţa, a sectorului arte plastice – Galeriile de artă – şi a domeniului literatură, muzică
cultă, tipărituri, funcţionează ca instituţie publică de cultură de interes judeţean, cu
personalitate juridică. Centrul Judeţean pentru Cultură fiinţează şi se organizează pe baza
Legii Administraţiei Publice locale şi a Ordonanţei de Urgenţă privind înfiinţarea, organizarea
şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale nr. 118/21 decembrie 2006, emisă de
Guvernul României.
 Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud

Muzeul din Bistrița s-a înființat, sub titulatura de Muzeul Regional Rodna, în toamna anului
1950, preluând și o parte din colecțiile dispersate ale ale Gimaziului evanghelic din localitate.
Organizat într-o aripă a fostei mănăstiri minorite, actualul sediu al Protopopiatului Ortodox
Bistrița, muzeul a acumulat colecții de arheologie, istorie, etnografie, științele naturii și artă
plastică. În anul 1976 secția de istorie-arheologie a fost mutată în Casa Argintarului,
monument de arhitectură din secolul al XVI-lea, iar în anul 1984 secția de etnografie a primit
localul Primăriei Vechi, din Piața Centrală nr. 2. Colecțiile au fost reunite în actualul local,
fosta cazarmă habsburgică, edificată în anul 1898, din strada Grigore Bălan, în anul 1987.
Muzeul din Bistrița a devenit Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, ulterior Complexul Muzeal
Bistrița Năsăud, prin integrarea în aceeași structură administrativă a tuturor muzeelor din
județ și cuprinde în prezent:
• Muzeul Județean Bistrița Năsăud din Bistrița
• Muzeul Grăniceresc Năsăudean din Năsăud
• Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi
• Muzeul Memorial Liviu Rebreanu din Liviu Rebreanu
• Muzeul Memorial George Coșbuc din Coșbuc
• Muzeul Cuibul Visurilor din Maieru
• Muzeul Memorial Ioan Pop Reteganul din Reteag
• Muzeul Etnografic și al Mineritului Rodnean din Rodna
179
• Muzeul Casa Săsească din Livezile

• Muzeul Literar și Memorial Teodor Tanco din Monor.
 Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud

(DGASPC)
Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare Direcţia
generală, are rolul de a asigura la nivel judeţean aplicarea politicilor şi strategiilor de
asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor
vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.
 Formația SALVAMONT Bistrița – Năsăud
Serviciul Salvamont Bistrița-Năsăud a fost înființat și functionează ca unitate de intervenție

și salvare în cazul accidentelor montane din anul 1988, când structura a fost pornită din
inițiativa în special a unor cluburi de turism și a unor grupuri de iubitori ai muntelui și
sporturilor de iarnă, profesori din învățământul bistrițean și năsaudean, antrenori și
instructori de schi sau alpinism. La inceput activitatea formației Salvamont era activă cu trei
echipe: Caliman, Bârgău și Năsăud, urmând ca în anul 1989 formația să se măreasca cu încă
o echipă pentru M-ții Rodnei.
Serviciul Județean SALVAMONT actual este compus din trei formații Salvamont, în cadrul
cărora activează câte 8 salvatori montani care asigură patrularea preventivă pe traseele
turistice montane, asistență de specialitate în zonele cu flux turistic intens și pe pârtiile de
schi amenajate, evacuarea și salvarea persoanelor în caz de catastrofe naturale. De
asemenea formațiile de salvare montană asigură intervenția pentru căutarea, salvarea,
acordarea primului ajutor medical și transportul până la unitățile mobile de ambulanță a
persoanelor accidentate, bolnave sau aflate în dificultate în zona montană a județului.
Atunci când este necesar formațiile sunt sprijinite și de alți salvatori montani voluntari, foști
sau viitori membri activi.
Corespunzător suprafeței montane pe care activează, Serviciul Județean SALVAMONT

Bistrița - Năsăud este unul dintre cele mai mari Servicii în acest domeniu din țară, pe
parcursul celor peste 20 de ani de existență demonstrandu-și de nenumarate ori
profesionalismul și capacitatea de intervenție.
 Autoritatea Judeţeană de Transport
Instituția este înfiinţată în baza Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007 art. 16
alin. (3) şi a Normelor de aplicare din Ordinul nr. 353/2007 al Ministrului Internelor şi
Reformei Administrative şi este autorizată pentru exercitarea atribuţiilor în domeniul
serviciilor de transport public local de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru
Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC).
 Servicii publice la nivel județean
Prin activitatea departamentelor specializate și în colaborare cu operatorii de servicii private

și publici, Consiliul Județean asigură și/sau contribuie la:
 Funcționarea mecanismelor administrației locale;
180
 Dezvoltarea și funcționarea (întreținerea) infrastructurilor tehnice de scară

județeană: transport, energie, gaz natural, apă și canalizare, telecomunicații, mediu,
situații de urgență;
 Camera Agricolă;
 Servicii de sănătate publică;
 Asistența socială și protecția copilului, sprijin pentru categoriile defavorizate;
 Cultură, sport și culte;
 Dezvoltarea tineretului;
 Dezvoltarea societății civile;
 Educația incluzivă, educația tehnică, asistența educațională;
 Evidența persoanelor;
 Informarea, comunicarea și consultarea actorilor locali, ai publicului larg;
 Relațiile externe;
 Dezvoltare durabilă.
Evoluția bugetului Consiliului Județean între anii 2009 și 2012 reflectă aceste preocupări.
Tabelul 9.2. Structura veniturilor și cheltuielilor la nivelul județului

Nr. Valori Mii lei
Denumire date
crt. 2009 2010 2011 2012
1 Venituri totale – buget local 583,127 616,437 652,750 790,577
2 Cheltuieli totale – buget local 531,065 542,838 714,627 772,786
Venituri ale bugetelor locale – din impozitul pe
3 298 170 459 44
profit
Venituri ale bugetelor locale – din impozite şi
4 38,995 46,715 50,952
taxe de la populaţie 53,003
Venituri ale bugetelor locale – din alte impozite
5 153,572 172,973 159,075 154,301
directe
Venituri ale bugetelor locale – din subvenţii
6 56,790 73,649 100,596
primite din bugetul de stat 94,311
7 Cheltuieli social culturale – bugetul local 333,228 311,932 314,551 328,216
Cheltuieli pentru servicii de dezvoltare publică şi
8 49,907 51,699 85,952
locuinţe – buget local 98,794
Cheltuieli pentru autoritatea executivă – buget
9 69,352 55,017 58,000 62,554
local
Cheltuieli pentru acţiuni economice – buget
10 4,766 7,305 12,991 6,872
local
Cheltuieli pentru transporturi şi comunicaţii –
11 43,315 79,932 130,723 171,669
buget local
Cheltuieli social culturale, învăţământ – bugetul
12 213,123 186,938 170,104 172,437
local
Venituri ale bugetelor locale – din subvenţii
13 56,790 73,649 100,596 94,311
primite din bugetul de stat
14 Cheltuieli social culturale – bugetul local 35,489 45,947 45,171 46,900
Cheltuieli pentru servicii de dezvoltare publică şi
15 9,308 3,703 6,805
locuinţe – buget local 3,655
Cheltuieli pentru autoritatea executivă – buget
16 - - - 1,134
local
Cheltuieli pentru acţiuni economice – buget
17 675 766 183 1,282
local
181
Nr. Valori Mii lei

Denumire date
crt. 2009 2010 2011 2012
Cheltuieli pentru transporturi şi comunicaţii –
18 10,325 16,343 30,223 19,566
buget local
Cheltuieli social culturale, învăţământ – bugetul
19 3,701 - - 296
local
Cheltuieli social culturale sănătate – bugetul
20 1,244 2,265 4,079 2,017
local
Cheltuieli social culturale cultură, religie, act.
21 - - - 1,755
sportive – bugetul local
Cheltuieli social culturale pentru asistenţă
22 socială, pensii, alocaţii, ajutoare, indemnizaţii – 30,544 43,682 41,091 42,832
bugetul local
Organigrama Consiliului Județean se regăsește la Figura 9.8.
Direcțiile strategice privind dezvoltarea strategică a Județului Bistrița-Năsăud pentru

perioada 2007-2013
Aferent primei perioade de programare, Județul Bistrița Năsăud s-a bazat pe o abordare mai
curând focalizată pe oportunitățile oferite de direcțiile de finanțare stabilite prin programele
operaționale, decurgând din Planul Național de Dezvoltare și Cadrul Național Strategic de
Referință 2007-2013. Astfel, obiectivul general al dezvoltării județului a fost formulat după
cum urmează: Accelerarea creşterii economice a judeţului, pentru diminuarea disparităţilor
între cea mai dezvoltată şi cea mai slab dezvoltată zonă, la nivel economic, social şi de mediu
şi creşterea standardului de viaţă
Obiectivele specifice au fost structurate astfel:

1.Creşterea accesibilităţii judeţului prin îmbunătăţirea infrastructurilor judeţene şi regionale,
ca suport pentru susţinerea activităţilor economice şi sociale
2. Creşterea atractivităţii judeţului prin îmbunătăţirea competitivităţii activităţilor economice
prioritare şi stimularea activităţilor inovatoare în scopul obţinerii unor produse cu valoare
adăugată ridicată.
3. Dezvoltarea resurselor umane pentru creşterea gradului de ocupare pe piaţa muncii, prin
modernizarea învăţământului, dezvoltarea de abilităţi antreprenoriale şi promovarea
educaţiei adulţilor şi a formării continue.
4. Promovarea dezvoltării durabile şi diversificarea activităţilor din mediul rural.
Principalele proiecte în perioada 2007-2013
În perioada 2007-2013 au fost abordate următoarele categorii importante de proiecte:

 Proiecte de investiţii publice finanţate prin Programul Operational Regional 2007-
2013;
 Proiecte majore de investiții, cu finanțare județeană;
 Proiecte pentru dezvoltarea capacității instituționale.
Proiecte de investiţii publice finanţabile prin Programul Operational Regional 2007-2013
Programul Operational Regional 2007-2013 a finanțat un pachet de șapte proiecte

strategice, unele în colaborare interjudețeană.
182
Tabelul 9.3. Proiecte de investiţii publice finanţabile prin

Programul Operațional Regional 2007-2013
Stadiul Efectiv Buget
intervenţie POR
Denumire estimativ
Domeniul de
(anulelaborării)
(anul elaborrii)
Localizare/
Proiect tehnic
Prioritate
Beneficiar (euro)
Fezabilitate
Axa POR
Studiu de
judeţ
Denumire Proiect
I. Modernizarea şi Consiliul
reabilitarea DJ 151 Bistriţa- Axa Judeţean Bistriţa
2006 33.000.000
Lechinţa-Sânmihaiu de 2.1. Bistriţa Năsăud
Câmpie-DN16/Luduş Năsăud
II Reabilitare cladirie de
Consiliul
patrimoniu(fostul sediu al
Axa Judetean În curs de
BNR Fil. Bistrita) pentru Bistrita/BN 1.000.000
5.1. Bistrita- elaborare
amenajarea Muzeului si
Nasaud
bibliotecii artei religioase
III Crearea „Centrului German Consiliul
din Bistrita” prin Axa Judetean În curs de
Bistrita/BN 400.000
reabilitarea cladirii istorice 5.1. Bistrita- elaborare
„Casa Argintarului” Nasaud
IV Centrul de îngrijire şi
asistenţă pentru Beclean/
Axa CJ Bistriţa SF 2006
persoanele în vârstă Bistriţa 4.500.000
3.2 Năsăud
suferind de boala Năsăud
Alzheimer
V Reabilitare si modernizare a
cladirii pentru Centrul de
Axa CJ Bistriţa În curs de
ingrijire pentru persoane cu Nuşeni/BN 450.000
3.2 Năsăud elaborare
handicap neuromotor,
Nuseni
VI. Reabilitare cladire Centru
Axa CJ Bistriţa
de ingrijire pentru persoane Bistrita/BN 2006 850.000
3.2 Năsăud
varstnice
VII. Reabilitare şi modernizare CJ Bistriţa
drumuri judeţene 171, 182, Năsăud Bistriţa SF parţial
Axa PT
109F, Dej-Uriu-Spermezeu- Năsăud 1993 19.130.000
2.1 parţial
Suciu de Sus-Tg. Lăpuş-Baia CJ Maramureş
Mare Maramureş
Turism montan în nordul
CJ Bistriţa
VIII Carpaţiilor Orientali-
Axa Năsăud şi Bistriţa
. Dezvoltarea infrastructurii SF 2006 300.000
5.2 primăriile Năsăud
turistice în zona montană
comunelor
înaltă
Proiecte majore 2007-2013
Pe site-ul Consiliului Județean sunt evidențiate, aferent perioadei de programare 2007-2013,

o largă suită de proiecte majore.
 Proiect Cultural
 Proiect drumuri județ
 Proiect Infrastructură Apă Canal
 Proiect Infrastructură Calamități
 Proiect Infrastructură drumuri
183
 Proiect Infrastructură Electricitate

 Proiect Infrastructură Gaz
 Proiect Investiții Diverse
 Proiect Mediu
 Proiect Social - Alte tipuri de proiecte
 Proiect Social - Sănătate
 Proiect Social Învățământ
Proiecte adresate dezvoltării capacității instituționale
Consiliul județean Bistrița-Năsăud este partener in proiectul “Consolidarea capacităţii

instituţionale a Consorţiului Regional (CR) al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest”, proiect
cofinanţat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POSDRU),, in calitate de membru al grupului
tinta.
Proiectul este o iniţiativă a Universităţii Babes-Bolyai şi este implementat prin trei centre
specializate (Centrul Lifelong Learning, Centrul de Dezvoltare Universitară şi Oficiul de
Accesare a Fondurilor Europene), în asociere cu doi parteneri transnaţionali: Agenţia
Regională de Dezvoltare a Teritoriilor din Auvergne şi Universitatea Toulouse II le Mirail,
Franţa şi doi parteneri naţionali: consorţiile corespondente din regiunile de dezvoltare Vest
şi Bucureşti-Ilfov. Proiectul a avut ca obiective:
 Dezvoltarea competenţelor de acţiune colectivă a membrilor CR în scopul creşterii
coeziunii şi eficieţei prin activităţi de formare continuă şi schimb de experienţă cu
structuri similare din ţară şi un stat membru UE. Activităţile de formare vor promova
alternative educaţionale (LLL, ID) în condiţiile respectării şi cultivării principiilor UE de
diversitate;
 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a CR prin activităţi practice, respectiv prin
realizarea, actualizarea şi monitorizarea unor planuri strategice regionale şi locale,
care să răspundă problemelor grupului ţintă;
 Creşterea gradului de participare a partenerilor sociali la decizia privind corelarea
ofertei de formare cu cererea pieţei muncii, prin schimb de experienţă cu un
partener transnaţional specializat în domeniu.
 Diseminarea rezultatelor programului în scopul imbunătăţirii capacităţii de dezvoltare
a forţei de muncă;
 Consolidarea organizatională şi instituţionalizarea CR pentru integrarea sa într-un
schimb de contacte cu instituţii similare din UE, creşterea vizibilităţii sale şi a
eficienţei în acţiune.
Proiectul de cercetare cu titlul, Guvernanţa Multi-nivel în România şi Rolul Regiunilor de

Dezvoltare în Procesul Decizional. Studiu de Caz: Regiunea 6 Nord- Vest, s-a desfășurat în
perioada 2007-2008 și a vizat aprofundarea cunoaşterii ştiinţifice asupra guvernanţei multi-
nivel din Uniunea Europeana şi formularea unor soluţii realiste şi fezabile pentru
implementarea guvernanţei multi-nivel în România prin transferul unor competenţe către
structurile regionale şi locale, în concordanţă cu politica comunitară şi tradiţiile româneşti. În
prezent, multi-level-governance este considerat cel mai adecvat model conceptual pentru
explicarea noii arhitecturi guvernamentale a Uniunii Europene.
184
În afara acestora care se adesează în mod specific dezvoltării capacității instituționale și

profesionale, toate proiectele derulate cu finanțări locale, naționale, europene și
international au contribuit la îmbogățirea experienței instituționale și a specialiștilor
implicați în mod direct și indirect.
Bugetul general al județului pe anul 2013 și estimările pentru anii 2014, 2015, 2016
În contextul angajării în proiecte de anvergură și cu desfășurare multianuală, cât și având în

vedere actualizarea strategiei și identificarea următoarei tranșe de proiecte, se impune
estimarea și fundamentarea managementul resurselor financiare pentru exercițiul financiar
2014-2020. Bugetul pentru 2013 și estimările pentru următorii trei ani sunt evidențiate în
Tabelul 9.4.
Tabelul 9.4. Veniturile estimate la bugetul Consiliului Județean

pentru anii 2013, 2014, 2015, 2016
Mii lei
Nr Denumirea Cod Bugetul local Bugetul inst.publ. Total Total buget
Crt indicatorilor finanț.din general
venit.prop. și
subv. din bug.loc
1 VENITURI TOTAL 01
2 I Buget 2013 I 176029.00 96005.00 272034.00 272034.00
3 II Estimări 2014 II 154186.00 105560.00 255746.00 255746.00
4 III Estimări 2015 III 159096.00 106825.00 265921.00 265921.00
5 IV Estimări 2016 IV 165923.00 112315.00 278238.00 278238.00
9.3.2 Instituția Prefectului Județului Bistrița-Năsăud
Prefectul şi Instituţia prefectului reglementata prin Legea nr. 340/ 2004, republicata cu
completările şi modificările ulterioare şi normele de aplicare prevăzute de HG nr.
460/2006
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local
Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe
ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul judeţului.
Prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local.
Prefectul asigură legătura operativă dintre fiecare ministru, respectiv conducător al

organului administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi conducătorul
serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia.
Atributiile principale ale prefectului

a) asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi
respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte
acte normative, precum şi a ordinii publice;
b) acţionează pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a obiectivelor
cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în
conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
185
c) acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări

permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă
prevenirii tensiunilor sociale;
d) colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea
priorităţilor de dezvoltare teritorială;
e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local
sau ale primarului;
f) asigură, împreună cu autorităţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile
stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă;
g) dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă,
măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens
sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;
h) utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de
stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a
acestei activităţi;
i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea
drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate;
j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;
k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de
integrare europeană;
l) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din
străinătate, în vederea promovării intereselor comune;
m) asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii
aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile
administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%.
(2) Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte normative,
precum şi însărcinările stabilite de Guvern.
Monitorizarea implementării politicilor naţionale, politicilor de integrare europeană şi a

relaţiilor externe
1. Program de guvernare
La nivelul institutiei prefectului in baza Programului de guvernare 2013-2016 aprobat prin
hotararea Parlamentului României se intocmeşte, cu consultarea instituţiilor publice din
judeţ (servicii publice deconcentrate, administraţie publică locală şi alte instituţii a căror
activitate este reflectată în Program) Planul de acţiuni aferent anului în curs pentru
realizarea în judeţ a obiectivelor cuprinse în programul de guvernare.
Planul de acţiuni la nivelul judeţului pentru anul 2013 este structurat pe capitolele
agricultură, apărarea naţională, ape şi păduri, buget şi finanţe, comunicaţii, cultură,
dezvoltare şi administraţie publică, educaţie, energie, relaţii externe, fonduri europene,
interne, mediu, munca, dialog social, sănătate, tineret şi sport, transporturi, turism, imm şi
mediul de afaceri, minorităţi se aprobă prin hotărâre a Colegiului prefectural a cărui
preşedinte este prefectul judeţului. Trimestrial Planul Judeţean se monitorizează prin
intermediul Raportului trimestrial care se intocmeşte în baza rapoartelor solicitate de la
instituţiile enunţate anterior. Planul de actiuni anual şi rapoartele trimestriale se comunica
Ministerului Afacerilor Interne.
186
2. Programe si Strategii Guvernamentale monitorizate periodic de catre instituţia

prefectului
1. Programul de dezvoltare a infrastructurii si bazelor sportive in spatiul rural:
- pana in 2012 monitorizare si centralizare rapoarte de la primarii si transmiterea
acestora la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
- din anul 2013 centralizarea si raportarea va trece la Consiliul Judetean
- nu stim exact pana cand nu vor fi comunicate atributiile si corespondentul in judet a
ministerelor nou create
2. Programul de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, implementat de

Agenţia Naţională pentru Locuinţe:
- se monitorizeaza lunar, prin solicitarea de la primariile Bistrita, Nasaud, Beclean,
Dumitra si Maieru a stadiului incheierii contractelor de vanzare cumparare: in anul 2012 nu
a fost incheiat nici un contract
- situatia centralizatoare se comunica lunar la Ministerul Afacerilor Interne
3. Programul multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de

locuinţe
- se monitorizeaza trimestrial prin solicitarea informatiilor de la Primaria municipiului
Bistrita, singura care implementeaza acest program
- se comunica conducerii institutiei.
Din anul 2013 vor fi cuprise si orasele se asteapta instructiuni de la MAI
4. Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi

în localităţi
- se monitorizeaza trimestrial prin solicitarea informatiilor de la primariile Bistrita,
Nasaud, Bistrita-Bargaului si Petru Rares.
- in anul 2012 Primaria orasului Nasaud a finalizat implementarea proiectului finantat
prin acest program
- se comunica conducerii institutiei.
5. Strategia naţională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi

publice
- se intocmesc rapoarte prin centralizarea datelor de la primarii si se comunica
Ministerul Afacerilor Interne
6. Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la

animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului
Institutia Prefectului este reprezentata in Comisia de evaluare a animalelor cu boli
transmisibile. Reprezentantul institutiei participa la actiunile de evaluare la convocarea
Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
7. Programul privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din cls. I-
VIII din invatamantul de stat si privat, precum si pentru copiii prescolari din gradinitele de
stat si private cu program normal de 4 ore
- se monitorizeaza lunar pe perioada anului scolar prin solicitarea informatiilor de la
Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor si de la Directia de Sanatate Publica;
- situatia centralizatoare se comunica la Ministerul Afacerilor Interne.
187
8. Strategia Nationala Anticoruptie 2012-2015

- se implementeaza la nivelul Institutiei Prefectului. In anul 2012 a fost elaborat
Registrul de riscuri la nivelul Institutiei Prefectului si s-a intocmit Planul de masuri privind
prevenirea anticoruptiei la nivelul institutiei, si au fost comunicate catre Serviciul Judetean
Anticoruptie.
- se asteapta pentru anul 2013 precizari de la Ministerul Afacerilor Interne si
Ministerul Justitiei privind implementarea si monitorizarea la nivel judetean si de institutii a
Strategiei.
9. Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii

romilor pentru perioada 2012-2020
- in anul 2012 s-a intocmit Planul judeţean de măsuri privind incluziunea minorităţii
rome pentru perioada 2012-2014, aferent Strategiei, prin colaborare cu reprezentanţii
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale, reprezantantii administraţiei publice locale şi organizaţiilor
neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniu;
- realizarea obiectivelor si actiunilor cuprinse in Plan se urmareste prin raport
semestrial care se centralizeaza la nivelul Institutiei Prefectului si se transmite la Agentia
Nationala pentru Romi.
Structura organizatorică
În responsabilitatea Prefectului sunt: Subprefectul, Compartimentul Audit, Cancelaria
Prefectului, Colegiul Prefectural și Serviciul Financiar Contabil Resurse Umane și
Administrativ. Împreună cu Subprefectul coordonează Compartimentul Urmarirea Aplicarii
Actelor cu Caracter Reparatoriu.
În subordinea Subprefectului se află:

 Serviciul Afaceri Europene, Dezvoltare Economică și Conducerea Serviciilor Publice
Deconcentrate
 Serviciul pentru Verificarea Legalității Actelor, a Aplicării Actelor Normative și
Contenciosul Administrativ
 Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Inamtriculare a
Vehiculelor
 Serviciul Public Comunitar pentru Eliberararea și Evidența Pașapoartelor.
Comisii, comitete de lucru, grupuri de lucru constituite în cadrul Instituţiei Prefectului

Judeţului Bistriţa-Năsăud
Instituția Prefectului asigură în vederea acoperirii domeniilor de responsabilitate un număr

de 15 comisii, comitete și grupuri de lucru:
1. Comisia de Dialog Social;

2. Comitetul consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice;
3. Grupul de lucru mixt pentru romi;
4. Comisia Judeţeană Bistriţa-Năsăud pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
asupra terenurilor;
5. Biroul Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru urmărirea aplicării unitare a legilor privind
restituirea proprietăţilor;
188
6. Comisia Judeţeană Bistriţa-Năsăud de recunoaştere a drepturilor, acordarea

despăgubirilor sau compensaţiilor cetăţenilor români, beneficiari al Legii nr.290/2003;
7. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud;
8. Comisia Mixtă de Rechiziţii a judeţului Bistriţa-Năsăud;
9. Comisia Judeţeană Bistriţa-Năsăud în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;
10. Comisia pentru promovarea incluziunii sociale;
11. Comisia judeţeană de acţiune împotriva violenţei în sport;
12. Grupul judeţean pentru monitorizarea reformei administraţiei publice;
13. Centrul local de combatere a bolilor al judeţului Bistriţa-Năsăud;
14. Comisia Judeţeană de atribuire de denumiri pentru instituţiile şi obiectivele de interes
judeţean şi local Bistriţa-Năsăud;
15. Comisia de evaluare pentru stabilirea sumei cuvenite propretarilor de animale serologic
pozitive pentru anemie infecţioasă judeţeană.
Organigrama Instituției Prefectului

ORGANIGRAMA INSTITUTIEI PREFECTULUI JUDETUL BISTRITA-NASAUD
COMPARTIMENTUL AUDIT
PUBLIC INTERN SI CORPUL
SERVICIUL FINANCIAR CONTABIL
DE CONTROL AL
PREFECT RESURSE UMANE SI ADMINISTRATIV
PREFECTULUI 1
1 1+7
CANCELARIA PREFECTULUI
4
COMPARTIMENTUL URMARIREA
APLICARII ACTELOR CU CARACTER
COLEGIU PREFECTURAL SUBPREFECT REPARATORIU
2
STRUCTURA DE SECURITATE
SERVICIUL AFACERI EUROPENE, SERVICIUL PT.VERIFICAREA SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR
DEZVOLTARE ECONOMICA SI LEGALITATII ACTELOR, A REGIM PERMISE DE PENTRU ELIBERARAREA SI
CONDUCEREA SERVICIILOR APLICARII ACTELOR NORMATIVE SI CONDUCERE SI INAMTRICUL. EVIDENTA PASAPOARTELOR
PUBLICE DECONCENTRATE CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV VEHICULELOR 1+12
1+11 1+10 1+10
Comp. Comp. Comp.Juridic, Comp. Biroul Comp. Comp. Biroul Cmp. Comp.
Afaceri Dezvoltare Verificarea Organizare regim Inmatric. si infor- emitere, Restrictii Infor-
Europene, Economica si Legalitatii Proceselor permise de evidenta matica evidenta matica
Relatii Monitorizarea Actelor si Electorale conducere vehiculelor pasapoarte
Iternationale, Serviciilor Contenciosul si Apostila si rutiere si probleme
Registratura si Publice Administrativ examinari de migrari
Relatii publice Deconcentrate 7 3 5 3 2 7 3 2
5 6
4
TOTAL FUNCTII: 64
Total functii segment administratie 40 Total functii serviciiDANIEL-CRISTIAN
publice comunitare FLORIAN
24
Din care : Din care:
1). Functii publice 30 a) functii publice cu statut special 22
din care :- inati functionari pbl. 2 din care: - de conducere 2
- de conducere 3 - de executie 20
- de executie 25 b) personal contractual 2
2). Personal contractual 10
Figura 9.9. Organigrama Instituției Prefectului
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud

Este constituit prin ordin al prefectului în baza prevederilor OUG nr.21/2004 privind Sistemul
Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările ulterioare. Comitetul
judeţean pentru situaţii de urgenţă funcţionează sub conducerea nemijlocită a prefectului, în
calitate de preşedinte. Din comitet mai fac parte preşedintele consiliului judeţean, în calitate
de vicepreşedinte, şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală
şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc
funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai operatorilor
economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generator de
189
situaţii de urgenţă, în calitate de membri şi experţi şi specialişti ai instituţiilor şi unităţilor

menţionate anterior, în calitate de consultanţi, ong-uri de importanţă naţională.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor legale specialiştii cooptaţi în cadrul comitetelor judeţene sunt
constituiţi în grupuri de suport tehnic, coordonate de un membru al comitetului. Grupurile
de suport tehnic sunt organizate pe următoarele tipuri de risc:
a) apărarea împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, inundaţiilor, secetă
hidrologică, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale ale cursurilor de
apă;
b) gestionarea fenomenelor distructive de origine geologică (seisme şi alunecări de teren);
c) accidente deosebite pe căile de comunicaţii;
d) incendii în masă şi la fondul forestier;
e) reţele de utilităţi publice şi sistemele de telecomunicaţii informatice.
Secretariatul este asigurat de secretariatul tehnic permanent care îşi desfăşoară activitatea
în cadrul Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa-Năsăud.
Colegiul Prefectural de pe lângă Instituţia Prefectului - judeţul Bistriţa- Năsăud

În judeţ funcţionează Colegiu prefectural compus din prefect, subprefect şi conducătorii
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au sediul în judeţul respectiv, constituit
prin ordin al prefectului.
Colegiul prefectural are ca scop asigurarea coordonării activităţii serviciilor publice
deconcentrate din judeţ şi este organul consultativ al prefectului în realizarea atribuţiilor de
conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.
În cadrul şedinţelor de lucru, membrii colegiului prefectural raportează şi analizează stadiul

implementării programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune de la nivelul
judeţului, nevoile şi dificultăţile cu care se confruntă serviciile publice deconcentrate,
propunând măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii.
Colegiul Prefectural are următoarele atribuţii principale:

a) analizează activitatea serviciilor publice deconcentrate şi propune măsuri în vederea
îmbunătăţirii acesteia;
b) stabileşte domeniile şi sectoarele în care este necesară sau se poate realiza cu eficienţă
acţiunea coordonată a mai multor servicii publice deconcentrate;
c) stabileşte măsurile necesare implementării programelor, politicilor, strategiilor şi
planurilor de acţiune adoptate la nivel naţional;
d) organizează acţiunile comune ale mai multor servicii publice deconcentrate în vederea
soluţionării unor situaţii deosebite;
e) analizează măsurile necesare în vederea realizării unui sistem comun de management al
informaţiei, al resurselor materiale, financiare ori umane.
f) Colegiul prefectural îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi sarcini
date de ministere sau de celelalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea
Guvernului ori de către prefect.
Componenţa Colegiului Prefectural Bistriţa-Năsăud este asigurată de conducătorii

următoarelor instituţii:
190
 Instituția Prefectului;
 Inspectoratul Școlar Județean;
 Direcția de Snănătate Publică;
 Agenția pentru Protecția Mediului;
 Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială;
 Casa Județeană de Pensii;
 Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă;
 Inspectoratul Teritorial de Muncă;
 Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca;
 Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud;
 Direcţia Regională Vamală Cluj;
 Birou Vamal de Interior Bistriţa-Năsăud;
 Secţia Judeţenă a Gărzii Financiare;
 Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală;
 Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
 Centrul Județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;
 Oficiul de Plăți Dezvoltare Rurală și Pescuit;
 Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor;
 Direcția Județeană de Statistică;
 Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național;
 Direcția Județeană pentru Tineret și Sport;
 Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu;
 Clubul Sportiv Municipal Bistritța;
 Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare;
 Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență;
 Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița – Năsăud;
 Inspectoratul Județean de Jandarmi;
 Serviciul Judeţean de Ambulanţă;
 Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa;
 Autoritatea Rutieră Română- Reprezentanța Bistrița;
 Registrul Auto Român- Reprezentanța Bistrița;
 Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.
Asigurarea Dialogului Social

Prin grija Instituției Prefectului și potrivit cadrului legal în vigoare, în județ activează
următoarele entități de susținere a dialogului social:
Comisia de Dialog Social este organizată la nivelul Instituției Prefectului și are o

componență tripartită: administrație publică, reprezentanți ai patronatelor reprezentative la
nivel nationa, reprezentanți ai sindicatelor reprezentative la nivel național.
Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice este

organizat la nivelul Instituției Prefectului și are în componență: administraţie, Instituţia
Prefectului, Direcţia de Sănătate Publică, Casa Județeană de Pensii, Casa Județeană de
Asigurări de Sănătate, Agenția Județeană de Plăți si Inspecție Socială, Inspectoratul Teritorial
de Muncă. Din partea comunitții de personae în vârstă fac parte: Consiliul Județean al
Persoanelor Vârstnice, organizații de pensionari legal constituite.
191
Consiliul Consultativ al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă este organizat
la nivelul AJOFM și este compus din reprezentanți aparținând de: Instituţia Prefectului,
Direcția Județeană de Statistică, patronate, sindicate.
Comisia pentru egalitatea de șanse între femei si bărbați este organizată prin ordin al
prefectului își desfășoară activitatea la nivelul Agentiei Județene pentru Plați și Inspecție
Socială. Este compusă din reprezentanți care activează în instituții, ONG-uri, patronate,
sindicate. Anual comisia elaborează Planul de acțiuni al COJES.
Comisia pentru Incluziune Socială este organizată prin ordin al prefectului și își desfășoară
activitatea la nivelul Agenției Județene pentru Plăți si Inspecție Socială. Membrii comisiei
provin din instituții, ONG-uri, patronate, sindicate. Principalele direcții de acțiune sunt:
asistența socială, incluziunea activă, infrastructura socială, sistemul de sănătate.
9.3.3 Parteneriate pentru dezvoltare
Poli urbani, zone periurbane
Localitățile urbane ale Județului Bistrița-Năsăud au reacționat la relația cu zonele rurale din
aria de influență reciprocă mai curând la oportunitățile de finanțare care implicau
parteneriatul urban-rural decât din impulsul de a se coaliza pentru o forță mai mare în
dezvoltare.
În mod surprinzător însă, deși legislația prevede posibilitatea constituirii de asemenea

asocieri, în special pentru municipiile capitale de județ, Municipiul Bistrița acționează încă în
mod individual în eforturile de regenerare urbană și dezvoltare a competitivității.
Pe de altă parte, orașele Beclean, Năsăud și Sângeorz Băi s-au aliat cu comunele din jur în
cadrul oferit de sistemul de constituire și funcționare a Grupurilor de Acțiune Locală
finanțate prin LEADER, devenind potențiali poli de interes în teritoriul județului și al regiunii.
Strategiile GAL-urilor atrag fonduri pentru dezvoltarea accesibilității fizice, a infrastructurilor
tehnice de utilități și servicii și în sprijinul dezvoltării economice.
Grupuri de Acțiune Locală (GAL)
Grupul de Acţiune Locală Lider Bistriţa Năsăud are în componență 8n societăți comerciale,
4 PFA, 2 PF, orașul Sângeorz Băi și comunele Ilva Mare, Ilva Mică, Leşu, Lunca Ilvei, Măgura
Ilvei, Maieru, Poiana Ilvei, Rodna, Şanţ.
Obiectivele GAL sunt: promovarea şi implementarea strategiei de dezvoltare locală;

accesarea fondurilor locale, naţionale, europene dar şi extra comunitare; animarea
teritoriului; stimularea formării de parteneriate la nivel european și mondial, pregătirea și
asigurarea implementării strategiei de dezvoltare locală.
Scopul asociației este realizarea unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional,
ori furnizarea în comun a unor servicii publice sau private, obţinerea de finanţări interne şi
externe necesare realizării scopului.
192
Proiecte:
 Extindere spații de cazare și adaptare la funcțiunea de pensiune agroturistică, Sat
Anies, Comuna Maieru
 Schimbare de destinație din casă de locuit în pensiune agroturistică ,localitatea Arsita
nr. 57, comuna Magura Ilvei
 Achiziție de utilaje specializate pt. fabricarea de elemente de dulgherie și tâmplărie,
Localitate Anies, Comuna Maieru
 Achiziția de utilaje pentru producerea de elemente din lemn stratificat, Comuna Șanț
 Dotarea cu utilaje pentru fabricarea produselor din lemn pentru construcții, Comuna
Lunca Ilvei
 Achiziție de utilaje specializate pentru lucrări de construcții, Sat Valea Mare,Comuna
Șanț
 Achiziție de utilaje pentru lucrări de pregătire a terenului, Localitate Șanț, Comuna
Șanț
 Achiziție de utilaje specializate pentru fabricarea de elemente de tamplarie,
Localitatea Sant,Comuna Sant
 Achiziție de utilaje specializate pentru lucrari de construcții-Mini excavator, Sat Anies,
Comuna Măieruț
 Achiziție de utilaje specializate pentru lucrări de construcții, Sat Șanț, Comuna Șanț
 Modernizare drum comunal în comuna Șanț
 Dotare Cămin Cultural în Comuna Poiana Ilvei
 Dotare Cămin Cultural în Comuna Rodna
 Modernizare Străzi în comuna Măgura Ilvei
 Amenajare spații verzi în localitatea Ilva Mica
 Achiziție utilaj pentru serviciul public situații de urgență în comuna Ilva Mare
Grupul de Acţiune Locală Ţara Năsăudului are în componență orașul Năsăud și comunele
Coşbuc, Dumitra, Feldru, Nimigea, Parva, Rebra, Rebrişoara, Romuli, Salva, Telciu.
Obiectivul GAL este realizarea strategiilor de dezvoltare durabilă a mediului rural în vederea
posibilităţii accesării măsurilor din PNDR.
Proiecte:
 Turist în Ţara Năsăudului, Comuna Romuli
 Reabilitare Centru Turistic în Comuna Parva
 Înființare și amenajare parc în comuna Romuli nr 88, județul Bistrița Năsăud, Comuna
Romuli
 Infiintare si amenajare parc în Comuna Parva
 Amenajare teren de sport cu gazon sintetic în Comuna Felldru
 Amenajare miniteren de sport în sat Rebrișoara
 Reabilitarea terenului de sport în Sat Dumitra, Comuna Dumitra
 Înființare miniteren de sport și dotări aferente în Rebra
 Reabilitare imobil – Înființare Afterschool, Comuna Telciu
 Construirea unei grădinițe în sat Dumitra, comuna Dumitra,
 Centrul de asistență după program școlar de tip After School în localitatea Feldru
 Reabilitare imobil – Înființare Afterschool în sat Rebrișoara
193
Grupul de Acțiune Locală Ţinutul Haiducilor este o federație formată din orașul Beclean și
comunele Runcu Salvei, Zagra, Spermezeu, Chiuza, Căianu Mic, Braniștea, Uriu, Petru Rareș,
Ciceu-Giurgești, Negrilești, Târlișua și Ciceu-Mihăiești.
Obiectivul GAL este realizarea strategiilor de dezvoltare durabilă a mediului rural în vederea
posibilităţii accesării măsurilor din PNDR.
Grupul de Acțiune Locală Federația pentru Dezvoltarea Zonei Rurale Bârgău-Călimani este
o federație formată din comunele Tiha Bârgăului, Bistrița Bârgăului, Prundu Bârgăului,
Josenii Bârgăului, Dumitrița, Cetate și Budacu de Jos.
Obiectivele GAL sunt:

 Participarea membrilor comunităților rurale la procesul de dezvoltare al microregiunii
şi încurajarea acțiunilor inovative;
 Stimularea formării de parteneriate, pregătirea și asigurarea implementării
strategiilor de dezvoltare locală;
 Elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare economico-socială durabilă a
comunităților, folosind abordarea „de jos în sus”, axată pe microregiune şi având la
bază nevoile şi interesele reale ale comunităţilor locale;
 Elaborarea de proiecte şi programe pentru dezvoltarea integrată si multisectorială a
microregiunii şi sprijinirea proiectelor de dezvoltare locală;
 Înfiinţarea şi sprijinirea asociaţiilor de dezvoltare comunitară la nivelul localităţilor
din regiunile vizate.
Scopul federaţiei îl reprezintă promovarea potențialului endogen al microregiunii și

îmbunătățirea guvernanței locale în zona rurală Bârgău - Călimani, vizând activarea
comunităților locale pentru dezvoltarea membrilor comunității și a mediului rural.
Grupul de Acțiune Locală Ruralis este cea mai întinsă alianță teritorială cuprinzând 23 de
comune, din care 20 de comune din Județul Bistrița-Năsăud și 3 din Județul Mureș
(comunele Batoş, Budeşti, Chiochiş, Cozma, Galaţii Bistriţei, Lechinţa, Livezile, Lunca, Matei,
Mărişelu, Miceştii de Câmpie, Milaş, Monor, Nuşeni, Silivaşu De Câmpie, Sînmihaiu De
Câmpie, Şieu, Şieu Măgheruş, Şieu Odorhei, Şieuţ, Şintereag, Teaca, Urmeniş), 15 organizații
neguvernamentale din Județul Bistrița-Năsăud și 30 de companii private și întreprinderi
individuale din Județul Bistrița-Năsăud.
GAL Ruralis încurajeaza teritoriile rurale:

 să exploreze modalități noi, inovative prin care să devină competitive;
 să-și valorifice resursele pentru depășirea dificultăților și valorificarea oportunităților
de dezvoltare.
GAL Ruralis susține sectoare și categorii de beneficiari care au nevoie de un sprijin larg și
diversificat:
 activitățile culturale;
 punerea în valoare a mediului natural;
 reabilitarea arhitecturii și a clădirilor de patrimoniu;
 turismul rural;
194
 ameliorarea relațiilor dintre producători și consumatori, etc.
O parte din membrii din sectorul public consideră că accesarea fondurilor pentru
implementarea acestor deziderate ar putea fi mai ușoară dacă ar grupul ar fi restructurat în
două subgrupuri.
Structuri asociative pentru dezvoltare intercomunitară
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea integrată a deşeurilor

municipale în judeţul Bistriţa-Năsăud s-a înfiinţat în anul 2008 în baza OG 26/2000 cu privire
la asociaţii şi fundaţii, ca persoană juridică de drept privat , cu statut de utilitate publică,
statut reglementat ulterior prin HG 855/2008 cu privire la aprobarea actului constitutiv
cadru și a statutului cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de
activitate serviciile de utilități publice.
Asociația s-a constituit în scopul înființării, organizării, reglementării, exploatării,

monitorizării și gestionării în comun a serviciului de colectare, transport, tratare și
depozitare a deșeurilor municipale pe raza de competență a unităților administrativ-
teritoriale membre.
Asociaţia are 63 de membri respectiv toate consiliile locale din judeţ precum şi Consiliul
Judeţean (58 de comune, 3 oraşe şi 1 municipiu).
Obiectul de activitate al asociației este gestionarea Serviciului public de Salubrizare,

respectiv activitatea de precolectare, colectare și transport al deșeurilor municipale și
managementul stațiilor de transfer și al centrelor de colectare din județul Bistrița- Năsăud,
prin delegarea acestui serviciu unui operator selectat în urma unei proceduri de licitație.
Proiect integrat: Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-

Năsăud
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru Servicii de Alimentare cu Apă şi de

Canalizare în judeţul Bistrița Năsăud s-a înfiinţat în 2007 și cuprinde 55 de unităţi
administrativ- teritoriale şi Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud.
Obiectul de activitate al asociaţiei este asigurarea reglementării, înfiinţării, organizării,

finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre precum
şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional,
destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice
aferente Serviciului, pe baza strategiei de dezvoltare a Serviciului ( denumită în continuare
strategia de dezvoltare).
Proiect integrat: Extinderea şi modernizarea infrasructurii de apă şi apă uzată în judeţul

Bistriţa-Năsăud
195
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Energia Eoliana Montana este formată din 9

primării din Județul Bistrița-Năsăud, o primărie din Județul Cluj și una din Județul Suceava.
Obiectul de activitate al asociației constă în realizarea unui complex de producere și

aprovizionare cu energie verde a localitatilor rurale, energie necesara scolilor, gradinitelor,
unitatilor culturale, unitatilor medicale, unitatilor de cult, iluminat public local si orice alta
unitate de prestatie sociala din zona rurala.
Structuri asociative și parteneriale pentru dezvoltare social-economică
Parteneriat intersectorial între Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, Primăria

municipiului Bistriţa şi Consiliul Judeţean Bistriţa –Năsăud cu scopul de a asigura cetățenilor
din județul Bistriţa-Năsaud un acces facil la informaţii, precum și un spațiu public European
în care aceștia au oportunitatea de a interacționa şi de a-și face cunoscute opiniile în toate
domeniile activităților Uniunii Europene.
Proiect: Centrul de informare Europeană Europe Direct Bistriţa
Asociatii Profesionale Județene care au ca scop promovarea intereselor de breaslă și

dezvoltarea serviciilor în sectoarele de referință.
Tabelul 9.5. Asociațiile profesionale din județul Bistrița-Năsăud

Nr. Denumirea asociației Anul Observații
crt. înființării
1. Asociația Forestierilor Valea Someșului 2006 Membra ASFOR
2. Asociația de sudura din România, filiala BN 1990
3. Asociația Mediatorilor Profesioniști Bistrița-Nasaud 2011 Inscrisa in Registrul
Asociatiilor de la Consiliul
de Mediere
4. Colegiul Farmaciștilor din România, filiala BN 1991
5. Colegiul Medicilor din România, filiala BN 1994
6. Colegiul Medicilor Dentiști din România, filiala BN 2005
7. Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și 2002
Asistenților Medicali din România, filiala BN
8. Colegiul Consilierilor Juridici Bistrita-Nasaud 2004
9. Asociatia Profesională „Consult Jure BN” 2004
10. Corpul Naţional al Poliţiştilor, Biroul Teritorial
Bistriţa-Năsăud
11. Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor - Secţia română,
Regiunea 1 Bistriţa-Năsăud
Asociațiile Patronale Județene care au ca scop promovarea intereselor de breaslă și

dezvoltarea economică în domeniile de referință.
196
Tabelul 9.6. Asociațiile patronale din județul Bistrița-Năsăud

Nr. Denumirea asociației Anul Observații
crt. înființării
1. Uniunea Generală a Industriașilor din România 2000 Cu personalitate juridica
fondată în anul 1903 UGIR 1903 filiala BN distincta
2. Uniunea Generală a Industriașilor din România
3. Patronatul Național Român PNR
4. Confederația Națională a Patronatului Român
5. Asociația Patronatului din Turism BN 2006 Membra a Federatiei
Patronatelor din Turism
6. Filiala Patronatul Român din jud. BN 2011
7. Patronatul Medicilor Veterinari de Liberă Practică 2011 Afiliata la Federatia Patronala a
din jud. BN Medicilor Veterinari din Romania
8. Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii
din România C.N.I.P.M.M.R.
Administrarea patrimoniului natural
Pe teritoriul Județului Bistrița-Năsăud se află 10 Monumente ale Naturii din categoriile

geoogic și geomorfologic (care domină net în suprafață), paleontologic, mixt și speologic;
monumentele se regăsesc pe o suprafață totalizând 94 ha.
Rezervațiiile naturale sunt în număr de 13, se încadrează în categoriile botanică, peisagistică

și mixtă (majoritare ca suprafață) și ocupă 3015 ha.
Teritoriul Judeţului Bistriţa-Năsăud mai adăpostește două parcuri naţionale, încadrate în

categoria a II-a U.I.C.N:
 Parcul Naţional Munţii Rodnei cu o suprafaţă de 46.399 ha din care 37.429 în judeţul
Bistriţa-Năsăud;
 Parcul Naţional Călimanii cu o suprafaţă de 24.041 ha din care în judeţul Bistriţa-
Năsăud 112 ha.
Parcul Naţional Munţii Rodnei - Rezervaţie a Biosferei nu a avut o administraţie proprie până
în anul 2004. După desemnarea ei, în rezervaţia biosferei au fost iniţiate acţiuni specifice de
conservare sau de dezvoltare durabilă a zonei. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei
a început, odată cu implementarea proiectului „Implicarea tinerilor la realizarea planului de
management al PNMR”, acţiuni de promovare a conceptului de dezvoltare durabilă a zonei
în imediata vecinătate a Parcului Naţional, în comunităţile limitrofe, realizând astfel primii
paşi spre fundamentarea unui plan de dezvoltare a zonei în concordanţă cu statutul de
rezervaţie a biosferei.
Administrarea patrimoniului cultural
Pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud se desfășoară o foarte bogată rețea de obiective de

patrimoniu cultural; astfel, în Anexa la Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național
nr. 2.361/2010, pentru modificarea anexei nr.1 a ordinului ministrului culturii și cultelor nr.
2.314/ 2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice actualizată și a Listei
monumentelor istorice dispărute, Monitorul Oficial al României, Partea I, 1,10.2010, se
197
regăsesc nu mai puțin de 756 de poziții în cadrul Listei Monumentelor Istorice din Județul
Bistrița-Năsăud.
Administrarea acestora privește întreținerea, prezervarea, restaurarea, regenerarea și

asigurarea mobilizării adecvate în circuitul turistic local, regional, național și internațional.
La nivel național România se confruntă cu resurse modeste alocate pentru întreținerea,

restaurarea, valorificarea siturilor, ansamblurilor și monumentelor cu valoare de patrimoniu.
Județul Bistrița-Năsăud se află în situația de a deține un patrimoniu cultural dificil de
administrat prin anvergur și diversitatea sa.
Administrarea resurselor de apă – Bazinul Hidrografic Someș-Tisa
Administratia Bazinala de Apa Someș-Tisa este unitate bazinala a Administratiei Nationale

“Apele Române” S.A., isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Legii 400/
2005, in bazinele hidrografice Somes si Tisa. Conform Legii Apelor nr. 107/1996, modificata si
completata prin Legea 310/ 2004 si Legea 112/ 2006 și conform Legii 400/ 2005, principalele
obiective ale Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa sunt urmatoarele:
 Monitorizarea stării și evoluția cantitativă și calitativă a apelor;

 Cunoașterea, conservarea, dezvoltarea, protejarea și valorificarea complexă a apelor,
a potentialului și uzufructului acestora;
 Apărarea impotriva inundațiilor și fenomenelor hidrometeorologice periculoase;
 Exploatarea, intreținerea și reparațiile lucrărilor și construcțiilor hidrotehnice din
administrare;
 Întreținerea albiilor minore a râurilor în vederea asigurării secțiunilor de scurgere;
 Elaborarea și aplicarea regulamentelor, programelor de exploatare și a planurilor de
apărare împotriva inundațiilor și a fenomenelor hidrometeorologice periculoase în
bazinele hidrografice Someș și Tisa;
 Urmărirea comportării construcțiilor și lucrărilor hidrotehnice a instalațiilor și
echipamentelor aferente acestora;
 Coordonarea activității de cadastrul apelor și actualizarea permanentă a datelor;
 Efectuarea programului complet de observații și măsurători hidrologice,
hidrogeologice prelucrarea și utilizarea datelor în desfășurarea activității.
Figura 9.10. Bazinele hidrografice ale Figura 9.11. Bazinul hidrografic Someș-Tisa
României
198
Situri industriale abandonate, contaminate
Un potențial substanțial în dezvoltarea de afaceri și atragerea de investiții îl constituie

terenurile industriale echipate, terenuri pe care fosta activitate industrială a încetat sau a
scăzut în intensitate. Din păcate însă, în multe cazuri ele sunt poluate și, pentru a fi
mobilizate în circuitul economic, necesită proiecte de ecologizare de mare anvergură și care
presupun costuri ridicate. (Situl contaminat este zona definită geografic, delimitată în
suprafaţă şi adâncime, poluată cu substanţe biologice sau chimice.)
Județul Bistrița Năsăud deține un portofoliu semnificativ de situri contaminate potrivit

Hotărârii de Guvern nr. 1408/23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a
poluării solului şi subsolului, situaţie prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 9.7. Situri contaminate în județul Bistrița-Năsăud

Nr. Numele sitului Localizarea Natura Suprafaţa Observaţii
crt. sitului sursei de contaminată
poluare ( m 2)
1 SC Alcor & Beta SA localitatea deşeuri de 24000 Situl nu este remediat. Datorită
( fosta halda de Viişoara turnătorie succesiunii de vânzări-
zgură a SC ARIO cumpărări a haldei de zgură nu
SA) s-a desfășurat nici un fel de
activitate de reconstrucție
ecologică și de închidere în sit.
2 CNMPM Remin SA comuna Şanţ, steril minier 32645 Siturile nu au fost remediate.
Baia – Mare, Mina loc Valea Mare
Făget extravilan
3 CNMPM Remin SA mina Valea steril minier 12555
Baia – Mare, Mina Blasnei, comuna
Valea Blaznei Şanţ, extravilan
4 CNMPM Remin SA comuna Şanţ, ape rezultate 23600 Situl a fost remediat, lucrari
Baia – Mare, Iaz de loc Valea Mare din flotare finalizate decembrie 2011.
decantare steril extravilan
Valea Glodului
5 Uzina termică Str. Zefirului produse 600 Situl nu a fost remediat.
Bistriţa Bistriţa petroliere -
combustibil
6 SC RAAL SA Str. Principală, hidrocarburi 1500 Situl nu a fost remediat.
( SC HICART SA nr.16, Prundu lichide -
Prundu Bîrgăului ) Bârgăului combustibil
7 SC Dan Steel Valea Viilor, nr 3 nămoluri de Lucrarile de remediere sunt in
Group Beclean SA Beclean epurare de la 12000 faza de finalizare.
staţia proprie
8 SC Aviagro SRL Str. Crucii nr. batal dejecţii 2623 Batalele au fost asanate in anul
423, loc. Livezile animaliere 2007.
9 SC Codrişorul SRL Loc Bistriţa, str. deşeuri 22000 Situri decontaminate, lucrări de
Zăvoaie menajere închidere prin Proiectul
„Sistem de management
integrat al deşeurilor solide în
judeţul Bistriţa-Năsăud”.
199
Nr. Numele sitului Localizarea Natura Suprafaţa Observaţii

crt. sitului sursei de contaminată
poluare ( m 2)
10 Primaria Bistriţa Loc Bistriţa, str. deşeuri 49000

fostul depozit al SC Zăvoaie menajere
URBANA SA
11 SC GCL SA Năsăud Năsăud deşeuri 6804
menajere
12 Direcţia de Beclean deşeuri 1200
Gospodărire menajere
Comunală Beclean
13 Primăria Sângeorz Sângeorz – Băi deşeuri 9463
– Băi menajere
Apartenența la rețele relevante
Autoritățile locale sunt implicate în structurile asociative ale administrației locale, precum și
ale profesioniștilor din administrația publică:
 Asociația Municipiilor din România;

 Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România;
 Asociaţia Comunelor din România-filiala Bistriţa-Năsăud;
 Asociația Arhitecților Șefi de Municipii;
 Asociația Arhitecților Șefi de județe.
Alte modalități de a accesa și participa în rețele sunt: înfrățirile între localități, programele de
schimb de experiență, proiectele care se desfășoară în rețele (ex: INTERREG, URBACT, SEE,
EGCT etc)
Activitatea în cadrul rețelelor naționale și internaționale constituie mijloace efective de acces

la cele mai noi informații, de promovare a intereselor județului în cadrul mai larg al
asociațiilor și grupurilor respective cât și accesul la un nivel mai eficient de implicare în
structurarea politicilor, la resurse pentru proiecte etc.. Nu în ultimul rând, este importantă și
imaginea și prestigiul pe care entitatea și le dezvoltă în cadrul acestor rețele și grupuri dar,
mai ales, strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung care presupune acces continuu la
informații și grupuri/ rețele competente și recunoscute de influență în domeniile respective,
în sensul bun al cuvântului..
Marketing și relații internaționale
Promovarea și marketingul serviciilor și produselor locale constituie abordări obligatorii într-

o economie de piață. Localitățile și teritoriile concurează pentru poziții avantajoase pe
piețele de bunuri și servicii. Interesul investitorilor, turiștilor i vizitatorilor, interesul forței de
muncă înalt calificate, depind de atractivitatea comunităților locale, de aspetul localităților,
de calitatea mediului și a vieții care indică nivelul de colaborare între actorii locali și
regionali, inteligența și creativitatea planurilor de dezvoltare și modalităților de atragere/
mobilizare a resurselor. Principalele structuri de marketing sunt:
 Serviciile de relații publice și relații externe din cadrul autorităților locale;
 Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud;
200
 Camera Agricolă;
 UGIR 1903;
 Comisariatul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii;
 Asociațiile IMM-urilor;
 Patronatele.
Evenimentele de târguri și expoziții, misiunile comerciale, proiectele elaborate în

parteneriate interregionael, internaționale constituie vehicule eficiente de marketing.
Județul Bistrița Năsăud și localitățile cmponente au puternice tradiții în relația cu entități
publice și private din Germania, extinse la țările din care provine capitalul străin investit pe
teritoriul județului. Stucturi de atragere de investiții sunt asociațiile sectorului privat,
implicate nemijlocit în procesul de dezvoltare economică locală, județeană. Autoritățile
locale, județene, sunt structuri de facilitare a investițiilor, prin planuri transparente, direcții
privind potențialul dezvoltării economice, colaborarea strânsă cu sectorul privat pentru a
planifica împreună dezvoltarea, asigurarea investițiilor publice de susținere a activităților
economice, pachetele de facilități fiscale și nefiscale.
Proiectele integrate constituie o oportunitate majoră pentru dezvoltarea și diversificarea

modalităților de colaborare public-privat în dezvoltare economică și competitivitate.
Proiectele internaționale constituie de asemenea porți spre colaborări în dezvoltare și
atragerea de investiții străine.
Instituțiile de învățământ, mediul academic și cel de cercetare cinstituie factori cruciali în

promovarea potențialului local și argumente de atractivitate pentru investitori, mereu în
căutare de dezvoltare inteligentă. Comunitățile locale, prin deschiderea, inteligența și
creativitatea lor sunt adevărate ambasadoare ale județului și potențialului acestuia. Un
mediu în care tradiția și inovarea coexistă și se întrețin reciproc, în care evenimentele
exprimă ceea ce are comunitatea mai valoros și mai profund, în care educația este la ea
acasă, va favoriza întotdeauna prosperitatea. Dezvoltarea sustenabilă, atractivitatea pentru
investițiile de calitate se întâlnesc în comunitățile inteligente.
Viața comunităților locale
Comunitățile locale sunt cele care animă teritoriul. Aspectele culturale, identitare, mediul de
calitate, costurile scăzute ale vieții, calitatea locuirii și estetica spațiului sunt cele care
exprimă substanța exixtenței comunităilor și tot atâtea argumente de atractivitate pentru
vizitatori, turiști, investitori.
Comunitățile din Județul Bistrița-Năsăud au o viață bogată, izvorâtă din tradiții și obiceiuri,
din istoria economică și culturală a acestora. Pe de altă parte, comunitățile sunt interesate
de progres, dezvoltare, o viață mai bună și urmăresc continuu o mai bună conectare la ceea
ce este nou, creativ. Modalitățile în care comunitățile județului se exprimă sunt evidente în
acets sens:
Evenimente legate de specificul local, de tradiții și obiceiuri străvechi:

 Evenimente religioase
 Evenimente legate de cicluri de producție
 Evenimente legate de meșteșuguri tradiționale
 Evenimente de promovare a folclorului străvechi
201
Evenimente care exprimă interesele actuale:

 Științifice (seminarii, conferințe etc)
 Culturale (expozitii, concerte, conferinte, ateliere)
 Economiec (târguri și expoziții)
 Sportive
 De recreere (zilele localității)
 De promovare a telentelor locale (concursuri artistice)
Evenimente ale grupurilor comunității

 Evenimente interculturale
 Evenimente interconfesionale
Evenimente ale organizațiilor comunității

 Proiecte care reunesc diverși actori în jurul unor interese specifice
 Evenimente ale asociațiilor, ONG-urilor, fundațiilor
 Evenimente pe anumite domenii profesionale
Organizații ale comunităților
În funcție de interese și oportunități, comunitățile își crează organizații proprii, în condițiile

legii, în vederea atingerii unor scopuri specific sau mai generale. În prezent, în cadrul
Județului Biatrița Năsăud activează un număr de 319 asociaţii de proprietari, 41 de asociații
de locatari, 270 de parohii aferente cultelor, 127 de asociaţii sportive, 127 de sindicate și 11
asociaţii de dezvoltare intercomunitară. Deschiderea comunităților este exprimată
 printr-o largă suită de proiecte în colaborare internațională;
 de numărul de solicitări de colaborare în proiecte internaționale;
 de numărul relațiilor internaținale și proiectelor aferente în cae activează foarte
multe instituții și structuri organzaționale;
 de numărul de relații de înfrățire între localitățile județului și localități din alte țări.
Astfel, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a încheiat Acorduri de cooperare cu judeţele Kassel

(2005), Kffhäuser (2006) şi Harz (2009) din Germania, resp. Szabolcs-Szatmar-Bereg (2009)
din Ungaria. Localitățile județului au de asemenea o bogată viață interațională prin înfrățirile
stabilite. Astfel, în anul 2012sunt active 15 înfrățiri cu localități din Franța, 5 cu Elvetia, 5 cu
Belgia, 4 cu Ungaria, 4 cu Italia, 3 cu Olanda, 2 cu Austria, 2 cu Germania, 2 cu Grecia, 2 cu
Polonia, 2 cu Republica Moldova, cate o localitate cu SUA, UK, Turcia, Spania, Bulgaria.
Stadiul asigurării documentelor de planificare la nivelul județului Bistrița-Năsăud
La nivelul județului Bistrița-Năsăud sunt instituționalizate următoarele categorii de

documente de planificare:
 Planul de Management al Deșeurilor;
 Planul de Management al Bazinului Hidrografic Someș-Tisa;
 Planul pentru Managementul Situațiilor de Urgență;
 Planuri de management pentru zonele naturale protejate;
 Planul de Amenajare a Teritoriului Județean este depășit;
 Strategia de dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud 2007-2013;
 Planul multianual de investiții.
202
În profil teritorial zonal există documente strategice și de acțiune aferent Asociațiilor

Intercomunitare de Dezvoltare și Grupurilor de Acțiune Locală:
 Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru Servicii de Alimentare cu Apă şi de
Canalizare în judeţul Bistrița Năsăud
 Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea integrată a deşeurilor
municipale în judeţul Bistriţa-Năsăud
 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Energia Eoliana Montana
 Grupul de Acţiune Locală Lider Bistriţa Năsăud
 Grupul de Acţiune Locală Ţara Năsăudului
 Grupul de Acţiune Locală Ţara Haiducilor
 Grupul de Acțiune Locală Federația pentru Dezvoltarea Zonei Rurale Bârgău-Călimani
Aceste documente sunt însă elaborate focalizat pe suma de direcții în implementare pe

termen scurt și mediu și necesită corelarea și alinierea cu abordările strategice de anvergură
județeană și, uneori, regional. La nivel local, stadiul actual al disponibilității documentele de
planificare este prezentat în tabelul 9.8.
Tabelul 9.8. Situația documentelor de planificare locală județul Bistrița-Năsăud

Localitatea PUG și RLU Strategia de dezvoltare Plan Buget local și Plan
implementare multianual de
strategie investiții (proiecte)
A. MUNICIPII ȘI ORAȘE
1 MUNICIPIUL BISTRITA Da Da (aferent PUG și PIDU) Da Da
2 ORAS BECLEAN Da, 2002
3 ORAS NASAUD Da Da Da
4 ORAS SANGEORZ-BAI Da
B. COMUNE
5 BISTRITA BARGAULUI Da
6 BRANISTEA Da
7 BUDACU DE JOS
8 BUDESTI Da
9 CAIANU MIC Da
10 CETATE Da
11 CHIOCHIS
12 CHIUZA Da Da Da Da
13 CICEU - MIHAIESTI Da Nu
14 CICEU-GIURGESTI Da/Nu Da Nu
15 COSBUC Da
16 DUMITRA Da Da Nu
17 DUMITRITA Da Da Da/Nu
18 FELDRU Trebuie actualizat Da Da
19 GALATII BISTRITEI Da
20 ILVA MARE Da
21 ILVA MICA Da
22 JOSENII BARGAULUI Da Da Da/Nu
23 LECHINTA
24 LESU
25 LIVEZILE Da
26 LUNCA ILVEI Da
27 MAGURA ILVEI Da
28 MAIERU Da/Nu
203
Localitatea PUG și RLU Strategia de dezvoltare Plan Buget local și Plan

implementare multianual de
strategie investiții (proiecte)
29 MARISELU Da/Nu Da Nu
30 MATEI Da Da Nu
31 MICESTII DE CAMPIE Da
32 MILAS Da, 2004
33 MONOR Da
34 NEGRILESTI Da
35 NIMIGEA Da
36 NUSENI Da Da Nu
37 PARVA Da Da Da
38 PETRU RARES Da
39 POIANA ILVEI Nu
40 PRUNDU BARGAULUI Da
41 REBRA
42 REBRISOARA Da
43 RODNA Da Da Da
44 ROMULI Da, expira 2013
45 RUNCU SALVEI Da Da Nu
46 SALVA Da Da Nu
47 SANMIHAIU DE CIMPIE Da Da Da
48 SANT
49 SIEU Da
50 SIEU-MAGHERUS Da Da Da/Nu
51 SIEU-ODORHEI Da Da Da/Nu
52 SIEUT Da
53 SILIVASU DE CIMPIE Da Da Nu
54 SINTEREAG Da/Nu
55 SPERMEZEU Da
56 TARLISUA Da
57 TEACA Da Da Nu
58 TELCIU Da/Nu
59 TIHA BARGAULUI Da Da Da/ Nu
60 URIU Da
61 URMENIS Da/Nu Da Nu
62 ZAGRA Da Da Da
Sisteme de baze de date și instrumente de asistare tehnică a deciziilor
Autoritățile publice de pe teritoriul Județului Bistrița sunt conștiente de necesitatea

constituirii unor baze de date coerente, actualizabile, pentru a putea fundamenta studii,
strategii și politici, priorități și sisteme de evaluare a impactului deciziilor în dezvoltare. În
prezent se derulează o suită de proiecte privind configurarea de baze de date.
Baza de date eGISpat cuprinde delimitarea în coordonate STEREO 70 a siturilor arheologice

și a parcelelor monumentelor istorice de arhitectură. Folosește drept suport pentru
stabilirea măsurilor administrative de protecție a patrimoniului arheologic și a
monumentelor istorice de arhitectură. Baza de date nu este finalizată. Cuprinde doar un
număr de 110 obiective, din totalul de 811 (obiective inventariate și existente în Lista
monumentelor istorice și în Repertoriul arheologic național).
Lucrarea „Sistem informațional specific domeniului imobiliar edilitar și de constituire a

băncilor de date urbane în municipiul Bistrița” este în curs de execuție și are ca termen de
204
finalizare anul 2014. Lucrarea se realizează pentru o suprafață de 2560 ha reprezentând

intravilanul municipiului Bistrița și al localităților componente. Finanțarea este asigurată din
bugetul local.
În multe localități ale județului se desfășoară în prezent activități de realizare a cadastrului:
 Orașele Beclean şi Năsăud au în desfășurare un proiect de constituire a bazei de date
urbane în sistem GIS;
 În Municipiul Bistriţa proiectul de realizare a cadastrului a fost lansat din 2009 și este
în curs de execuție;
 În comuna Parva este de asemenea în desfășurare realizarea cadastrului;
 În unitățile administrative-teritoriale Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura Ilvei, au început
din anul 2012 lucrările de realizare a cadastrului, iar în comuna Ilva Mică din 2013.;
Specificul Județului Bistrița Năsăud, în legătură cu patrimoniul natural și cutural deosebit,

densitatea scăzută a populației și dominanța ruralului, constituie un pachet de argumente
care pot conduce la dezvoltări specifice și care să facă diferența în regiune. Actualizarea
strategiei județului este un prilej excelent pentru alinierea aspectelor de potențial de
competitivitate cu liniile directoare de dezvoltare regională și națională. Strategia trebuie
să genereze proiecte integrate de anvergură pe care județul să se bazeze în crearea unui
rol mai puternic în regiune.
Administrația publică la nivelul județului asigură, potrivit legii și potrivit specificului local, o
suită de servicii care asigură calitatea vieții comunităților și vin în sprijinul valorificării
aspectelor valoroase care caracterizează teritoriul. Este importantă în acest sens,
diversificarea susținerii și lărgirea paletei de aspecte de interes pentru administrația locală,
în perspectiva valorificării creative a potențialului evident al Județului Bistrița-Năsăud:
 Protejarea și regenerarea patrimoniului natural și cultural, valorificarea

diversificată și creativă a acestuia, prin implicarea diverselor entități
organizaționale și a factorilor cu expertiză în domeniu;
 Pentru diversificarea clientelei în turism, Serviciul Salvamont poate diversificat/
extins cu componente educative și de instruire pentru turismul de aventură, sporturi
și sporturi extreme etc.;
 Componenta adresată valorificării potențialului județean în turism poate fi
diversificată incluzând politici și măsuri structurale și nestructurale în vederea
regenerării elementelor specifice, a creșterii calității spațiului antropic și peisajului,
a implicării diversificate a aspectelor identitare, a conștientizării și asumării de
către comunitățile locale a valorilor etc.;
 Diversificarea serviciilor în sprijinul culturii - Complexul Muzeal, Biblioteca, centrul
Cultural – și extinderea lor cu componente privind:
 management cultural, inclusiv componenta identitară (atât cultă cât și
etnografică);
 susținerea colaborărilor cu Germania;
 susținerea componentei formatoare;
 susținerea meșteșugurilor și tradițiilor la nivel de centre formatoare etc.;
 Rețeaua siturilor, ansamblurilor și monumentelor cu valoare de patrimoniu ar
trebui completată și integrată cu elementele de factură memorială, culturală
205
imaterială în beneficiul asigurării valorii adăugate;

 Implicarea factorilor relevanți, a comunităților și partenerilor acestora, în proiecte
de tip mecenat și de adopție a obiectivelor de patrimoniu/ cu valoare culturală
poate constitui o cale pentru valorificarea acestora;
 Consolidarea componentei privind protejarea și valorificarea cadrului natural, a
calității aerului și asigurarea unui microclimat atrăgător, în colaborare cu entitățile
de management ale zonelor protejate, cu instituțiile responsabile cu fondul silvicol
etc.;
 Încurajarea colaborării urban-rural la nivelul celor patru orașe și a comunelor
situate în hinterlandul acestora, din perspectiva problemelor comune, a
potențialului și a intereselor comune de dezvoltare;
 Încurajarea colaborării intersectoriale la nivelul structurilor asociative din diverse
domenii în vederea unui act administrativ responsabil și la nivelul actorilor privați și
ai comunității;
 Asigurarea accesibilizării diversificate și etapizate prin soluții creative și de tip light,
care să permită accesul turiștilor, vizitatorilor în timp ce infrastructura de transport
de tip hard progresează în implementare;
 Un serviciu specializat pentru susținerea investitorilor locali și atragere a
investițiilor străine care să
 asigure coeziunea sectorului privat local;
 implice firmele în proiecte de scară, cum sunt clusterele economie;
 asigure servicii de tip soft landing, one stop shop etc;
 asigure un contact permanent și programat cu autoritățile locale
 Un serviciu specializat pentru asigurarea alinierii planurilor de dezvoltare
sectorială, teritorială, de investiții
Abordarea strategiei aflate în pregătire se bazează pe o strânsă conlucrare intersectorială,

interinstituțională și teritorială atât privind articularea intereselor și a responsabilităților
pentru realizarea obiectivelor comune, cât și articularea resurselor și asumarea succesului
și a riscurilor aferente implementării. Situația centralizată a documentelor de planificare
locală indică multe incertitudini, planuri nealiniate și lipsa unor planuri reale de
implementare, având în vedere coordonarea cu bugetele locale și planurile multianuale de
investiții.
Figura 9.12. Administrație publică, servicii și patrimoniu – Bistrița-Năsăud
9.4 Buna guvernare locală și guvernanța multi-nivel
Caracteristicile guvernanței multi-nivel
Guvernanța multi-nivel (multi-level governance) este un concept ce promovează

neopluralismul, adică admite prezenţa şi participarea la elaborarea deciziilor a diverse reţele
şi comunităţi politice pe lângă vechile grupuri de interese, iar problemele sunt rezolvate
după realizarea unui compromis prin agregarea intereselor divergente. Deciziile luate
206
reprezintă interesele comunitare, sintetizate fie prin combinarea, fie prin transformarea
(redefinirea) intereselor particulare, la care şi societatea civilă are o anumită contribuţie în
elaborarea multor decizii. Guvernanța multi-nivel este considerată ca modelul Uniunii
Europene cel mai recent și mai adecvat pentru situația actuală. Privită prin prisma celor opt
caracteristici ce-i sunt atribuite în literatură, guvernanța multi-nivel reprezintă un model de
democrație și libertate, un model al participării tuturor actorilor principali la procesarea
politicilor publice.
Ceea ce caracterizează azi guvernanța este trecerea de la caracterul ierarhic la unul

caracterizat prin competiție și cooperare între actori, în care funcționarea mecanismului de
autoreglare a relațiilor între actori este similară celei din domeniul economic.
În termeni generali, guvernanța multi-level se defineşte prin cooperarea dintre public și

privat, prin lipsa monopolului statului asupra autorității publice și implică responsabilitatea
comună a autorităților de la diferite niveluri de putere vizate și se bazează pe toate sursele
de legitimitate democratică și pe reprezentativitatea diferiților actori implicați.
Caracteristica de bază a guvernării pe mai multe nivele o constituie prezența guvernării la

mai multe nivele: subnațional, supranațional și național, actorii având legături multiple și
interacționând multiplu, relațiile dintre ei fiind definite contextual.
Guvernanța multi-nivel identifică piste de acțiune și de reflecție susceptibile să faciliteze, în

interesul cetățenilor, elaborarea și aplicarea politicilor comunitare, își ia angajamentul de a
le dezvolta și prezintă exemple de guvernanță partajată. De asemenea, acest tip de
guvernantă implică responsabilitatea comună a autorităților de la diferite niveluri de putere
vizate şi se bazează pe toate sursele de legitimitate democratică și pe reprezentativitatea
diferiților actori implicați. Ea asigură, printr-o abordare integrată, participarea în comun a
diferitelor niveluri de guvernanță la formularea politicilor și a legislației comunitare, prin
intermediul a diferite mecanisme (consultare, analiză de impact teritorial).
Acest concept admite prezența și participarea la elaborarea deciziilor a diverse rețele și

comunități politice pe lângă vechile grupuri de interese, iar problemele sunt rezolvate după
realizarea unui compromis prin agregarea intereselor divergente.
În contextul dezvoltarii regionale, guvernanța multi-nivel se înscrie printre acceleratorii de

performanță alături de economia bazată pe cunoaștere, buna guvernanță și guvernarea
locală.
Subsidiaritatea este conceptul care sprijină cel mai bine teoria sistemului de guvernare
multi-level, care încearcă să explice repartizarea competentelor și interacțiunea între
nivelurile guvernante.
Cu privire la buna guvernanţă, propunem luarea în considerare a următoarelor:

Guvernanţa poate fi privită şi ca „ansamblu de procese şi structuri implementate de
conducere pentru a informa, conduce, gestiona şi monitoriza activităţile organizaţiei pentru
atingerea obiectivelor acesteia”. În România preocupările legiuitorului pentru buna
guvernanţă la nivel instituţional se regăsesc în mai multe acte normative, dintre care si
Ordonanţa Guvernului Nr. 119/1999 republicată, privind controlul intern/managerial şi
controlul financiar preventiv
207
Controlul intern/managerial reprezintă „ansamblul formelor de control exercitate la nivelul

entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele
acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod
economic, eficient şi eficace”. Standardele de control intern managerial sunt în număr de 25,
grupate astfel: Mediul de control, Performanţa şi managementul riscurilor, Informarea şi
comunicarea, Activităţi de control, Auditarea şi evaluarea.
Toate entităţile publice, implicit şi autorităţile publice locale, respectiv primării, consilii
judeţene trebuie să implementeze sistemul de control intern managerial, iar procesul este în
curs de desfăşurare, desfăşurându-se cu destulă greutate datorită lipsei personalului de
specialitate, a dificultăţii conceptelor, lipsei de pregătire profesională în primul rând a
conducătorilor.
Cu titlu de exemplu, în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Bistriţa-Năsăud se aplică

„Concepţia privind dezvoltarea sistemului de control intern/managerial în cadrul
Ministerului Administraţiei şi Internelor (M.A.I.)” adoptată în anul 2012. Aceasta înseamnă,
în principal:
 numirea şi funcţionarea unei Comisii cu atribuţii de monitorizare, coordonare şi
îndrumare metodologică privind implementarea / dezvoltarea sistemului de control
intern / managerial;
 inventarierea activităţilor pe fiecare structură (compartiment, birou, serviciu), şi
stabilirea activităţilor procedurabile;
 întocmirea de proceduri formalizate pentru toate activităţiler procedurabile;
 identificarea riscurilor la nivelul fiecărei activităţi, evaluarea probabilităţii şi nivelului
impactului acestor riscuri, realizarea unui registru a riscurilor la nivelul fiecărei structuri,
respectiv la nivel de instituţie, precum şi a unui plan de măsuri pentru minimizarea
riscurilor la toate nivelurile;
 stabilirea unor obiective generale si obiective specifice, precum şi a unui set de indicatori
ataşaţi acestor obiective, în vederea comensurării gradului de atingere a obiectivelor,
planificarea activităţilor şi urmărirea prin rapoarte periodice a îndeplinirii acestor
activităţi planificate;
 existenţa unui Program anual de dezvoltarea a sistemului de control intern managerial şi
raportarea semestrial, a modului de îndeplinire a activităţilor prevăzute în Program;
 autoevaluarea gradului de implementare a standardelor de control intern managerial, la
nivelul fiecărei structuri şi, corespunzător, întocmirea şi înaintarea către conducerea
M.A.I. a unui Raport anual al Prefectului, anexă la Situaţiile financiare anuale.
Astfel, la Instituţia Prefectului judeţul Bistriţa-Năsăud,pentru anul 2013 s-au stabilit 16

obiective generale şi 206 indicatori asociaţi obiectivelor. La 30.06.2013 existau inventariate
132 activităţi procedurabile şi s-au elaborat 130 proceduri formalizate, iar riscurile
identificate, evaluate si inregistrate in Registrul de riscuri sunt în număr de 353. Conform
autoevaluării realizate la 30.06.2013, gradul de implementare a standardelor de control
intern managerial era: 19 standarde implementate iar 6 sunt implementate parţial, astfel că
sistemul de control intern managerial este Parţial Conform. Pentru ca până la sfârşitul anului
sistemul să fie Conform se impune ca cel puţin 24 de standarde să fie implementate, iar în
acest sens există un plan de măsuri, cu termene şi responsabilităţi.
208
Cartea Albă a Comitetul Regiunilor privind guvernanţa pe mai multe niveluri
În anul 2009, la inițiativa Comitetului Regiunilor a fost elaborată Cartea Albă privind
Guvernanţa pe mai multe Niveluri ca rectare a dorinţei de „A construi Europa în parteneriat”
şi fixează două mari obiective referitoare la guvernanța pe mai multe niveluri:
 concepe guvernanţa pe mai multe niveluri drept o acţiune coordonată a Uniunii, a

statelor membre şi a autorităţilor locale şi regionale, bazată pe parteneriat şi vizând
elaborarea şi aplicarea politicilor Uniunii Europene. Aceasta implică
responsabilitatea comună a autorităţilor de la diferite niveluri de putere vizate şi se
bazează pe toate sursele de legitimitate democratică şi pe reprezentativitatea
diferiţilor actori implicaţi;
 recomandă ca fiecare reformă strategică comunitară majoră să fie însoţită de un plan
de acţiune teritorial, negociat între Comisia Europeană şi Comitetul Regiunilor, care
să prevadă mecanisme politice pentru facilitarea însuşirii, realizării şi evaluării
politicilor realizate şi care să dispună de un plan de comunicare descentralizată;
 recomandă crearea de instrumente adecvate, ca sprijin pentru democraţia
participativă, mai ales în cadrul Strategiei de la Lisabona, al Agendei sociale, al
Strategiei de la Göteborg, şi dezvoltarea de mecanisme de tip „Agenda locală 21”,
mecanisme participative şi integrate care formulează planuri strategice pe termen
lung;
 recomandă să se consolideze practica parteneriatului, atât pe verticală („autorităţi
locale şi regionale - guvern naţional şi Uniunea Europeană”), cât şi pe orizontală
(„autorităţi locale şi regionale – societate civilă”), mai ales în cadrul dialogului social;
 invită Comisia şi statele membre să reformeze metoda deschisă de coordonare
pentru a o face mai incluzivă, prin elaborarea - în cooperare cu autorităţile locale şi
regionale - a unor indicatori de guvernanţă participativă şi a unor indicatori
teritoriali;
 recomandă o sistematizare a analizei de impact teritorial datorită implicării în
amonte de decizia politică a diferiţilor actori vizaţi, astfel încât să fie puse în evidenţă
repercusiunile economice, sociale, de mediu ale propunerilor legislative şi
nelegislative comunitare asupra teritoriilor;
 se angajează să prezinte propuneri pentru a susţine utilizarea experimentării la nivel
local şi regional în anumite domenii de intervenţie a Uniunii Europene, cum ar fi
strategia pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, agenda socială,
politica de integrare, politica în favoarea inovării, politica de coeziune, dezvoltarea
durabilă sau protecţia civilă;
 recomandă realizarea unor pacte teritoriale europene, capabile să asocieze, pe baze
voluntare, diferitele niveluri de guvernare competente, pentru a adapta aplicarea
marilor obiective şi a priorităţilor politice ale Uniunii Europene, pe baza
parteneriatelor cu autorităţile locale şi regionale şi invită autorităţile locale şi
regionale interesate să se angajeze în direcţia unui astfel de proces să-şi manifeste
interesul, în cadrul consultărilor privind aplicarea Cărţii albe.
Buna guvernare
În termeni generali, buna guvernare se referă la “crearea unor institutii functionabile si

responsabile – politice, judiciare si administrative – pe care cetatenii sa le priveasca ca și
209
legitime, prin care acestia participa la luarea deciziilor care le afectează viata si prin care
acestia sunt imputerniciti”. (Kofi Annan)
Principiile fundamentale ale conceptului de bună guvernare sunt:

 Transparență
 Participare
 Responsabilitate
 Eficientă
 Coerență
 Proporționalitate
 Subsidiaritate
Există mai multe dezbateri contemporane asupra bunei guvernări. Este în primul rând un
concept de actualitate, introdus prin Carta Alba a Comisiei Europene asupra Guvernării
Europene în 2001, prin care se propune reformarea guvernării europene pentru a face
procesul decizional mai transparent.
De la nivel European preluată la nivel național buna guvernare devine prin urmare impulsul
schimbării în sectorul public, reformând structurile a căror organizare nu este compatibilă cu
rigorile noului management public. Buna guvernare locală funcționeaza cu succes axându-se
pe:
 Încurajarea democrației participative și construirea solutțiilor strategice de viitor prin
consens (local/ județean);
 Legalitatea și transparența actului decizional;
 Eficiența și coerența actului de guvernare, inclusiv responsabilitatea decidenților/
guvernanților;
 Drepturi egale pentru toți: echitate în accesul la bunuri și servicii publice și incluziune
socială.
Figura 9.13. Buna guvernare VanSant 1997
Cei șase indicatori ai bunei guvernări, potrivit Băncii Mondiale, sunt:

 Posibilitatea de exprimare și solvabilitatea;
 Stabilitatea politică/ absența violenței;
 Eficacitatea guvernării;
 Calitatea reglementărilor;
 Respectarea legii de către toată lumea;
 Controlul corupției.
210
Guvernarea locală
Conceptul de guvernare locala este un concept vast si este definit de formularea si

executarea unor actiuni collective la nivel local. Astfel, acesta include rolurile directe si
indirect ale institutiilor formale a guvernarii locale si ierarhiei de guvernare, precum si
rolurile pe care le au normele informale, retelele, organizatiile comunitare, asociatiile de
vecini in actiunile collective definite in cadrul de interactiune cetatean-cetatean, cetatean-
stat, factorii de decizie colectiva si livrarea serviciilor publice locale
Există 5 perspective asupra modelelor de guvernare și rolului și responsabilităților guvernării

locale:
 Federalismul fiscal traditional;
 Noul management public;
 Alegerea public;
 Noi institutii economice;
 Retțelele ca formă de guvernare locală.
Perspectiva federalistă si cea a noului management public se centrează în principlal pe

aspectele de piața și cum să ofere bunurile publice în mod eficient și echitabil. Alegerea
publică și conceptul noilor instituții economice se centreaza pe slabiciunile/greselile de
guvernare. Rețelele ca formă de guvernare locală se preocupă ca aranjamentele
instituționale să invingă slăbiciunile pieței și cele de guvernare.
Modele de guvernare locală
 Modelul nordic - pune accentual pe ideea de guverne locale mici (jurisdicții în medie
cu 10000 de locuitori) care se auto-finanțează;
 Modelul suedez - guvernele locale beneficiază de autonomie nu numai în problema
fiscală, ci și în anumite domenii de intervenție precum: imigrarea, cetățenia, limba,
relațiile economice externe. Această guvernare locală puternică este întărită de
prevederile democratice prevăzute în Constituția suedeză: inițiativele cetătenești,
referendum, petiții;
 Modelul francez – rolul primar al guvernelor locale este acela de a permite
cetățenilor participarea politică în procesul decizional de la nivel național;
 Modelul german - subliniază conceptele de subsidiaritate, cooperare și eficiență
administrativă.
De aceea este relevantă modalitatea de promovare a deciziilor prin instituționalizarea

codului de conduită prin negocieri continue și adoptarea deciziilor și legilor pe baza aplicării
principiilor majorității și prin consens.
211
La nivelul Județului Bistrița-Năsăud, luând în considerare principiile autonomiei locale,

aspectele importante privind guvernanța pe mai multe niveluri se referă la:
 Colaborarea urban-rural și rural-rural în rezolvarea problemelor comune, în

valorificarea potențialului, mobilizarea și atragerea de resurse și atingerea
obiectivelor comune de dezvoltare, în beneficiul comunităților locale, a calității
vieții, a promovării la nivel regional, național, internațional;
 Colaboraea între structurile asociative teritoriale constituite în cadrul județului, la
nivel regional și interregional;
 Articularea intereselor județelor din aria de cooperare teritorială la nivel regional și
interregional (Regiunea Centru, Regiunea Nord-Est), inclusive a resurselor în
proiecte concrete, integrate, de mare anvergură;
 Promovarea către nivelul national și al UE a proiectelor care contribuie la
mobilizarea potențialului local și dă valoare adăugată poziției regiunii, proflului
comptitiv al acesteia și la nivel național;
 Colaborarea pe mai multe niveluri în proiecte nestructurale pentru emaciparea
mentalității profesionale și a capacității instituționale;
 Antrenarea comunităților locale în conștientizarea rolului pe care județul îl are în
dezvoltarea regională și națională și în proiecte care să susțină acest rol.
Privind buna guvernare, România are o lungă tradiție de afiliere la modelul francez. Totuși,
după 1990 și, mai ales odată cu procesul de aderare, bunele practici, lecțiile și ideile privind
rezolvarea unor aspect critici inerente oricărui model, au început s- își facă loc în modelul
românesc.
Cei șase indicatori ai bunei guvernări însă nu depend de modele ci de aplicarea lor. Pe
parcursul elaborării strategiei ar fi util de inițiat procesul de planificare a colectării datelor
pentru calcularea indicatorilor, respectiv: posibilitatea de exprimare și solvabilitatea,
stabilitatea politică/ absența violenței, eficacitatea guvernării, calitatea reglementărilor,
respectarea legii de către toată lumea și controlul corupției.
Administrația românească s-a emancipat semnificativ în perioada de după anii 1990. Pe de

o parte schimbarea sistemului social-economic și politic, pe de altă parte aderarea la
Uniunea Europeană și, nu în ultimul rând, procesele de globalizare au presat continuu spre
performanță. Dar, pe lângă toate acestea, autoritățile și comunitățile locale parcurg
experiența reasumării valorilor, a planurilor privind soarta lcalității, a acțiunii responsabile,
a deschiderii spre colaborare intercomunitară în toate dimensiunile acesteia.
Figura 9.14. Imagini din zone urbane și rurale ale județului Bistrița-Năsăud
212
9.5 Rolul instituțiilor descentralizate privind planificarea strategică și implementarea

Strategiei de dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud
Rolul instituțiilor descentralizate în elaborarea strategiei și implementarea acesteia pare că

ar complica viața instituțională și responsabilitățile specifice ale instituțiilor, cel puțin din
următoarele motive care decurg din abordarea strategică a dezvoltării județului:
 Evaluarea problemelor comune și a direcțiilor strategice și țintelor strategice de

interes comun;
 Alinierea strategiilor sectoriale și monitorizarea corespondenței cu direcțiile
strategice regionale, naționale și la nivelul Uniunii Europene, atât privind perioada
2014-2020 cât și pe termen lung;
 Alinierea planurilor locale la un concept de dezvoltare agreat în comun;
 Prioritizarea proiectelor strategice;
 Alinierea, corelarea și coordonarea resurselor pentru implementarea strategiei;
 Actualizarea datelor și configurarea unui sistem de baze de date utilizabil pentru
actorii importanți în dezvoltarea Județului Bistrița-Năsăud;
 Monitorizarea și controlul implementării strategiei prin proiectele identificate;
 Managementul sustenabil al resurselor;
 Implicarea în structuri parteneriale interinstituționale, intersectoriale și teritoriale
pentru rezolvarea problemelor comune și atingerea scopurilor comune de
dezvoltare.
Aceste imperative sunt însă consecințele directe ale creșterii complexității dezvoltării locale
în context regional, național și european și, deci, și a actului administrativ. Astfel, instituțiile
descentralizate sunt factorii-cheie capabili să ofere datele necesare pentru strategiile
naționale în toate domeniile dezvoltării. Pe de altă parte, sunt factorii esențiali în
implementarea dezvoltării la nivel local și catalizerea dezvoltării regionale. In acest context,
instituțiile descentralizate își dezvoltă și sofistichează rolurile de lider, promotor, facilitator și
catalizator.
Unul din aspectele esențiale pentru implementarea strategiei este configurarea

parteneriatului între actorii publici, cei privați și cei ai comunităților locale, potrivit
obiectivelor agreate și planului de implementare a strategiei.
Experiența în asigurarea interesului public, a facilitării dezvoltării economice, perspectiva

teritorială integrată asupra diverselor aspecte ale dezvoltării, experiența în atragera de
resurse și managementul implementării lor, fac din instituțiile descentralizate partenerii cei
mai dezirabili în implementarea strategiei de dezvoltare a județului.
Potrivit concluziilor strategiei, în finalul acesteia va fi elaborată o propunere privind

colaborarea intesectorială și teritorială pentru implementarea strategiei și atingerea
obiectivelor propuse. Această colaborare va avea atât o parte informală cât și angajamente
formale.
213
9.6 Principii și perspective privind utilizarea resurselor administrației pentru dezvoltare

strategică
Administraţia publică locală este o parte vitală a oricărei iniţiative de dezvoltare locală.
Aceasta trebuie să fie un participant activ în cadrul activității de dezvoltare economică. Prin
activitatea de conducere, prin facilitarea sau simpla încuviinţare atunci când sectorul privat
sau cel al comunității preiau iniţiativa, administrația publică locală ajută la direcţionarea
dezvoltării economice în regiunea în care se află. Unele dintre resursele furnizate de
administrația publică locală pentru dezvoltare sunt prezentate sumar în cele ce urmează:
 Administraţia publică locală dispune de propriile fonduri și are acces la fondurile de la

nivel naţional și la fondurile agenţiilor donatoare internaţionale.
 Administraţia publică locală utilizează atribuţiile proprii de impunere, reglementare și
altele pentru a crea un climat pozitiv de afaceri. Impozitele mai mici și reglementările
reduse permit agenţilor economici să facă investiții pentru dezvoltare, ceea ce crează
locuri de muncă în comunitate.
 Administraţia publică locală poate coordona eforturile privind dezvoltare economică
locală întreprinse de cele trei sectoare pentru a se asigura că acestea se încadrează
într-o perspectivă generală și un plan cuprinzător.
 Dat fiind faptul că administrația publică locală priveşte comunitatea ca pe un intreg
(în timp ce grupurile private și comunitare se axează pe interesul lor specific), ea are
o imagine generală a regiunii și poate privi proiectele din mai multe puncte de vedere
diferite. Administrația publică locală are o înţelegere holistică a resurselor din zona în
care se află.
 Administraţia publică locală are experiența în administrarea proiectelor și
conlucrarea cu alte nivele guvernamentale.
 Întrucât persoanele alese din administrația publică locală sunt direct responsabile în
faţa comunităţii, administrația publică locală poate acţiona ca o organizaţie
convocatoare, nepartizană pentru a sprijini crearea parteneriatelor de colaborare
între diversele persoane interesate.
 În calitate de lider, administrația publică locală trebuie să stabilească scopuri pe
termen scurt, mediu și lung precum și programul de îndeplinire a acestora și să
acţioneze în sensul accelerării acordării unui răspuns la întrebarile și plângerile
cetăţenilor.
 În plus, administrația publică locală sprijină “infrastructura civică” prin promovarea
participării cetăţeneşti şi/sau a agenţilor economici și a simţului proprietăţii în cadrul
comunităţii.
 Dată fiind poziţia sa în sistemul guvernamental, administrația publică locală poate fi
un susţinător al reformei politicilor și reglementărilor pe lânga guvernul central.
 Administraţia publică locală asigură servicii și proiecte de dezvoltare economică care
pot ajuta comunitatea să prospere.
Principalele categorii de resurse cu rol în dezvoltarea strategică locală sunt:

 Resursele materiale:
 Resursele umane;
 Resursele de organizare;
 Piețele de desfacere pentru produsele și serviciile locale;
 Resursele financiare.
214
Resursele materiale
Resursele materiale cu rol în dezvoltarea economică locală pot fi privite ca totalitatea

resurselor fizice, incluzând pe cele naturale și pe cele făurite de om.
a. Terenurile includ terenurile pe care se poate construi, face agricultură, turism,

terenuri echipate pentru dezvoltare economică, terenuri protejate care pot atrage
turiștii pentru valorile natural sau culturale situate pe ele etc.. Managementu
terenurilor este crucial în dezvoltare, pachetul de terenuri pe care îl dețin autoritățile
locale este esenția în capacitatea ed a atrage investiții, de a cataliza dezvoltarea
locală;
b. Clădirile sunt necesare pentru a caza și a fi utilizate de funcțiuni diverse legate de
strategia de dezvoltare: funcțiuni economice, servicii, comerț, locuire, recreere etc.,
potrivit nevoilor de dezvoltare locală. Clădirille sunt o componentă importantă a
averii municipal, legată de atragerea investitorilor și încurajarea economeii locale (ex:
incubatoarele de afaceri);
c. Amplasamentele presupun existența unor planuri de dezvoltare care dau valoare
terenurilor prin regulamentele de urbanism și investițiile publice aferente acestora;
d. Infrastructura și echiparea localității contează în accesibilitatea acesteia la nivel
intern, calitatea relațiilor cu teritoriul, accesibilitatea la resurse, la piețele de
desfacere pentru produsele și serviciile locale;
e. Resursele naturale sunt importante pentru economia locală fie că ele constituie
subiect al activităților de turism, de producție sau servicii. Exemplul binecunoscut al
Japoniei care este săracă în resurse naturale, arată că, în această situație,
valorificarea resurselor umane devine mult mai importantă. Resursele naturale
presupun un bun management având în vedere diverse limitări aferente naturii lor.
Resursele umane
Resursele umane reprezintă munca utilizată pentru crearea unui produs sau a unui serviciu
destinate vânzării. Ele includ:
a. Personalul instruit pentru a face față sofisticării continue a produselor și serviciilor și
cererilor pieței de muncă;
b. Forta de munca adaptabilă și adecvată la dinamica cerințelor pieței;
c. Capacitate educațională și de perfectionare continuă, flexibilitate în adaptare la
dinamica cererii;
d. Fond socio-cultural adecvat, deschidere personală, mentalitate structurată a forței
de muncă.
Piețele de desfacere
Pietele sunt locurile unde se manifesta cererea pentru un anumit produs sau serviciu pe care
comunitatea locală, județul îl generează. Spatiul pietii aferent unui produs nu este fix. In
abordarea pietii se iau in considerare:
a. Analiza si structurarea competitiei care presupune pe de o parte, cunoașterea
competitorilor și aliaților, planuri de promovare și accesare a piețelor, potrivit
pachetului de produse și servicii local, evaluarea competiției la nivel regional etc.;
215
b. Diversificare modalitatilor de penetrare a pietei, a căilor și instrumentelor utilizare,

a inovării produselor și serviciilor;
c. Construirea strategiilor de piata pe baza analizelor, a evaluării competitorilor,
perspectivelor, pe baza angajării spre inovare, creativitate, sepcializare inteligentă
etc., potrivit capacității locale și deschiderii regionale.
Capacitatea de management
Resursele manageraile sunt un tip aparte de capital uman. Un bun manager este un
profesionist capabil sa articuleze si sa combine resurse materiale, bani, personal pentru a
produce si vinde cu succes un produs. In acest context sunt relevante urmatoarele aspecte:
a. structurarea organizațională;
b. asigurarea cu manageri și operatori adecvați;
c. sprijinirea sectoarelor de cercetare, dezvoltare, inovare;
d. efectuarea de studii de piață și vânzare;
e. asigurarea cadrului legal și instituțional.
INTRĂRI (RESURSE)
MATERIALE UMANE MANAGEMENT PIEȚE BANI
IINSTITUȚII
ROLURI SARCINI
REZULTATE
PRODUCȚIE LOCURI DE LEGĂTURI BUNĂSTAREA

SERVICII MUNCĂ RELAȚII COMUNITĂȚII
Figura 9.15. Relația între resurse și rezultatele utilizării

acestora în dezvoltarea economică locală
(Sursa: Morisson D. - Economic Development, a Strategic Approach for Local Governments)
Resursele financiare
Banii reprezintă finanțarea direct implicată în stabilirea și operaționalizarea unui proiect

propus. Resursele financiare sunt necesare pentru a iniția proiecte de dezvoltare economică
în vederea asigurării facilităților necesare, formării unor specialiști adecvați, achiziționării de
materiale dacă este cazul, achitării transporturilor aferente, vânzării produsului sau
serviciului respectiv. Ca atare sunt importante:
a. asigurarea capitalului financiar și în proprietăți;
b. asigurarea de fonduri pentru creditare și împrumuturi;
c. capitalizarea subsidiilor pentru instituții și substitute pentru capitalul direct;
d. orientarea spre finanțare prin împrumuturi decât prin donații.
216
Scopurile dezvoltării economice locale, în contextul oricărei strategii, sunt: asigurarea

locurilor de muncă de calitate pentru populația rezidentă; realizarea stabilității economice
locale; dezvoltarea unei baze economice diversificate și a unei forțe de muncă bine
calificate; asigurarea unei poziții competitive pentru județ pe piețele de servicii și bunuri.
Județul Bistrița-Năsăud este remarcabil de bogat în resurse materiale, de la terenuri

valoroase economic și turistic, până la resursele naturale, de la localitățile bine organizate
care trebuie să asigure o calitate ridicată a vieții până la cadrul natural înconjurător care
contribuie semnificativ la valoarea spațiului urban și rural. Scenariile de valorificare a
acestora, de management al dezvoltării lor constituie instrumente importante pentru
utilizarea sustenabilă a acestora.
Resursele umane beneficiază de o rețea de dotări și servicii de educație în continuă
dezvoltare. Aceasta trebuie să răspundă direcțiilor în care economia județeană este
semnificativă pentru competitivitatea regională.
Consiliul județean intenționează să facă un pas în plus în colaborarea cu instituțiile publice,

partenerii privați și comunitățile privind organizarea eforturilor pentru un bun
management al dezvoltării, implicând toate sectoarele, asociațiile intercomunitare de
devoltare, grupurile de acțiune locală, asociații agricole, comunitățile etc.
Piețele de desfacere pentru produsele și serviciile locale trebuie definite în vederea

identificării direcțiilor majore de contribuție la competitivitatea regională. De asemenea,
trebuie identificate căile și structurile eficiente în acest sens pentru dezvoltarea unor noi
roluri ale județului în contextul regionalizării, atât din perspectiva coeziunii cât și a
competitivității.
Resursele financiare pentru dezvoltarea județului (prin localități și în ansamblu), de loc de

neglijat, provin în principal din următoarele surse:
 veniturile la bugetele locale, care se bazează pe taxarea proprietăților, a veniturilor
și din inteligența cu care comunitatea locală își asigură prosperitatea;
 programe guvernamentale de finanțare, care în multe cazuri sunt influențate
politic;
 programe europene de finanțare, care necesită asigurarea unor planuri
transparente de dezvoltare și a unor fonduri de cofinanțare;
 programe internaționale de finanțare care solicită aceleași condiții menționate
anterior.
Practic, accesul la resurse suplimentare pentru sprijinirea dezvoltării este condiționat de

un bun management, de planuri creative și realiste privind dezvoltarea pe termen mediu și
lung și de angajarea resurselor locale alături de cele solicitate.
217
CAPITOLUL 10
10.1 Politica de coeziune a Uniunii Europene și cooperarea teritorială
10.1.1 Coeziune și politica de coeziune
Coeziunea economică constituie cadrul necesar dezvoltării unui sistem economic așa cum
este Uniunea Europeană și este suportul atingerii obiectivului general urmărit de fiecare
naîiune, cel al creșterii bunăstării. Coeziunea socială este un alt criteriu important pentru
dezvoltarea unui sistem economic. Pentru funcționarea sustenabilă a Uniunii Europene este
necesară o politică inovatoare,având ca scop reducerea diferențelor dintre indivizi, regiuni
sau state. Coeziunea culturală este o a treia trăsătură specifică societăților industriale
dezvoltate, ce evidențiază o creștere a comunicării și propagarea sistemelor de valori
culturale comune, procese favorizate atât de progresul tehnologic cât și de intensificarea
relațiilor economice internaționale. Coeziunea politică constituie o caracteristică a
evoluțiilor politice în cadrul și din afara Uniunii Europene, evoluții ce au condus la
oficializarea normelor și instituțiilor europene în vederea asigurării mecanismelor adecvate
urmăririi intereselor și scopurilor comune statelor membre.
Termenul de coeziune, la nivelul Uniunii Europene, a căpătat un înțeles mai restictiv și

anume, acela de coeziune economică și socială la care, în ultima perioadă, a fost adăugată
componenta teritorială. Pentru Comunitatea Europeană, coeziunea rămâne unul dintre
pilonii importanți, fiind totodată obiectivul acțiunilor intreprinse în principal pentru
dezvoltarea regională.
Politica de coeziune economică și socială înglobează o sumă de intervenții la nivel

comunitar, cuprinzând atât politica de dezvoltare regională (orientată, în principal, către
diminuarea decalajelor teritoriale și revitalizarea zonelor industriale aflate în declin),
anumite caracteristici ale politicii sociale (combaterea șomajului, sprijinirea procesului
educațional și de formare continuă), precum și asistența acordată dezvoltării rurale.
Dimensiunea teritorială a coeziunii a fost inclusă în Tratatul Uniunii Europene de la

Lisabona, fiind adăugată coeziunii sociale și economice și devenind astfel un obiectiv asumat
politic la nivelul UE. Coeziunea teritorială implică pentru politicile comunitare o creștere a
importanței dimensiunii teritoriale, a planificării și abordării integrate.
Coeziunea teritorială reprezintă un concept complex, care nu poate fi explicat printr-o

singură definiție. Există însa câteva elemente care sunt general acceptate, acestea
fiind dezvoltarea echilibrată a teritoriului, reducerea disparităților și valorificarea
potențialului teritorial. O posibilă definiție, conform răspunsului național la consultarea
publică privind Cartea Verde a Coeziunii Teritoriale este: Coeziunea teritorială este expresia
dezvoltării echilibrate, coerente și armonioase a teritoriului, sub aspectul activităților
economice, sociale, al dotărilor, al accesibilității și al calității mediului, al existenței condițiilor
de viața și de muncă echitabile pentru totț cetățenii, indiferent de locul în care se află.
218
În cel de-al optulea Raport privind Politica de coeziune, Comisia Europeană recunoaște faptul
că următorul exercițiu financiar va începe la finalul celei mai dificile recesiuni din ultimii
cincizeci de ani. Criza a afectat procesul de convergență a PIB-ului regional și a produs o
creștere substanțială a șomajului. Provocarea acestei perioade constă în asigurarea revenirii
rapide la tendințe de creștere consistente, în special în regiunile și orașele mai puțin
dezvoltate. Criza afectează întreg contextul și prioritățile noilor programe de finanțare
pentru perioada 2014-2020. Este necesară concentrarea pe teme importante privind
revenirea la tendințele de creștere. Deși state cum sunt Germania și Polonia au trecut relativ
cu bine prin criză, cele mai multe state membre se confruntă cu următoarele probleme:
 Nivelul PIB și volumul locurilor de muncă nu au revenit la cele dinaintea crizei;
 Nivele ridicate ale șomajului, sărăciei și excluziunii;
 Venituri scăzute pe familie care afectează consumul și importurile;
 Nivelul fără precedent al datoriilor și nevoia de consolidare fiscală.
În aceste condiții, programele de coeziune pentru următoarea perioadă vor pune accentul
pe investițiile care să genereze creștere economică și locuri de muncă. Comisia propune
concentrarea pe câteva direcții importante: locurile de muncă, în special pentru tineri,
instruire și educație, incluziune socială, inovare și susținerea IMM-urilor, eficiența
energetică, economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și măsuri pentru extinderea
infrastructurilor TIC și a domeniului digital.
Coeziune teritorială, în contextul Strategiei Europa 2020 și al propunerii privind Politica de

Coeziune 2014 – 2020, se referă la următoarele aspecte centrale:
 Valorificarea punctelor forte ale fiecărui teritoriu astfel încât să poată contribui mai
bine la dezvoltarea durabilă şi armonioasă a UE în ansamblu;
 Gestionarea concentrării urbane deoarece oraşele au în egală măsură un impact
pozitiv şi negativ, generând dezvoltarea inovaţiei şi creşterea productivităţii, simultan
cu intensificarea poluării şi a excluziunii sociale;
 O mai bună conectare a teritoriilor, pentru ca toţi cetăţenii să aibă posibilitatea de a
trăi oriunde doresc, acces la serviciile publice, la un sistem de transport eficient, la
reţele viabile de distribuţie a energiei şi la internet în bandă largă pe teritoriul UE;
 Dezvoltarea cooperării privind aspecte cum sunt efectele schimbărilor climatice şi
aglomerarea traficului care nu se opresc la frontierele administrative tradiţionale.
Sunt necesare noi forme de cooperare între ţări şi regiuni. Strategia UE pentru
regiunea Mării Baltice şi Strategia pentru regiunea Dunării sunt doar două din
exemplele care ilustrează adoptarea unei abordări macroregionale;
 Catalizarea și crearea de legături între mediul urban și rural.
Cartea Verde privind Coeziunea Teritorială (2008) a lansat un amplu proces de consultare
care continuă şi astăzi, cu reuniuni periodice ale experţilor din toată Europa. Coeziunea
teritorială va face parte integrantă din politica de coeziune începând din 2013.
Politica de coeziune poate contribui la ameliorarea coeziunii teritoriale pe următoarele căi:

 prin promovarea unei abordări funcţionale în ceea ce priveşte dezvoltarea integrată a
teritoriilor drept cadru de viaţă al cetăţenilor;
 prin coordonarea transsectorială a politicilor şi o guvernanţă pe mai multe niveluri,
de la cel local la cel european;
 prin încurajarea cooperării dintre teritorii în vederea consolidării integrării europene;
 printr-o mai bună cunoaştere a teritoriilor, pentru a le orienta dezvoltarea.
219
10.1.2 Cooperarea teritorială
Cooperarea teritorială este unul din obiectivele Politicii de coeziune respectiv: convergența,
competivitatea regională și ocuparea forței de muncă, cooperarea teritorială europeană.
 Obiectivul "Convergență" urmărește dezvoltarea economică pentru regiunile

defavorizate, prin investiții în dezvoltarea competitivității pe termen lung, ocuparea
forței de muncă, dezvoltare durabilă și dezvoltarea eficienței administrației publice;
 Obiectivul "Competitivitate Regională și Ocuparea Forței de Muncă" vizează
anticiparea și promovarea schimbărilor economice din zonele industrializate, prin
sprijinirea întreprinderilor (anticiparea și promovarea schimbărilor în zonele
industriale, urbane și rurale) și persoanelor (anticiparea și adaptarea la schimbări,
prin combaterea șomajului, îmbunătățirea calității și productivității muncii și
incluziunea socială);
 Obiectivul "Cooperare teritorială Europeana" (pentru regiuni, judete și zone
transnaționale) are în vedere întărirea cooperării la nivel transfrontalier,
transnațional și interregional.
Cooperarea teritorială europeană a fost finanțată în timp de câteva generații de programe

INTERREG (I, II, III), iar în perioada de programare 2007-2013, a fost finanțată de generația a
IV-a INTERREG (Programul European de Cooperare Teritorială), structurat pe trei direcții
majore, după cum urmează:
 Componenta A: Cooperare trans-fontaliera, concentrată asupra cooperării peste
granițele dintre statele membre ale UE, cu accent pe dezvoltarea activităților
transfrontaliere economice, sociale și de mediu.
 Componenta B: Cooperare transnațională, cu 10 sub-axe, fiecare reprezentând o
grupare de diferite țări și regiuni din Europa. Scopul este de a sprijini proiectele de
cooperare între organizații din țări sau regiuni din cadrul aceleiași grupări.
 Componenta C: Cooperare interregională, în cadrul căreia nu există sub-componente
și toate cele 27 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția, sunt eligibile. Scopul
componentei este de a îmbunătăți eficiența politicilor de dezvoltare regională pentru
a permite agențiilor locale și regionale din întreaga UE să facă schimb de experiență
și cunoștințe, precum și transfer de bune practici în programele de fonduri
structurale mainstream.
Programele pentru Cooperare transfrontalieră sunt relevante pentru județele care nu se

situează la granite în măsura în care, în timp, beneficiile legate de funcționarea granițelor și
punțile de dezvoltare care se crează au impact asupra dezvoltării acestora.
10.2. Teritoriul contează - Coeziune și competitivitate teritorială
10.2.1 Coeziunea teritorială
Obiectivul atribuit coeziunii teritoriale adaugă dimensiunea de proces politic trans-sectorial

și trans-teritorial (trans-frontalier, trans-regional etc.): acesta le permite factorilor de decizie
să privească teritoriul european dintr-o nouă perspectivă – nu neapărat regională sau
națională, ci la un nivel trans-frontalier integrat și macro-regional – care poate ajuta
220
teritoriile să își construiască viitorul pe baza capitalului teritorial prin asigurarea celor mai
performante oportunități la diverse niveluri geografice.
Definiția conceptului de coeziune teritorială se află încă în dezbatere, însă există câteva
elemente care sunt acceptate de toata lumea, acestea fiind dezvoltarea echilibrată a
teritoriului, reducerea disparităților și valorificarea potențialului teritorial. O definiție
generală propusă pentru conceptul de coeziune teritorială în urma consultării instituțiilor
românești este următoarea:
Coeziunea teritorială este expresia dezvoltării echilibrate, coerente și armonioase a

teritoriului, sub aspectul activităților economice, sociale, al dotărilor, al accesibilității și al
calității mediului, al existenței condițiilor de viață și de muncă echitabile pentru toți cetățenii,
indiferent de locul în care se află. Politica de coeziune teritorială trebuie să urmărească
diminuarea diferențelor de dezvoltare dintre regiunile geografice, dintre mediul urban și cel
rural, dintre centru și periferie, precum și prevenirea amplificării discrepanțelor teritoriale.
Coeziunea teritorială înseamnă recunoașterea diversității teritoriale și nevoia de a construi

pe baza acestei diversiăți pentru a genera dezvoltare. Coeziunea teritorială se referă în
mod fundamental la coerența politicilor așa cum sunt acestea relaționate la teritoriu; este
o valoare adăugată a politicii de coeziune.
Din aceste eforturi privind definirea conceptului de coeziune teritorială, a luat naștere o
viziune comună asupra principiilor de bază și a elementelor-cheie. Astfel, coeziunea
teritorială ar trebui:
 să garanteze dezvoltarea armonioasă a diferitor teritorii;
 să permită cetățenilor să exploateze în cel mai bun mod caracteristicile inerente ale
acestor teritorii;
 să transforme această diversitate într-un atu care contribuie la dezvoltarea durabilă a
întregului teritoriu al Uniunii Europene;
 să completeze și să consolideze coeziunea economică și socială.
Coeziunea teritorială nu este sinonimă cu compensarea automată pe baza situațiilor

geografice particulare. Ea poate, totuși, să presupună o mai bună reacție a politicilor publice
la diferitele nevoi și la diferitele potențiale ale diverselor teritorii din UE. Dimensiunea
teritorială ar trebui astfel să fie consolidată la toate nivelurile și la toate stadiile de elaborare
și punere în aplicare a politicilor. În acest sens, s-a ajuns la un consens în ceea ce privește
următoarele 6 elemente:
 coordonarea politicilor publice la diferite niveluri;
 o mai bună luare în considerare a impactului teritorial;
 îmbunătățirea guvernanței pe mai multe niveluri;
 necesitatea unor abordări funcționale (luarea în considerare a bazinelor fluviale, a
zonelor muntoase, a rețelelor de orașe, a zonelor metropolitane și a cartierelor
defavorizate);
 necesitatea consolidării cooperării teritoriale.
 perfecționarea bazei de date pentru o mai bună cunoaștere teritorială.
În rezoluția să T6-0163/2009, Parlamentul European insistă asupra faptului că, în ceea ce

privește coeziunea teritorială, aceasta ar trebui introdusă în cadrul existent fără a conduce la
fragmentarea sectorială a politicii de coeziune a Uniunii. Rezoluția pune accentul pe
următoarele puncte:
221
 centrele de excelență și grupurile de cercetare și inovare ar putea constitui un mijloc

de garantare a reușitei economice, a descoperirilor științifice, a inovării tehnologice,
a ocupării forței de muncă și a dezvoltării regionale;
 prioritate acordată politicilor care urmăresc o reală dezvoltare policentrică a
teritoriilor, astfel încât presiunile exercitate asupra capitalelor să scadă și să se
încurajeze apariția unor poli secundari;
 importanța serviciilor publice în raport cu dezvoltarea economică și socială durabilă,
precum și necesitatea unui acces echitabil, atât la nivel social, cât și la nivel regional,
la servicii de interes general, în special la servicii de educație și sănătate;
 politica de coeziune teritorială nu ar trebui să vizeze exclusiv regiunile care suferă
handicapuri geografice, însă ar trebui acordată o atenție deosebită mijloacelor care
să le permită să își depășească handicapurile.
Comisia Europeană urmează să publice o Carte albă privind coeziunea teritorială la sfârșitul
procesului de consultare. Această Carte albă ar contribui la definirea clară și consolidarea
noțiunii de „coeziune teritorială” și a valorii sale adăugate pentru politica de coeziune,
precum și la propunerea unor dispoziții concrete și a unor măsuri politice pentru
soluționarea problemelor tot mai mari cu care se confruntă regiunile UE. Aceste măsuri vor fi
introduse ulterior în pachetul legislativ pentru perioada de după 2013-2020 privind fondurile
structurale și cadrul financiar aferent.
10.2.2 Competitivitate teritorială
Potrivit teoriei dezvoltate de Michael Porter, avantajele competitive la nivel naţional sunt
înţelese ca suma condiţiilor pe care o ţară le oferă firmelor pentru a prospera, ţara
respectivă contribuind astfel la întărirea capacităţii competitive a acestor firme pe pieţele
locale şi globale.
Avantajele competitive au o dinamică influențată de evoluțiile piețelor, de politicile

guvernamentale, atât la nivel national cât și la nivel regional. Orașele luptă pentru sfere și
teritorii de influență prin guvernanții lor, care mobilizează diverse categorii de resurse,
pentru accesul la piaţa globală, la capital, la noile cunoştinţe şi tehnologii şi, uneori, la
resursele umane, acţiunile lor pentru întărirea poziţiei competitive influenţând rezultatele la
nivel naţional şi regional.
Pe această abordare se bazează conceptul de competiţie teritorială, cu o sferă largă de

cuprindere, ce nu restricţionează participanţii doar la categoria administraţiei teritoriale,
referindu-se şi la comportamentul firmelor, al gospodăriilor din teritoriul respectiv. Astfel,
competiţia teritorială se află în legătură biunivocă cu competitivitatea teritorială (pe plan
regional şi/sau internaţional): aceasta din urmă reprezintă o măsură a potenţialului unui
teritoriu de a realiza rate înalte, sustenabile de creştere a standardului de viaţă la nivelul
teritoriului respectiv.
Competitivitatea regională este definită de către Comisia Europeană care, în The Sixth
Periodic Report on the Regions (1999), drept 'capacitatea de a produce bunuri şi servicii care
corespund cerinţelor pieţelor internaţionale, menţinând în acelaşi timp niveluri ridicate şi
sustenabile ale veniturilor sau, mai general, capacitatea (regiunilor) de a genera, în condiţiile
expunerii la competiţia externă, rate înalte ale veniturilor şi ocupării…. Pentru ca o regiune să
fie competitivă este important să asigure atât numărul cât şi calitatea locurilor de muncă'.
222
Indicatorii cei mai utilizați privind competitivitatea teritorială sunt cei realizați de World
Economic Forum (WEF) şi International Institute for Management Development din Geneva
(IMD).
WEF publică indicele cunoscut sub denumirea Growth Competitiveness Index (GCI), a cărui
construcţie se bazează pe trei piloni consideraţi fundamentali pentru creşterea economică şi
anume: calitatea mediului macroeconomic, starea instituţiilor publice în ţările analizate,
nivelul tehnologic al economiilor lor. Fiecare este luat în considerare în cadrul CGI prin
intermediul unui indice specific.
Scorul competitivităţii (prezentat în World Competitiveness Scoreboard/WCS) calculat de

IMD Geneva ia în considerare patru factori determinanţi: performanţa economică, eficienţa
acţiunii guvernamentale, eficienţa afacerilor, infrastructura. Fiecare dintre ei se subdivide în
cinci subfactori ce pun în evidenţă aspectele esenţiale ale domeniului analizat, respectiv:
 Performanţa economică: economia internă, schimburile internaţionale, investiţiile
internaţionale, ocuparea, preţurile.
 Eficienţa acţiunii guvernamentale: finanţele publice, politica fisclă, cadrul
instituţional, legislaţia în domeniul afacerilor, mediul social.
 Eficienţa afacerilor: productivitatea muncii, piaţa muncii, finanţele, practicile de
management, atitudini şi valori.
 Infrastructura: infrastructura de baza, infrastructura tehnologică, infrastructura
ştiinţifică, sănătatea şi mediul înconurător, educaţia.
Sursa: Cuantificarea competitivităţii teritoriale. Abordări exploratorii în spaţiul international,

Prof.univ.dr. Daniela-Luminiţa Constantin Academia de Studii Economice Bucureşti, Articol
publicat în Analiză şi prospectivă economică No. 3(1)/2006, p. 72-80, ISSN 1841-5490
În România, experienţa primului exercițiu financiar în cadrul Uniunii Europene scoate în

evidență următoarele:
 Teritoriul este valorificat într-o măsură foarte mică în adăugarea valorii în procesele
economice;
 Funcţionalitatea unui spaţiu economic este evidenţiată la o scară geografică variabilă
care nu se suprapune în mod necesar peste graniţele administrative sau birocratice;
 Principala provocare pe termen scurt-mediu este legată de transformarea
caracterului punctual al investiţiilor către arii de intervenţie definite ca zone de
dezvoltare;
 Măsurile de intervenţie nu sunt justificate prin şi nu includ elemente de formare a
valorii în plan territorial;
 Este necesar un efort mai mare de redefinire şi conceptualizare la nivelul domeniilor
şi ariilor de intervenţie.
Sursa: Coeziunea teritorială, factor de creștere a competitivităţii, Dragoș Pîslaru, Manager

General, GEA Strategy & Consulting, prezentare susținută la Conferința Coeziune teritorială și
competitivitate în contextul Strategiei Europa 2020, noiembrie 2011.
223
10.2.3 Coopetitivitatea
Un aspect special îl constituie necesitatea cooperării la nivel teritorial, chiar în condițiile

competiției între teritorii. Coopetitivitatea este un concept relativ nou care descrie
competiția cooperativă, articulând cooperarea și competiția și combinând avantajele
amândorura. Coopetiția apare când entitățile aflate în competiție conlucrează parțial din
interese convergente. Ele cooperează între ele pentru a crea o valoare mai ridicată în
comparație cu valoarea creată în lipsa interacțiunii și luptă pentru a realiza avantaje
competitive.
Coopetiția are loc în situația în care entitățile care acționează pe aceleași piețe lucrează
împreună în explorarea de cunoștințe, tehnologii, inovații, cercetare pentru a creea produse
noi. În același timp, aceste entități luptă pentru a câștiga piețe pentru produsele și serviciile
pe care le asigură și în modul în care utilizează noile cunoștințe și informații.
Avantajele constau în reducerea costurilor, complementaritatea resurselor și transferul

tehnologic. Dificultățile se regăsesc în distribuirea controlului, capitalul de risc, nevoi și
încredere suplimentare.
Coopetiția dezvoltă scenarii de tip câștig-câștig în care competitorii câștigă mai mult nu din
cucerirea piețelor sau a profitului celorlalți, ci din crearea unei piețe mai mari în zone de
complementaritate. Coopetiția apare datorită interdependenței crescânde între entitățile
aflate în competiție și creșterea cererii pentru flexibilitate strategică și acțiune colectivă în
anumite zone sau domenii. Astfel, într-o regiune, un oraș poate concura cu un altul pentru
piețe de desfacere în interiorul regiunii respective, însă ar trebui să coopereze pentru a-și
consolida accesul către piețele externe (ex: Galați și Brăila) și a-și articula produsele și
serviciile.
10.3 Perspectivele politicii de coeziune și ale cooperare teritorială în perioada 2014-2020
Politica de coeziune se regăsește într-o suită de documente strategice, de politici, și de

acțiune, în pregătirea următorului exercițiu financiar, respectiv a perioadei 2014-2020.
Aceste documente vor fi sumarizate în cele ce urmează ca bază și linii directoare pentru
abordarea coeziunii și cooperării teritoriale în perioada următoare de programare.
10.3.1 Nivelul Uniunii Europene
Strategia „Europa 2020” are ca obiectiv general asigurarea unei economii inteligente,
ecologice şi favorabile incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forței de muncă,
al productivității şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială. Cele trei
priorități stabilite în cadrul acestei strategii sunt:
1. Creştere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
2. Creştere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive poate conduce pe
de-o parte la furnizarea de „bunuri publice” societății ce pot conduce în arealele
vizate la crearea de noi locuri de muncă prin extensivizarea agriculturii şi
aprovizionarea piețelor locale;
224
3. Creştere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată

ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială
prin deblocarea potențialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor şi
locurilor de muncă la nivel local, prin furnizarea de asistență în vederea
restructurării agriculturii şi sprijinirea veniturilor agricultorilor în vederea
menținerii unei agriculturi sustenabile în întreaga Europă.
În cadrul strategiei sunt propuse ca instrumente de lucru 7 inițiative:
 „O Uniune a inovării”;
 „Tineretul în mişcare”;
 „O agendă digitală pentru Europa”;
 „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”;
 „O politică industrială adaptată erei globalizării”;
 „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă”;
 „Platforma europeană de combatere a sărăciei”.
De asemenea, strategia răspunde şi obiectivelor tematice care se regăsesc în cadrul

propunerilor de regulamente pentru perioada 2014-2020:
1. Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării
2. Îmbunătățirea accesului la şi a utilizării şi calității tehnologiilor informațiilor şi
comunicării;
3. Creşterea competitivității întreprinderilor mici şi mijlocii;
4. Sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate
sectoarele;
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea
riscurilor;
6. Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;
7. Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în rețelele cheie;
8. Promovare ocupării şi sprijinirea mobilității forței de muncă;
9. Investiții în competențe, educație şi învățare continua;
10. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;
11. Îmbunătățirea capacității instituționale şi a eficienței în administrația publică.
Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene integrează la nivel

teritorial obiectivele de coeziune şi competitivitate ale Uniunii, stabilind ca obiective:
1. Amenajarea policentrică a teritoriului;
2. O nouă relație urban-rural;
3. Accesul egal la infrastructură şi cunoaştere;
4. Administrarea înțeleaptă a patrimoniului natural şi cultural.
Dimensiunile coeziunii teritoriale sunt, în viziunea Cadrului Strategic: regională, trans-

națională şi interregională, guvernanța – administrarea durabilă. Liniile directoare strategice
ale Uniunii Europene (Community Strategic Guidlines) indică faptul că Politica de Coeziune
are trei priorități:
 îmbunătățirea atractivității Statelor Membre, regiunilor şi oraşelor, prin
îmbunătățirea accesibilității, asigurarea unui nivel şi a unei calități adecvate a
serviciilor şi protejarea mediului înconjurător;
 încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere, prin promovarea capacității de cercetare-inovare, inclusiv a noilor
instrumente TIC;
225
 crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane
în procesul de ocupare şi în activități antreprenoriale, îmbunătățirea
adaptabilității lucrătorilor şi a firmelor şi investițiile în capitalul uman.
Aceleaşi linii directoare specifică faptul că programele care se adresează zonelor urbane pot
lua diferite forme:
 acțiuni care promovează oraşele ca motoare ale dezvoltării regionale, prin
îmbunătățirea competitivității lor, promovarea antreprenoriatului, a inovării,
dezvoltarea serviciilor, rezultând în creşterea atractivității oraşelor din UE;
 acțiuni care promovează coeziunea internă a arealelor urbane, prin revitalizarea
cartierelor în declin, reabilitarea mediului fizic şi ambiental, reconversia sit-urilor
brownfield, protejarea şi valorificarea patrimoniului lor istoric şi cultural;
 promovarea unei dezvoltări mai echilibrate, policentrice a Uniunii Europene, prin
crearea unei rețele de oraşe, la nivel național şi comunitar. Dezvoltarea acestei
rețele presupune măsuri care să le lege fizic (infrastructură, tehnologia
informației, etc.), dar şi uman (promovarea cooperării, etc.). O atenție deosebită
se va acorda şi relațiilor rural-urban.
Conectarea Europei are scopul de a accelera investițiile pe termen lung în drumuri, căi
ferate, rețele energetice, conducte şi rețele de mare viteză în bandă largă:
 Ameliorarea legăturilor de transport prin investiții în proiecte de infrastructură
menite să faciliteze transportul de mărfuri şi călători, în special între vestul şi
estul Europei. Investițiile se vor axa pe moduri de transport ecologice şi durabile.
 Conectarea reţelelor energetice prin realizarea de conexiuni între țările UE, care
să faciliteze furnizarea energiei - atât a celei tradiționale, cât şi a energiei
provenind din surse regenerabile.
 Sprijinirea reţelelor digitale de mare viteză prin crearea de rețele în bandă largă şi
furnizarea de servicii digitale paneuropene.
Cartea Albă - Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un
sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor are trei obiective
majore: Un sistem de mobilitate eficient şi integrat, Inovând pentru viitor: tehnologii şi
comportamente şi Infrastructuri moderne şi o finanțare inteligentă. De asemenea, prezintă
40 de inițiative concrete privind infrastructura şi serviciile de transport de implementat în
următorul deceniu, inițiative corelate cu următoarele obiective de atins până în anul 2050:
a) Eliminarea autoturismelor cu combustibili convenționali din oraşe;
b) Reducerea cu 40% a emisiilor din transportul maritim;
c) Trecerea a 50% dintre pasagerii şi mărfurile de pe relațiile interurbane de distanță
medie de pe modul rutier pe modul feroviar şi naval.
d) Reducerea în ansamblu cu 60% a emisiilor generate de activitatea de transport.
În contextul Rețelelor Trans Europene de Transport, Agenția Executivă pentru Dezvoltarea
Rețelelor Transeuropene de Transport monitorizează pregătirea şi implementarea
proiectelor aferente celor 30 de axe prioritare definite în decizia nr. 884/2004/EC.
Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic COM(2011) 571
final din 20.9.2011 prevede ca, până în anul 2050, economia UE să se dezvolte cu
respectarea constrângerilor legate de resurse și în cadrul limitelor planetare, contribuind
astfel la transformarea economică globală. Economia UE este competitivă, incluzivă și oferă
un nivel de trai ridicat cu un impact asupra mediului mult mai scăzut. Toate resursele sunt
226
gestionate sustenabil, de la materii prime la energie, apă, aer, terenuri și sol. Obiectivele
privind schimbările climatice au fost atinse, iar biodiversitatea și serviciile ecosistemice pe
care le sprijină au fost protejate, valorizate și restabilite în mod substanțial.
Documentul Energie 2020: O strategie pentru energie competitivă, sustenabilă şi sigură

COM(2011) 21 din 26.1.2011 prevede realizarea unei Europe eficiente din punct de vedere
energetic; construirea unei adevărate piețe integrate pan-europene de energie; sporirea
puterilor consumatorilor şi atingerea celui mai înalt nivel de siguranță şi securitate;
extinderea poziției de lider a Europei în domeniul tehnologiilor energetice şi al inovării;
consolidarea dimensiunii externe a pieței energetice a UE.
Small Business Act prevede 10 principii:

1. Crearea unui mediu în care antreprenorii şi întreprinderile familiale să poată
prospera şi unde spiritul antreprenorial este recompensat;
2. Asigurarea posibilității pentru antreprenorii cinstiți care au dat faliment de a
beneficia în mod rapid de o a doua şansă;
3. Definirea regulilor după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”;
4. Asigurarea reactivității administrațiilor la nevoile IMM-urilor;
5. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor: Facilitarea
participării IMM-urilor la achizițiile publice şi exploatarea mai judicioasă a
posibilităților oferite IMMurilor de a beneficia de ajutoare de stat;
6. Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare şi punerea în aplicare a unui cadru
juridic şi comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia tranzacțiilor
comerciale;
7. Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite de
piața unică;
8. Promovarea ameliorării competențelor în interiorul IMM-urilor şi a tuturor
formelor de inovație;
9. Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în
oportunități;
10. Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creşterea piețelor
Documentul Europa creativă prevede:

 încurajarea antreprenoriatului prin reducerea birocrației pentru întreprinderile
mici, care reprezintă un segment important al sectorului cultural şi creativ;
 dezvoltarea pieței digitale europene, de exemplu printr-o abordare comună în
ceea ce priveşte protejarea drepturilor de proprietate intelectuală şi reducerea
cantității de bunuri contrafăcute vândute pe internet;
 promovarea creării de rețele şi a schimbului de bune practici la nivel european;
 garantarea împrumuturilor bancare pentru a facilita accesul la finanțare pentru
întreprinderile şi organizațiile din sectorul creativ;
 sprijinirea măsurilor care contribuie la formarea şi atragerea publicului, testarea
modelelor economice şi creşterea exporturilor;
 finanțarea educației şi formării, de exemplu prin programul Erasmus pentru toți;
 utilizarea unei din părți din fondurile existente pentru a spori contribuția pe care
o aduce cultura la dezvoltarea regională şi locală, atât în zonele urbane, cât şi în
cele rurale.
227
Documentul Orizont 2020 prevede:

 Întărirea poziției Europei în cercetare ştiințifică;
 Întărirea inovării industriale;
 Abordarea unor preocupări majore: schimbări climatice, transport sustenabil,
energie regenerabilă accesibilă, siguranță şi securitate alimentară, îmbătrânirea
populației.
Documentul Regiunile cunoaşterii are scopul de a întări potențialul Regiunilor Europene, şi

în particular de a încuraja şi sprijini dezvoltarea, în întreaga Europă, în “clustere orientate pe
cercetare”, universități asociate centre de cercetare, întreprinderi şi autorități regionale.
Acțiuni Suport şi de Coordonare aarente prevăzute sunt:
 analiza, dezvoltarea şi implementarea agendei cercetării pentru clustere
regionale sau transfrontaliere;
 coordonarea regiunilor cu un profil de dezvoltare a cercetării mai slabe cu cele
mai dezvoltate;
 inițiative privind îmbunătățirea integrării.
Documentul "Consolidarea şi concentrarea cooperării internaționale a UE în domeniul

cercetării şi al inovării: o abordare strategică" - COM(2012) 497 Final din 14.09.2012
propune o concentrare mai accentuată a cooperării asupra priorităților strategice ale UE, cu
menținerea în același timp a tradiționalei deschideri spre participarea țărilor terțe la
cercetarea din UE. Este vorba nu doar despre abordarea provocărilor mondiale, ci și despre
creșterea atractivității Europei ca centru de cercetare și inovare și despre sporirea
competitivității industriale.
Programul pentru schimbări sociale şi inovare socială prevede trei axe complementare:
 Axa Progress, care sprijină dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea şi
evaluarea politicilorsociale şi de ocupare a forței de muncă ale Uniunii şi a
legislației în domeniul condițiilor de muncă şi promovează elaborarea unor
politici şi inovarea bazate pe dovezi, în colaborare cu parteneri sociali, organizații
ale societății civile şi alte părți interesate;
 Axa EURES, care sprijină activitățile desfăşurate de rețeaua EURES, pentru a
dezvolta activitățile de schimburi de informații şi diseminare şi alte forme de
cooperare în vederea promovării mobilității geografice a lucrătorilor;
 Axa Microfinanțare şi antreprenoriat social, care facilitează accesul
antreprenorilor la finanțare, în special a persoanelor celor mai îndepărtate de
piața muncii şi a întreprinderilor sociale.
Carta albă privind guvernanța pe mai multe niveluri (White paper on multilevel
governance) se înscrie într-un demers politic proactiv pentru „Construirea Europei în
parteneriat” şi fixează două mari obiective strategice: favorizarea participării la procesul
european şi sporirea eficienței acțiunii comunitare.
Strategia Dunării este o platformă pentru încurajarea parteneriatelor, atât între autoritățile
locale şi regionale, cât şi între autorități, mediu privat şi sectorul neguvernamental, prin
generarea de proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dunării. Această strategie are patru piloni:
 conectivitatea (transport durabil, rețele de energie, turism şi cultură);
 protecția mediului, a resurselor de apă şi managementul riscurilor;
228
 prosperitate şi dezvoltare socio-economică (educație, cercetare, dezvoltare

rurală, competitivitate, piața internă);
 îmbunătățirea sistemului de guvernare (capacitate instituțională şi securitate
internă).
10.3.2 La nivel național
La nivel național strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul Programelor
Naţionale de Reformă (PNR). Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:
 rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70%;
 nivelul investițiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României;
 obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice:
o emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900;
o 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile;
o creşterea cu 19% a eficienței energetice;
 rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%;
 ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenți ai unei forme de
învățământ terțiar, de cel puțin 26,7%;
 scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580000.
Programul Național de Reformă 2011-2013 are ca priorități:

 Creşterea eficienței şi transparenței administrației publice;
 Creşterea gradului de absorbție a fondurilor structurale şi de coeziune;
 Utilizarea tehnologiei informației şi comunicațiilor pentru modernizarea
administrației publice;
 Îmbunătățirea mediului de afaceri;
 Ocuparea forței de muncă;
 Cercetare, dezvoltare, inovare;
 Schimbări climatice şi dezvoltare durabilă;
 Surse regenerabile de energie;
 Eficiență energetică;
 Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii;
 Creşterea ponderii populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educație terțiară
sau echivalentă;
 Incluziunea socială.
Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020 are ca obiectiv general

îmbunătățirea continuă a calității vieții, prin asigurarea bunăstării, protecției mediului și
coeziunii sociale, pentru comunități sustenabile, prezente și viitoare, capabile să gestioneze
resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare și dezvoltare economică și
socială al regiunilor.
Obiective specific sunt:

 Creșterea rolului și funcțiilor orașelor și municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin
investiții care să sprijine creșterea economică, protejarea mediului, îmbunătățirea
infrastructurii edilitare urbane și coeziunea socială;
229
 Creșterea eficienței energetice în sectorul public și/sau rezidenșial pentru a

contribui la reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 în conformitate cu Strategia
Europa 2020;
 Creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătățirea mobilității
regionale și asigurarea serviciilor esențiale pentru o dezvoltare economică
sustenabilă și inclusivă;
 Regenerarea zonelor deprivate și stimularea incluziunii sociale a comunităților
marginalizate, prin crearea premiselor necesare pentru asigurarea acestor
comunități cu servicii eseţniale și condiții decente de trai;
 Creșterea economiilor regionale prin dezvoltarea infrastructurii specifice inovării
și cercetării și stimularea competitivității IMM-urilor;
 Stimularea dezvoltării competitive și durabile a turismului la nivel regional și local
prin valorificarea durabilă a patrimoniului cultural cu potențial turistic și
crearea/modernizarea infrastructurii specifice de turism;
 Protecția și îmbunătățirea mediului prin creșterea calității serviciilor de apă,
reabilitarea siturilor industriale poluate și abandonate și măsuri de prevenire a
riscurilor și creșterea capacității de intervenție în situații de urgență.
Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007 – 2013 şi 2020, 2030 și-a definit
următoarele obiective specifice:
 modernizarea şi dezvoltarea rețelei de transport de interes European şi național,
creşterea condițiilor de siguranță şi a calității serviciilor;
 liberalizarea pieței interne de transport;
 stimularea dezvoltării economiei şi a competitivității;
 întărirea coeziunii sociale şi teritoriale la nivel regional şi național;
 compatibilitatea cu mediul înconjurător.
Direcțiile principale de acțiune pentru perioada 2014-2020 sunt: acțiuni pentru realizarea
integrării graduale a rețelei şi serviciilor; asigurarea condițiilor financiare şi tehnice pentru
implementarea graduală/etapizată a proiectelor de modernizare şi dezvoltare;consolidarea
tendințelor de restructurare modală; finalizarea procesului de liberalizare a pieței interne de
transport; implementarea graduală a politicilor de mediu şi dezvoltare durabilă.
Strategia de transport intermodal în România 2020 are în vedere următoarele obiective

specifice:
 modernizarea şi/sau construirea unor terminale intermodale şi a infrastructurii
aferente;
 realizarea unor servicii intermodale de calitate;
 implementarea unui sistem de urmărire, planificare şi management a
transportului intermodal de marfă, utilizând sistemele inteligente de transport
disponibile pe piață;
 stimularea promovării sistemului național de transport intermodal.
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007-2026 are ca

principale obiective transformarea României într-o destinație turistică de calitate pe baza
patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene
privind furnizarea produselor şi serviciilor şi realizarea unei dezvoltări durabile din punct de
vedere al mediului sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinații
230
turistice din Europa. De asemenea, sunt prezentate modalitățile în care sunt/pot fi cuprinse
într-un proces de interconexiune şi interdependență toate componentele planificării
turismului, incluzând proiecțiile pieței, formarea profesională, impactul economic si social,
asigurarea standardelor si direcțiile de proiectare, altfel spus, demonstrarea agenției-client
sau agențiilor-clienți aspectele care trebuie examinate pentru dezvoltarea unor soluții de
amenajare turistică durabilă).
Documentul „Memorandum – Poziția preliminară a României privind Comunicarea

Comisiei “PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legat de
alimentație, resurse naturale şi teritorii” susține menținerea în termeni reali a valorii
sprijinului pentru agricultură în configurația celor 2 piloni complementari:
 Pilonul 1, sistemul de plăţi directe şi măsurile de piaţă;
 Pilonul 2, dezvoltarea rurală, prin care agricultura să fie recunoscută ca sector
comunitar strategic integrant şi activ, cu impact nu doar în asigurarea / furnizarea
alimentelor, ci şi asupra societății, prin crearea locurilor de muncă şi
intensificarea activităților nonagricole în mediul rural.
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul de timp 2020,
respectiv 2030 promovează obiectivele care privesc dezvoltarea durabilă pentru orizontul de
timp 2020 și vizează atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii
indicatori ai dezvoltării durabile. În ceea ce priveşte ținta de atins pentru orizontul de timp
2030, Strategia urmăreşte apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an
al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 orientează dezvoltarea

strategică a teritoriului României pe următoarele obiective:
 Valorificarea periferialității prin dezvoltarea rolului de conector şi releu la nivel
continental şi intercontinental;
 Racordarea la rețeaua europeană de poli şi coridoare de dezvoltare;
 Structurarea şi dezvoltarea echilibrată a rețelei de localități urbane;
 Afirmarea solidarității urban-rural;
 Dezvoltarea rurală;
 Consolidarea şi dezvoltarea legăturilor interregionale ca suport al dezvoltării
regionale;
 Dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii;
 Creşterea competitivității teritoriale;
 Protejarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural.
10.3.3 La nivelul rrgiunii Nord-Vest
Viziunea Regiunii Nord-Vest (2027)

,,Comunitățile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) înțeleg să valorifice împreună,
respectând principiile dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane, tradițiile
istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susținute, constante care fac din
Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene.
Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale îndeplineşte

un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul si Nordul său.
Domeniile de excelență ale regiunii, care se disting prin potențialul lor inovativ, “dezvoltare
231
tehnologică” şi poziționarea pe piețele europene a produselor regionale sunt: agricultura,

industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecții), industria de maşini şi
echipamente, turismul şi IT&C.
Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educație a adulților, de formare

continuă a adulților şi învățământ universitar fiind recunoscute la nivel internațional.
Cetățenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alaturi de un
nivel de al calității vieții ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac din Transilvania
de Nord una dintre destinațiile preferate de investitori şi turişti în Europa Centrala şi de Est.”
Obiective strategice de dezvoltare ale regiunii pe termen mediu şi lung (2027)

1. Dezvoltarea de avantaje comparative prin investiții în sectoarele de excelență ale
Regiunii;
2. Racordarea Regiunii la fluxurile internaționale de mărfuri, turişti, investiții,
informații şi valori culturale şi asigurarea rolului de deservire ca ,,regiune logistică”;
3. Creşterea investițiilor în capitalul uman şi social al Regiunii, în vederea asigurării
suportului pentru o dezvoltare durabilă;
4. Creşterea eficienței economiei rurale, conservând totodată calitatea mediului şi
patrimoniul etno-folcloric extrem de bogat al Regiunii;
5. Transformarea centrelor urbane în spații de influență şi de atracție regională şi
transregională.
Obiectivele operaţionale aferent perioadei de programare 2014-2020 sunt:

 Specializarea funcţională a regiunii, prin redefinirea domeniilor de excelență ale
acesteia, în raport cu modificările structurale survenite în perioada de
programare 2007- 2013;
 Consolidarea importanței acordate dimensiunii teritoriale a dezvoltării regiunii, în
special din punct de vedere al avantajelor competitive.
10.4 Abordări în sprijjinul consolidării și diversificării cooperării teritoriale europene

semnificative pentru județul Bistrița-Năsăud
Cooperarea teritorială europeană înseamnă pentru județul Bistrița-Năsăud să își asigure

conexiunile importante pentru dezvoltarea sustenabilă a valorosului specific și patrimoniu
rural, natural și cultural.
Se pot structura următoarele nivele privind proiectele existente și abordările viitoare

necesare consolidării rolului regional al județului și asigurării contribuției la competitivitatea
regional prin păstrarea echilibrului și specificului său.
La nivel regional, se configurează bazele și se structurează argumentele pe baza cărora se

dezvoltă cooperarea teritorială europeană. Aferent acestui nivel teritorial sunt importante
următoarele direcții strategice:
 Diversificarea căilor de consolidare a cooperării urban rural aferent celor patru
localități urbane ale județului și pregătirea pentru afirmarea la nivel regional;
232
 Strângerea colaborării între capitalele județelor Regiunii Nord-Vest în vederea

asigurării unei rețele funcționale de poli de creștere și urbani, a coeziunii
teritoriului, accesului la resursele regiunii;
 Regenerarea abordării dezvoltării la nivel de ținuturi și țări, atât în cadrul
județului cât și al regiunii;
 Configurarea rețelei de clustere economice la nivelul județului și structurarea
contribuției la profilului competitiv al regiunii;
 Cooperarea între Grupurile de Acțiune Locală privind dezvoltarea rurală
sustenabilă și contribuțiile la competitivitatea regiunii;
 Coperarea între Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară pentru diversificarea
serviciilor și asigurarea calității vieții prin conectarea localităților la servicii;
 Cooperarea în cadrul ANTREC în sprijinul configurării de trasee turistice
intrajudețene și în conectare regionaă și interregională;
 Pregătirea programelor de regenerare a fondului silvicol și a peisajelor;
 Pregătirea programelor de mobilizare în circuitele teriotriale a rețelei de
patrimoniu cultural;
 Cooperarea la nivel regional pentru administrarea sustenabilă a zonelor bazinelor
hidrografice și a situațiilor de urgență;
 Pregătirea în toate domeniile menționate a proiectelor prioritare, a proiectelor
integrate.
Figura 10.1. Distribuția rețelei de localități pe teritoriul regiunii Nord-Vest
Figura 10.2. Distribuția zonelor populate în localitățile urbane și hinterlandul acestora pe

teritoriul regiunii Nord-Vest
233
Figura 10.3. Principalele căi de transport rutier și media zilnică a încărcării pe teritoriul
regiunii Nord-Vest
La nivel interregional, se reiau temele principale de interes ale județului menționate
anterior și se promovează la nivel interregional, în conexiune cu proiecte similar și/sau
complementare, ca pas intermediar spre scara teritorială europeană. În plus, se mai pot lua
în considerare efectele indirecte ale programelor de cooperare transfrontalieră ale județelor
în direct conexiune cu Județul Bistrița-Năsăud, respective cu Ucraina și Republica Moldova.
Figura 10.4. Rețeaua de poli cu potențial competitiv, Conceptul Strategic de Dezvoltare

Teritorială, România 2030
Figura 10.5. Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030, obiectivul general
234
La nivel teritorial de anvergură europeană cooperarea privește următoarele abordări:

 Programul INTERREG IV C privind schimburi de experiență și cunoștințe, precum
și transferul de bune practici identificate;
 Programul privind dezvoltarea durabilă a Bazinului Hidrografic al Tisei;
 Strategia Euroregiunii Carpatice;
 Strategia Dunării;
 Documentul Comun de Planificare Spațială a Statelor din Grupul Vișegrad 4+2
(poli de creștere, poli urbani, zone urban-rurale, zone economice, clustere
economice, infrastructuri și noduri/hub-uri de transport etc)
 Programele de valorificare a rețelelor de patrimoniu natural și patrimoniu
cultural;
 Programele privind energia regenerabilă;
 Accesarea de rețele internaționale importante pentru profilul județului (orașe
istorice mici, dezvoltare rurală sustenabilă. împăduriri etc) și pentru aspirațiile pe
termen mediu și lung (ex: aderarea la Enterprise Europe Network – rețea de
informare și transfer privind tehnologia și inovarea);
 Promovarea relației spre est-vest, pentru o bună conectare spre Europa Centrală
și zonele prospere aferente;
 Utilizarea, devzoltarea și diversificarea sistemului de înfrățiri, colaborări prin
instituțiile implicate în programe, parteneriate și colaborări international.
10.4.1 Rețele teritoriale de schimburi de experiență și cunoștințe și de transfer al bunelor

practici - Programul INTERREG IVC 2007-2013
Proiectele INTERREG IVC se adresează schimbului de experiență și cunoștințe, precum și

transferului de bune practice identificate. Proiectele în care au fost implicate entități din
Județul Bistrița-Năsăud, în perioada 2007-2013 sunt:
Tabelul 10.1. Proiectele INTERREG IVC care au implicat actori din județul Bistrița-Năsăud
Numele proiectului Participantul din
Acronimul Tema proiectului Lider proiect Județul Bistrița-
Năsăud
1 OSEPA Utlizarea de Societatea Uniunea Primăria
Software OpenInformațională Municipalitaților Municipiului
Source de către din Grecia Bistrița
administrația
publică din UE
2 IMAGINE IMAGINE orașe care Energie și transport Energy Cities Primăria
necesită un nivel sustenabil Municipiului
scăzut de energie Bistrița
3 FLOOD-WISE Strategii de Riscuri naturale și Euregio Meuse- Administrația
management tehnologice Rhine Națională Apele
sutenabil al (inclusive Române,
indundațiilor pentru schimbările Administrația
bazinele climatice) Bazinală Someș –
hidrografice Tisa
transfrontaliere
4 INNOCRAFTS Politici de Antreprenoriat și Primăria Orașului Primăria
antreprenoriat IMM-uri Florența Municipiului
235
INNOvativ Bistrița
entrepreneurship în
sectorul
meșteșuguri
5 SufalNet4EU Utilizarea Managementul Provincial Noord- Primăria
sustenabilă a deșeurilor Braban Municipiului
fostelor terenuri de Bistrița
depozitare a
deșeurilor sau a
trenurilor poluate
abandonate
10.4.2 Dezvoltarea sustenabilă a bazinului hidrografic al râului Tisa
În cadrul reuniunii Comitetului de Monitorizare pentru Programul de Cooperare

Transnaţională Sud Estul Europei, desfăşurat în perioada 10-11 martie 2009 la Viena, Austria,
proiectul Tisa Catchment Area Development (TICAD) a fost selectat în vederea finanţării,
având în vedere importanţa zonei pentru dezvoltarea sustenabilă a cinci state şi a Europei în
general. Proiectul TICAD are ca obiectiv principal dezvoltarea integrată a teritoriului de
aproximativ 158.000 kmp care reprezintă bazinul râului Tisa şi este focalizat pe reducerea
riscurilor naturale şi antropice care afectează mediul acestei zone. Proiectul îşi propune să
realizeze obiectivul central al Iniţiativei privind dezvoltarea spaţială durabilă a bazinului
râului Tisa, semnate în anul 2003 în cadrul CEMAT, Consiliul Europei: elaborarea unei
strategii teritoriale comune care să prevadă soluţii la problemele comune ale partenerilor şi
integrarea politicilor şi proiectelor pilot în planurile şi politicile naţionale, regionale şi locale
din bazinul hidrografic Tisa. Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
o Reducerea vulnerabilităţii (utilizarea raţională a resurselor de apă, conştientizarea
riscurilor de mediu actuale şi potenţiale, etc.);
o Îmbunătăţirea căilor de comunicaţii fizice şi funcţionale (reînnoire a legăturilor
sociale, tradiţionale, dezvoltarea infrastructurii şi a reţelei de localităţi pe baza
dezvoltării policentrice, regenerarea relaţiilor transnaţionale dintre localităţi,
întărirea cooperării transfrontaliere şi schimb de experienţă);
o Utilizarea armonioasă a bunurilor naturale şi culturale;
o Stabilirea unor obiective strategice comune şi promovarea eficientă a fondurilor de
investiţii.
Proiectul reuneşte în parteneriat trei state membre ale Uniunii Europene, România, Ungaria
şi Slovacia, precum şi două state nemembre, Ucraina şi Serbia. Cele cinci state au configurat
un parteneriat în care au implicat 15 instituţii. Liderul de proiect este VATI, Companie Publică
Non-profit pentru Dezvoltare Regională şi Planificare Spaţială din Ungaria; această instituţie
asigură şi serviciile de Secretariat Tehnic Comun. România este reprezentată de Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii,
Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă " URBAN - INCERC" şi Universitatea Babeş-Bolyai,
Facultatea de Geografie. Din partea României, Direcţia de implementare a proiectului este
Direcţia Generală Dezvoltare Teritorială din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului.
236
Figura 10.6. Bazinul hidrografic Tisa
Figura 10.7. Încadrarea bazinului Tisa în bazinul hidrografic naţional
Structuri de cooperare teritorială

Teritoriul românesc al bazinului hidrografic al Tisei face parte din suprafaţa a 3 Euroregiuni:
Euroregiunea Carpatică, Euroregiunea Mureş-Criş-Dunăre-Tisa şi Euroregiunea Bihor-Hajdu
Bihar
Structuri de dezvoltare teritorială regională

Din perspectiva dezvoltării teritoriale regionale, bazinul râului Tisa se întinde pe teritoriul a 3
regiuni de dezvoltare: Nord-Vest, Centru şi Vest.
237
Figura 10.8. Structura pe regiuni de dezvoltare (NUTS II) şi judeţe (NUTS III) a teritoriului
românesc al bazinului Tisei
10.4.3 Strategia Dunării - instrument european de cooperare macro-regională
Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) este un instrument comunitar de cooperare

macro-regională în cadrul Uniunii Europene, la care sunt invitate să participe cele 14 state
membre ale UE şi terţe din bazinul Dunării (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Bulgaria,
România, Cehia, Slovenia, Croaţia, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Bosnia-Herţegovina
şi Muntenegru). Strategia a fost elaborată de către Comisia Europeană în anul 2010, pe baza
contribuţiilor aduse de statele riverane, inclusiv România. În prezent, Strategia Dunării se
află în fază de implementare.
Figura 10.9. Bazinul hidrografic al Dunării
Strategia va fi implementată de fiecare stat membru riveran în parte. Ea se adresează

autorităţilor publice locale şi regionale şi răspunde nevoilor de dezvoltare ale acestora.
Contribuţia la procesul de consultare publică a reprezentanţilor societăţii civile, a ONG-urilor
şi a mediului de afaceri este încurajată, întrucât beneficiarii finali ai strategiei sunt toţi
cetăţenii României. România este co-iniţiator al SUERD, alături de Austria, şi contribuie la
elaborarea şi implementarea Strategiei Dunării, alături de toate celelalte state riverane, pe
238
baza unor poziţii naţionale definite în cadrul Grupului de lucru interministerial special creat
în acest sens. Ministerul Afacerilor Externe asigură coordonarea la nivel naţional în domeniu,
iar în acest scop a fost creat Biroul Strategiei Dunării. România gestionează trei domenii
prioritare, dintre cele 11 existente. Fiecare domeniu prioritar este coordonat de câte două
state/landuri din regiune. România coordonează următoarele domenii:
o Transporturi pe ape interne – împreună cu Austria;
o Cultură şi turism – cu Bulgaria;
o Gestionarea riscurilor de mediu – cu Ungaria.
10.4.4 Poziționarea în cadrul rețelei de poli a parteneriatului pentru dezvoltare teritorială

sustenabilă, Grupul Visegrad 4+2 (Republica Cehă, ungaria, Polonia, Republica Slovacă,
România, Bulgaria)
Documentul Comun privind Dezvoltarea Spațială a Statelor Membre ale Grupului Vișegrad
4+2 a fost elaborate ca rezultat al interesului de dezvoltare teritorială sustenabilă a fostelor
state socialiste Republica Cehă, ungaria, Polonia, Republica Slovacă, România, Bulgaria.
Documentul constituie o strategie pe termen mediu și lung a Zonei Vișegrad 4+2, în sine și în
conexiune cu teritoriul UE și non-UE, în toate domeniile dezvoltării spațiale.
Documentul comun structurează bazele pentru actualizarea și orientarea strategică a

planurilor de dezvoltare spațială a statelor partenere având în vedere rezolvarea
problemelor commune, valorificarea potențialului de dezvoltare, identificara proiectelor-
cheie de mare anvergură teritorială în vederea promovării spre finanțare și implementare.
Principalele aspecte urmărite sunt:
 Coordonarea aspectelor relevante în planificarea spațială;
 Identificarea soluțiilor de configurare a unui sistem structurat de poli și zonede
dezvoltare, a rețelei de axe de transport, în vederea valorificării coezive și
competitive a teritoriului.
Figura 10.10. Structura policentrică și de axe de dezvoltare și transport în zona Vișegrad 4+2
239
Obiectivele specifice constă în:

 Structurarea într-o expresie unitară, fluentă a rețelei de poli de dezvoltare, a
axelor de dezvoltare și a rețelelor de transport aferent teritoriului statelor din
Grupul Vișegrad 4+2;
 Identificarea discontinuităților axelor de dezvoltare și a rețelelor de transport în
zonele transfrontaliere, aferent teritoriului statelor din Grupul Vișegrad 4+2;
 Dezvoltarea strategiei și a pachetului prioritar de proiecte pentru consoidarea
cooperării viitoare la nivelul teritoriului Vișegrad 4+2.
10.4.5 Dezvoltarea sustenabilă a Euroregiunii Carpatice
Euroregiunea Carpatică cuprinde zonele de frontieră a cinci ţări: Polonia, Slovacia, Ungaria,
Ucraina, România si cu o populaţie de peste 14,7 milioane de locuitori şi o suprafaţă de 145
km2. Privind România, din comoditate birocratică a fost inclusă o zonă mult mai mică decât
cea reală. Județul Bistrița nu este pe harta Euroregiunii încă. A fost creată la 14 februarie
1993 după mulţi ani de intense relaţii transfrontaliere, marea majoritate bilaterale. Noua
situaţie politică si economică de la începutul anului 1990 a scos la iveală potenţialul
cooperării interregionale şi în acelaşi timp a creat posibilitatea practică de cooperare.
România este reprezentată în Asociaţia Interregională "Euroregiunea Carpatică" de către
judeţele Satu Mare, Sălaj, Maramureş, Botoşani începînd cu aprilie 1997. Din noiembrie 2000
este acceptat şi judeţul Harghita. Judeţele româneşti au statutul de membru cu drepturi
depline alături de regiunile din celelalte state: Ungaria, Polonia, Ucraina. Regiunile slovace au
primit statutul de membru cu drepturi depline la şedinţa Consiliului EC din 25 nov 1999.
Consiliul Euroregiunii Carpatice cuprinde câte 3 membri din fiecare ţară, partea română fiind
reprezentată de preşedinţii sau vicepreşedinţii Consiliilor judeţene Maramureş, Satu Mare,
Botoşani.
În perioada 2002-2004 preşedenţia Euroregiunii a fost deţinută de România. În prezent

Ucraina deţine această funcţie. În fiecare ţară membră există un secretar naţional care
asigură legăturile curente cu Secretariatul Internaţional din Nyireghyhaza - Ungaria. De
asemenea există şi cinci Comisii de Lucru alcătuite din experţi ai celor cinci state membre,
comisii coordonate de câte un stat membru:
 Comisia pentru Dezvoltare Regională – Ungaria;
 Comisia pentru Turism şi Mediu – Polonia;
 Comisia pentru Dezvoltarea Comerţului – România;
 Comisia pentru Infrastructură Socială – Ucraina;
 Comisia pentru Prevenirea Dezastrelor Naturale – Slovacia.
240
Figura 10.11. Euroregiunea Carpatică
Euroregiunea Carpatică nu este un organism nou, suprastatal sau supranaţional, este mai
curând o modalitate de a promova cooperarea inter-regională între membrii ei. Scopul ei
este acela de a organiza şi coordona activităţi, de a promova cooperarea între acţiuni
economice, ştiinţifice, ecologice, culturale, sportive şi educaţionale, de a uşura contactele cu
organismele, organizaţiile şi instituţiile internaţionale. Această activitate este în concordanţă
cu principiile Convenţiei Europene asupra Cooperării Transfrontaliere între Comunităţile
Teritoriale şi Autorităţi, nr. 106 a Consiliului Europei adoptată la Madrid în 1981. Rolul de
bază al Euroregiunii Carpatice este de a uşura contactele şi de a ajuta la stabilirea cooperării
între cetăţeni, instituţii, autorităţi locale şi regionale. În forma sa practică, această muncă
depinde de nevoile concrete.
Un alt rol important al Euroregiunii Carpatice este acela de a pregăti şi de a inspira

pregătirea documentelor necesare pentru dezvoltarea regiunilor din această parte a Europei.
Această strategie este foarte importantă pentru membrii regiunii.
10.4.9 Rețeaua teritorială de Grupuri de Acțiune Locală
Rețeaua de Grupuri de Acțiune Locală generate prin Programul LEADER s-a asociat într-o
Federație pentru a asigura reprezentarea unitară și coerentă a intereselor legitime ale GAL-
urilor din România în raport cu alte entități care activează in domeniul dezvoltării rurale, în
vederea creării și/sau îmbunătățirii cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă a teritoriilor
GAL-urilor componente.
Obiectivele stabilite în vederea realizării scopului propus sunt:

 promovarea drepturilor și intereselor membrilor în toate sferele de activitate;
241
 participarea la elaborarea sau modificarea unor acte normative emise de

autorități locale sau centrale care pot avea incidență asupra dezvoltării rurale;
 participarea la elaborarea, actualizarea și implementarea politicilor publice locale,
naționale și europene privitoare la dezvoltarea rurală;
 sprijinirea creșterii gradului de absorbție și a eficienței utilizării fondurilor
europene;
 ridicarea calificării profesionale a personalului care activează în GAL-urile
membre;
 îmbunătățirea cunoștintelor profesionale ale potențialilor aplicanți la proiectele
finanțate prin GAL-uri.
Figura 10.12. Rețeaua de GAL-uri din Județul Bistrița-Năsăud și din România
Figura 10.13. Rețeaua de GAL-uri în UE înainte de aderarea fostelor țări socialiste
242
Cooperarea teritorială se pregătește la mai multe niveluri: nivel regional, interregional,

transfrontalier, teritorial european, transnațional. Pentru județul Bistrița-Năsăud,
cooperarea teritorială presupune dezvoltarea conexiunilor importante pentru a intra într-
o suită de rețele de cooperare la diverse nivele teritoriale, privind dezvoltarea sustenabilă
a atu-urilor sale: patrimoniul cultural, profilul economic în componentele competitive,
potențialul spațiului rural, fabulosul patrimoniu natural.
În prezent și aferent perioadei următoare de programare, principalele direcții și

oportunități pentru cooperare teritorială, din perspectiva județului și a regiunii Nord-Vest
sunt:
 Diversificarea căilor de consolidare a cooperării urban rural aferent celor patru
localități urbane ale județului și pregătirea pentru afirmarea la nivel regional și
interegional;
 Strângerea colaborării între capitalele județelor regiunii Nord-Vest în vederea
asigurării unei rețele funcționale de poli de creștere și urbani, a coeziunii
teritoriului, accesului la resursele regiunii și nu numai;
 Programul INTERREG IV C privind schimburi de experiență și cunoștințe,
precum și transferul de bune practici identificate;
 Documentul Comun de Planificare Spațială a Statelor din Grupul Vișegrad 4+2
(poli de creștere, poli urbani, zone urban-rurale, zone economice, clustere
economice, infrastructuri și noduri/hub-uri de transport etc);
 Programele de valorificare a rețelelor de patrimoniu natural și patrimoniu
cultural;
 Accesarea de rețele internaționale importante pentru profilul județului (orașe
istorice mici, dezvoltare rurală sustenabilă. împăduriri etc) și pentru aspirațiile
pe termen mediu și lung (ex: aderarea la Enterprise Europe Network – rețea de
informare și transfer privind tehnologia și inovarea);
 Promovarea relației spre est-vest, pentru o bună conectare spre Europa
Centrală și zonele prospere aferente.
Prin elaborarea de strategii, politici, programe și proiecte existente (2007-2013) care

îmbunătățesc rolul teritorial al Județului Bistrița Năsăud
 Conectarea teritorială printr-un sistem de poli și coridoare teritoriale;
 Promovarea domeniilor relevante și aderrea la rețelele de cooperare
teritorialăimportante pentru județ;
 Promovarea proiectelor importante care susțin cooperarea teritorială;
 Angajarea instituțiilor de sprijin;
 Asigurarea continuității.
Pentru valorificarea atu-urilor teritoriului județean în sprijinul competitivității regionale

trebuie avute în vedere aspecte cum sunt:
 organizarea spaţială a industriilor este mai relevant caracterizată de aglomerări
243
localizate la o scară geografică variabilă decât unităţile administrative folosite

fie de teoreticieni, fie de oficiali cum ar fi, în România, judeţele, oraşele sau
regiunile de dezvoltare;
 un model regional mai relevant de organizare spaţială ar trebui să depăşească
imaginea familiară a;
 disparităţilor formate în decursul timpului – urban-rural, centru-periferie,
agrar-industrial – şi să plaseze locaţiile mai puţin dezvoltate într-o perspectivă
mai dinamică.
Pe de altă parte, politicile publice ar trebui orientate către maximizarea impactului

competitive și să ia în considerare specificitatea teritorială în legătură cu:
o Identificarea zonei optime de furnizare a unor servicii integrate;
o Identificarea perimetrului funcţional al unităţii teritoriale de dezvoltare;
o Implicaţii privind structura de guvernare a zonei;
o Rolul capitalului social.
244
CAPITOLUL 11
11.1 Analiza potențialului de dezvoltare din perspectiva populației (resursei umane)
În această secțiune se analizează județul Bistrița-Năsăud din perspectiva potențialului de

dezvoltare determinat în raport cu diferite caracteristici asociate populației. Hărțile de
potențial au rezultat din analiza datelor obținute la nivelul fiecărei comune din județ pe
diverse aspecte urmărite în cadrul analizei. Astfel Figura 11.1 prezintă harta de potențial în
raport cu criteriul referitor la factorii intrinseci de motivație a populației pentru susținerea
familiei în vatra localității.
Legendă:  foarte redus  redus  mediu  mediu spre ridicat  ridicat
Figura 11.1. Harta de potențial în raport cu indicele de motivație intrinsec al populației

245
Din perspectiva acestui criteriu se constată o stare pozitivă în zona centrală a județului, fapt
ce denotă un potențial de concentare pe termen mediu și lung a populației în această zonă,
cu șanse mai mari de mobilitate dinspre periferie spre centru. Acest fenomen creează
premize favorabile pentru susținerea producției industriale în zona centrală a județului. Se
constată o situație negativă la periferiile județului, fapt ce denotă tendința pe termen mediu
și lung de îmbătrânire a zonelor periferice și o reducere a mobilității populației din aceste
zone. Astfel, în zonele periferice de sud, sud-vest, vest și nord-vest ale județului activitatea
economică mai probabilă pe termen mediu și lung ar fi agricultura și zootehnia, iar în zonele
periferice de nord-est și sud-est zootehnie și agro-turism.
Legendă:  foarte reduse  reduse  medii  medii spre ridicate  ridicate
Figura 11.2. Harta de potențial în raport cu șansele de întinerire

a populației pe termen mediu și lung
Figura 11.2 prezintă tendința populației județului de a migra pe termen mediu și lung în
zonele urbane, excepție făcând zonele limitrofe orașelor Bistrița și Năsăud, care pe termen
246
mediu și lung pot deveni parte a arealului metropolitan al celor două orașe. De asemenea, în
raport cu acest criteriu se observă o aparentă anomalie la granița județului Bistrița-Năsăud
cu județul Cluj, în cazul comunelor Ciceu-Giurgești și Ciceu-Mihăești. Acest lucru poate fi
explicat prin oportunitatea populației din aceste localități de a-și găsi locuri de muncă în
municipiul Dej, dar și de dificultățile financiare ale familiilor tinere de a se muta în zone
urbane, în special a persoanelor de etnie rromă.
Legendă:  foarte redusă  redusă  medie  medie spre ridicată  ridicată
Figura 11.3. Harta de potențial din perspectiva masei critice a

populației pentru activități de producție
În conformitate cu informația din Figura 11.3, distribuția populației pe teritoriul județului

este favorabilă lansării unor activități cu caracter economic productiv în majoritatea zonelor.
Excepție face zona din partea de sud a județului, unde de preferat trebuie gândite cu
preponderență activități cu caracter agricol și de industrializare a agriculturii în ferme agro-
zootehnice și asociații agricole. Zonele din vest, nord și est cu potențial mediu pot ca și
247
alternativă să polarizeze relativ ușor resura umană pentru activități productive în jurul polilor
urbani de dezvoltare. În ceea ce privește pregătirea școlară a populației, aceasta are o
influență directă asupra capacității unei zone de a susține activitatea economică cu valoare
adăugată. Cu cât gradul de instruire al populației din zonă este mai mare și cu cât acest lucru
se regăsește la un procent mai mare al populației dintr-o zonă, cu atâta zona respectivă este
mai pregătită pentru activități economice sofisticate și pentru consumul de produse și
servicii sofisticate. Situația la nivelul județului Bistrița-Năsăud în raport cu acest indicator
este prezentată în Figura 11.4. Se observă că zonele urbane și suburbiile sunt cele mai
pregătite pentru activități economice cu un grad de sofisticare mai ridicat, mai complexe, în
timp ce periferiile județului au un potențial mai modest din acest punct de vedere. O situație
dificilă se observă în sudul, vestul și estul județului, pe zone concentrate. Este încă o dovadă
că în aceste zone, activitățile economice cele mai fezabile ar fi în agricultură, zootehnie și, în
partea de est, se poate adauga eco-turismul.
Figura 11.4. Harta de potențial în raport cu capacitatea populației

de a susține dezvoltarea economică
248
Figura 11.5. Harta de potențial în raport cu capacitatea de a pregăti pe cont propriu cereri de
finanțare pentru proiecte de dezvoltare
Figura 11.5 pune în evidență măsura în care localitățile au resursă umană calificată în
managementul proiectelor, în elaborarea propunerilor de proiecte, în legislație europeană
etc. Se constată că la acest capitol județul are o problemă foarte mare. Practic, cu câteva
excepții (Bistrița, Sângeorz Băi) și la limită cu alte câteva localități (Beclean, Năsăud, Feldru,
Ilva Mică, Romuli), județul nu dispune de resursă umană și capacitate instituțională (centre,
oficii sau birouri specializate) pentru a atrage fondurile europene. În acest sens se impune de
urgență punerea în operă a unor cursuri intensive și diversificate de instruire în domeniul
managementului proiectelor din fonduri europene, legislației europene specifice și
programelor europene și naționale de finanțare, care să acopere toate localitățile județului
(cu minimum 4-5 persoane instruite la nivelul fiecărei comune și minimum 15 persoane
instruite la nivelul fiecăruia dintre cele trei orașe ale județului – Năsăud, Beclean, Sângeorz
Băi).
249
Figura 11.6. Harta de potențial în raport cu masa critică a populației active
Figura 11.6 pune în evidență măsura în care localitățile din județ ating masa critică de
populație activă astfel încât acestea să fie atractive din punct de vedere a investițiilor în
diverse unități productive care solicită forță de muncă, fără a lua însă în calcul calificarea
acestora ca și criteriu esențial (în sensul că resursa umană poate fi calificată la locul de
muncă). Și în acest caz, partea de sud a județului și o zonă din vest au probleme din
perspectiva acestui criteriu.
Există un anumit grad de corelație între potențialul populației de a susține dezvoltarea

economică (Figura 11.4) și masa critică a populației active. Oricum, se constată câteva
localități care pot polariza forța de muncă. În zona rurală sunt reprezentative localitățile
Teaca, Telciu, Lechința, Dumitrița, Dumitra, Feldru, Maieru, Rodna, Rebrișoara, Tiha
Bârgăului etc. La acestea se adaugă orașele din județ. Acest lucru este mai bine explicat prin
harta de potențial în raport cu masa critică a populației calificate (Figura 11.7).
250
Figura 11.7. Harta de potențial în raport cu masa critică a populației calificate
Un fenomen important, care trebuie analizat cu toată seriozitatea, este migrația populației
active a județului în străinătate pentru locuri de muncă (Figura 11.8). Fenomenul este
îngrijorător sub aspect cantitativ și denotă lipsa oportunităților pentru afaceri sau locuri de
muncă în județ. Migrația conduce la efecte multiplicatoare negative, reflectate în scăderea
densității populației, îmbătrânirea rapidă a populației din punct de vedere statistic,
diminuarea populației active calificate, diminuarea nivelului de atractivitate a zonelor pentru
investiții directe, accentuarea gradului de izolare și periferizare a unor localități etc. Este
interesant faptul că în zonele sărace din sud au o rată foarte redusă a migrației. Acest lucru
se datorează profilului demografic (populație îmbătrânită) și/sau profilului social (grupuri
defavorizate, pregătire școlară redusă, lipsa calificărilor) al populației din aceste zone.
Situația este specifică și pentru anumite zone din nordul, sud-estul și estul județului (Figura
11.8). În plus, merită analizat fenomenul migrării în străinătate a populației din jurul zonelor
urbane, cauzat de căderea unor agenți economici industriali din județ.
251
Legendă:  foarte ridicată  ridicată  medie  medie spre redusă  redusă
Figura 11.8. Harta de potențial în raport migrația populației active în străinătate
Figura 11.9 prezintă indicele agregat al populației în cazul județului Bistrița-Năsăud. Indicele
agregat al populației este o medie ponderată a indicilor sectoriali prezentați în hărțile din
figurile 11.1 – 11.8 și ne dă o măsură a potențialului fiecărei localități din județ din
perspectiva populației acesteia pentru creștere economică și competitivitate. Figura 11.10
prezintă acest indice într-o formă grafică. Se observă că municipiul Bistrița este polul
principal al județului din perspectiva resursei umane. Zonele periferice se situează în sudul și
sud-estul județului, estul județului, precum și în vestul județului. Aceste zone se află și la
periferia județului, lucru ce denotă că orientarea populației din aceste localități este înspre
centru (înspre Bistrița) și mai puțin înspre orașele din județele limitrofe. Se constată că, în
raport cu datele obținute în Figura 11.9, nu se poate aplica o strategie unitară la nivel de
județ, aceasta trebuind nuanțată pe zone. În acest sens, este necesară aplicarea unor
concepte moderne de dezvoltare economică (specializarea inteligentă, abordarea de tip
„ocean albastru”) și tipuri de strategii (de nișă, de diversificare, de consolidare etc.).
252
Legendă:  categoria 1  categoria 2  categoria 3  categoria 4  categoria 5

 categoria 6  categoria 7  categoria 8  categoria 9  categoria 10
 categoria 11  categoria 12  categoria 13  categoria 14
Figura 11.9. Poziționarea localităților în raport cu indicele agregat al populației
Din perspectiva profilului multidimensional al populației județului Bistrița-Năsăud se

prefigurează cel puțin patru tipuri de intervenție personalizată (adică, cu particularități
specifice de intervenție pe partea de resursă umană). Prima zonă (zona tip A) este cea din
centru-nord a județului (cu nuanțe verzi în Figura 11.9), apoi cinci zone (zone tip B) (două
centrale înspre est și sud, două periferice în nord-est și nord <> nord-vestși una periferică în
vest) (cu nuanțe galbene în Figura 11.9), urmate de o zonă în est (zonă tip C) (cu nuanțe
maro în Figura 11.9) și de alte două zone relativ similare (zone tip D) (sud <> sud-est <> sud-
vest; nord-vest) (cu nuanțe bej și roșu în Figura 11.9). De exemplu, pentru zona de tip A
dezvoltarea resursei umane trebuie să fie înspre calificări superioare, cu posibilitatea de
valorificare în industrii creative, în industrii bazate pe tehnologii medii și înalte, pe servicii cu
un grad mai ridicat de sofisticare.
253
Ciceu Giurgesti 19
Ciceu Mihaesti 22
Milas 27
Runcu Salvei 32
Micestii de Campie 32
Urmenis 32
Tarlisua 33
Sieu Odorhei 33
Budesti 35
Sieut 36
Petru Rares 37
Zagra 38
Silivasu de Campie 39
Cosbuc 40
Sintereag 40
Lesu 41
Teaca 41
Spermezeu 42
Salva 42
Tiha Bargaului 42
Bistrita Bargaului 42
Chiochis 43
Budacu de Jos 43
Prundu Bargaului 43
Magura Ilvei 44
Matei 45
Cetate 45
Mariselu 47
Sieu 48
Rebra 48
Monor 48
Sanmihaiu de Campie 49
Nuseni 50
Sant 50
Livezile 51
Galatii Bistritei 52
Caianu Mic 52
Branistea 52
Prudndu Bargaului 52
Sieu Magherus 53
Uriu 53
Rebrisoara 54
Maieru 54
Chiuza 54
Romuli 55
Lechinta 56
Josenii Bargaului 56
Rodna 57
lunca Ilvei 57
Ilva Mare 58
Ilva Mica 59
Teaca 59
Parva 62
Nimingea 63
Feldru 66
Dumitra 67
Dumitrita 74
Nasaud 75
Beclean 87
Sangeorz Bai 92
Bistrita 118
Indice de referinta 130
0 20 40 60 80 100 120 140
Figura 11.10. Ierarhizarea localităților din județ în raport cu indicele agregat al populației
254
Pentru zonele de tip B dezvoltarea resursei umane trebuie să fie înspre calificări medii (ex.
postliceale, de calificare în meserii), dar cu un grad ridicat de specializare (instruire de tip
vocațional pe profesii de nișă: mobilier de lux, agricultură bio, industrie alimentară, turism
cultural, istoric, de aventură, zootehnie, piscicultură, eco-turism, mecanizare etc.), cu
posibilitatea de valorificare în sectoare productive în industrie, agricultură, zootehnie,
turism. Educația antreprenorială și mai ales dezvoltarea calităților antreprenoriale în rândul
populației, la o scară cât mai extinsă trebuie să fie o prioritate la nivelul întregului județ.
Pentru zona de tip C, dezvoltarea resursei umane trebuie să fie înspre calificări medii în
industria mobilei, eco-turism, turism tematic, zootehnie, mecanizare, industrie alimentară
din fructe de pădure etc.).
Pentru zonele de tip D dezvoltarea resursei umane trebuie să fie înspre calificări medii în
agricultură, legumicultură, plante tehnice, piscicultură și zootehnie, precum și în industria
alimentară pentru fabricarea de produse bio. În plus, toate zonele trebuie să beneficieze de
servicii suport în agricultură, zootehnie, sănătate, management, sport și recreere, transport,
logistică, comunicare, cultură etc.
11.2 Analiza potențialului de dezvoltare din perspectiva resursei primare disponibile și/sau
parțial valorificată
Figura 11.11 evidențiază harta cu terenurile disponibile pentru agricultură (proprietate

publică și privată). Astfel se poate observa că în zona de centru-sud a județului există un
potențial ridicat în ceea ce privește dezvoltarea agriculturii. În partea de nord a județului nu
există teren pentru dezvoltarea agriculturii, fiind și zonă de munte. Datele furnizate de către
primăriile din zona de câmpie din sudul și sud-estul județului arată că au mai rămas foarte
puține terenuri disponibile pentru agricultură. Cu alte cuvinte, aceste terenuri sunt deja
exploatate în mare parte. Trebuie accentuat faptul că zona din sudul județului este slab
reprezentată la capitolul resursă umană, atât cantitativ cât și structural și calitativ. O soluție
pentru valorificarea terenului agricol neutilizat ar fi prin atragerea unor investitori în ferme
agricole, la care să se asocieze și populația locală, astfel încât să crească productivitatea.
Disponibilitatea pentru vânzare a terenurilor pentru turism (cu accent atât pe

disponibilitatea terenurilor pentru a construi infrastructura pentru turism cât și pentru a face
turism) se evidențiază în Figura 11.12. Conform datelor colectate, zonele cu potențial pentru
investiții directe în turism sunt Rodna, Şanţ, Maieru, Sîngeorz Băi. Tiha Bârgăului și Bistrița
Bârgăului au mai puține terenuri disponibile pentru vânzare, fapt ce denotă că în aceste
comune cu potențial turistic terenurile sunt deja exploatate într-o măsură mai mare în
turism. Pornind de la aceste constatări rezultă că în zonele Rodna, Şanţ, Maieru, Sîngeorz Băi
trebuie gândite cu prioritate strategii de atragere a investițiilor directe autohtone și străine
în turism, iar în zonele Tiha Bârgăului și Bistrița Bârgăului trebuie gândite în mod special
strategii care să ajute turismul local deja funcțional să treacă la un nivel superior de
competitivitate și productivitate. Merită analizat în ce măsură există șanse de valorificare
turistică a comunei Ciceu-Giurgești. Această comună este pe ultimul loc în județ la
potențialul resursei umane, are o infrastructură slab dezvoltată și din punct de vedere al
așezărilor umane este puțin plăcută vizual. Pentru o astfel de zonă periferică se pot totuși
gândi soluții inteligente de exploatare a terenului, prin aplicarea „principiului schimbării
calitative în zonă închisă”. Astfel, terenul poate fi valorificat pentru sporturi extreme
(motobike, off-road etc.) și sporturi care necesită mult spațiu (hipism, golf, tir cu arcul, tir cu
pistolul etc.), turism de aventură, turism tematic.
255
Legendă: foarte redus redus mediu mediu spre ridicat ridicat
Figura 11.11. Harta de potențial din perspectiva

terenurilor disponibile pentru vânzare în agricultură
În ceea ce privește zonele cu teren disponibil pentru industrie, după cum se poate observa
din Figura 11.13, acestea se concentrează în orașele și comunele limitrofe orașelor din județ
(Beclean, Năsăud) dar, mai ales, în zona Municipiului Bistrița. Cu toate acestea, există
oportunități în partea de vest (Ciceu-Giurgești), est (Lunca Ilvei) și sud (Urmeniș, Milaș), în
zone cu prețuri atractive de achiziție a terenurilor industriale.
Aceste oportunități trebuie luate în considerare în strategia de dezvoltare a județului pentru

că în zonele aferente sunt probleme din punctul de vedere al bunăstării populației și a
locurilor de muncă. Astfel, pot fi atrase investiții directe în producția de unități și
componente care necesită o calificare mai redusă și un aport uman intensiv (ex. montaj,
materiale de construcții, pielărie, prelucrarea lemnului pentru construcții etc.). De asemenea
pot fi atrase investiții în prelucrarea produselor alimentare.
256

terenurilor disponibile pentru vânzare în turism
Analizând disponibilitatea clădirilor (aflate în conservare sau dezafectate care pot fi

reintroduse în circuit) care ar putea fi folosite pentru activități specifice dezvoltării
agriculturii sau a turismului sau pentru a dezvolta industria mică se evidențiază în Figurile
11.14, 11.15 și 11.16. Astfel, se poate observa din Figura 11.14 că marea majoritate a
comunelor nu au disponibile clădiri pentru utilizare în activități specifice domeniului agricol.
În ceea ce privește disponibilitatea clădirilor de vânzare pentru activități specifice turismului

potențialul județului se poate vedea în harta din Figura 11.15. În marea lor majoritate,
comunele din județ nu disponun de astfel de clădiri. Oricum, în Sângeorz Băi și Ilva Mare
merită investigată oportunitatea atragerii de investiții pentru a reabilita facilitățile existente
și a le valorifica pentru turismul tematic (tabere școlare, conferințe, workshop-uri de
weekend) sau turismul în circuit închis.
257

terenurilor disponibile pentru industrie
Disponibilitatea clădirilor pentru activități industriale (în special industrie mică) se poate
analiza în harta din Figura 11.16. În marea majoritate a comunelor din județ nu există
disponibile clădiri care să fie puse la dispoziția diverselor activități specifice domeniului
industrial. Totuși, se poate observa o concentrare a ofertei în jurul orașelor și mai ales a
municipiului Bistrița. Cu toate acestea, există oferte și în câteva comune, în special în cele
patru puncte cardinale: vest (Chiuza), sub (Șieu), nord (Romuli), est (Ilva Mare). Aceste
facilități de infrastructură pentru producția industrială pot fi luate în calcul în proiecte de
reabilitare și transformarea lor în mini-parcuri industriale, care pot fi apoi mai ușor de
valorificat, rezolvând astfel și probleme legate de locurile de muncă în zone ale județului cu
probleme sociale. Astfel de investiții trebuie oricum coroborate cu proiecte de formare și
calificare a resursei umane din proximitatea siturilor industriale reabilitate. O altă
posibilitate este reabilitarea și reconversia acestor situri în muzee tematice sau depozite.
258
Figura 11.14. Harta de potențial din perspectiva existenței clădirilor disponibile pentru
dezvoltarea activităților agricole
Referitor la disponibilitatea resurselor primare pentru construcții și industrie, precum ar fi

lemnul, răchita și piatra, în harta din Figura 11.17 se poate vedea că, la nivelul județului,
acestea sunt disponibile, fiind răspândite relativ uniform în majoritatea zonelor rurale ale
județului. Trebuie totuși să observăm faptul că sudul județului este sărac în aceste resurse,
motiv pentru care în aceste zone agricultura este soluția cea mai probabilă pentru
dezvoltarea economică. În lipsa terenurilor disponibile pentru vânzare în agricultură din zona
de sud a județului trebuie avute în vedere proiecte care să califice resursa umană în
agricultură pentru a ajuta la creșterea calității culturilor, diversificarea producției agricole,
creșterea producției. De asemenea, trebuie avute în vedere proiecte de asigurare a nodurilor
logistice în zonă pentru depozitare și apoi pentru distribuție. O șansă mare o are producția
de cereale și legume bio. În acest sens, zona trebuie ajutată pentru dezvoltarea serelor și
mecanizarea agriculturii.
259
dezvoltarea activităților de turism
Referitor la disponibilitatea produselor zootehnice de bază (lână, carne, lapte), în harta din
Figura 11.18 se poate vedea că în mai toate comunele județului sunt condiții propice pentru
creșterea animalelor (ex. ovine, bovine). Concentrarea acestora este în zonele centru-nord,
sud și sud-est ale județului. Acest potențial nu este însă valorificat suficient. De regulă,
populația se mulțumește să vândă produsul primar la diverși intermediari, la prețuri
derizorii. Lipsa unui sistem integrat de management pentru valorificarea industrială a
produselor zootehnice de bază face ca profitabilitatea acestui sector să fie redusă. Trebuie
încurajate proiectele care conduc la dezvoltarea de micro-fabrici în industria alimentară
pentru produse lactate și produse din carne. Acest lucru trebuie corelat cu programe de
calificare a populației din localitățile vizate de aceste inițiative, inclusiv în domeniul
antreprenoriatului. În paralel trebuie dezvoltată rețeaua de colectare și distribuție, precum și
sisteme de management a relației producător-procesator.
260
dezvoltarea micii industrii
Zonele cu potențial în ceea ce privește cultivarea legumelor, a fructelor şi culegerea fructelor

de pădure sunt evidențiate în Figura 11.20. Aproape 90% din producția de fructe de pădure
din România (ex. afine, zmeură, mure, cătină etc.) merge la export. Veniturile din această
activitate nu depășesc la nivel național 5 milioane de euro din cauză că se exportă materia
primă (de regulă congelată) și nu produsul finit (dulceață, lichior etc.). Pentru valorificarea
superioară a fructelor de pădure în cadrul județului Bistrița-Năsăud este nevoie de
dezvoltarea unor micro-capacități de prelucrare. De regulă, gemul din fructe de pădure este
cu 30-50% mai scump decât cel din fructe de casă pe piața autohtonă, iar pe piața externă ar
putea fi vândut la un preț dublu decât pe piața românească. Lipsa unei strategii de
valorificare superioară a fructelor de pădure face ca, de cele mai multe ori, să vindem
materia primă producătorilor din afara țării, care apoi aduc produsele finite pe piața
românească.
Absența unor inițiative locale face ca marfa să fie atribuită de direcțiile silvice unor
261
intermediari pentru piețele externe. Băuturile alcoolice sau răcoritoare din fructe de pădure
reprezintă o nișă pe piață. Fiind făcute din produse naturale, aceste băuturi sunt mai
scumpe, de aceea trebuie rezolvată înainte rețeaua de clienți. De regulă, o astfel de băutură
poate ajunge la 10 lei în rafturile magazinelor. De la producător un litru iese pe poartă cu
aproximativ 5 lei. În plus, trebuie gândite programe de promovare a acestei categorii de
băuturi, pentru educarea pieței. O căutare din ce în ce mai mare o au însă legumele bio
autohtone. Piețele de gros sunt principalii clienți, care caută calitate superioară la prețuri
competitive. Pentru dezvoltarea producției de legume bio în județ trebuie gândite soluții
integrate pe lanțul valorii, de la furnizarea de semințe până la depozitare și apoi desfacere.
În plus, se impun proiecte de instruire a persoanelor implicate pentru a face o agricultură
modernă. Pentru reducerea costurilor de producție a legumelor trebuie cunoștințe tehnice
și pentru construirea și întreținerea serelor inteligente (Figura 11.19).
Figura 11.17. Harta de potențial din perspectiva disponibilității materialelor primare

(lemn, răchită, piatră) în construcții și meșteșuguri
262
Figura 11.18. Harta de potențial din perspectiva producției zootehnice primare

(lână, carne, lapte)
Figura 11.19. Exemplul unei sere de legume construită inteligent, capabilă să conserve atât
apa cât și energia (cu mulțumiri: HMO)
263
Figura 11.20. Harta de potențial din perspectiva produselor alimentare primare

(fructe, fructe de pădure, legume)
Figura 11.21 pune în evidență harta agregată a resurselor primare sau materiale disponibile
pentru vânzare în cazul unor oportunități de antreprenoriat sau încă insuficient valorificate.
Se observă că există comune cu un potențial bun, nevalorificat încă. În aceste localități
trebuie gândite proiecte care să atragă investitorii prin crearea de facilități locale, prin
promovare, prin proiecte suport pentru infrastructura de bază. Este interesant de observat
faptul că există localități care stau mai slab atât din perspectiva oportunităților de resurse
nevalorificate, disponibile pentru noi investiții (Figura 11.21, Figura 11.22), cât și din
perspectiva potențialului populației (Figura 11.9). Astfel de localități sunt Silivașul de
Câmpie, Sînmihaiu de Câmpie, Budești, Ciceu-Mihăești, Tiha Bârgăului, Leșu, Rebra, Chiochiș,
Poiana Ilvei, Spermezău. Localități precum Ilva Mare, Dumitra, Feldru, Șieu Măgheruș au un
potențial foarte bun de creștere în viitor dacă vor ști cum să atragă investițiile pentru a
valorifica mai bine resursa umană și materială de care dispun în prezent.
264

Figura 11.21. Poziționarea localităților în raport cu indicele agregat al resursei/infrastructurii

primare disponibilă și nevalorificată sau valorificată parțial
Localitățile Chiuza, Nușeni și Braniștea de lângă Beclean pot deveni interesante pentru
potențiali investitori, precum și Galații Bistriței și Livezile de lângă municipiul Bistrița, dar și
localitatea Lunca Ilvei. Probleme delicate se constată la nivelul orașelor Beclean și Năsăud,
care trebuie să se reinventeze pentru a ieși din conul de umbră în care au intrat. Pentru
aceste orașe o soluție posibilă este aplicarea principiului „schimbării calitative” prin care
infrastructurile lăsate în paragină să fie reabilitate și transformate în mini-parcuri industriale
(coroborate cu proiecte de recalificare a populației pentru meserii căutate), spații cu specific
etnografic, cultural sau istoric unde să se deruleze diverse evenimente culturale, spații
neconvenționale dedicate turiștilor de weekend pentru petrecerea timpului liber (ex. cluburi,
cazinouri, săli pentru spectacole de nișă, cu facilități pentru servirea mesei etc.), ateliere
pentru artiști plastici, sculptori și scriitori etc.
265
Spermezau
44
Chiochis 49
Ciceu-Mihaesti 51
Rebra 52
Poiana Ilvei 52
Mariselu 52
Lesu 52
Budacu de Jos 52
Budesti 55
Sanmihaiu de Campie 55
Tiha Bargaului 56
Caianu Mic 56
Nimingea 58
Lechinta 60
Dumitrita 62
Cosbuc 62
Uriu 62
Rebrisoara 62
Sant 66
Telciu 66
Negrilesti 67
Matei 67
Salva 69
Urmenis 69
Cetate 69
Nasaud 71
Petru Rares 72
Prundu Bargaului 73
Parva 73
Runcu Salvei 74
Monor 74
Beclean 74
Sintereag 75
Tarlisua 75
Teaca 76
Ilva Mica 76
Livezile 77
Branistea 80
Magura Ilvei 83
Nuseni 84
Romuli 84
Rodna 86
Sieu 86
Bistrita 87
Maieru 88
Sangeorz Bai 88
Lunca Ilvei 89
Sieu Odorhei 89
Ciceu-Giurgesti 94
Milas 98
Zagra 99
Dumitra 103
Feldru 103
Sieu Maherus 121
Sieut 123
Ilva Mare 129
Chiuza 134
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Figura 11.22. Ierarhizarea localităților din județ în raport cu indicele agregat al

resursei/infrastructurii primare disponibilă și nevalorificată sau valorificată parțial
266
11.3 Analiza potențialului de dezvoltare din perspectiva infrastructurii pentru activități

economice și sociale
În această secțiune se analizează județul Bistrița-Năsăud din perspectiva infrastructurii

pentru activități economice și din cea a calității vieții (sănătate, educație, sport, cultură).
Hărțile de potențial au rezultat prelucrarea datelor obținute la nivelul fiecărei localități din
județ pe diverse aspecte urmărite în cadrul analizei. Astfel, nivelul de dezvoltare al
infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare este prezentat în Figura 11.23.
Legendă:  zero sau foarte redus  redus  mediu  mediu spre adecvat  adecvat
Figura 11.23. Nivelul de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare
Alimentarea cu apă și canalizarea sunt obligatorii atât pentru asigurarea unui nivel acceptabil
al calității vieții cât și pentru dezvoltarea activităților industriale în localitățile respective.
Aproximativ o treime din localități nu beneficiază deloc de o asemenea infrastructură, în
timp ce localitățile cu un nivel mediu spre adecvat sunt sub 20%.
267
Figura 11.24. Populația conectată la sistemul de canalizare în România (sursa: econtext)
Tabelul 11.1. Rata populației care are toaletă sau duș în interiorul locuinței (sursa: econtext)
268
Constatăm astfel că proiectele majore de infrastructură pentru apă potabilă și canalizare

trebuie să reprezinte o prioritate a strategiei județului. Această prioritate a fost și acum 10
ani, însă ritmul de soluționare a fost extrem de lent. Acest lucru se datorează faptului că
comunele se bazează exclusiv în rezolvarea acestei probleme pe bani de la buget. Trebuie să
se înțeleagă că problema este una prea amplă la nivelul României, unde 44,5% din populație
trăiește în zonele rurale, 10% în zone care pot fi considerate cu adevărat urbane, iar 45,5% în
zone intermediare. La nivelul României numai 57% din populație are acces la rețele
centralizate de apă potabilă (2919 localități, din care 317 orașe), și numai 45% din populație
are acces la rețele centralizate de canalizare (983 rețele). În ce privește canalizarea,
aproximativ 51,4% din populația țării beneficiază de această facilitate, din care peste 87% se
află în zona urbană. Din Figura 11.24 și Tabelul 11.1 se observă că județul Bistrița-Năsăud se
află doar pe locul 28 din cele 42 de județe și municipiul București la gradul de acoperire a
populației cu sisteme de canalizare (44,8%), în timp ce pe primul loc în țară se află județul
Cluj cu 89,9%, urmat de capitala București cu 89%, pe ultimul loc aflându-se județul Ilfov, cu
numai 19,5%. Trebuie menționat totuși că datele actualizate la nivelul anului 2013 arată o
acoperire la 66,4% a județului cu rețele de canalizare.
Figura 11.25. Nivelul de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu gaze

269
La nivelul Uniunii Europene 27, 41% din populație locuiește în zone urbane, 35% în zone
intermediare și 23% în zone rurale. Ţările din Uniunea Europeană cu cele mai mari
concentrații de populaţie în zonele urbane sunt Malta (100% din populaţie), Olanda şi Marea
Britanie (71%) şi Belgia (68%), Luxemburg (100%). Totuși există state care au o populație
rurală mai mare decât România, precum ar fi: Irlanda (73%), Slovacia (50%), Estonia (48%) şi
Ungaria (47%). Totuși, zonele rurale din aceste țări au rezolvată problema apei și canalizării
în zona rurală mult mai bine decât România. În aceste condiții, primăriile județului Bistrița-
Năsăud trebuie să se orienteze pe proiecte majore public-privat de dezvoltare a
infrastructurii de apă și canal, dezvoltate în parteneriat de grupuri de localități, cu finanțare
privată garantată de diverse scheme de stat și cu rambursarea împrumutului pe termen
mediu-lung. Dezvoltarea zonei metropolitane în jurul municipiului Bistrița ar trebui de
asemenea luată în considerare.
Figura 11.26. Nivelul de dezvoltare a infrastructurii de comunicații
270
Din punct de vedere al alimentării cu gaze, situația este prezentată în Figura 11.25.
Alimentarea cu gaze poate constitui un avantaj atât din punctul de vedere al locuitorilor
(pentru încălzire și activități casnice) cât și din cel al agenților economici (procese
tehnologice folosind gaze naturale). Totuși, având în vedere resursele de material lemnos,
alimentarea cu gaze nu este un aspect critic precum apa și canalizarea.
Toate localitățile sunt racordate la sistemul de distribuție a energiei electrice, gradul de

acoperire fiind minim 90%. Din punctul de vedere al infrastructurii de telecomunicații,
situația este prezentată în Figura 11.26. A fost luat în calcul nivelul de acoperire al rețelei
internet, a rețelelor de telefonie și cel al televiziunii prin cablu.
Zonele cu verde în Figura 11.26 prezintă un nivel de acoperire de peste 80% pentru internet
și telefonie. Trebuie menționat faptul că rețelele mobile pot fi folosite pentru acces la
internet, iar televiziunea prin cablu poate fi substituită de sistemele de recepție prin satelit.
Cu alte cuvinte, nivelul efectiv de acoperire este posibil să fie semnificativ mai bun decât cel
reflectat de indicatorii folosiți în această analiză.
Figura 11.27. Nivelul de dezvoltare a infrastructurii rutiere
271
Din punctul de vedere al calității infrastructurii rutiere locale (nivelul de asfaltare a străzilor),
situația este prezentată în Figura 11.27. După cum se poate observa, doar aproximativ 40%
dintre localități beneficiază de o infrastructură rutieră locală adecvată. Lipsa acesteia poate
duce la un grad redus de atractivitate a localităților din perspectiva potențialilor investitori în
activități productive.
Figura 11.28. Nivelul de dezvoltare a serviciilor de sănătate
Din punct de vedere al nivelului serviciilor de sănătate, situația este prezentată în Figura
11.28. Au fost luate în calcul numărul de dispensare și cabinete medicale raportate la
numărul de locuitori, precum și farmaciile raportate în cadrul localităților. După cum se
poate observa, nivelul de acces al populației la serviciile de sănătate de bază este
satisfăcător pentru majoritatea localităților. De remarcat totuși că nu există date privind
calitatea acestor servicii. În schimb, problema majoră este accesul mai puțin facil la servicii
medicale complexe, precum ar fi serviciile de analize medicale, investigații, precum și
intervenții complexe în cadrul spitalelor. În acest sens, o oportunitate ar fi dezvoltarea tele-
272
medicinei pentru acțiuni preventive și consultații de specialitate, a serviciilor mobile de

sănătate (caravane dotate cu aparatură modernă pentru efectuarea analizelor și
investigațiilor în zonele rurale, cu un program de deservire periodică – ex. o dată la una-două
luni).
Din punct de vedere al infrastructurii educaționale, situația este prezentată în Figura 11.29.
Valorile ilustrate pe hartă se bazează pe un indicator agregat care a luat în calcul numărul de
grădinițe raportat la numărul de locuitori, numărul de școli, licee, școli profesionale și
biblioteci, precum și gradul de acoperire al acestora - așa cum a fost raportat de către
primăriile din localitățile județului.
Figura 11.29. Nivelul de dezvoltare a infrastructurii educaționale
Analizând rezultatele din Figura 11.29 se poate concluziona că infrastructura de educație

este satisfăcătoare. Totuși, momentan nu există date privind calitatea procesului de
învățământ, în special în zona rurală.
273
Din punct de vedere al infrastucturii pentru sport și cultură, situația este prezentată în Figura
11.30 și Figura 11.31. Pentru infrastructura sportivă s-au luat în calcul numărul de săli de
sport și capacitatea acestora raportată la numărul de locuitori și numărul de baze de
agrement. Pentru infrastructura pentru cultură au fost luate în calcul numărul de biblioteci și
sălile de spectacole (raportate la numărul de locuitori). Deși constatăm că există o
infrastructură acceptabilă pentru sport și cultură în zona rurală a județului, datele arată că
este subutilizată. În multe situații spațiile pentru cultură au o destinație mai puțin adecvată
(nunți, botezuri), lipsind planurile anuale de valorificare a acestor facilități cu diverse
evenimente culturale (spectacole de teatru unde să fie invitate trupe cu dorință de afirmare,
spectacole de muzică și dans etc.). Totuși zona rurală încă este deficitară în ceea ce privește
posibilitățile de valorificare a potențialului cultural, în special zonele cu potențial turistic
ridicat. În absența unor spații pentru spectacole este aproape imposibil să valorifici tradițiile
populare (dans, muzică), ca parte integrantă a serviciilor turistice.
Figura 11.30. Nivelul de dezvoltare a infrastructurii pentru cultură

274
Infrastructura sportivă descrisă prin săli de sport și baze de agrement este încă deficitară în
peste 40% dintre localitățile județului. Absența acestei baze sportive este un alt factor
demotivant pentru populația tânără de a se stabili la țară. În plus, existența unor baze
sportive ajută la consolidarea relațiilor sociale între locuitorii așezărilor, derularea unor
concursuri între localități, precum și valorificarea acestora în cadrul serviciilor turistice
locale, acolo unde este cazul.
Figura 11.31. Nivelul de dezvoltare a infrastructurii pentru sport
Figura 11.32 pune în evidență ierarhizarea localităților județului Bistrița-Năsăud din punct de
vedere al indicelui agregat al infrastructurii pentru activități economice și sociale.
Reprezentarea pe harta județului a acestui indice agregat este ilustrată în Figura 11.33. În
ceea ce privește indicele agregat al infrastructurii pentru activități economice și sociale mai
problematice grupa de localități: Târlișua, Căianu Mic și Spermezău, la fel ca și localitățile
Chiochiș, Ciceu-Mihăiești, Șanț și Leșu. Poiana Ilvei este în proximitatea orașului Sângeorz
Băi, Rebra în proximitatea Năsăudului, Mărișelu și Budacu de Joc sunt lângă Bistrița.
275
Poiana Ilvei
44
Mariselu 44
Lesu 49
Ciceu-Mihaesti 50
Sant 52
Rebra 54
Tarlisua 58
Budacu de Jos 58
Chiochis 64
Spermezeu 65
Caianu Mic 67
Tiha Bargaului 70
Negrilesti 71
Nimingea 72
Sintereag 74
Ilva Mica 77
Sieu 78
Matei 79
Prundu Bargaului 80
Rebrisoara 80
Livezile 81
Sieu-Odorhei 82
Ciceu-Giurgesti 83
Chiuza 83
Magura Ilvei 86
Telciu 87
Dumitrita 87
Sinmihaiu de Campie 87
Feldru 91
Runcu Salvei 91
Lunca Ilvei 91
Ilva Mare 92
Petru Rares 93
Branistea 93
Zagra 95
Salva 96
Parva 97
Monor 97
Sieut 97
Lechinta 99
Teaca 99
Cosbuc 101
Romuli 103
Budesti 103
Sieu Magherus 104
Maieru 104
Dumitra 104
Rodna 105
Cetate 106
Milas 106
Uriu 109
Urmenis 114
Sangeorz Bai 130
Nuseni 138
Nasaud 145
Beclean 156
Bistrita 160
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Figura 11.32. Ierarhizarea localităților din județ în raport cu indicele agregat al infrastructurii
pentru activități economice și sociale
276

Figura 11.33. Poziționarea localităților în raport cu indicele agregat al infrastructurii pentru

activități economice și sociale
În acest sens localitățile Târlișua, Căianu Mic, Spermezău, Chiochiș, Ciceu-Mihăiești, Șanț și
Leșu trebuie puse cu prioritate pe lista proiectelor de infrastructură suport pentru activitățile
economice și sociale, secondate de Mărișelu, Budacu de Jos, Rebra și Poiana Ilvei.
11.4 Analiza potențialului economic
În această secțiune se analizează județul Bistrița-Năsăud din perspectiva potențialului

economic. Hărțile de potențial au rezultat din analiza datelor obținute la nivelul fiecărei
localități din județ pe diverse aspecte urmărite în cadrul analizei. Au fost luate în calcul
numărul de unități economice din fiecare localitate și specificul acestora, numărul de ferme
și numărul de unități cu specific turistic.
277
În ceea ce privește industria, au fost analizate valorile privind unitățile industriale din fiecare
localitate (număr de unități și număr de angajați). Au fost elaborate trei hărți de potențial:
una pentru toate tipurile de unități, una pentru unitățile industriale mai puțin cele de
prelucrare (primară) a masei lemnoase și una strict privind unitățile de prelucrare primară a
masei lemnoase. Având în vedere că exploatarea primară a lemnului (vânzarea de bușteni și
cherestea) nu este o activitate sustenabilă, această a treia hartă prezintă nivelul de risc
aferent asociat localităților în care mai mult de 2% din populația totală (aproximativ 7-8% din
populația activă) este angajată în asemenea activități.
Pentru prima hartă analitică, zonele verzi reprezintă localitățile unde cel puțin 10% din
populația activă (valori aproximative) este angajată în unități locale cu profil industrial.
Figura 11.34. Nivelul de dezvoltare al industriei (toate tipurile de unități)
278
Figura 11.35. Nivelul de dezvoltare al industriei (mai puțin prelucrarea primară a lemnului)
Figura 11.35 scoate în evidență faptul că activitatea industrială este concentrată în cele patru
zone urbane ale județului, cu o distanțare clară la nivelul municipiului Bistrița. Activități cu
caracter industrial (altele decât prelucrarea primară a lemnului) se mai derulează în
localitățile limitrofe orașelor din județ.
Datele din Figura 11.35 conduc la ideea că zona rurală ar putea fi valorificată în viitor în
activități cu caracter agricol, dar și în ceea ce privește fabricarea de produse agro-alimentare
în cadrul unor micro-unități de producție. Astfel de situații se întâlnesc frecvent în zonele
rurale din țările vestice, dar și în unele comune din România, așa cum rezultă în Figura 11.36
unde sunt puse în evidență micro unități de producere a produselor din lapte, carne, fructe
și legume.
279
Figura 11.36. Exemple de produse românești fabricate în unități de producție de la sate
Legendă:  ridicat  mediu spre ridicat  mediu  nu este luat în considerare
Figura 11.37. Nivelul de dezvoltare al industriei de prelucrare primară a lemnului

280
Figura 11.37 prezintă distribuția unităților de prelucrare primară a lemnului în județul

Bistrița-Năsăud. Analizând hărțile din figurile 11.34, 11.35 și 11.37 se poate observa că
nivelul de dezvoltare al industriei la nivel de comune este extrem de redus (cu câteva
excepții punctuale). De asemenea există localități a căror activitate economică este strict
legată de prelucrarea primară a lemnului (cu o valoare adăugată extrem de redusă).
Din punctul de vedere al numărului de microferme și alte unități cu profil agricol (puncte de
prelucrare a laptelui, a pieilor, a lânii, abatoare), situația este prezentată în Figura 11.38.
 nu este luat în considerare
Figura 11.38. Nivelul de dezvoltare a unităților cu profil agricol
Se poate observa că, mai ales zonele din nordul și estul județului sunt deficitare din acest
punct de vedere, cu toate că resursele primare (efective de animale, pășuni) sunt
281
numeroase. Din punct de vedere al infrastructurii pentru turism, situația este prezentată în
Figura 11.39. Au fost luate în calcul unitățile turistice precum și capacitatea acestora
(numărul de locuri de cazare oferite).
Figura 11.39. Nivelul de dezvoltare al infrastructurii pentru turism
După cum a fost semnalat și în capitolul 7, având în vedere patrimoniul istoric și cultural
extrem de bogat, cele două parcuri naționale, tradițiile, precum și specificul cultural german,
și analizând harta de mai sus, se poate ușor concluziona că nivelul de dezvoltare a
infrastructurii pentru turism este extrem de scăzut (și mult sub media pe țară). O situație
agregată a potențialului economic la nivelul localităților din județ este ilustrată în Figura
11.40. În Figura 11.41 aceeași situație se prezintă distribuită pe harta județului. Se observă
că muncipiul Bistrița este pe departe polul principal de dezvoltare al județului, urmat de
celelalte zone urbane și localitățile limitrofe.
282
Ciceu Giurgesti
20
Salva 20
Petru Rares 20
Parva 20
Spermezeu 20
Tarlisua 20
Urmenis 20
Zagra 20
Livezile 30
Uriu 30
Dumitrita 30
Chiuza 30
Sieu Odorhei 30
Negrilesti 32
Rebra 32
Runcu Salvei 32
Ciceu Mihaesti 32
Ilva Mica 32
Feldru 39
Caianu Mic 39
Poiana Ilvei 39
Branistea 42
Chiochis 42
Cosbuc 42
Ilva Mare 42
Mariselu 44
Rebrisoara 44
Dumitra 44
Budesti 52
Magura Ilvei 52
Sieu 54
Sieut 54
Lesu 54
Nuseni 59
Nimingea 59
Matei 59
Teaca 62
Cetate 62
Budacu de Jos 62
Lechinta 64
Maieru 64
Sintereag 64
Monor 69
Sieu Magherus 69
Romuli 69
Rodna 69
Telciu 71
Prundu Bargaului 74
Lunca Ilvei 74
Sant 76
Milas 84
Tiha Bargaului 84
Beclean 89
Nasaud 98
Sangeorz Bai 108
Bistrita 121
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Figura 11.40. Ierarhizarea localităților din județ în raport cu indicele agregat al potențialului
economic
283

Figura 11.41. Poziționarea localităților în raport cu indicele agregat al potențialului economic
Datele din Figura 11.41 arată o concentrare a activităților economice în orașele județului.
Faptul că unele dintre localitățile limitrofe orașelor județului sunt poziționate mai jos în
raport cu acest indice agregat se datorează faptului că populația din aceste localități preferă
să se angajeze la agenții economici din orașe. Oricum, aceste localități pot deveni în viitor
elemente de dezvoltare în cadrul zonelor metropolitane sau ai polilor de dezvoltare, în
special în jurul orașelor Bistrița, Năsăud și Sângeorz Băi. Condiția este aceea de a reuși
atragerea de investiții directe și o diversificare specializată a activităților economice din
aceste zone de dezvoltare.
Mai critică este situația localităților din vestul județului (Târlișua, Salva, Runcu Salvei, Zagra,
Spermezeu, Ciceu Giurgești, Ciceu Mihăești, Negrilești), precum și a unor localități din sudul
județului (Urmeniș, Sînmihaiu de Câmpie, Silivașul de Câmpie).
284
11.5 Analiza potențialului de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud din perspectiva

teritoriului
Planificarea teritorială sustenabilă și consolidată presupune relaționarea următoarelor

demersuri:
 Conceptele de dezvoltare care iau în considerare direcții strategice, zone funcționale,
probleme și oportunități, vulnerabilități și riscuri
 Coeziunea și competitivitatea economică, socială și a teritoriului
 Strategiile, planurile spațiale, planul de implementare, resursele pentru implementare,
managementul și controlul implementării.
Principalele aspecte ale potențialului teritorial sunt cele privind:

 Catalizarea dezvoltării de oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive
 Dezvoltarea endogenă, diversitatea şi performanţa spaţiilor rurale
 Parteneriatele urban- rural
 Dezvoltarea policentrică
 Accesibilitatea sustenabilă a teritoriului
 Echiparea teritoriului și asigurarea calității vieții comunităților
 Asigurarea mediului adecvat pentru răspândirea inovaţiilor şi a cunoştinţelor
 Protejarea și valorizarea sustenabilă a naturii
 Gestionarea responsabilă a resurselor de apă
 Gestionarea creativă a peisajelor culturale
 Gestionarea creativă a patrimoniului cultural
 Gestionarea responsabilă a riscurilor
Dezvoltarea inteligentă, sustenabilă și incluzivă a teritoriului are loc nemijlocit prin

contribuțiile specifice și integrate ale actorilor publici, sectorului de afaceri și comunităților
locale și presupune integrarea unei suite de abordări:
 Abordarea inter-instituţională care necesită implicarea instituţiilor responsabile şi
abilitate, semnificative pentru dezvoltarea strategică a judeţului
 Abordarea intersectorială care implică în procesul de consultare reprezentanţi ai
sectorului public, de afaceri, organizațiilor comunității
 Abordarea teritorială - care se referă la dezvoltarea integrată a cadrului natural,
antropizat și social economic, la dezvoltarea strategică pe termen mediu şi lung a
judeţului, relaționând nivelurile relevante de dezvoltare: european, național, regional,
local
Figura 11.42. Raporturile dintre mediul natural, mediul antropizat și cel social-economic
285
Potențialul de asigurare a coeziunii teritoriului prin structurarea rețelei policentrice
Rețeaua de poli urbani și rurali este prezentată în Figura 11.43.
Legendă:  potențial ridicat  potențial mediu  potențial scăzut
Figura 11.43. Potențialul de constituire a rețelei de poli urbani și rurali
Harta de mai sus reflectă potențialul structurării rețelei policentrice de localități la nivelul
teritorial al județului. În jurul celor trei orașe și al municipiului Bistrița relațiile cu localitățile
rurale s-au intensificat în diverse domenii: locuire, locuri de muncă/navetism, alimentarea cu
produse agricole, turism, activități economice, accesul la servicii de interes public etc.
Astfel, se poate lua în considerare potențialul structurării instituționalizate a cooperării

urban-rural în cazul municipiului Bistrița și al orașelor Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi. De
asemenea, ar trebui luată în considerare zona Teaca-Galații Bistriței care, potrivit
potențialului de dezvoltare și nivelului de accesibilitate fizică, ar trebui să polarizeze
teritoriul rural în care se situează. Potrivit celor de mai sus, sunt de luat în considerare
următorii factori:
 Prin natura planificării dezvoltării rețelei de localități, înainte și după anul 1989, aceasta a
beneficiat de a abordare structurată. Potrivit potențialului teritorial, localitățile au fost
286
sprijinite în asumarea unor roluri într-o ierarhie teritorială de funcționare, echiparea cu

infrastructuri de acces, infrastructuri tehnice de utilități și servicii, dotări etc.;
 Conceptul de dezvoltare policentrică merge în principiu pe aceleași idei, accentuând
asupra aspectelor legate de sustenabilitate, riscuri, dezvoltare regională, roluri în cadrul
regiunii, accesibilitate;
 Autoritățile publice susțin dezvoltarea prin proiecte publice privind accesibilitatea fizică,
echiparea tehnică și dotările legate de serviciile publice;
 Sectorul de afaceri are o mare importanță în condițiile economiei de piață, în
valorificarea capitalului teritorial,a sigurarea productivității, a locurilor de muncă, în
catalizarea diversificării și extinderii dotărilor și echipamentelor publice, potrivit
obiectivelor de competitivitate;
 Localitățile urbane influențează teritoriul înconjurător și, împreună cu localitățile rurale
vecine, generează un câmp de relații care trebuie instituționalizat, în beneficiul ambelor
categorii de jucători – orașele și localitățile rurale – și al județului;
 Rolul comunităților în dezvoltarea rețelei de localități a devenit crucial: deciziile legate de
inițierea afacerilor, de stabilizare și valorificare a potențialului local, de asociere pentru
dezvoltare economică, de animare a localităților prin regenerare culturală constituie tot
atâtea argumente în acest sens.
Configurarea grupurilor de acțiune locală (GAL-uri)
Grupurile de Acţiune Locală sunt entităţi ce reprezintă parteneriate public – private,

constituite din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu
rural omogen, care vor trebui să îndeplinească o serie de cerinţe privind componenţa,
teritoriul acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea
teritoriului.
Submăsura 431.1 a Planului Național de Dezvoltare Rurală sprijină construcţia de

parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locală şi pregătirea planului
de dezvoltare locală în vederea participării la selecţie a Grupurilor de Acţiune Locală (GAL). În
județul Bistrița-Năsăud s-au constituit patru Grupuri de Acţiune Locală:
 GAL Federația pentru Dezvoltarea Zonei Rurale Bârgău-Călimani;
 GAL Ținutul Haiducilor;
 GAL Țara Năsăudului;
 GAL Lider Bistrița-Năsăud.
Potrivit situației reflectate de harta de mai jos:

 Sunt acoperite zonele montane, atractive din cauza potențialului turistic, a rezervației și
monumentelor naturale, a peisajului și posibilităților de practicare a sporturilor etc.;
 În relație cu peisajul politic în porfil teritorial, se remarcă faptul că diferența de opinii
politice poate conduce la trunchierea unor abordări asociative benefice entru
comunitățile locale și sănătatea teritoriului (Comuna Livezile produce o falie în teritoriul
GAL Bârgău-Călimani);
 Din perspectiva organizării intercomunale adezvoltării, este descoperit sudul rural-agricol
al județului. În corelare cu aspectele de potențial economic, precum și cu cele de
gestionare a riscurilor o asemenea asociere ar putea rezolva aceste probleme. Nu în
ultimul rând, având în vedere accesul la infrastructurile rutiere și feroviare pe relația cu
județele Cluj, Sălaj, Mureș (incluzând relația cu aeroporturile), această zonă merită
abordată sub aspect asociativ.
287
Legenda:  GAL Federația pentru Dezvoltarea Zonei Rurale Bârgău-Călimani

 GAL Ținutul Haiducilor  GAL Țara Năsăudului  GAL Lider Bistrița-Năsăud
Figura 11.44. Influența teritorială a Grupurilor de Acțiune Locală
Riscuri în profil teritorial
Teritoriul județului Bistrița-Năsăud a fost evaluat sub aspectul zonificării următoarelor

categorii de riscuri naturale:
 Riscuri de alunecări de terenuri;
 Riscuri de inundații;
 Riscuri la avalanșe și incendii;
 Riscuri la fenomene meteorologice periculoase (înzăpezire și furtuni).
GAL-urile constituite vor trebui să își includă pe listele de proiecte intervenții de prevenire și
gestionare a acestor riscuri. Pentru comunitățile din sud, acest risc poate constitui unul din
motivele viitoarei asocieri. Riscul la inundații are două componente: inundații cauzate de ploi
pe durata nefriguroasă a anului și inundații potențate de zăpoarele de gheață în perioadele
de dezgheț. În categoria fenomenelor meteorologice periculoase sunt incluse înzăpezirile și
furtunile puternice.
288
Riscuri legate de alunecări de teren se Riscuri de alunecări de terenuri

manifestă pe teritoriul comunelor:
Telciu, Târlișua, Coșbuc, Runcu Salvei,
Spermezeu, Căianu Mic, Branistea,
Parva, Rebra, Feldru, rebrișoara,
Măgura Ilvei, Leșu, Prundu Bărgaului,
Ilva Mare, Ciochiș, Galații Bistriței,
Budești, Teaca, Dumitrița.
Figura 11.45. Distribuția teritorială a riscurilor de

alunecări de terenuri
Sunt expuse la risc de inundații Riscuri de inundații

favorizate de zăpoarele de gheață
comunele: Ciceu-Giurgești, Petru
Rareș, Nimigea, Salva, Rebrișoare,
Feldru, Ilva Mică, Măgura ilvei, Ilva
Mare. Inundațiile cauzate de ploi
afectează localitățile: Târlișua,
Spermezeu, Dumbrăvița, Căianu Mic,
Telciu, Coșbuc, Salva, Ilva Mică, Leșu,
Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare,
Uriu, Beclean, Șintereag, Șieu Odorhei,
Șieu Măgheruș, Bistrița, Livezile,
Josenii Bârgăului, Bistrița Bârgăului,
Mărișelu, Șieu, Galații Bistriței,
Ciochiș.
Salva, Ilva Mică, Măgura Ilvei și Ilva

Mare au dublă expunere la riscul de
inundații.
Legenda:  Inundații și zăpoare de gheață  Inundații

 Zăpoare de gheață

inundații
289
Comunele Rodna, Maieru, Sângeorz, Riscuri la avalanșe și incendii

Rebrișoara, Lunca Ilvei sunt expuse la
riscul de avalanșe și necesită măsuri
pentru siguranța localnicilor și
turiștilor.
La riscul de incendii în masă sunt

expuse comunele cu zestre forestieră
și relief montan: Căianu Mic, Târlișua,
Romuli, Telciu, Parva, Maieru,
Sângeorz, Rodna, Șanț, Feldru, Tiha
Bârgăului, Lunca Ilvei, Bistrița
Bârgăului.
Comunele Rodna, Maieru, Sângeorz,

Lunca Ilvei sunt expuse ambelor
categorii de riscuri.
Legenda:  Avalanșe și incendii  Incendii Avalanșe

avalanșe și incendii
Comunele pe teritoriul cărora au loc Riscuri la fenomene meteorologice periculoase

frecvent fenomene de înzăpezire sunt:
Tiha Bârgăului, Bistrița Bârgăului,
Maieru, Rodna, Șanț
Furtuni puternice au loc cu o frecvență

de luat în considerare pe teritoriul
comunelor Ilvele, Sângeorz, Dumitra,
Beclean, precum și în comunele din
zona de câmpie din sudul județului.
Legenda:  Furtuni  Înzăpeziri
Figura 11.48. Distribuția teritorială a riscurilor privind

fenomenele meteorologice periculoase
290
Fundamentarea planificării pentru dezvoltare
Legenda:  Niciun document de planificare actualizat  Un document din trei

 Două documente din trei  PUG, Strategie, Plan acțiune
Figura 11.49. Disponibilitatea planurilor locale actualizate de dezvoltare:

PUG, Strategie, Plan de Acțiune
În vederea planificării dezvoltării teritoriului județului Bistrița-Năsăud sunt necesare

următoarele categorii de documente de planificare:
 Planuri de amenajare a teritoriului;
 Strategii de dezvoltare, inclusiv politici, programe;
 Planuri de implementare prin proiecte prioritare;
 Planuri multianuale de investiții, pe baza proiecțiilor bugetare pe programe.
Din documentele menționate de mai sus, au fost luate în considerare primele trei categorii,
având în vedere faptul că ultima este obligatoriu de actualizat anual. Chiar dacă, în pofida
acestei prevederi, ele nu sunt întocmite întotdeauna riguros, există totuși elemente pe care
se bazează managementul financiar al dezvoltării locale.
291
Scările teritoriale la care sunt necesare aceste documente se referă atât la nivelul local, nivel
de la care sunt furnizate informațiile privind problemele, ambițiile locale și potențialul de
dezvoltare, cât și la nivele de mai mare anvergură care asigură liniile directoare ale
dezvoltării în funcție de amenințările și oportunitățile aferente acestora. Astfel, trebuie
explorate următoarele niveluri teritoriale:
 Nivelul local;
 Nivelu județean;
 Nivelul regional;
 Nivelul național;
 Alte niveluri teritoriale unde sunt prevăzute dezvoltări care implică Județul Bistrița-
Năsăud.
Situația disponibilității documentațiilor de planificare enumerate anterior este prezentată în

harta de pe pagina alăturată. Astfel, luând în considerare disponibilitatea PUG-ului,
Strategiei de dezvoltare și Planului de Implementare/ Acțiune actualizate, se evidențiază
următoarea situație:
 Dețin PUG actualizat, strategia de dezvoltare și Planul de Implementare următoarele
unități administrativ-teritoriale: municipiul Bistrița, orașul Năsăud, comunele Rodna,
Parva, Chiuza, Zagra, Sânmihaiu de Câmpie;
 Sunt disponibile două documente de planificare din cele trei luate în considerare pentru
13 comune;
 Dețin câte un singur tip de plan de dezvoltare orașul Sângeorz-Băi și un număr de 27 de
comune;
 Nu dețin documente actualizate de planificare orașul Beclean și un număr de 13 comune.
Aferent nivelului regional, nu s-a elaborat încă Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii
Nord-Vest. La nivel județean, sunt necesare:
 Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal al Județului Bistrița-Năsăud;
 Planurile de Amenajare a Teritoriului Zonal privind zonele:
o intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din comune şi oraşe;
o protejate, economice, logistice, clustere etc;
o ținuturile și țările tradiționale;
o interjudeţene, care conţin părţi din judeţe sau judeţe întregi;
o regionale, care sunt compuse din mai multe judeţe.
 Strategiile aferente acestor planuri, politicile sectoriale, programele;
 Planurile de Implementare aferente;
 Planurile multianuale de investiții.
La nivel național sunt disponibile până în prezent:

 PATN are în prezent elaborate şapte secţiuni care au devenit legi: căi de comunicaţie,
ape, zone protejate, reţeaua de localităţi, zone de risc natural, turism, dezvoltare rurală
şi încă este în curs de aprobare secțiunea privind educația;
 Strategia de dezvoltare teritorială România 2030 este în curs de elaborare;
 A fost inclusă dimensiunea teritorială în toate programele de finanțare privind coeziunea.
La scara Uniunii Europene, pe lângă cunoscutele documente strategice, politici și programe,

trebuie menționată o suită de proiecte care propulsează Județul Bistrița-Năsăud pe un alt
nivel alt potențialului de dezvoltare. Aceste documente și proiecte sunt:
292
 Programul INTERREG IV C privind schimburi de experiență și cunoștințe, precum și

transferul de bune practici identificate;
 Documentul Comun de Planificare Spațială a Statelor din Grupul Vișegrad 4+2 (poli de
creștere, poli urbani, zone urban-rurale, zone economice, clustere economice,
infrastructuri și noduri/hub-uri de transport etc);
 Programele de valorificare a rețelelor de patrimoniu natural și patrimoniu cultural;
 Accesarea de rețele internaționale importante pentru profilul județului (orașe istorice
mici, dezvoltare rurală sustenabilă. împăduriri etc) și pentru aspirațiile pe termen mediu
și lung (ex: aderarea la Enterprise Europe Network – rețea de informare și transfer
privind tehnologia și inovarea);
 Promovarea relației spre est-vest, pentru o bună conectare spre Europa Centrală și
zonele prospere aferente.
Decizia politică privind domeniile dezvoltării județului Bistrița-Năsăud
În dezvoltarea inteligentă, sustenabilă și incluzivă a județului Bistrița-Năsăud, un rol crucial îl

are decizia politică.
Legenda:  PSD  PDL  PNL  UDMR
Figura 11.50. Structura teritorială a categoriilor de orientări politice

293
Pe baza programului politic, a competenței, realizărilor și imaginii personale și, pe de altă

parte, a nevoilor și ambițiilor de dezvoltare ale comunităților locale, din patru în patru ani,
reprezentanții partidelor politice sunt desemnați prin alegeri democratice să conducă
destinele localităților, ale județului. Dacă la nivelul unităților administrativ-teritoriale,
negociera politică pe durata mandatului are loc între primar și consiliu local, la nivelul
județului peisajul politic devine mult mai animat și, uneori poate face dificilă luarea unor
decizii privind dezvoltarea sustenabilă a teritoriului.
Imaginea de pe pagina următoare reflectă peisajul partinic la nivelul autorităților locale ale
județului. Pot fi identificate zone coezive, cu majoritate politică de o anumită categorie, care
au generat asocieri cum sunt GAL-urile existente. GAL-ul Bârgău-Călimani constituie o
excepție pozitivă, iar zona din sudul județului pare destul de eterogenă pentru a reuși o
asociere, din perspectivă politică. Un aspect important al dezvoltării sustenabile îl constituie
necesitatea configurării polului de dezvoltare urban-rural în jurul municipiului Bistrița (zona
metropolitană). Desigur că nu întotdeauna rațiunile legate de natura partinică primează; o
suită importantă de argumente contează din ce în ce mai mult în ecuația dezvoltării:
 Așteptările din ce în ce mai concrete ale comunităților locale;
 Maturizarea electoratului;
 Nevoia partidelor de a avea rezultate concrete pe durata mandatului;
 Faptul că primarul a devenit mai curând un manager decât un reprezentant politic;
 Oportunitățile de finanțare care se adresează asocierilor și proiectelor de mare
anvergură;
 Experiența anterioară, cazurile de succes etc.
Dezvoltare inteligentă, sustenabilă și incluzivă în profil teritorial
Dezvoltare inteligentă, sustenabilă și incluzivă în profil teritorial devine o prioritate deoarece

în această direcție se orientează strategia Uniunii Europene „Europa 2020”. Cu alte cuvinte,
capacitatea de accesare a fondurilor europene impune punerii în practică a unei strategii de
dezvoltare inteligentă, sustenabilă și incluzivă în profil teritorial. UE a stabilit obiective
ambiţioase care trebuie atinse până în 2020 în cinci domenii principale:
Ocuparea forţei de muncă – populaţia între 20 şi 64 de ani trebuie să fie angajată în
proporţie de 75 %;
Inovaţia – 3 % din PIB-ul UE trebuie investit în cercetare şi dezvoltare;
Schimbările climatice – trebuie atinse valorile ţintă „20/20/20” pentru climat/energie
(inclusiv o creştere la 30% a reducerii emisiilor dacă este posibil);
Educaţia – cota celor care părăsesc şcoala de timpuriu trebuie să fie sub 10 % şi cel puţin 40
% din populaţia între 30 şi 34 de ani trebuie să fi absolvit studii de învăţământ terţiar sau
studii echivalente;
Sărăcia – reducerea sărăciei prin obiectivul de a scoate cel puţin 20 de milioane de persoane
din sărăcie şi excludere.
Politica de coeziune oferă cadrul investiţional şi sistemul de aplicare de care este nevoie
pentru realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020. Fondul European de Dezvoltare
Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune reprezintă, cumulat, peste o treime
din bugetul total al UE. Comisia Europeană colaborează cu autorităţile de management din
ţările şi regiunile UE pentru a asigura investirea eficace a acestor resurse, în vederea
susţinerii creşterii inteligente, durabile şi incluzive. Finanţarea din partea UE oferă sprijin
pentru: dezvoltarea de noi tehnologii; cercetare de vârf; acces la internet de mare viteză;
294
infrastructură inteligentă pentru transporturi şi energie; eficienţa energetică şi sursele de

energie regenerabile; dezvoltarea afacerilor; abilităţi şi formare.
Legenda:
Trasee rutier-feroviare majore
Trasee rutiere
Trasee feroviare
Spre aeroporturi din teritoriu
Potențiale zone de parteneriat urban-rural
Potențiale zone pentru configurarea de poli rurali
Grupuri de Acțiune Locală
Zone potențiale pentru configurare/ extindere de parteneriate teritoriale
Figura 11.51. Chorema principalilor vectori teritoriali

295
Vectori teritoriali tematici sunt:

 Dezvoltarea coezivă și sustenabilă a teritoriului județului Bistrița-Năsăud;
 Dezvoltare teritorială inteligentă, competitivă, pentru un nou rol teritorial;
 Dezvoltarea incluzivă a comunităților județului.
Coordonarea cu direcțiile prioritare ale proiectelor de anvergură superioară pentru

accesarea oportunităților, rezolvarea problemelor și abordarea obiectivelor strategice ale
Județului Bistrița-Năsăud este prezentată în Tabelul 11.2.
Tabelul 11.2. Coordonarea cu direcțiile prioritare ale proiectelor de anvergură superioară

Strategii, planuri, proiecte Domeniile de interes pentru județul Bistrița-Năsăud
de anvergură (raportarea la orientările 20107-2013, respectiv 2014-2020)
extrateritorială
Dezvoltarea coezivă și sustenabilă a teritoriului
 Dezvoltarea rețelei policentrice, coeziune teritorială
 Managementul periferalității
 Transport intermodal
 Transport durabil
Strategia Dunării  Mobilitate integrată
 Parteneriate urban-rural
 Protejarea și valorizarea sustenabilă a patrimoniului
cultural
 Protejarea și valorizarea sustenabilă a patrimoniului
natural
 Managementul riscurilor naturale și tehnologice
Strategia Euroregiunii  Managementul schimbărilor climatice
Carpatice
 Noi roluri pentru localități și regiuni
 Baze de date teritoriale
 Sistem de fundamentare tehnică a deciziei politice
Competitivitatea teritorială, dezvoltarea teritorială

inteligentă
 Dezvoltare economică, clustere economice
Strategia de Dezvoltare
 Turism sustenabil
Durabilă a Bazinului
Hidrografic Tisa  Turism diversificat (balnear, montan, de aventură,
elitar, cultural etc)
 Diversificarea economiei locale
 Dezvoltare rurală inteligentă
 Agenda digitală
Dezvoltarea incluzivă a comunităților

Strategia Zonei Visegrad  Comunități sustenabile
4+2  Întinerirea comunităților
 Îmbătrânire activă
 Economie socială și competitivitate
 Interculturalitate, inteconfesionlism
296
11.6 Agregarea hărților de potențial și definirea zonelor de intervenție personalizată

pentru dezvoltarea inteligentă, sustenabilă și incluzivă a județului Bistrița-Năsăud
Figura 11.52 pune în evidență rezultatele finale, obținute prin agregarea ponderată a
criteriilor sectoriale de analiză. Se observă 6 categorii de localități, de la categoria 1 (Bistrița),
până la categoria 6 (Ciceu-Mihăești). Categoria reprezintă agregarea tuturor aspectelor
referitoare la potențialul populației, resurse, infrastructură suport, potențial economic,
inclusiv aspecte care țin de calitatea vieții. Astfel, Bistrița poate fi considerată singura
localitate de categoria 1 din județ. Localitățile de categoria 2 sunt orașele Sângeorz Băi,
Beclean și Năsăud. Localitățile de categoria 3 sunt Șieu Măgheruș, Dumitra, Ilva Mare,
Nușeni, Rodna, Romuli, Feldru, Galații Bistriței, Lunca Ilvei, Maieru, Chiuza.
Legendă:  categoria 1  categoria 2  categoria 3

 categoria 4  categoria 5  categoria 6
Figura 11.52. Poziționarea localităților în raport cu indicele agregat global care integrează
potențialul referitor la populație, resurse, infrastructură, calitatea vieții și economie
297
Ciceu Mihaesti
36
Spermezeu 43
Tarlisua 44
Poiana Ilvei 44
Rebra 47
Mariselu 47
Lesu 47
Ciceu Giurgesti 48
Chiochis 48
Negrilesti 49
Budacu de Jos 51
Petru Rares 53
Runcu Salvei 53
Caianu Mic 54
Urmenis 54
Sieu Odorhei 54
Salva 55
Livezile 57
Budesti 57
Cosbuc 58
Sant 58
Tiha Bargaului 58
Rebrisoara 59
Sintereag 59
Matei 59
Zagra 59
Ilva Mica 61
Magura Ilvei 62
Nimingea 63
Silivasul de Campie 63
Sieu 63
Uriu 63
Teaca 64
Parva 64
Branistea 65
Prundu Bargaului 66
Dumitrita 66
Cetate 66
Monor 67
Lechinta 67
Milas 68
Telciu 69
Sieut 70
Chiuza 72
Maieru 73
Lunca Ilvei 74
Feldru 74
Romuli 74
Rodna 75
Nuseni 77
Ilva Mare 77
Dumitra 78
Sieu Magherus 80
Nasaud 93
Beclean 99
Sangeorz Bai 102
Bistrita 121
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Figura 11.53. Ierarhizarea localităților din județ în raport cu indicele agregat global care
consideră resursa umană și materială, infrastructura, calitatea vieții, economia
298
a. b.
c. d.
e. f.
Figura 11.54. Variante posibile de abordare integrată a strategiei inteligente de dezvoltare

299
Localitățile de categoria 4 sunt Șieuț, Telciu, Milaș, Lechința, Monor, Cetate, Dumitrița,
Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Bistrița Bârgăului, Braniștea, Pârva, Teaca, Uriu, Șieu,
Silivașul de Câmpie, Nimingea, Măgura Ilvei, Ilva Mică.
Localitățile de categoria 5 sunt Zagra, Matei, Miceștii de Câmpie, Șintereag, Rebrișoara, Tiha
Bârgăului, Șanț, Coșbuc, Budești, Livezile, Salva, Sînmihaiu de Câmpie, Șieu Odorhei,
Urmeniș, Căianu Mic, Runcu Salvei, Petru Rareș, Budacu de Jos.
Localitățile de categoria 6 sunt Negrilești, Chiochiș, Ciceu Giurgești, Leșu, Mărișelu, Rebra,
Poiana Ilvei, Târlișua, Spermezău, Ciceu Mihăiești.
Figura 11.53 pune în evidență și valorile indicelui global de ierarhizare a localităților județului
Bistrița-Năsăud. În funcție de specificul localităților pot fi gândite diverse strategii de
abordare integrată a dezvoltării județului. Câteva variante de abordare integrată a strategiei
inteligente de dezvoltare a județului prin ccoagularea coerentă a localităților în cadrul unor
zone de dezvoltare sunt prezentate în Figura 11.54.
Figura 11.55. Varianta adoptată pentru abordarea integrată a strategiei inteligente de

dezvoltare în cazul județului Bistrița-Năsăud
300
Principiul de coagulare al localităților a ținut cont de proximitatea geografică, similitudinile

ce caracterizează localitățile, distanțele dintre localități în vederea asigurării unei
conectivități și comunicări fezabile între membrii echipelor care urmează a fi implicate în
dezvoltarea și implementarea proiectelor integrate, dar și de tipul de strategie de dezvoltare
care poate fi conturată în raport cu specificitățile locale. Proiecte integrate se referă la
proiecte de anvergură, care includ într-o formă corelată mai multe sub-proiecte. Un proiect
integrat poate include sub-proiecte suport de dezvoltare a resursei umane, sub-proiecte de
dezvoltare a infrastructurii de bază (apă, canalizare, drumuri, electrificare, gaz) și a celei de
specifice (educație, cultură, sport), sub-proiecte de dezvoltare a sectorului productiv
(industrie, turism, agricultură, servicii), sub-proiecte legate de mediu și managementul
riscului, alte sub-proiecte suport. În urma procesului de consultare publică, s-a optat pentru
coagularea localităților în sub-zone de dezvoltare orientate pe proiecte integrate, apropiate
de versiunea f din Figura 11.54, în condițiile în care localitățile din sud, sud-est intenționează
să se constituie în două GAL-uri, iar conducerea municipiului Bistrița nu vede oportună
dezvoltarea unor proiecte integrate cu localitățile limitrofe în următorii 7 ani. Grupurile de
localități pentru care ar fi utilă abordarea dezvoltării pe principiul specializării inteligente
sunt prezentate în Figura 11.55.
301
CAPITOLUL 12
12.1 Expunere de motive
Analiza multisectorială a scos în evidență particularitățile județului Bistrița-Năsăud,

evidețiind o serie de elemente de diferențiere în plan economic, turistic, cultural, al
resurselor naturale și umane cu potențial adecvat pentru crearea și consolidarea unui
avantaj competitiv în plan regional, național și internațional, dar și o serie de deficiențe, în
special în ceea ce privește structura populației, demografia, infrastructura de bază etc.
care trebuie minimizate sau eliminate într-un mod inteligent pentru a diminua barierele din
calea asigurării avantajului competitiv.
Momentan, județul are o poziție periferică față de coridoarele de transport pan-europene,

iar densitatea drumurilor este mult sub media europeană. Drumurile comunale sunt
degradate și cu soluții tehnice depășite accentuând gradul de izolare a multor zone rurale ale
județului. Infrastructura de acces la zonele industriale nu este conectată la terminale
intermodale, iar căile de acces la multe zone cu potențial turistic montan care se află într-o
stare avansată de uzură. În centrul și nord-estul județului nu există infrastructură de
“străpungere” pentru a scurta timpul de acces de la o zonă turistică la altă zonă turistică.
Lipsa unei rețele adecvate de transport feroviar creează presiune pe transportul rutier.
Transportul public este slab dezvoltat.
Se constată disparități semnificative între diverse zone ale județului din perspectiva
contribuției la dezvoltarea economică, inițiativei antreprenoriale și asigurării și ocupării
locurilor de muncă. Producția industrială caută încă să fie competitivă pe piață prin costuri
mai reduse și eforturi susținute în creșterea productivității de utilizare a intrărilor, prin
furnizarea de servicii relativ ieftine, și prin exploatarea primară a resurselor naturale ale
județului. Un procent semnificativ al populației județului este angrenată în activități agricole
de subzistență. Există un grad redus de industrializare a agriculturii, iar producția agricolă
este valorificată în forma sa primară. Județul dispune de un potențial natural și cultural cu
elemente de unicitate la nivel mondial care este încă neexploatat într-o formulă integrată și
sistematică. Turismul tematic, cultural și agro-turismul nu este valorizat suficient. Investițiile
directe în capacități de producție, în special în zona rurală, este sub nivelul satisfăcător.
Nu există suficientă resursă umană calificată într-o serie de domenii suport cheie pentru
asigurarea unei creșteri economice sustenabile, precum ar fi inovarea și co-inovarea
(inovarea bazată pe integrarea de tehnologii existente), managementul proiectelor din
fonduri europene, cercetarea-dezvoltarea în sectoare emergente. Aceeași problemă există
și în ceea ce privește resursa umană bine calificată în diverse meserii din sectorul industrial și
agricol. Reconversia profesională în lipsa oportunităților locale de ocupare este o altă
problemă identificată în județ. Creșterea șomajului se vede mai mult în rândul categoriilor
sociale cu pregătire medie și primară, fără o calificare adecvată într-o meserie.
Pe termen mediu și lung există riscul degenerării calității apei, solului și aerului.
Despăduririle în județ se fac mult prea agresiv, cu efecte asupra microclimatului și direct
asupra agriculturii și productivității producției agricole. Dincolo de acest aspect,
302
despăduririle făcute fără responsabilitate, din lăcomie, din dorința de câșting relativ facil și
rapid, fără riscuri financiare, generează probleme majore la nivel de ecosistem, fapt ce se
reflectă în inundații, schimbarea cursurilor apelor, amenințarea faunei și florei etc. Sistemele
integrate de management a deșeurilor industriale, agricole, zootehnice, menajere sunt încă
la „început de drum”. Contaminarea cu ape uzate orășenești și industriale deversate direct în
emisari este o altă problemă identificată în cadrul județului. Cantitățile de poluanți din apele
uzate depășesc uneori limitele maxime admise prin actele de reglementare. Insuficiența
sistemelor de colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere, a gunoiului vegetal,
animal și menajer în zona rurală devine o problemă din ce în ce mai mare pentru mediul
înconjurător. Potențialul de a dezvolta un mediu înconjurător sănătos, curat și plăcut privirii
este grav afectat, diminuând dramatic șansele județului de a dezvolta eco-agricultura,
turismul și eco-turismul.
Infrastructura tehnică de transport și utilități trebuie dezvoltată, nuanțată și calibrată la

perspectivele pe termen mediu și lung, în respectul unei animări sustenabile a teritoriului.
Turismul nu necesită neapărat infrastructură de transport de anvergură ci mai curând
adaptată specificului, nevoilor de dezvoltare și, uneori, nevoilor de protejare a teritoriului
(ex: zone naturale valoroase, peisaje, păduri, ansambluri cu valoare istorică etc.).
Serviciile (educația, cultura, asistența socială, telecomunicațiile, mediul, cultele, serviciile

publice aferente infrastructurii tehnice etc.) trebuie dezvoltate, diversificate și aliniate la
potențialul populației și, de asemenea, la exigențele nivelului țintit de strategie, privind
atractivitatea zonei în general pentru forța de muncă, investitori, turiști, vizitatori. Educația,
cultura, serviciile medicale și de sănătate publică etc. trebuie racordate la obiectivele
strategiei.
Există un potențial turistic uriaș în județ însă lipsesc soluțiile de valorificare. Capacitățile de
cazare sunt reduse în zona rurală cu potențial turistic, la fel ca și calificarea resursei umane.
Lanțul valorii în acest sector este ineficace și cu o productivitate redusă. Gradul de ocupare a
unităților de cazare din județul Bistrița-Năsăud este mult sub media pe țară, și – mai mult –
turiștii străini atrași sunt semnificativ mai puțini decât media pe țară. Punctele de acces
pentru drumeții în cele două parcuri naționale sunt foarte greu accesibile folosind
transportul public. Deșeurile aruncate în ariile naturale, poluarea cursurilor de apă (în special
datorită gaterelor), balastierele, microhidrocentralele (care distrug ecosistemul în special la
amplasarea pe albiile superioare), activitățile de off-road (distrugerea solului, în special în
zona înaltă), braconajul și – cel mai important – defrișările afectează masiv capacitatea de
valorificare economică prin turism a potențialului natural al județului.
Județul Bistrița-Năsăud posedă un patrimoniu istoric și cultural bogat, cu numeroase

elemente de diferențiere, care poate contribui major atât la dezvoltarea culturală a
județului cât și la dezvoltarea turismului. Județul Bistrița-Năsăud este remarcabil de bogat
în resurse materiale, de la terenuri valoroase economic și turistic, până la resursele naturale,
de la localitățile bine organizate care trebuie să asigure o calitate ridicată a vieții până la
cadrul natural înconjurător care contribuie semnificativ la valoarea spațiului urban și rural.
Din păcate însă, rezultatele – în special pe componenta de turism – indică faptul că tot acest
patrimoniu nu este exploatat adecvat. Rețeaua siturilor, ansamblurilor și monumentelor cu
valoare de patrimoniu ar trebui completată și integrată cu elementele de factură memorială,
culturală imaterială în beneficiul asigurării valorii adăugate. În ceea ce privește infrastructura
303
sportivă a județului, cu toate că în ultimii ani se poate observa o îmbogățire a bazei

materiale, aceasta este semnificativ mai mică decât în anul 2001.
În ceea ce privește dezvoltarea în plan teritorial, nu există încă un plan de amenajare a
teritoriului zonal al județului Bistrița-Năsăud, inclusiv la nivelul zonelor funcționale ale
județului. La nivel de guvernanță nu există implementate soluții informatice care să facă
posibilă corelarea pe orizontală și verticală a diverselor categorii de planuri, politici și
proiecte. Colaborarea urban-rural și rural-rural în rezolvarea problemelor comune, în
valorificarea potențialului, mobilizarea și atragerea de resurse și atingerea obiectivelor
comune de dezvoltare reprezintă o altă provocare. Este necesară alinierea planurilor și
identificarea și asumarea problemelor comune și intereselor comune în devzoltarea pe
termen mediu și lung, precum și contribuțiile la afirmarea unui rol nou al județului la nivel
regional. Structurile teritoriale valoroase și tradiționale (Lăpuș, Năsăud) necesită
revitalizarea rolurilor; structurile necesare asigurării coeziunii și competitivității teritoriului
(sistem urban, colaborare cu periurbanul, GAL-urile, ADI-urile, clustere economice etc)
necesită organizare și definirea atribuțiilor (și proiectelor aferente) în dezvoltarea județului.
Piețele de desfacere pentru produsele și serviciile locale trebuie definite în vederea
identificării direcțiilor majore de contribuție la competitivitatea regională și în final la
calitatea vieții cetățenilor.
Localitățile urbane și rurale trebuie să își identifice, asume și exercite cu responsabilitate

noi roluri în alianțe teritoriale și pe domenii relevante pentru potențialul județului, care să
asigure în mod sustenabil coeziunea și competitivitatea județului, precum și contribuțiile
esențiale la nivel regional și național, pentru configurarea unei poziții importante la aceste
niveluri.
Cooperarea orizontală (intersectorială) și guvernarea pe mai multe nivele (vericală) devin o

necesitate. Cooperarea pe orizontală privește articularea între domenii și/sau sectoare
relevante de activitate în vederea abordării integrate a rezolvării aspectelor critice și a
valorificării sustenabile a potențialului multidimensional al județului, prin intervenții și
măsuri coordonate, resurse combinate, care să asigure maximizarea impactului intervențiilor
și investițiilor (ex. o investiție în infrastructura de transport poate promova pe piață o zonă
cu potențial economic, poate scoate din izolare comunități, poate relaționa regiuni, poate
rezolva probleme de mediu, poate asigura accesul la servicii cruciale pentru dezvoltare etc.).
Cooperarea pe orizontală poate fi între instituții din cadrul aceluiași sector (ex. public –
utilități, infrastructură, protecția mediului), din sectoare diverse (public și privat) și la nivel
teritorial: urban-rural, rural-rural (în cadrul asociațiilor de tip sistem urban, GAL, ADI etc.).
Guvernarea pe mai multe nivele asigură coordonarea strategiilor, planurilor de dezvoltare și
intervențiilor și investițiilor la scară teritorială mai largă: județ, regiune, pentru domeniile de
interes comun (probleme, obiective de dezvoltare), cu respectarea autonomiei locale.
Guverarea pe mai multe nivele presupune existența unei baze comune de date, actualizabile
anual, și a unor programe care să asigure sistemul de indicatori relevanți pentru dezvoltare,
precum și a unui sistem de utilizare a acestora în fundamentarea tehnică a deciziilor privind
dezvoltarea.
Dar, cel mai importat aspect dintre toate, este animarea comunităților pentru valorificarea
capitalului teritorial al județului Bistrița-Năsăud. Reconstruirea încrederii în viitorul zonei
pentru a-i reține pe cei tineri și a-i încuraja să se stabilizeze și să dezvolte familii numeroase,
reținerea forței de muncă, recunoașterea și antrenarea celor vârtnici în procesul de
regenerare a valorilor tradiționale constituie baza dezvoltării întregului teritoriu. Tradițiile,
304
cultura, valorile autohtone, potențialul de dezvoltare al zonei constituie substanța autentică

a dezvoltării pe care comunitatea o poate mobiliza pentru a-și atinge scopurile utilizând tot
instrumentarul aflat la dispoziția sectoarelor de activitate: alinierea planurilor strategice,
sectoriale, spațiale, configurarea de rețele și clustere pe domeniile relevante, configurarea
de asociații pe domenii și zone de interes etc. Voluntariatul, filantropia, mecenatul și
responsabilitatea socială constituie exerciții care trebuie regenerate și transpuse în contextul
actual și utilizate ca instrumente puternice de coagulare și animare a comunităților. În
centrul atenției comunităților trebuie să stea valorile autohtone (tradiții, patrimoniu, istorie,
cultură) care să sprijine procesul de asumare și de reconstruire a autenticității locale/
județene (estetică, materiale, comportamente, port, spațiu rural și urban etc.) și cele legate
de prezervarea cadrului natural (păduri, peisaje, nivel scăzut de poluare, valorificare prin
creșterea valorii etc.).
În contextul provocărilor mai sus menționate, trebuie gândită o viziune de dezvoltare a

judeţului pe un interval de timp bine definit. Viziunea are ca scop principal focalizarea
resurselor existente şi potenţiale pentru definirea şi accentuarea diferenţierii județului în
competiția acestuia cu alte județe din regiune și din țără, diminuarea sau eliminarea
problemelor actuale, precum și valorificarea economică a elementelor unicat ale județului
pentru asigurarea unui avantaj competitiv sustenabil în raport cu alte zone. Competiția cu
alte zone trebuie să se facă pe strategie, pe competențe distinctive, pe atitudine, pe
creativitate, pe diversificare, inclusiv pe cooperare în domenii de nișă care aduc valoare
adăugată pentru toți partenerii.
12.2 Viziunea 2025
Până în anul 2025, județul Bistrița-Năsăud își va configura cadrul dezvoltării durabile printr-o
economie inteligentă, diversificată și specializată, prin poziția diferențiată pe baza valorizării
inteligente a tradițiilor și valorilor autentice, printro conectivitate consolidată cu teritoriul.
Declarația de viziune la orizontul de timp 2025 poate fi formulată astfel: Județul Bistrița-
Năsăud este competitiv prin comunitățile sale inteligente, unicitatea culturală și natura de basm.
Din analiza situaţiei prezente a judeţului Bistriţa-Năsăud din punct de vedere social şi
economic, precum şi în baza consultării actorilor sociali reprezentativi a rezultat următoarea
formulare extinsă a viziunii judeţului:
Prin abordarea integrată și personalizată pe zone de dezvoltare (specializare inteligentă),

prin transformarea în avantaj competitiv a potențialului industrial dar și agricol, prin
reindustrializare specializată diversificat, prin valorificarea mai inteligentă a resurselor
naturale, culturale și istorice din județ care au caracter de unicat pe plan național și
internațional, prin motivarea și dezvoltarea coerentă a resursei umane existente și atragerea
de resursă umană înalt calificată, pe calificare și recalificare eficace, prin punerea unui
accent permanent la nivelul administrației publice, agenților economici din industrie,
agricultură și turism pe creativitate și inovare, pe comunicare și colaborare, prin
clusterizarea și diversificarea inteligentă a sectorului industrial și agricol specific județului,
inclusiv pe furnizarea de produse proprietare sofisticate – cu valoare adăugată ridicată și cu
caracteristici unicat -, prin aplicarea fermă a unui întreg cadru de măsuri și mecanisme de
incluziune socială, de protejare a mediului înconjurător, inclusiv prin orientarea adecvată a
activităților sociale și economice din județ, prin încurajarea co-opetiției (competiției pe
305
elemente de diferențiere și colaborării pe proiecte de interes larg) între administrațiile

publice locale, până în anul 2025 județul Bistrița-Năsăud trebuie să se reflecte în
următoarele direcții și repere de progres:
I. Dezvoltare economică inteligentă prin specializare diversificată

 creșterea cu minimum 20% a cifrei de afaceri a județului raportată la numărul de
locuitori, actualizată la anul 2013;
 cel puțin 10 agenți economici mari din județ, cu capital majoritar românesc, să dezvolte
produse proprietare inovative, sofisticate și cu valoare adăugată ridicată;
 reducerea cu minimum 30% a populației implicată în agricultura de subzistență și
asigurarea unor oportunități de ocupare decente pentru această categorie de populație;
 peste 80% din populația cu vârsta între 20 și 64 de ani să fie ocupată;
 câștigul salarial mediu al populației să fie cel puțin la nivelul mediei naționale;
 valoarea producției industriale să aibă un ritm mediu anual de creștere de minimum
10%;
 creșterea productivității medii în agricultură cu minimum 50% față de anul 2013;
 productivitatea forței de muncă să fie peste media la nivel național;
 în județ există clustere economice funcționale, în special pe ramurile specifice economiei
judeţului (industria electrotehnică; industria alimentară; industria lemnului; turismul)
capabile să dezvolte în cadrul unor alianțe strategice produse de nișă, cu inteligență
încorporată în acestea;
 cifra de afaceri din industrie să aibă un ritm mediu anual de creştere de 8-10%;
 creşterea productivităţii medii în agricultură cu minim 100% faţă de anul 2013.
II. Dezvoltare durabilă

 orientarea semnificativă a industriei de prelucrare a lemnului pe producția de mobilă sau
alte produse din lemn cu valoare adăugată ridicată, iar rata de exploatare a fondului
forestier să fie cu minimum 40% mai redusă decât în anul 2013;
 să fie asigurat managementul integrat al deșeurilor pentru minimum 80% din nevoia
județului;
 gradul de poluare al apelor județului să fie cu minimum 30% mai redus decât media la
nivel național;
 spațiile verzi din zona urbană să atingă nivelul minim de 30 mp/cap de locuitor;
 minimum 30% din rețeaua de canalizare în zona rurală este rezolvată față de anul 2013;
 protejarea reală a parcurilor naționale și a rezervațiilor naturale, concretizată în
eliminarea defrișărilor ilegale, a braconajului, a tuturor construcțiilor ilegale, interzicerea
vânătorii, a traseelor de off-road și inclusiv a locașlor de cult în aceste locuri;
 refacerea mediului natural degradat (în special forestier – integrat: floră, faună) și
creșterea acestuia cu minimum 5% față de anul 2013;
 numărul unităților alternative de energie alternativă (eoliană, solară) să crească cu minim
50% față de situația actuală;
 scăderea cu 30% a ratei migrației tinerilor în căutarea de oportunități mai bune de viață
față de anul 2013;
 scăderea raportului de asistați/activi cu 20% față de anul 2013;
 susţinerea dezvoltării municipiului Bistriţa, reşedinţa judeţului, pentru a deveni un centru
urban cu minim 100000 locuitori;
 toate localităţile rurale ale judeţului să aibă reţea de canalizare;
306
 refacerea mediului natural degradat (în special forestier – integrat, flora, fauna) şi
creşterea suprafeţelor împădurite cu minim 20% faţă de anul 2013.
III. Diferențiere prin valorizarea inteligentă a tradițiilor și valorilor autentice

 potențialul istoric și cultural al județului este valorificat 100% în activități turistice
generatoare de venituri pe tot parcursul anului;
 creșterea cifrei de afaceri în turism de minimum 3 ori în raport cu nivelul anului 2013,
inclusiv cu valorificarea patrimoniului cultural și istoric (în special cel săsesc pentru
turiștii din spațiul german), a cadrului natural și a tradițiilor prin creșterea numărului de
vizitatori străini la minimum 25% din totalul turiștilor.
IV. Conectivitate sporită

 să nu mai existe drumuri județene de pământ și peste 60% din drumurile județene
pietruite să fie asfaltate;
 peste 50% din drumurile comunale de pământ să fie pietruite sau asfaltate;
 reabilitarea şi fiabilizarea reţelei feroviare existente (relativ extinse) în judeţ, în condiţiile
în care procesul de modernizare a gării Bistriţa este în derulare. Asigurarea în minimum
10 ani a unor legături intra şi interregionale eficiente cu “centrele de interes (Cluj –
pentru acces aeroport: în max. 1 oră, Bucureşti – capitala)”. Realizarea unui racord
feroviar la Sărăţel (max. 2 km cale ferată şi un pod) pentru ca trenurile pe ruta Cluj sau
Baia Mare → Dej → Sărăţel → Deda → Braşov să treacă prin Bistriţa;
 reabilitarea şi fiabilizarea căilor rutiere naţionale şi judeţene intra şi interregionale către
judeţele limitrofe: Mureş, Maramureş şi Suceava, astfel: Bistriţa – Năsăud – Salva-Săcel
(MM); Beclean- Salva –Săcel (MM); Năsăud – Sângeorz-Băi – Rodna – Cârlibaba (SV); Ilva
Mică – Lunca Ilvei – Dorna Candrenilor (SV); Bistriţa – Monor – Vătava – Deda (MS); Uriu
– Târlişua – Suciu de Sus (MM);
 să fie cel puțin începute lucrările de străpungere pentru asigurarea legăturilor rutiere
între nordul și sudul județului, prin zona montană;
 asigurarea unui punct rapid de legătură aeriană cu municipiul Bistrița prin realizarea unui
aeroport pentru aeronave de mici dimensiuni de tip charter;
 realizarea centurii Livezile - Slatinita Tarpiu - Blajenii de Jos;
 preluarea traficului greu pe relația Vatra Dornei - Reghin sau Reghin - Năsăud prin
legarea capetelor șoselei Monariu-Jelna la DN 17;
 alinierea la strategia digitală europeană, cu accent pe conectivitate la Internet în bandă
largă, inclusiv în zona rurală, precum și o bună conectivitate wireless în spațiile publice.
Elementele de progres mai sus menționate sunt reprezentative, nu exhaustive. Acestea

reprezintă o perspectivă a conducerii județului asupra direcțiilor minime de evoluție a
județului Bistrița-Năsăud și asupra ceea ce conducerea consideră că reprezintă parametrii
cheie pentru dezvoltarea sustenabilă a județului. Conducerea județului consideră că
focalizarea resurselor pe acești vectori de progres poate crea cadrul adecvat de cooperare
între părțile interesate pentru fortificarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a
județului.
Avantajul competitiv creat va trebui să conducă la o dimensiune superioară a stabilităţii

sociale şi politice în judeţ, a calităţii vieţii – în special în zona rurală (tradusă în creșterea
puterii de cumpărare, a calității serviciilor medicale, a reducerii a indicelui prețului de
consum, a indicelui de poluare și a migrației populației în străinătate).
307
Pentru a atinge țintele mai sus menționate se va adopta o strategie de specializare

inteligentă, bazată pe consolidarea și diversificarea sectoarelor puternic integrate în
economia județului, pe aplicarea proiectelor integrate multi-sectoriale inter- și trans-
localități, personalizate pe nevoile specifice zonelor, pe valorificarea mai bună a elementelor
unicat ale județului. Strategiile personalizate vor urmări eliminarea unor factori negativi
majori prin soluții necovenționale, diminuarea altor factori negativi, valorificarea mai bună a
punctelor tari și crearea unor avantaje pentru diferențiere.
În direcția susținerii dezvoltării economice inteligente pot fi luate în considerare idei

novatoare precum:
 Completarea într-un proiect viitor a strategiei, politicilor, programelor și proiectelor cu o
bază integrată de date teritoriale, indicatori ai dezvoltării inteligente, sustenabile și
incluzive, precum și a sistemului de fundamentare tehnică și asistare a procesului de
luare a deciziilor structurale și nestructurale privind dezvoltarea;
 Dezvoltarea sistemelor TIC pentru susținerea structurilor de tip cluster;
 Crearea unui centru de cercetare interdisciplinară pentru susținerea structurilor de tip
cluster;
 Asigurarea de soluții TIC pentru sistemele de ferme și întreprinderi agricole;
 Dezvoltarea sistemelor TIC pentru turism, managementul și valorizarea extensivă a
patrimoniului;
 Programe TIC de instruire pentru seniori în afaceri;
 Susținerea școlii de antreprenoriat de la CCI BN: ex. 100 tineri și 100 seniori instruiți și
asistați în formularea de planuri de afaceri și marketing;
 Înființarea și operaționalizarea „Consiliului de Competitivitate și Inovare al Județului
Bistrița-Năsăud”;
 Formalizarea structurii operative a strategiei județului: ex. „Bistrița-Năsăud 2020”;
 Fundamentarea a minimum 5 clustere și a planurilor de dezvoltare ale acestora, precum
și a pachetelor integrate de investiții;
 Derularea a minimum 5 programe de asistare a configurării clusterelor economice
(instruire, consultanță, analiză, strategie, plan de acțiune, pachete de proiecte prioritare,
management, marketing);
 Crearea unei reţele judeţene de colectare / valorificare cu ramificaţii locale pentru
produsele agricole specifice. Pentru aceste activităţi economice, antrepozitele frigorifice
şi capacităţile de semiindustrializare şi industrializare prin conservare pot fi create în
Parcul industrial proiectat în Bistriţa. Exemple posibile sunt:
 pentru fructe: Năsăud, Şieu, Teaca, Braniştea, Lechinţa, Ciceu Mihăieşti,
Josenii Bârgăului ş.a.
 pentru legume (inclusiv cartofi): Bistriţa, Beclean, Şintereag, Nimigea de Jos,
ş.a.
 pentru cereale: Beclean, Reteag, Lechinţa, ş.a.
 pentru fructe de pădure şi ciuperci: Dimitriţa, Prundu Bârgăului, Zagra,
Maieru, Măgura Ilvei, ş.a.
 pentru miere de albine: Bistriţa, Sângeorz Băi, ş.a.
 Asigurarea valorificării superioare a deşeurilor lemnoase rezultate din prelucrarea
primară a lemnului (rumeguş) prin brichetare sau peletizare. Proiectarea şi realizarea
unor structuri de producţie în localităţile cu specific de exploatare şi prelucrare primară
a lemnului.
 Etc.
308
În direcția susținerii unui turism responsabil în relație cu natura pot fi luate în considerare
idei novatoare precum:
 Înființarea „Școlii de Turism” care să asigure educația pe toate nivelele necesare,
colaborarea cu entitățile relevante (ANTREC și alte asociații, birouri județene, asociații
sportive, formații culturale, meșteșugari etc.), să susțină dezvoltarea strategiei sectoriale
pe turism, planul de implementare aferent și să contribuie la managementul acestuia;
 Înființarea unui „Centru Județean pentru Turism de Aventură și Sporturi Extreme”;
 Dezvoltarea a minimum 5 rețele integrate de obiective turistice culturale și naturale,
sisteme de educare și antreprenoriat, intervenții de voluntariat;
 Dezvoltarea școlii pentru „Managementul Patrimoniului Cultural și Natural”: ex.
minimum 10 programe concrete pentru valorificarea integrată a capitalului cultural și
natural prin afaceri;
 Derularea proiectelor de dezvoltare a competențelor în domeniul inovării și creativității
în turism pentru a crea premize favorabile pentru crearea de servicii turistice novatoare,
sofisticate;
 Etc.
În direcția responsabilizării și susținerii noii generații pentru realizarea viitorului județului pot
fi luate în considerare idei novatoare precum:
 Dezvoltarea proiectelor de voluntariat: ex. minimum 10 inițiative de voluntariat cu
desfășurare permanentă privind animarea teritoriului (cultură, natură, sport, economie,
turism, antreprenoriat, tineret, seniori etc.);
 Activarea unui ONG care să promoveze sloganul “tineret pentru dezvoltare inteligentă”;
 Activarea unui ONG care să promoveze sloganul “tineret pentru creștere sustenabilă”;
 Aplicarea unui pachet de minimum 50 măsuri concrete pentru reținerea tinerilor și
creșterea familiilor;
 Asigurarea unui pachet de minimum 50 de apartamente pentru tineri în regim de chirie
avantajoasă pentru reținerea forței de muncă inteligente;
 Asigurarea a minimum 20 dotări orientate pe servicii privind nevoile tinerilor din mediul
urban și cel rural;
 Etc.
În direcția susținerii dezvoltării durabile pot fi luate în considerare idei novatoare precum:
 Elaborarea PATJ Bistrița-Năsăud;
 Configurarea asocierilor (structurilor coezive) aferente zonelor cu probleme și obiective
de dezvoltare comune (GAL-uri, sisteme urban-rural etc.);
 Elaborarea PAT, strategii aferente, planuri de implementare, pachete de investiții și
planuri de măsuri nestructurale aferente;
 Fundamentarea programelor bugetare multianuale;
 Etc.
În direcția diversificării abilităților resursei umane și adaptării la cerințele de pe piața forței

de muncă pot fi luate în considerare idei novatoare precum:
 Program de catalizare și diversificare a IMM-urilor potrivit configurării clusterelor
economice: ex. minimum 100 IMM-uri;
 Program de diversificare a IMM-urilor în servicii de turism: ex. minimum 80 IMM-uri;
309
 Valorificarea economică a multiculturalității și interconfesionalismului: ex. minimum 50

de locuri noi de muncă;
 Înființarea „Școlii de Arte și Meșteșuguri” pentru regenerarea artelor și meșteșugurilor
tradiționale, inclusiv minimum 15 inserții anuale pe piața forței de muncă;
 Susținerea a minimum 12 spin-off-uri pe lângă extensia UTC-N la Bistrița;
 Înființarea „Școlii Seniorilor” în care minimum 50 seniori să fie asistați pentru lansarea de
afaceri inovative;
 Etc.
În direcția reducerii ratei sărăciei pot fi luate în considerare idei novatoare precum:
 Dezvoltarea a minimum 5 întreprinderi sociale în zonele sărace;
 Dezvoltarea a minimum 5 inserții economice (formare, atragere investiție și asigurare
facilități, angajare);
 Acordarea a minimum 50 burse pentru tineri din zonele rurale sărace pentru urmarea
liceului/școlii tehnice, urmată de asistență pentru inserție pe piața muncii;
 Acordarea a minimum 20 burse pentru tineri din zonele rurale sărace pentru urmarea
facultății și asistență pentru inserție pe piața muncii;
 Asistență tehnică gratuită și instruire antreprenorială pentru persoane defavorizate;
 Dezvoltarea unui program de „coaching” pentru minimum 80 afaceri mici în mediul rural
sărac;
 Activarea a câte un ONG/zonă săracă, condus de lideri locali care să gestioneze
mobilizarea resurselor pe piața muncii, identificarea de soluții de muncă la domiciliu,
identificarea talentelor, antreprenorilor, asistarea și inserția etc.;
 Activarea a minimum 5 grupuri de suport în zonele sărace și îmbătrânite pentru
rezolvarea unor probleme specifice: boli cronice, consiliere psihologică, activități
comune;
 Mobilizarea grupurilor de asistați (L 416) în proiecte în interesul comunităților și pe piața
muncii;
 Etc.
Programele cu finanțare din fonduri europene precum: Orizont 2020, Politica de coeziune
2014-2020, COSME 2014-2020, Noua PAC 2014-2020, Acordul Cadru de Parteneriat și
strategiile orizontale și sectoriale, etc. reprezintă surse potențiale de finanțare a proiectelor
din cadrul strategiei.
310
CAPITOLUL 13
Analizele SWOT din secțiunile care urmează s-au realizat în raport cu capacitatea județului
Bistrița-Năsăud de a atinge viziunea propusă pentru anul 2020. În acest sens se utilizează un
set de indicatori de evaluare a decalajului. Indicatorul R descrie pe o scară de la 1 la 10
impactul fiecărei caracteristici în raport cu viziunea propusă, iar indicatorul g reflectă
ponderea locală a caracteristicii. Indicatorii CP și CV ne dau măsura nivelului de inovare care
trebuie luat în considerare pentru a atinge viziunea în raport cu aria de analiză considerată.
Cu cât CP și CV sunt mai îndepărtați de 0 cu atât cerințele de inovare sunt mai ridicate. CP
definește gradul de risc pe termen scurt, iar CV gradul de risc pe termen mediu-lung.
13.1 Analiza SWOT pe infrastructură și utilități
Tabelul 13.1. Analiza SWOT pe infrastructura de transport

Grupa: Infrastructura de transport și utilități
Vectorul de analiză: Infrastructura de transport
Aria de Caracteristicile semnalate R g Media CP = CV =

analiză ponderilor IW/IS IT/IO
Puncte tari 1. E58 și câteva drumuri județene și comunale 10 0,5

modernizate recent 8 0,2
2. Număr mare de străzi modernizate în orașele IS=4,50
și municipiul din județ
3. In zona de sud-vest a județului rețeaua de 8 0,05
drumuri este relativ bine dimensionată
4. Drumul de legătură cu Moldova prin Pasul 10 0,25
Tihuța reabilitat şi modernizat recent
Puncte slabe 1. Densitatea de drumuri este mult sub media 8 0,15

europeană
2. Mari disparități de dezvoltare și modernizare 9 0,1
a drumurilor județene în diverse zone ale
județului
3. Nu există acces rutier prin zona montană care 10 0,2
să facă legătura rapidă între nordul și sudul
județului
4. Existența drumurilor județene de pământ 4 0,05 CP= CV=
5. Existența drumurilor comunale de pământ 3 0,05 1,61 0,86
6. Lipsa şoselelor ocolitoare pentru oraşele şi 4 0,05
municipiul din judeţ ceea ce generează un
trafic rutier intens în oraşe
7. O parte din drumurile comunale, cele care 4 0,01 IW=7,24
asigură legătura între comune și orașe sunt
degradate și cu soluții tehnice depășite
nepermițând un acces facil spre aceste zone
8. Infrastructuri de acces la zonele cu potențial 7 0,05
turistic ale regiunii slab dezvoltate, iar cele
existente se află într-o stare de uzură
avansată
9. Drumurile de acces la zonele industriale, în 7 0,05
unele cazuri, nu susțin dezvoltarea în
continuare a industriei, fiind degradate
10. Nu există la nivelul județului terminale 9 0,1
intermodale care să favorizeze transportul
intermodal și dezvoltarea în continuare a
311
industriei
11. În județ nu exista râuri cu potențial navigabil 2 0,01
12. În Municipiul Bistrița nu există aeroport 8 0,03
13. Realizarea în mică măsură a lucrărilor de 4 0,02
întreținere a infrastructurii feroviare și
nemodernizarea materialului rulant a alterat
în mod semnificativ calitatea transportului
feroviar
14. Accesibilitate redusă a mijloacelor de 4 0,1
transport în zonele de atracție turistică rurală
15. Spații insuficiente de parcare în zonele 5 0,01
centrale şi periferice ale municipiului Bistrița
16. Lipsa traseelor alternative pentru vehicule cu 10 0,02
tracţiune animală, vehicule agricole şi biciclişti
Oportunități 1. Existența programelor de finanțare europene 10 0,5

pentru dezvoltarea terminalelor și a
transportului intermodal
2. Posibilități de cofinanțare din resurse 8 0,2
IO=9,00
guvernamentale pentru dezvoltarea
infrastructurii de transport
3. Dezvoltarea de proiecte de infrastructură în 8 0,3
parteneriat public-privat
Amenințări, 1. Creșterea în continuare a traficului rutier la 5 0,15

Constrângeri nivelul județului și mai ales la nivelul
aglomerărilor urbane
2. Inexistența mecanismelor prin care să se 9 0,35
atragă resursele de cofinanțare în vederea
susținerii programelor europene de
infrastructură
3. Pierderea unor potenţiali investitori strategici 5 0,1
din cauza lipsei unei infrastructuri de
transport dezvoltate
4. Lipsa unei experiențe suficiente în abordarea 10 0,1
IT=7,70
unor sisteme de transport urban inteligent
5. Calificarea insuficientă a angajaților din 7 0,1
primăriile comunale pentru a scrie şi gestiona
proiecte de infrastructură finanțate din
fonduri structurale
6. Infrastructura feroviară sub-dezvoltată şi ne- 8 0,2
modernizată la standarde europene afectează
atât siguranța, cât și calitatea (timpi de
deplasare mari) creând presiuni pe
infrastructura rutieră și afectând negativ
mobilitatea în cadrul regiunii
Tabelul 13.2. Analiza SWOT pe transportul public

Vectorul de analiză: Transport public

Puncte tari 1. Existența operatorilor privați care realizează 9 0,4

transportul în comun la nivelul municipiului
Bistrița
CP= CV=
2. Încercarea de fluidizare a traficului pe anumite 10 0,6 IS=9,60
artere printr-o bună semnalizare și prin 0,79 0,96
realizarea mai multor sensuri giratorii la nivelul
municipiului Bistrița
312
Puncte slabe 1. Utilizarea insuficientă a transportului în comun 7 0,3

în municipiul Bistrița
2. Mijloace de transport în comun învechite și 7 0,1
neadaptate cerințelor de transport verde
3. Rute sau modalități de transport insuficiente în 6 0,2
IW=7,60
zona municipiului Bistrița, cu timpi de
deplasare ridicați
4. Existenţa unui număr redus de piste de 9 0,4
bicicletă marcate în orașele și în municipiul din
județ
Oportunități 1. Accesarea fondurilor europene pentru 10 0,25

modernizarea şi lărgirea parcului de vehicule
destinate transportului în comun
2. Educarea populației în vederea acceptării 10 0,25
principiilor deplasării ecologice, favorizând
deplasarea cu mijloace de transport în comun,
IO=10,00
promovând autobuzele electrice, mersul pe
bicicleta
3. Accesarea de fonduri europene pentru a 10 0,25
construi piste pentru biciclete în zonele urbane
4. Concesionarea serviciilor de transport public
către mediul privat 10 0,25
Amenințări, 1. Creșterea în continuare a numărului de 10 0,6

Constrângeri autoturisme, cu accent pe zonele urbane IT=9,60
2. Creșterea traficului rutier în zonele urbane 9 0,4
Tabelul 13.3. Analiza SWOT pe utilități

Vectorul de analiză: Utilități

Puncte tari 1. Peste 97% dintre gospodarii sunt racordate la 10 0,3

rețeaua de energie electrică
2. Mare parte dintre gospodării sunt racordate la 9 0,1
rețeaua de apă
3. Acces bun la rețelele de telefonie mobilă şi la 10 0,2 IS=9,90
internet
4. Existența unui „Master plan” la nivelul 10 0,4
județului care prevede extinderea rețelelor de
apă/cana și realizarea de stații de epurare
Puncte slabe 1. Rețelele de canalizare la nivelul gospodăriilor 10 0,2 CP= CV=

insuficiente 0,90 0,85
2. Sisteme insuficiente de epurare a apelor 10 0,4
gospodărești la nivelul comunelor
3. Eficienta economică în filtrarea/epurarea apei 8 0,2
potabile este de numai 75%, iar randamentul
IW=8,90
este de 70% în Bistrița și 45% în alte localități
4. Lucrările de retehnologizare a infrastructurii 7 0,1
de furnizare a apei potabile relativ rămase în
urmă
5. Nivelul de racordare la rețeaua de gaz, acolo 6 0,1
unde există aceste reţele, nu este de 100%
313
Oportunități 1. Existența fondurilor europene pentru 10 0,33

modernizarea și dezvoltarea rețelei de apă şi
canalizare
2. Existența cadrului legislativ care să faciliteze 10 0,33
dezvoltarea rețelelor de utilități în zonele
IO=10,00
județului
3. Dezvoltarea de programe de instruire a 10 0,34
populaţiei cu privire la beneficiile utilizării
sistemelor de furnizare a utilităţilor (apă/
canal/electricitate/gaze naturale)
Amenințări, 1. Poluarea râurilor cu ape reziduale şi ape 10 0,3

Constrângeri menajere în zona rurală
2. Depășiri ale indicatorilor de mediu pe anumite 8 0,2
componente ale apelor uzate
3. Degradarea rețelelor existente de 7 0,2
IT=8,50
apă/canal/energie/gaz
4. Populaţia rurală, cu nivel de trai scăzut, nu 10 0,3
poate suporta costurile necesare branşării la
sistemul de alimentare cu apă şi la canalizare;
costurile utilităţilor sunt prohibite pentru ei
13.2 Analiza SWOT pe mediu și abordări în contextul schimbărilor climatice
Tabelul 13.4. Analiza SWOT pe factori de mediu

Grupa: Mediu și abordări în contextul schimbărilor climatice
Vectorul de analiză: Factorii de mediu (aer, apă, sol)

Puncte tari 1. Resursa de apa din râuri, pâraie şi lacuri asigură 10 0,2
acoperirea în procent de 100% a consumului de
apă a populației județului
2. Apa din râurile de pe întreg cuprinsul județului 10 0,2
este calitativ şi cantitativ la un nivel acceptabil
3. Derularea de acțiuni de conștientizare şi 4 0,2
programe ecologice la nivelul județului
4. Întocmirea planurilor de reconstrucție a 9 0,05
siturilor degradate şi redarea lor în circuit
IS=7,85
5. Elaborarea hărților de risc (inundații, alunecări 10 0,05
teren) la nivel regional și județean
6. Monitorizarea stării de sănătate a populației în 10 0,1
raport cu factorii de mediu
7. Firmele din zonă conștientizează importanța 6 0,05
aspectelor de mediu CP= CV=
8. Apariția fermelor ecologice 2 0,05 1,13 0,93
9. Deschiderea autorităților locale față de 7 0,1
problemele de mediu ale județului
Puncte slabe 1. Educația populației deficitară în ceea ce 10 0,15

privește dezvoltarea durabilă a comunităților
2. Existența siturilor contaminate şi a situri 6 0,1
industriale abandonate
3. Consum ridicat de combustibili fosili şi lemnos 3 0,01
4. Număr redus al filtrelor la sistemele de emisie 7 0,1 IW=8,80
industriale (marea şi mica industrie)
5. Lipsa centurilor de ocolire a oraselor 9 0,05
6. Spații verzi insuficiente la nivelul zonelor 10 0,3
urbane
7. Existența solurilor acidifiate, sărăturate 8 0,05
314
8. Utilizarea pesticidelor în agricultură fără un 8 0,03

control adecvat
9. Lipsa unor studii la nivel local sau regional care 8 0,02
să evidențieze impactul aspectelor de mediu
asupra sănătății comunității
10. Poluarea apelor din județ care se realizează 10 0,04
prin contaminarea cu ape uzate orășenești și
industriale deversate direct în emisari
11. Restrângerea arealului forestier cu efecte în 10 0,05
lanț asupra tuturor componentelor mediului
12. Poluarea apelor de suprafata si subterane ca 10 0,05
urmare a interventiei umane in perimetrele
miniere aflate in conservare
13. Impact negativ al sectorului balastiere asupra 8 0,05
mediului inconjurator
Oportunități 1. Elaborarea unor studii de fezabilitate pentru 5 0,1

exploatarea resurselor
2. Reabilitarea siturilor industriale abandonate 9 0,2
pentru depoluarea zonelor accesând fonduri
externe
3. Accesarea de fonduri europene pentru 9 0,3
reabilitarea zonelor miniere sau a
întreprinderilor închise care pot fi redate
circuitului economic
4. Colaborare internă şi externă pe probleme de 6 0,05
mediu
IO=7,89
5. Existența unui cadru favorabil introducerii 8 0,1
surselor de energie alternativă (solare, eoliene)
6. Dezvoltarea de proiecte de mediu în 6 0,1
parteneriat public-privat
7. Posibilitatea accesării de fonduri pentru 7 0,03
investiții în realizarea de perdele de protecție
pentru diminuarea pulberilor din atmosferă
8. Dezvoltarea agriculturii ecologice 4 0,02
9. Crearea de unități medicale în spațiul montan 9 0,1
pentru tratarea diverselor afecțiuni ale
aparatului respirator
Amenințări, 1. Râul Salauta prezintă pericolul inundațiilor 3 0,05

Constrângeri 2. Râuri cu probleme în perioada de secetă în 9 0,1
zona localităților: Lechința, Sînmihaiu de
Câmpie, Budești, Miceștii de Câmpie, Silivașu
de Câmpie, Urmeniș, Teaca – debitul scade în
perioadele de secetă până la secare, generând
probleme legate de furnizarea apei potabile
3. Utilizarea substanțelor organice volatile în 4 0,05
industrie
4. Costuri ridicate pentru implementarea 5 0,2
programelor de mediu și/sau modernizarea
echipamentelor industriale
5. Posibilitatea exploatării gazelor de șist 4 0,01 IT=7,30
6. Urbanizarea accentuată și extinderea 9 0,25
intravilanului fără un plan bine stabilit
7. Capacitate redusă în a cofinanța proiecte de 7 0,01
mediu
8. Suport social foarte slab cu privire la colectarea 9 0,1
selectivă a deșeurilor
9. Presiune crescândă antropică asupra ariilor 8 0,05
protejate din județ
10. Slaba capacitate administrativă a autorităților 6 0,05
pentru managementul ariilor protejate
11. Dezinteresul autorităților, agenților economici, 8 0,05
societății civile cu privire la aspectele de mediu
315
12. Investiții şi preocupări slabe în direcția 9 0,05

producției ecologice (utilizarea tehnologiilor
curate)
13. Număr relativ redus de agenți economici care 8 0,03
au preocupări legate de introducerea
standardului ISO 14000 în probleme de
management de mediu
Tabelul 13.5. Analiza SWOT pe managementul deșeurilor

Vectorul de analiză: Managementul deșeurilor

Puncte tari 1. Promovarea de acțiuni de conștientizare în 8 0,4

rândul comunității rurale si urbane cu privire la
managementul deșeurilor
2. Închiderea tuturor rampele de gunoi din 10 0,4
mediul rural prin proiectul de sistem integrat IS=8,50
3. Tendința de specializare a operatorilor 9 0,1
economici pe tipuri de deșeuri
4. Deschiderea autorităților locale față de 8 0,1
problemele de mediu ale județului
Puncte slabe 1. Număr redus al sistemelor de colectare, 10 0,2

transport şi epurare a apelor uzate menajere,
în localitățile rurale
2. Existența rampelor neamenajate şi 10 0,2
neorganizate de deșeuri menajere, precum şi
cele rezultate din activitățile zootehnice
3. Grupurile sociale din gospodăriile individuale, 10 0,15
în majoritatea cazurilor, sunt construite
impropriu în apropierea fântânilor sau a
surselor de apă, nefiind protejate prin
betonarea pereților
4. Probleme legate de gestionarea nămolului din 8 0,05 CP= CV=
stațiile de epurare 1,12 1,02
5. Poluare prin depozitarea dejecțiilor/ deșeurilor 9 0,01
în locuri neamenajate
6. Poluarea prin depozitarea animalelor decedate 10 0,01
în locuri neamenajate IW=9,53
7. Strategiile de prevenire a poluării și de 8 0,05
management a deșeurilor sunt realizate la nivel
empiric şi se aplică selectiv
8. Sistem integrat de management al deșeurilor 9 0,05
insuficient dezvoltat
9. Preocupări reduse ale administrațiilor locale 8 0,05
privind minimizarea cantităților de deșeuri
generate
10. Grad scăzut de reciclare și valorificare a 9 0,05
deșeurilor
11. Absenta publicității, a rețelelor de răspândire a 8 0,03
informațiilor referitoare la colectarea selectivă
a deșeurilor
12. Dezvoltarea construcţiilor fără a ţine cont de 10 0,15
posibilităţile de alimentare cu apă potabilă şi
de evacuarea apelor uzate
316
Oportunități 1. Continuarea programelor de finanțare pe 9 0,33

aspecte de management inteligent al
deșeurilor
2. Posibilitatea accesării de fonduri europene 9 0,33
IO=9,00
pentru a dezvolta proiecte de management
inteligent a deșeurilor
3. Instruirea populaţiei privind noile modele de 10 0,34
consum inteligent al resurselor
Amenințări, 1. Ineficiența sistemelor de epurare a apelor, care 10 0,6

Constrângeri nu sunt dimensionate în corelație cu
dezvoltarea localităților 8 0,4 IT=9,20
2. Creșterea cantităților de deșeuri ca urmare a
intensificării activităților industriale
Tabelul 13.6. Analiza SWOT pe arii protejate și biodiversitate

Vectorul de analiză: Arii protejate și biodiversitate

Puncte tari 1. Existența a 4 lacuri cu potențial piscicol ridicat 6 0,01

(Manic, Budurleni, Brăteni, Colibița)
2. Existența unui număr ridicat de izvoare de apă 9 0,1
minerală (76 izvoare)
3. În județ, flora și fauna prezintă o varietate 9 0,4
IS=9,46
ridicată
4. Mare parte din suprafața județului are un 10 0,4
statut de arie protejată
5. Închiderea tuturor rampelor de gunoi din 10 0,09
mediul rural
Puncte slabe 1. Inventar complet al habitatelor și speciilor de 10 0,2

plante și animale sălbatice de interes pentru
conservare și lipsa cartării acestora
2. Facilitați foarte reduse de atragere a IW=8,80 CP= CV=
investițiilor străine în amenajarea teritoriului 6 0,3
0,93 0,93
3. Procesul de despădurire se află la un nivel 10 0,5
relativ ridicat
Oportunități 1. Înființarea de bănci de semințe pentru speciile 10 0,5

de plante protejate
IO=10,00
2. Înființarea de bănci de material seminal pentru 10 0,5
speciile de animale protejate
Amenințări, 1. Dispariția habitatului natural pentru anumite 10 0,24

Constrângeri plante sau animale protejate
2. Dispariția unor specii de plante protejate 9 0,33
3. Dispariția unor specii de animale protejate 9 0,33 IT=9,34
4. Distrugerea unor bogăţii naturale datorita 10 0,10
neinformării corecte a publicului în vederea
practicarii turismului ecologic
317
13.3 Analiza SWOT pe capitalul uman și valorizarea acestuia
Tabelul 13.7. Analiza SWOT pe capitalul uman

Grupa: Capitalul uman și valorizarea acestuia
Vectorul de analiză: Capitalul uman
Puncte tari 1. Meserii tradiţionale specifice regiunii 3 0,25

2. Mix de etnii care asigură interferenţe culturale, 8 0,50
varietate de tradiții și patrimoniu cultural / istoric
bogat
3. Spor migatoriu intern pozitiv pentru municipiul 5 0,08
IS=6,00
Bistriţa
4. Structură pe sexe echilibrată 5 0,07
5. Scăderea continuă a mortalităţii infantile 5 0,10
Puncte slabe 1. Nivel redus de educație, chiar și atunci când există 8 0,12
infrastructura educațională
2. Procent însemnat din populaţie doar cu studii 9 0,12
primare sau gimnaziale
3. Neimplicare adecvată a populaţiei în procesul 9 0,12
educațional
4. Valoarea percepută a studiilor în scoala este redusă 9 0,09
5. Populație activă redusa în numeroase localități 7 0,05
6. Clasa socială de mijloc slab reprezentată, mai ales în 5 0,02
zonele rurale IW=8,86
7. Nivel redus al educației medicale a populaţiei în 8 0,07
special în zonele rurale CP= CV=
8. Grad ridicat de demotivare, pe toate categoriile de 8 0,09 1,48 1,58
vârstă
9. Nivel redus al educației civice a populaţiei 10 0,12
10. Slaba vizibilitate a unor modele umane adecvate și 10 0,09
sisteme de valori învechite sau deficitare
11. Nivel cultural redus 10 0,12
Oportunități 1. Grad de mobilitate a populației în creștere (chiar 4 0,60
dacă departe de a fi mulțumitor), în special în
zonele urbane și peri-urbane
IO=4,00
2. Oferta de formare profesională continuă în creştere 4 0,40
Amenințări, 1. Scăderea lentă dar continuă a populației județului 4 0,13

Constrângeri 2. Îmbătrânirea populației mai ales în zonele rurale 6 0,08
3. Migrația externă din cauza vizării de venituri mai 5 0,21
mari în străinatate
4. Calitate scazută a vieții care poate accentua 6 0,21
fenomenul de migrație externă IT=6,33
5. Calitate redusă a procesului educațional (cadre 7 0,17
didactice nemotivate, infrastructura precară în
unele zone, decalaj între pregatirea dobândită și
cerințele pieței muncii)
6. Migrarea tinerilor către zonele urbane 9 0,21
318
Tabelul 13.8. Analiza SWOT pe populația ocupată, transformări și tendințe ale pieței muncii
Vectorul de analiză: Populația ocupată, transformări și tendințe ale pieței muncii

Puncte tari 1. Potențial creativ în condiții de constrângeri tehnice / 6 0,10

organizaționale / sociale, pentru o parte din
populația activă
2. Cost redus al forței de muncă 5 0,90 IS=5,30

3. Existenta unor programe de formare profesionala 1 0,10
4. Interesul companiilor locale in crearea de locuri de 1 0,10

munca
Puncte slabe 1. Implicare în agricultura de subzistență a unui 6 0,02

procent semnificativ din populația activă
2. Procent semnificativ din populația activă implicat în 10 0,07

exploatarea resurselor primare (lemn)
3. Mediu competitiv real (economic, educațional) in 8 0,09

formare, ceea ce se traduce în performanțe
moderate ale resursei umane
4. Cultura organizationala in formare; grad redus de 8 0,09

dinamism in alocarea responsabilitatilor in cadrul
firmelor
5. Orientare redusa către învățarea continuă 8 0,11
6. Dificultatea de a forma echipe / asociații economice 8 0,11
7. Spirit antreprenorial redus / in formare 6 0,09 IW=7,73
8. Grad redus de inovativitate / creativitate pentru un 8 0,09 CP= CV=

procent semnificativ de populație
1,46 1,46
9. Grad redus de implicare în activitatea profesională 8 0,11
pentru un procent semnificativ de populație
10. Localități în care întreaga populație este implicată 5 0,05

într-un singur tip / domeniu de activitate (sau un
singur angajator)
11. Tendința de nedeclarare a veniturilor / evitare a 9 0,09

obligațiilor fiscale (la toate nivelurile)
12. Slaba capitalizare a unităților economice (cu 6 0,07

consecinte asupra performantei pregatirii resursei
umane)
Oportunități 1. Grad de atractivitate relativ ridicat pentru investiții 4 0,15

în anumite regiuni (unde infrastructura este
adecvată – ex. în proximitatea drumurilor naționale)
2. Contact cu medii de lucru competitive pentru cei 6 0,15

plecați la muncă în străinătate
3. Puncte de atracție turistică numeroase ce pot fi 8 0,23

IO=5,77
valorificate local prin activități economice specifice
(afaceri mici / de familie)
4. Patrimoniu cultural care poate fi valorificat de către 8 0,08

localnici în scop turistic prin activități economice
specifice
5. Finanțări pentru proiecte de formare a adulților 5 0,08

319
6. Finanțări pentru creșterea competitivitatii 4 0,15

economice a firmelor din regiune
7. Existența extensiilor principalelor universități din 5 0,08

regiune și acces facil al studenților către acestea >
posibilități de formare mai bună a resursei umane
8. Deschidere către colaborare cu industria din partea 5 0,08

principalelor universități din regiune
Amenințări, 1. Grad redus de succes a serviciilor de ocupare și 4 0,07

Constrângeri formare profesională (din cauza mentalitatii
anumitor generati, lipsa disponibilitatii de invatare
sau de a plati etc)
2. Dificultate în obținerea de finanțări pentru 5 0,13

dezvoltarea de mici afaceri IT=8,40
3. Birocrație excesivă în obținerea de finanțări 6 0,13
nerambursabile
4. Scheme nejustificate de “ajutor social” care nu 10 0,67

încurajează munca; dependenta unor întregi grupuri
sociale de “mâna întinsă” autorităților
13.4 Analiza SWOT pe turism, sport și agrement
Tabelul 13.9. Analiza SWOT pe potențialul turistic și valorificarea acestuia

Grupa: Turism, sport și agrement
Vectorul de analiză: Potențialul turistic și valorificarea acestuia

Puncte tari 1. Existența unor atracții naturale importante (parcuri 9 0,14

naționale + zone protejate)
2. Apele minerale 7 0,10
3. Renumele stațiunii Sângeorz Băi 4 0,04
4. Existenta patrimoniului cultural si istoric extrem de 5 0,05

bogat
5. Grad (încă) ridicat de manifetare a specificului / 8 0,16

autenticitate a unor localități în zonele de deal /
munte mai greu accesibile
6. Arta culinară specifică regiunii, produse tradiționale, 7 0,10 IS=7,41 CP= CV=
naturale
1,01 1,05
7. Tradiții specifice regiunii 5 0,07
8. Pitoresc / naturalețe a unor oameni în vârstă, care 6 0,07

cu un minim de training pot deveni actori cheie în
turism
9. Legăturile cu sașii plecați în Germania (bună sursă 9 0,21

de diseminare a potențialului turistic)
10. Infrastructura învechită / degradată dar atractivă 7 0,07

peisagistic (linia cf Rodna Veche, linia Saratel –
Deda)
Puncte slabe 1. Grad de murdărie relativ ridicat al zonelor naturale 4 0,02 IW=7,51
320
2. Pășunat excesiv în zonele montane (stânele 5 0,03

deteriorează vegetația alpină și solul alpin)
3. Traseele montane nu sunt întotdeauna semnalizate 5 0,03

din punctul de acces cu transportul public (ex. gări,
centru de localități)
4. Activitățile anexe pășunatului dăunează mediului și 5 0,03

turismului (câinii ciobanești atacă animalele
salbatice de mici dimensiuni; în munții Rodnei
ciobanii sunt de multe ori pericol pentru drumeți
prin atitudine neadecvată)
5. Vânatul în exces (efectivele de animale sălbatice 6 0,02

sunt uneori “supraevaluate”)
6. Despăduririle (“legale”) 6 0,02
7. Transport public cvasi-inexistent (spre punctele de 10 0,08

acces în zonele de interes turistic, în special cele
montane), corelat cu o infrastructură de transport
slab dezvoltată
8. Nici un traseu amenajat de mountainbiking 5 0,02
9. Slaba popularizare a atracțiilor turistice (nu sunt 9 0,08

suficiente site-urile autorităților locale sau editatul
de hărți / broșuri sau punctele de informare locale)
10. Infrastructura turistică mult subdezvoltată (sub 60 7 0,04

de unităti de cazare, mult sub media pe țară), in
special in zona rurala
11. Turiști străini mult sub media pe țară 6 0,02
12. Poluare moderată mai ales în zonele rurale (lipsa 5 0,02

canalizării)
13. Lipsa unui sistem adecvat de rezervare online 6 0,04

pentru cazări
14. Pensiunile “turistice” câștigă de fapt din organizarea 8 0,07

de nunți, ceea ce afectează negativ turismul
15. Lipsa (sau lipsa de vizibilitate a) rețelelor de turism 9 0,07

(a se vedea prin comparație Sâncraiu / Cluj)
16. Lipsa de trasee tematice (a se vedea prin 9 0,07

comparație Ariesului Valley on Your Plate)
17. Slaba pregatire a resursei umane din unitățile de 10 0,06

turism (în principal pensiuni)
18. Cooperarea cvasi-inexistentă intre unitățile de 8 0,06

turism (pensiuni, agenții etc.)
19. Inexistența / neaplicarea legislației care să interzică 5 0,04

activitățile de off-road în zonele naturale
20. Colaborare cvasi-inexistentă cu regiunile vecine 6 0,07

(pentru trasee tematice, infrastructură unitară, în
general proiecte integrate)
21. Pensiunile nu au o arhitectură adecvată sau 9 0,07

specifică zonei
Oportunități 1. Prețuri foarte atractive pentru turiștii / drumeții 10 0,28

străini IO=7,00
2. Clima benefică (atât pentru activități de vară cât și 8 0,17
321
activități de iarnă)
3. Interes pentru agroturism și ecoturism (în special a 6 0,11

turiștilor străini)
4. Interes pentru turism cultural (în special turiști 5 0,11

străini)
5. Oportunități de finanțare prin fonduri publice 5 0,11

(pensiuni, rețele de turism etc.)
6. Acces relativ ușor în regiune (via drumuri europene 5 0,22

/ magistrale feroviare / aeroportul Cluj-Napoca)
Amenințări, 1. Braconajul 6 0,08

Constrângeri
2. Defrișările ilegale si legale 8 0,08
3. Lipsa de respect a localnicilor dar și a vizitatorilor 8 0,08

față de mediul natural
4. Realizarea de infrastructura rutieră cu utilitate 6 0,08

redusă sub pretextul “dezvoltării zonei” (similar cu
drumul controversat Herculane – Campul lui Neag)
5. “Trend”-ul de instalare de micro-hidrocentrale pe 8 0,08

cursurile superioare, cu distrugerea iremediabilă a
ecosistemului IT=7,35
6. Infrastructura de utilități sub-dezvoltată mai ales în 8 0,15

zonele rurale
7. “Concurența” mare din partea regiunilor vecine 9 0,19

(Suceava, Maramureș) deși valoarea punctelor de
atracție este cel puțin similară
8. Imaginea relativ deficitară a României (siguranță, 6 0,19

curățenie)
9. Toleranță ridicată față de construcțiile ilegale în 6 0,08

parcurile naționale / ariile protejate
Tabelul 13.10. Analiza SWOT pe infrastructură sportivă și de agrement

Vectorul de analiză: Infrastructura sportivă și de agrement și valorificarea acesteia

Puncte tari 1. Majoritatea localităților beneficiază de săli de sport 8 1,00 IS=8,00
Puncte slabe 1. Proiecte aproape terminate dar nefolosibile (ex. săli 10 0,50
de sport care sunt gata dar nu pot fi folosite din
cauza unor formalități de predare / primire între
constructor și autoritate locală sau insolvență
constructor) IW=9,70 CP= CV=
2. Interesul redus pentru sport al localnicilor 10 0,35 1,21 1,23
3. Piste de biciclete insuficiente (cele existente nu sunt 8 0,15

adecvate)
Oportunități 1. Programe de finanțare pentru construcția de 7 0,60

IO=7,40
infrastructură sportivă
322
2. Trend ascendent pentru sporturi precum 8 0,40

mountainbiking și interes ridicat pentru biciclete (în
ultima perioadă vânzările de biciclete au crescut
foarte mult la nivel național)
Amenințări, 1. Politizarea construcției de infrastructură sportivă 10 0,70

Constrângeri (ex. construire de săli în zone unde nu era neapărat
necesar, în detrimentul altor zone)
IT=9,10
2. Lipsa de interes a unor autorități locale pentru 7 0,30
infrastructura sportivă existentă (nefinanțarea
lucrărilor de întreținere / reparație)
13.5 Analiza SWOT pe cultură, tradiții, patrimoniu
Tabelul 13.11. Analiza SWOT pe patrimoniul cultural

Grupa: Cultură, tradiții, patrimoniu
Vectorul de analiză: Patrimoniul cultural și valorificarea acestuia

Puncte tari 1. Patrimoniu cultural și istoric bogat și variat 10 0,60
2. Există resursă umană pregătită care ar putea sprijini 7 0,40 IS=8,80

valorificarea adecvată a patrimoniului
Puncte slabe 1. Patrimoniu cultural / istoric nevalorificat adecvat 5 0,18
2. Promovare extrem de redusă a patrimoniului 8 0,24

existent
3. Stare necorespunzătoare / de degradare a 10 0,29

numeroase elemente de patrimoniu IW=9,71
4. Lipsa unor festivaluri de amploare și a infrastructurii 10 0,29

necesare organizării acestora (ex. Electric Castle)
5. Lipsa de interes a unor autorități locale pentru 6 0,18

patrimoniul cultural
Oportunități 1. Interes ridicat pentru turism tematic / cultural (în 5 0,40

special turiști străini)
2. Posibilități de finanțare nerambursabilă pentru 6 0,60 IO=5,60

reabilitarea unor elemente de patrimoniu (exemplu CP= CV=
de succes reabilitare element similar din fonduri 1,10 1,68
publice - Calnic jud. Alba)
Amenințări, 1. Degradarea continuă a numeroase elemente de 9 0,30

Constrângeri patrimoniu din cauza lipsei fondurilor (locale)
pentru reparare / întreținere
2. Lipsa de interes pentru cultură a majorității turiștilor 9 0,30

IT=9,40
3. Lipsa sprijin de la autoritățile centrale pentru 10 0,40
întreținerea elementelor de patrimoniu (ex.
neimplicarea autorităților naționale în repararea
Bisericii Evanghelice Bistrița deși valoarea acesteia
este deosebită)
323
13.6 Analiza SWOT pe competitivitate economică
Tabelul 13.12. Analiza SWOT pe industrie și potențial tehnologic

Grupa: Competitivitate economică
Vectorul de analiză: Industrie și potențial tehnologic

Puncte tari 1. Firme mari concentrate în Bistrița și localități 7 0,1

limitrofe în domeniul construcțiilor de mașini,
mase plastice, aparatură electrotehnică etc.
2. Investiții străine directe generatoare de locuri 5 0,1
de muncă și infuzie de cultură organizațională
3. Orientarea spre piețele externe a firmelor din 9 0,1
industria prelucrătoare
4. Existența unor firme mari și mijlocii care 10 0,2
fabrică produse proprietare (ex. baterii auto,
radiatoare, cabluri, aparatură electrică, tuburi,
profile etc.)
IS=7,6
5. Numărul în creștere a agenților economici cu 6 0,05
capital privat, autohton, străin sau mix
6. Productivitatea forței de muncă este peste 4 0,1
media pe țară
7. Indicele producției industriale este în ușoară 4 0,05
creștere
8. Rata de creștere a întreprinderilor nou create 6 0,1
este pozitivă
9. CCI activă, bine ancorată la realitățile locale și 10 0,1
globale
10. Parc tehnologic în curs de realizare 10 0,1
Puncte slabe 1. Număr încă redus de firme care fabrică și 10 0,1

comercializează produse sau sisteme produs-
serviciu de complexitate ridicată și cu valoare
adăugată ridicată, iar distribuția activităților
industriale pe teritoriul județului este
deficitară
2. Rata încă redusă a profitabilității la nivelul 10 0,15
firmelor mijlocii și mari
3. Insuficiența furnizorilor locali de bună calitate 8 0,05
pentru materie primă și materiale
4. Cultura parteneriatelor pe termen mediu și 10 0,15
lung în afaceri este încă deficitară
CP= CV=
5. Încă lipsesc capabilităţi de nişă pentru 10 0,1
creşterea diferenţierii pe piață (ex. produse 1,16 1,05
sau tehnologii greu de copiat sau realizat de
IW=9,35
concurență)
6. Investițiile pe termen lung nu au atins masa 8 0,05
critică în raport cu potențialul forței de muncă
7. Industrie în decădere sau mono-coloră în 10 0,1
orașele Beclean și mai ales Năsăud
8. Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie 9 0,05
este în scădere
9. Legăturile comerciale și diversificarea relațiilor 7 0,1
de colaborare cu regiuni din țări care au
investiții directe mai relevante în județ este
insuficient valorificată
10. Densitatea activității economice are o evoluție 8 0,05
negativă
11. Lispa clusterelor industriale inovante 10 0,1
funcționale
324
Oportunități 1. Număr suficient de firme în domenii similare 10 0,25

de activitate pentru constituirea unor clustere
economice
2. Existența fondurilor naționale și europene 9 0,1
pentru constituirea unor clustere funcționale
în industria construcțiilor de mașini, industria
lemnului și a mobilei, agricultură și industrie IO=9,40
alimentară, turism
3. Disponibilitatea de clădiri și terenuri pentru 8 0,25
investiții în capacități de producție noi
4. Premize favorabile pentru încurajarea 10 0,4
întreprinderilor mari si mijlocii spre
introducerea automatizării în producție
Amenințări, 1. Orientarea preponderentă pe furnizarea de 10 0,2

Constrângeri servicii de bază nu va permite în viitor
creșterea nivelului de trai al angajaților,
deoarece avantajul competitiv în acest caz se
asigură în primul rând prin costuri reduse
2. Evoluția demografică şi migraţia populaţiei în 10 0,2
străinătate reduce șansele asigurării pe termen
mediu a forței de muncă
3. Învățământul profesional și vocațional pentru 10 0,2
asigurarea forței de muncă calificată în meserii IT=9,90
nu acoperă cererea de pe piață
4. Lipsa specializării diversificate a industriilor din 10 0,15
județ
5. Sofisticarea încă redusă din perspectiva 10 0,15
complexității produselor realizate
6. Nu sunt valorificate produsele primare agricole 9 0,1
și din material lemnos în fabrici locale cu profil
alimentar sau de mobilă, la fel ca și lipsa altor
produse cu valoare adăugată ridicată
Tabelul 13.13. Analiza SWOT pe orientarea spre inovare și competențe specifice

Vectorul de analiză: Orientarea spre inovare și competențe specifice

Puncte tari 1. Creativitatea nativă a indivizilor este bună 6 0,1

2. Sunt făcuți pași înspre internaţionalizarea 6 0,1
unora dintre afacerile județului
3. Colaborarea bună cu diverse universități a 8 0,2
multor firme importante din județ
4. În cadrul unor firme mari din județ există 7 0,2
interes pentru dezvoltare, fiind înființate
birouri de proiectare și dezvoltare
5. În județ încă mai există un mini-institut de 8 0,15 IS=7,80
cercetare (care poate reprezenta un nucleu de CP= CV=
început pentru diverse proiecte de cercetare-
1,17 1,19
inovare)
6. Există câteva firme care au experimentat 10 0,2
fenomenul inovării de produs (ex. RAAL,
Rombat, Teraplast)
7. CCI încorporează un centru de informare 6 0,05
tehnologică și un centru OSIM
Puncte slabe 1. Numărul redus de mărci, brevete naționale, 5 0,05

EPO în cadrul firmelor IW=9,15
2. Lipsa parteneriatelor de tip „joint venture” ale 6 0,05
325
firmelor din județ pentru dezvoltarea de

afaceri inovative
3. Număr foarte redus de cercetători în județ 10 0,05
4. Rețelele de lobby și advocacy sunt slab 4 0,05
dezvoltate în județ
5. Rețelele de contacte ale firmelor la nivel 8 0,05
european sunt relativ omogene și mai puțin
formalizate
6. Valorificarea relativ modestă a creativității 10 0,1
angajaților din firme și lipsa unui mediu
organizațional puternic concurențial în care
creativitatea să fie intens stimulată și rapid
exploatată (este cazul celor mai multe firme)
7. Infrastructura informaţională şi de cunoaştere 10 0,1
sub nivelul corespunzător
8. Mentalitatea majorității populației este încă 10 0,2
orientată în direcțiile „merge și așa”, „de ce să
fac mai mult decât mi se cere”, „dacă se poate,
de ce să nu fentez sistemul”
9. Capabilitatea forţei de muncă în sectoare 10 0,05
bazate pe cunoaştere este încă redusă
10. Nivelul investiţiilor în dezvoltarea resursei 10 0,05
umane este insuficientă în marea majoritate a
firmelor
11. Concentrarea forţei de muncă în sectoare 10 0,05
industriale şi activităţi cu valoare adăugată
ridicată este încă modestă
12. Antreprenoriatul în afaceri inovante este 10 0,1
modest
13. În general la nivelul firmelor nu se cunoaște în 10 0,1
detaliu cum se derulează un proces de inovare
și nu se stăpânesc instrumentele practice
pentru abordarea inovării
Oportunități 1. Atragerea de fonduri naționale și europene 10 0,2

pentru înființarea unui centru interdisciplinar
de cercetare în Bistrița, în parteneriat cu UTCN
2. Colaborarea posibilă între firmele din industria 10 0,2
mecanică a județului Bistrița-Năsăud cu firme
din industria electronică și software din județul
Cluj pentru a se lansa afaceri noi în produse
electro-mecanice inteligente cu valoare
adăugată ridicată
3. Colaborarea posibilă între firme din industria 10 0,2
mecanică a județului Bistrița-Năsăud cu
colective de cercetare din universități pentru
dezvoltarea de produse și tehnologii inovative
4. Posibilități de dezvoltare a leadership-ului
public şi privat 8 0,05 IO=8,40
5. Oportunități de finanțare în 2014-2020 de
instruire a resursei umane în managementul 8 0,1
inovării, antreprenoriat, creativitate,
management de produs, proprietate
intelectuală etc.
6. Oportunități de finanțare în 2014-2020 de
înființare a incubatoarelor de afaceri pentru 7 0,05
susținerea unor idei creative
7. Posibilitatea de integrare în rețele de inovare
8. Există motivație și ambiție pentru a face pasul 8 0,05
spre activități mai sofisticate, cu caracter 9 0,05
inovativ
9. Fonduri europene care susțin inovarea,
cercetare și dezvoltarea 10 0,1
326
Amenințări, 1. Migrația celor mai talentați tineri din județ în 10 0,3

Constrângeri străinătate sau în alte județe ale României
2. Inexistența schemelor de finanțare și garantare 10 0,2
pentru susținerea riscului în etapele timpurii
ale proiectelor de inovare
3. Lipsa fondurilor de risc pentru suport în 10 0,2
producția industrială inovativă IT=10,00
4. Fondurile naționale în cercetare-dezvoltare și 10 0,2
inovare sunt extrem de modeste, fără speranța
de redresdare în următorii 7 ani
5. Dificultatea operaționalizării unui proiect de 10 0,1
inovare care depinde de viziune, motivație,
competențe, productivitate, calitate, investiții
Tabelul 13.14. Analiza SWOT pe agricultură și zootehnie

Vectorul de analiză: Agricultură și zootehnie

Puncte tari 1. Există terenuri fertile pentru agricultură și 10 0,2

zootehnie
2. Poluarea chimică a terenului agricol este mai 10 0,2
redusă decât în alte zone ale țării și decât în
multe zone ale Europei
3. Clima este favorabilă pe parcursului anului 10 0,1
pentru agricultură
4. Un procent semnificativ din populația județului 10 0,1
IS=9,60
locuiește în zona rurală, fiind disponibilă
pentru forță de muncă în agricultură și
zootehnie
5. Randamentul la producția de cereale de 1,5 ori 8 0,1
mai bună decât media în România
6. Parcul de tractoare este adecvat ca și mărime 10 0,2
7. Indicatorii de competitivitate ai producției 8 0,1
agricole sunt în creștere
Puncte slabe 1. În mare parte, în județ se face agricultură și 10 0,1

zootehnie de subzistență
2. Industrializarea agriculturii și zootehniei este 10 0,1
slab reprezentată
3. Fructele de pădure, legumele și fructele de 10 0,1
casă se valorifică în stare primară
4. Micro-întreprinderile de prelucrare a 10 0,1
produselor alimentare din carne, fructe,
legume și cereale sunt aproape inexistente în
zona rurală
5. Productivitatea producției agricole sub media 10 0,1
Uniunii Europene IW=10,00
6. Parcul de tractoare relativ învechit, cu un 10 0,1
consum de combustibil de 2,5 ori mai mare CP= CV=
decât tractoarele moderne 1,04 1,29
7. Slaba tendinta de asociere 10 0,05
8. Lipsa filierelor de depozitare-valorificare 10 0,1
9. Pierderea unor suprafete de pajisti si fanete 10 0,05
prin invazia vegetatiei lemnoase fara valoare
10. Existenta unor suprafete agricole necultivate si 10 0,1
nevalorificate
11. Productivitate scazuta cauzata de faramitarea 10 0,1
terenurilor
327
Oportunități 1. Potențial bun pentru producția de vin, încă 8 0,05

nevalorificată adecvat
2. Potențial bun pentru producția de produse 10 0,2
alimentare procesate din carne, fructe și
legume
3. Potențial bun pentru producția de produse 7 0,05
textile din lână
4. Eco-agricultura 10 0,2
5. Subvențiile din agricultură și zootehnie 10 0,1
IO=7,75
6. Accesabilizarea drumului peste Pasul Rotunda 5 0,1
7. Crearea de noi facilitati pentru localnici si
tinerele familii pentru a nu parasi zona 5 0,05
8. Stabilirea domiciliului in mediul rural a
populatiei salariate din mediul urban 5 0,05
9. Transformarea localitatilor din proximitatea
centrelor urbane in zone rezidentiale 6 0,1
10. Fonduri pentru dezvoltarea gospodariilor mici
4 0,1
Amenințări, 1. Lipsa masei critice de ferme agricole mari 10 0,08

Constrângeri 2. Lipsa calificării adecvate a populației din zona 10 0,08
rurală pentru a face o agricultură performantă
3. Concurența acerbă la nivel european și 10 0,08
constrângerile impuse de Comisia Europeană
4. Incapacitatea guvernelor României de a 10 0,08
negocia o politică avantajoasă pentru România
în domeniul agriculturii
5. Concesionările masive de terenuri agricole de 10 0,08
către investitori străini care sunt interesați să
valorifice producția agricolă la ei în țară (ex.
Israel, Olanda, Italia, Germania), afectând
astfel prețurile produselor agricole în România
IT=10,00
6. Posibilitatea producerii inundatiilor si 10 0,08
incendiilor
7. Oferta redusa a locurilor de munca in 10 0,08
agricultura in mediul rural
8. Migrarea tinerilor catre zona urbana 10 0,08
9. Lipsa sansei de innoire a fortei de munca 10 0,08
10. Valorificarea necorespunzatoare a productiei 10 0,08
agricole
11. Necunoastere legislatiei in domeniul 10 0,08
agriculturii si a oportunitatilor de accesare a
fondurilor comunitare
12. Posibilitati reduse de angajare in mediul rural 10 0,08
altele decat in agricultura
Tabelul 13.15. Analiza SWOT pe mediul de afaceri, dezvoltarea instituțională

și infrastructura suport
Vectorul de analiză: Mediul de afaceri, dezvoltarea instituțională și infrastructura suport

Puncte tari 1. CCIA Bistrița este activă în susținerea mediului 10 0,3

de afaceri și a inovării
2. Există asociații profesionale ale mediului de 4 0,1
afaceri IS=8,50
3. Este activat grupul pentru dialog social 7 0,3
4. Mediul politic local aflat la conducere este 10 0,3
motivat pentru susținerea dezvoltării
328
economice
Puncte slabe 1. Lipsa instituțiilor suport ale mediului de afaceri 10 0,1

în orașele Năsăud, Beclean, Sângeorz Băi
2. Cadrul deficitar pentru susținerea 10 0,1
parteneriatelor public-privat
3. Servicii publice ineficiente 7 0,1
4. Transportul pe calea ferată deficitar 7 0,05
5. Lipsa terminalelor intermodale 7 0,05 IW=9,40
6. Lipsa depozitelor logistice pentru produse 10 0,2 CP= CV=
agricole și zootehnice primare 1,11 1,03
7. Piețele financiare sunt modeste 10 0,2
8. Piețele de bunuri sunt încă supuse fraudei într- 10 0,2
o măsură ridicată (a se vedea samsarii din
piețele agro-alimentare)
Oportunități 1. Există parcuri industriale în județ și există 10 0,4

potențial de dezvoltare a acestora și în zonele
limitrofe orașelor județului
2. Există terenuri cu destinație industrială, 9 0,4 IO=9,20
agricolă și turism
3. Există încă forță de muncă disponibilă în zona 8 0,2
rurală
Amenințări, 1. Gradul ridicat al corupției în România 10 0,15

Constrângeri 2. Rata ridicată a taxelor 10 0,1
3. Birocrația la nivel guvernamental 8 0,05
4. Accesul dificil la finanțare 10 0,15
5. Reglementările fiscale 9 0,05
6. Inflația 9 0,05
7. Instabilitatea politică la nivel central 8 0,05
8. Forța de muncă inadecvat calificată 8 0,05
9. Etica muncii deficitară 10 0,1
10. Reglementările restrictive pe piața forței de 9 0,05
muncă
11. Dificultăți în asigurarea unei stabilități 9 0,05
macroeconomice sustenabile, în condițiile în IT=9,50
care România este privită ca o țară de mâna a
doua în jocurile politice internaționale
12. Limitele la deficitul bugetar (max. 3% din PIB) și 10 0,05
la cel structural (max. 0,5% din PIB) impuse de
Comisia Europeană nu sprijină dezvoltarea
(„unii s-au urcat în pod și acuma trag scara
încât cei din urmă să nu mai aibă șanse”)
13. Reguli discriminatorii între facilitățile acordate 10 0,05
investițiilor străine directe și investițiilor
autohtone
14. Puterea de cumpărare a populației este relativ 10 0,05
scăzută
329
13.7 Analiza SWOT pe dezvoltarea coezivă și sustenabilă a teritoriului
Tabelul 13.16. Analiza SWOT pe dezvoltarea și funcționarea rețelei policentrice de localități

Grupa: Dezvoltarea coezivă și sustenabilă a teritoriului județului Bistrița-Năsăud
Vectorul de analiză: Dezvoltarea și funcționarea rețelei policentrice de localități

Puncte tari 1. Rețeaua de servicii și dotări în sectoarele 8 0,2

instituționalizate (educație, sănătate,
cultură etc) există și este funcțională
2. Asocierea urban-rural și rural-rural (GAL) 9 0,2
pentru obiective comune constituie o
premisă favorabilă pentru dezvoltare
coezivă, regională
3. Asocierea pentru proiecte cu caracter 10 0,2
integrat în parteneriate urban-rural și IS=9,40
rural-rural asigură accesul viitor la
proiecte de anvergură și importanță
regională
4. Comunitățile pregătesc în asociere 10 0,2
pachete de proiecte integrate
5. Localitățile dețin resurse și au potențial
pentru a-și construi roluri mai importante 10 0,2
în dezvoltarea județului
Puncte slabe 1. Serviciile și dotările privind educația nu au 7 0,1

o componentă privind antreprenoriatul,
valorificarea resurselor, a potențialului
cultural și natural al județului
2. Serviciile de sănătate nu sunt dezvoltate 6 0,1
și diversificate în concordanță cu evoluția
structurii/problematicii demografice și a
specificului potențialului județului (ex:
turism)
3. Serviciile culturale necesită o mai bună 7 0,1
orientare managerială, un marketing mai
agresiv
4. Periferalitatea și îmbătrânirea unor 3 0,1
comunități rurale le privează de IW=5,30
valorificarea adecvată a potențialului
5. Asocierile în parteneriate urban-rural și 5 0,2
rural-rural lipsesc în jurul municipiului
Bitrița și în jumătatea de sud a județului CP= CV=
6. Configurarea propunerilor pentru 5 0,2
0,56 1,00
proiectele integrate nu are în vedere un
concept care să dezvolte rolurile județului
în regiune
7. Lipsa unui concept privind un rol mai 5 0,2
important al județului în regiune privează
localitățile de conștientizarea/
repoziționarea pe roluri mai importante în
cadrul județului
Oportunități 1. Oportunități de finanțare și asistență 8 0,2

tehnică în domeniile educației, sănătății,
culturii etc.
2. Diversificarea interesului turistic pentru 8 0,1
zonele cu trăsături identitare, pentru IO=9,40
istoria rurală, pt. zone izolate
3. Oportunitățile de finanțare a 10 0,1
infrastructurii de acces pentru ieșirea din
periferabilitate a locaătăților
330
4. Rigorile noii perioade de finanțare 10 0,3

prevăd necesitatea asocierilor urban-
rural, rural-rural în proiecte integrate de
anvergură teritorială mare
5. Localitățile sunt susținute de politica de 10 0,3
coeziune în a se asocia și deveni mai
competitive
Amenințări, 1. Serviciile publice (educație, sănătate, 9 0,2

Constrângeri cultură etc) și dotările aferente necesită
din ce în ce mai mult o abordare
managerială privind resursele,
antreprenorială privind diversificarea și
orientarea către grupurile țintă
(clientelă, utilizatori) și identificarea de
resurse și alternative
2. Localitățile situate în zone periferice sunt 10 0,2
periclitate de puținătatea resurselor și
procesul de abandonare
3. Parteneriate între localități riscă 8 0,1
orientarea exclusivă spre proiecte pe IT=9,40
durată limitată de timp
4. Municipiul Bistrița este reținut în 9 0,2
abordarea unei dezvoltări de anvergură
ceea ce periclitează afirmarea județului
în economia regional
5. Proiectele integrate de anvergură 10 0,15
teritoriale presupun înțelegerea între
parteneri diferiți și articularea de resurse
diverse
6. Construirea unor roluri mai puternice 10 0,15
presupune eforturi suplimentare din
partea localităților
Tabelul 13.17. Analiza SWOT pe accesibilitatea structurată

a teritoriului și conectare teritorială
Vectorul de analiză: Accesibilitatea structurată a teritoriului și conectare teritorială

Puncte tari 1. Localitățile au accesibilitate la 6 0,2

infrastructura rutieră și feroviară, multe
tronsoane modernizate
2. Județul este conectat rutier și feroviar pe 8 0,2
direcțiile N, S, E, V spre județele
Cluj/Sălaj, Suceava/Neamț, Mureș
3. În județele vecine se găsesc 2 9 0,2
CP= CV=
aeroporturi internaționale (Cluj, Târgu IS=7,40
Mureș) și unul regional (Baia Mare)
1,22 1,00
4. Infrastructura de transport rutier la 7 0,2
nivelul localităților este în proces de
modernizare/dezvoltare
5. Serviciile de transport conectează 7 0,2
județul la nivel intern și regional/
național
331
Puncte slabe 1. Lipsa unei abordări intermodale pentru 10 0,2

transportul de mărfuri și persoane
(noduri, platforme logistice, servicii etc)
2. Rețeaua de drumuri județene și 8 0,1
comunale necesită modernizare/
extindere pentru a asigura accesul fluent
la localități și la zonele turistice
3. Localitățile urbane sunt sufocate de 9 0,1
traficul rutier, în special reședința de
județ
IW=9,00
4. Lipsa unui serviciu de transport orientat 8 0,1
către nevoile turistice (la pachet cu
dezvoltarea turismului)
5. Lipsa unei rețele pentru transportul și 10 0,2
turismul ciclistic
6. Accesibilitate feroviară, dotări și servicii 9 0,2
aferente foarte modeste
7. Posibilitatea prevederii unui aeroprot de 7 0,1
mică anvergură, în scopuri turistice (la
pachet cu dezvoltarea turismului)
Oportunități 1. Programele de finanțare europeană/ 9 0,2

națională adresate dezvoltării
transportului intermodal
2. Programele de finanțare europeană/ 8 0,2
națională adresate dezvoltării
națională adresate mobilității urbane
IO=8,80
națională adresate transportului cu
bicicleta (ex: în pregătire în cadrul
municipiului Bistrița)
5. Centurile aferente municipiului Bistrița și 8 0,2
orașului Beclean sunt prevăzute în
programul național pentru faza de studii
6. Posibilitatea parteneriatelor public-
privat în finanțarea și operarea 8 0,1
Amenințări, 1. Lipsa nodurilor intermodale va conduce 9 0,2

Constrângeri în timp la blocaje atât în privința
transportului/ accesibiității cât și a
eficienței/ competitivității economice a
județului
2. Precaritatea infrastructurii feroviare și a 9 0,2
materialului rulant periclitează siguranța
transportului/ călătorilor
3. Lipsa rețelei pentru ciclism va diminua 10 0,2
alternativele pentru transport urbn și
rural curat, precum și accesul turiștilor în
zonele montane
IT=8,80
4. Conectivitatea internă scăzută va 9 0,2
accentua periferalitatea unor zone
valoroase și va produce disfuncțiuni în
exploatarea teritoriului
5. Conectivitatea interjudețeană 9 0,1
nesusținută de infrastructură și servicii
de transport de calitate va afecta
eficiența județului în cadrul regiunii
6. Lipsa cadrului legal clar privind 5 0,1
parteneriatul public-privat descurajează
această abordare în investițiile în
infratsructura de transport
332
Tabelul 13.18. Analiza SWOT pe asigurarea infrastructurilor tehnice teritoriale

Vectorul de analiză: Asigurarea infrastructurilor tehnice teritoriale

Puncte tari 1. Aproape toate gospodariile sunt 10 0,2

alimentate cu energie electrică
2. Majoritatea gospodăriilor au alimentare 8 0,2
cu apă și este în desfășurare programul
pentru extinderea canalizării, realizarea
stațiilor de epurare (cf Master Planului
Județean)
3. Acces bun la rețelele de telefonie mobilă 9 0,2 IS=7,80
şi la internet
4. Planul de Management al deșeurilor este 6 0,2
operațional
5. Planul privind Situațiile de Urgență este 7 0,1
operațional
6. Planul privind Managementul Bazinului 5 0,1
Someș-Tisa este operațional
Puncte slabe 1. Sistemul de alimentare cu apă potabilă, 10 0,2

canalizareși epurare a apelor uzate nu
acoperă necesitățile comunităților;
comunitățile rurale sunt în mod special
afectate
2. Managementul deșeurilor este 10 0,2
implementat în puține localități și la un
nivel încă modest (inclusiv din cauza
mentalității)
3. Sistemele de încălzire a locuințelor se 8 0,2 IW=8,60
bazează pe gaz, energie electrică și
lemne, nu sunt structurate satisfăcător, CP= CV=
nu acoperă necesarul actual 1,10 0,92
4. Planul privind Managementul Bazinului 7 0,2
Someș-Tisa nu este racordat la
problematica Strategiei de Dezvoltare
Durabilă a Bazinului Hidrografic Tisa
5. Managementul schimbărilor climatice nu 8 0,2
este încă abordat
Oportunități 1. Existența programelor cu finanțare 10 0,5

europeană și națională privind sistemele
de alimentare cu apă și canalizare,
dotările aferente
2. Existența cadrului legislativ aliniat la 10 0,1
cadrul UE privind asigurarea
infrastructurilor și servicii lor privind
alimentarea cu apă, canalizarea, IO=10,00
încălzirea, energia, managementul
deșeurilor etc.
3. Existența programelor de finanțare 10 0,4
privind educarea comunităților privind
calitatea vieții, a mediului (colectarea
deșeurilor etc), a managementului
resurselor (consum apă, energie etc)
Amenințări, 1. Degradarea rețelelor de utilități 9 0,1

Constrângeri existente
IT=9,20
2. Costurile ridicate de întreținere a 9 0,2
rețelelor existente și a dezvoltărilor
333
necesare (inclusiv posibilitățile limitate

de cofinanțare)
3. Poluarea necontrolată a apelor și 10 0,2
terenurilor din activități ilegale
4. Costurile ridicate ale implementării 9 0,1
planului de management al deșeurilor
5. Durata mare de timp pe care o implică 9 0,2
procesul de schimbare a mentalității
privind serviciile: managementul
deșeurilor, consumurile de apă și energie
etc.
6. Creșterea duratei de aliniere la 9 0,2
standardele de funcționare ale unei zone
cu potențial turistic, economic etc.
Tabelul 13.19. Analiza SWOT pe managementul capitalului teritorial

Vectorul de analiză: Managementul capitalului teritorial

Puncte tari 1. Patrimoniul cultural valoros și bogat 10 0,2

2. Interesul instituțional pentru protejarea 7 0,2
și valorizarea sustenabilă a patrimoniului
cultural – inventar și administrare
3. Patrimoniul natural valoros și bogat 10 0,2
IS=7,80
4. Interesul instituțional pentru protejarea 7 0,2
și valorizarea sustenabilă a patrimoniului
natural – inventar și administrare
5. Managementul resurselor naturale 5 0,2
pentru dezvoltare și al calității mediului
Puncte slabe 1. Patrimoniul cultural este regenerat și 9 0,2

mobilizat în circuitul turistic, economic în
mică parte
2. Instituțiile responsabile nu dețin 9 0,2
suficiente resurse pentru management
cultural
3. Patrimoniul natural este periclitat de 9 0,2
utilizări neadecvate
4. Instituțiile responsabile nu fac față în 9 0,2 IW=9,20 CP= CV=
gestionarea multor abuzuri asupra 1,17 1,25
cadrului natural valoros
5. Lipsa unui sistem de management 10 0,2
integrat al capitalului teritorial și
dezvoltării teritoriale (baze de date
actualizate, sistem de monitorizare a
teritoriului, asistarea deciziilor pe baza
scenariilor cu fundamentare tehnică)
Oportunități 1. Legislația în domeniul patrimoniului 8 0,2

cultural
2. Legislația privind patrimoniul natural 8 0,2
3. Programele de finanțare privind
protejarea, regenerarea și valorizarea
elementelor/zonelor de patrimoniu IO=8,00
cultural
4. Programele de finanțare privind 6 0,2
protejarea, regenerarea și valorizarea
zonelor de patrimoniu natural
5. Programele de finanțare a bazelor de 8 0,2
334
date pentru managementul

patrimoniului natural, cultural, a
teritoriului (Digital Agenda)
6. Disponibilitatea bunelor practici în 10 0,2
managementul dezvoltării teritoriului
Amenințări, 1. Degradarea patrimoniului cultural și 10 0,3

Constrângeri scăderea atractivității turistice și pentru
comunități a județului
2. Degradarea patrimoniului natural și 10 0,4
scăderea atractivității turistice și pentru
IT=10,00
comunități a județului
3. Lipsa instrumentelor necesare 10 0,3
administrării eficiente și eficace a
resurselor teritoriului pentru dezvoltarea
sustenabilă și competitivitatea județului
Tabelul 13.20. Analiza SWOT pe repoziționarea județului în cadrul regiunii N-V

Grupa: Dezvoltarea coezivă și sustenabilă a teritoriului Județului Bistrița-Năsăud
Vectorul de analiză: Repoziționarea județului Bistrița-Năsăud în cadrul regiunii Nord-Vest

Puncte tari 1. Județul Bistrița-Năsăud este important 8 0,3

pentru Strategia 2020 a Regiunii Nord-
Vest; în economia regională, județul
contribuie în special în domeniile: turism,
agricultură, industria mobilei,
echipamente electrice și electronice,
acumulatori și baterii, materiale plastice,
cultură
2. Județul este de asemenea important 10 0,4
pentru următoarele strategii teritoriale IS=8,80
de anvergură transnațională:
-Strategia de Dezvoltare Durabilă a
Bazinului Tisa;
-Strategia Dunării,
-Planul consolidat privind Zona Visegrad
4+2,
-Euroregiunea Carpatică
3. Județul Bistrița-Năsăud are accesibilitate 8 0,3
interregională CP= CV=
1,08 0,93
Puncte slabe 1. Economia Județului Bistrița-Năsăud nu 10 0,25
este orientată pe valoare adăugată în
domeniile în care ar putea conta pentru
Strategia 2020 a Regiunii Nord-Vest;
respectiv în domeniile: turism,
agricultură, industria mobilei,
echipamente electrice și electronice,
acumulatori și baterii, materiale plastice,
cultură
IW=9,50
2. Județul nu este implicat suficient în 10 0,25
strategii teritoriale de anvergură
transnațională:
Bazinului Tisa;
4+2,
335
Grupa: Dezvoltarea coezivă și sustenabilă a teritoriului Județului Bistrița-Năsăud
3. Deși există două drumuri modernizate, 8 0,25

accesibilitatea interregională a județului
trebuie îmbunătățită pe calea ferată, dar
și rutieră (nord-sud)
4. Lipsa experienței și a instrumentelor în 10 0,25
administrarea pe mai multe niveluri a
potențielului județean pentru un rol mai
important la nivelul regiunii
Oportunități 1. Disponibilitatea programelor de 10 0,2

finanțare pentru transfer tehnologic,
inovare, competitivitate economică
2. Disponibilitatea informațiilor privind 8 0,2
tehnologii și inovații relevante pentru
potențialul economic al județului
3. Proximitatea și buna colaborare cu 9 0,1
Universitatea Tehnica din C-N
4. Disponibilitatea programelor de 10 0,1
finanțare privind strategiile teritoriale de
anvergură transnațională de interes
pentru județ: IO=9,50
Bazinului Tisa;
4+2,
finanțare pentru infrastructuri
interregionale
6. Disponibilitatea informațiilor privind 10 0,3
administrarea pe mai multe niveluri
Amenințări, 1. Dificultatea inițierii procesului de 10 0,3

Constrângeri catalizare a colaborării cu sectorul privat
pentru competitivitate regională
2. Dificultatea de a aloca resurse pentru 8 0,2
implicarea în proiectele/strategiile de
anvergură transnațională
IT=8,90
3. Fondurile limitate și necesitatea 8 0,2
confinanțării pentru dezvoltarea
infrastructurii interregionale de
transport
4. Rezistența autorităților locale privind 9 0,3
administrarea pe mai multe niveluri
13.8 Analiza SWOT pe competitivitatea teritorială și dezvoltarea teritorială inteligentă
Tabelul 13.21. Analiza SWOT pe dezvoltarea structurilor intersectoriale

pentru o economie inteligentă
Grupa: Competitivitatea teritorială și dezvoltarea teritorială inteligentă
Vectorul de analiză: Dezvoltarea structurilor intersectoriale pentru o economie inteligentă – rețeaua de clustere,
pentru un nou rol al județului în competitivitatea regională și națională

Puncte tari 1. Existența unui profil economic de bază al 8 0,3

județului: turism, agricultură, industria CP= CV=
mobilei, echipamente electrice și IS=6,20
1,61 1,01
electronice, acumulatori și baterii,
336
materiale plastice, cultură

2. Configurarea GAL-urilor care au și scopuri 8 0,3
economice
3. Existența și funcționarea asociațiilor 8 0,2
profesionale, patronate, mediul de
afaceri, CCI
4. Existența instituțiilor de educație și 9 0,2
formare pe toate nivelele (până la
universitar)
Puncte slabe 1. Nivel mai redus al cooperări structurate 10 0,2

între sectorul de afaceri și cel public în
configurarea unui plan privind
competitivitatea județului 10 0,2
2. Lipsa unei cooperări structurate între
sectorul de afaceri și cel de educație și
academic/CDI în configurarea unui plan
privind competitivitatea județului
(inclusiv transferul de tehnologii, inovare)
IW=10,00
3. Zona sudică a județului este lipsită de 10 0,2
organizarea asociațiilor pentru dezvoltare
(ex: GAL) în scopuri economice
4. Reținerea entităților relevante privind 10 0,2
constituirea de structuri de tip cluster în
domeniile relevante
5. Nivelul modest de procesare a resurselor 10 0,2
locale în diversele activități economice
(lemn, produse agicole, forestiere etc.)
Oportunități 1. Disponibilitatea programelor de finanțare 10 0,1

orientate spre: turism, agricultură,
industrii creative, inovare, transfer
tehnologic, TIC, cultură
2. Orientarea finanțărilor europene către 10 0,1
proiecte integrate, de anvergură, care să
implice cooperarea intersectorială
3. Orientarea finanțărilor europene către
proiecte integrate, de anvergură, 10 0,1
adresate clusterelor economice
4. Asociațiile profesionale, patronatele,
firmele, asociațiile IMM-urilor sunt 10 0,2
IO=9,70
eligibile pentru finanțările privind
clusterele economice
5. Instituțiilor de educație pe toate nivelele
(până la universitar) sunt interesate de 8 0,15
cooperarea în structuri cu impact
economic la nivel județean/ regional
6. Autoritățile publice dețin roluri 10 0,2
importante în facilitarea clusterizării și
creșterea competitivității
7. Disponibilitatea unor programe de 10 0,15
instruire, asistență tehnică și formare
profesională
Amenințări, 1. Neutilizarea oportunităților de finanțare 10 0,2

Constrânger în domeniile relevante pentru formarea
i clusterelor și creșterea competitivității
județului
2. Compromiterea patrimoniului cultural și 9 0,2
IT=9,80
natural în dauna atractivității și
diversificării turismului
3. Renunțarea la formarea unor structuri 10 0,2
asociative pentru regenerarea economică
a localităților din sudul județului
337
4. Lipsa de interes, scepticismul și lipsa de 10 0,2

informare a asociațiilor profesionale,
patronatelor, entităților educaționale etc
privind importanța clusterizării
5. Lipsa de experiență în abordarea și 10 0,2
implementarea unor asemenea
demersuri
Tabelul 13.22. Analiza SWOT pe diversificarea și diferențierea economiei

locale în context județean/regional
Vectorul de analiză: Diversificarea și diferențierea economiei locale în context județean/regional

Puncte tari 1. Dominanța teritorială a peisajelor, 10 0,15

valorilor naturale, climei, apelor cu
proprietăți curative, relevante pentru
turism diversificat
2. Resursele substanțiale de lemn pentru 10 0,15
industrii creative
3. Resurse importante pentru produsele 10 0,1
forestiere
4. Resursele importante pentru agricultură, 10 0,15 IS=1O,00
zootehnie în articulare cu potențialul de
procesare
5. Experiența în producerea de 10 0,15
echipamente electrice si electronice,
baterii și acumulatori, mase plastice etc
6. Deschiderea spre asociere pe domenii 10 0,15
7. Calitatea vieții, istoria locurilor și
deschiderea comunităților 10 0,15
Puncte slabe 1. Lipsa unui management riguros al 10 0,15

patrimoniului valoros pentru turismul
diversificat (ex: defrișări substanțiale,
exploatarea modestă a izvoarelor
minerale) CP= CV=
2. Nivelul comun de prelucrare a lemnului 10 0,15 1,00 0,97
3. Interesul scăzut pentru valorificarea
diversificată a produselor forestiere 10 0,1
4. Nivelul comun de dezvoltare și procesare
aproduselor agricole, zootehnice 10 0,15
5. Orientare redusă spre tehnologii
IW=10,00
sofisticate, inovare etc a producției de
echipamente electrice si electronice, 10 0,15
baterii și acumulatori, mase plastice etc
6. Interes redus pentru asociere în structuri
de cluster 10 0,15
7. Nivelul încă modest al vieții, valorizării
istoriei/prestigiului locurilor și al 10 0,15
antreprenoriatului comunitar, interes
redus pentru identificarea produselor
tradiționale sau a celor cu indicație
geografică protejată
Oportunități 1. Interesul în creștere pentru turismul 10 0,15

rural, istoric și balnear în România
2. Potențialul mobilizării clientelei județene 10 0,15 IO=10,00
și regionale privind turismul în județ:
338
elevii, studenții, familiile cu venituri mici

și mijlocii
3. Interesul în reviriment pentru mobilierul 10 0,15
de lux, mobilierul tradițional etc
4. Interesul pentru produsele de pădure în
cure de-tox, tratamente naturiste, 10 0,1
cosmetică, farmacie etc
5. Criza alimentară
6. Posibilitatea atacării piețelor de nișă prin 10 0,15
diferențiere, inovare în domeniile 10 0,15
economice funcționale în prezent
7. Finanțarea structurilor asociative de tip
cluster economic 10 0,15
Amenințări, 1. Riscurile naturale 7 0,1

Constrângeri 2. Programele legale și intervențiile ilegale 10 0,15
privind defrișările, lipsa de monitorizare
3. Valoarea adăugată scăzută/ inexistentă
privind modul actual în care are loc 10 0,15
exploatarea lemnului
4. Lipsa intervenției publice în stimularea
asocierilor pentru mobilizarea 10 0,15
potențialului agro-zootehnic pe piețele
relevante
5. Neabordarea diferențierii, lipsa inovării,
a tehnologiilor avansate etc va conduce 10 0,15 IT=9,70
la eșecul profilului economic actual
privind contribuția la competitivitatea
regională
6. Lipsa configurării structurilor de cluster
va periclita competitivitatea județului și 10 0,15
a regiunii
7. Calitatea vieții, istoria locurilor și
deschiderea comunităților vor trebui 10 0,15
sofisticate ca o condiție esențială a
atractivității regionale și valorii adâugate
a localizării afacerilor
Tabelul 13.23. Analiza SWOT pe dezvoltare rurală inteligentă

Vectorul de analiză: Dezvoltare rurală inteligentă

Puncte tari 1. Valorile identitare tradiționale și 7 0,2

economice rurale
2. Structura diversificată a economiei 7 0,2
rurale: agricultură, silvicultură,
zootehnie, meșteșuguri, turism
CP= CV=
3. Accesul la informație prin rețelele de 6 0,2 IS=7,50
internet
1,23 1,00
4. Accesul la cunoaștere prin sistemul de 6 0,2
educație și formare
5. Nivelul de dotare existent cu servicii 7 0,1
6. Accesibilitatea localităților rurale 6 0,1
339
Puncte slabe 1. Valorile identitare tradiționale și 10 0,2

economice rurale sunt periclitate de
depopularea și sărăcirea ruralului
2. Decăderea zonelor rurale periclitează 10 0,2
structura diversificată a economiei rurale
3. Populația rurală este îmbătrânită și 10 0,2
tinerii părăsesc satele IW=9,20
4. Nivelul de dotare existent cu 8 0,2
infrastructruri tehnice și servicii nu este
suficient pentru atragerea și asigurarea
stabilizării familiilor de tineri
5. Accesibilitatea localităților rurale lasă 8 0,2
încă de dorit
Oportunități 1. Turismul internațional are o componentă 10 0,15

tot mai puternică orientată pe valorile
identitare tradiționale, natură,
balneologie, aventură
2. Cererea pe piață de produse bio-eco, 10 0,2
produse alimentare în general, mobilier
sofisticat etc
3. Finanțări disponibile pentru rețelele de 10 0,2
internet, tehnică digitală
IO=10,00
4. Finanțări disponibile pentru educație, 10 0,2
inovare, transfer tehnologic în vederea
sofisticării sectoarelor competitive
5. Finanțări disponibile pentru regenerarea 10 0,1
și dezvoltarea economiei rurale, a
infrastructurilor tehnice și de servicii etc
6. Finanțări disponibile pentru dezvoltarea 10 0,15
infratsructurii de transport în zonele
rurale
Amenințări, 1. Valorile identitare tradiționale și 10 0,2

Constrângeri economice rurale sunt periclitate de
abandonarea treptată a ruralului de
către cei tineri și îmbătrânirea populației
2. Valorificarea structurii diversificate a 10 0,2
economiei rurale necesită o abordare la
nivel județean prin politici specifice și
investiții integrate, colaborare la nivelul
GAL-urilor și cu alte entități
3. Abordarea competitivității prin 10 0,2
clusterizare constituie o încercare dificilă
privind deschiderea la asociere, o nouă IT=10,00
înțelegere a competiției, a finanțărilor
integrate etc
4. Competitivitatea ruralului necesită 10 0,2
investiții majore în informare, stimularea
antreprenoriatului și schimbarea
mentalității
5. Costurile ridicate ale modernizăriiși 10 0,1
diversificării serviciilor și dotărilor
publice
6. Costurile ridicate ale investiților 10 0,1
necesare în infratsructura de transport
340
13.9 Analiza SWOT pe dezvoltarea incluzivă a comunităților
Tabelul 13.24. Analiza SWOT pe comunități inteligente, stabile și sustenabile

Grupa: Dezvoltarea incluzivă a comunităților
Vectorul de analiză: Comunități inteligente, stabile și sustenabile

Puncte tari 1. Comunitățile urbane și rurale din 9 0,15

Bistrița-Năsăud au un bun renume și
credibilitate
2. Comunitățile bistrițene trăiesc pe 10 0,15
teritoriul istoric al Țării Năsăudului
3. Conexiuni tradiționale cu Germania
4. Educația, educația și formarea continuă 10 0,1
constituie una din prioritățile 8 0,1
comunităților locale
5. Comunitățile sunt bine informate,
interesate de cunoaștere și conectate la 8 0,1
IS=9,10
evoluțiile social-economice locale/
regionale/naționale/internaționale
6. Bistrițenii manifestă interes, înclinație și
gust pentru arte frumoase, etnografie, 10 0,15
istorie, cultură etc.
7. Comunitățile pot fi caracterizate de o
atitudine antreprenorială: afaceri mici și 8 0,1
mijlocii, organizații ale comunității,
asociații, GAL-uri, fundații, voluntari etc.
8. Costurile vieții sunt scăzute
9 0,15
Puncte slabe 1. Comunitățile urbane și rurale din 9 0,10

Bistrița-Năsăud se manifestă în teritoriu
sub potențialul lor CP= CV=
2. Comunitățile bistrițene nu promovează 9 0,10 1,00 0,99
suficient istoria țărilor Lăpuș și Năsăud
3. Densitate scăzută a populației, populație 10 0,20
îmbătrânită, divorțialitate, spor
demografic redus, emigrarea tinerilor
din motive economice
4. Educația, educația și formarea continuă, 9 0,10
cea vocațională nu acoperă nevoile de
diversificare/ diferențiere etc a
economiei județene
5. Comunitățile sunt bine informate, 10 0,1
IW=9,10
interesate de cunoaștere și conectate,
însă nu este vizibil un impact asupra
competitivității economice a județului
6. Interesul pentru arte, cultură, istorie nu 9 0,1
se evidențiază în marketingul județului la
nivel național și atractivitate
7. Comunitățile au o deschidere modestă 9 0,1
către asociere și generarea de lideri
informali
8. Comunitățile bistrițene au o deschidere 7 0,1
modestă spre inovare
9. GAL-urile sunt prea orientate spre 9 0,1
proiecte publice în raport cu focalizarea
pe mici afaceri comunitare
341
Oportunități 1. Disponibilitatea programelor de 8 0,1

finanțare în cultură
2. Interesul turistic pentru identitatea 10 0,1
istorică a Țărilor Lăpuș și Năsăud
3. Există programe de finanțare privind 9 0,15
dezvoltarea capacității antreprenoriale,
competitive, inovative
4. Există programe de finanțare privind 10 0,15
accesul crescut la informații, bune
practici privind competitvitatea
5. Disponibilitatea programelor de 9 0,15 IO=9,40
finanțare pentru marketig urban, rural,
regional
6. Deschiderea oferită de programele de 10 0,15
înfrățiri, schimb de experiență, transfer
de bune practici etc
7. Există condiții pentru apariția de lideri 9 0,1
informali
8. GAL-urile, prin natura lor contribuie la 10 0,1
sustenabilitatea localităților asociate și,
prin exemplul propriu, a teritoriului
Amenințări, 1. Cu o populație rarefiată, îmbătrânită și 10 0,3

Constrângeri cu tendințe de emigrare, vocea județului
în teritoriu se poate diminua
2. Lipsa resurselor pentru un management 9 0,15
integrat al specificului (cultural, natural)
Țării Năsăudului le poate altera calitățile
3. Procesul educațional și impactul acestuia
în dezvoltare antreprenorială a 9 0,1
comunității este de durată medie și
lungă
4. Comunitatea artistică are nevoiede o
IT=9,30
diversitatea mai mare de evenimente și 8 0,15
conexiuni naționale și internaționale
pentru a dezvolta viața comunității
5. Lipsa orientării și interesului pentru
inovare periclitează șansele de creștere a 10 0,15
competitivității
6. Lipsa de încredere a comunităților
pentru asociere și dezvoltare economică 9 0,15
periclitează șansele accesului la finanțări
pentru proiecte de anvergură
Tabelul 13.25. Analiza SWOT pe întinerirea comunităților

Vectorul de analiză: Întinerirea comunităților
Aria de analiză Caracteristicile semnalate R g Media CP = CV =

ponderilor IW/IS IT/IO
Puncte tari 1. Costurile scăzute ale vieții sunt atractive 8 0,25

pentru tineri
2. Dotările și serviciile de educație, 8 0,25
CP= CV=
sănătate, sociale, cultură sunt accesibile IS=8,00
tinerilor 1,25 1,14
3. Locuințe la prețuri și chirii rezonabile 7 0,25
4. Relații armonioase între generații 9 0,25
342
Puncte slabe 1. Condiții precare privind stabilitatea 10 0,15

familiilor
2. Rata crescută a divorțialității 10 0,2
3. Rata scăzută a creșterii demografice 10 0,2
4. Tendințele de emigrare în scopuri 10 0,15
economice
IW=10,00
5. Insuficienta diversificare a serviciilor 10 0,15
adresate tinerilor
6. Insuficiente locuri de muncă, salarii 10 0,15
scăzute
7. Reducerea la o rată alarmantă a 10 0,15
natalității
Oportunități 1. Colaborarea cu serviciile sociale, cultele 10 0,2

etc. pentru promovarea valorilor
familiale (scăderea divorțialității,
creșterea natalității)
2. Posibilitatea de a se reveni asupra legii 7 0,2
în favoarea natalității
3. Posibilitatea de a se finanța susținerea 9 0,2
tinerilor din programele aferente IO=8,80
Strategiei Europa 2020
finanțare adresate educației
antreprenoriale, afacerilor pentru tineri,
întreprinderilor sociale etc
5. Posibilitatea continuării programelor de 9 0,2
locuințe pentru tineri și locuințe sociale
Amenințări, 1. Depopularea județului poate conduce la 10 0,2

Constrângeri modificarea structurii și anvergurii
aparatului administrativ, a serviciilor etc
2. Puterea de cumpărare de servicii publice
și aferente utilităților poate scădea, 10 0,2
odată cu scăderea numărului de
utilizatori
3. Venitul în cadrul bugetelor locale va IT=10,00
scădea dramatic, odată cu scăderea 10 0,2
plătitorilor de impozite și taxe
4. Dezvoltarea economică va fi periclitată
de scăderea volumului de forță de 10 0,2
muncă
5. Capacitatea de management a
teritoriului va fi periclitată 10 0,2
Tabelul 13.26. Analiza SWOT pe îmbătrânire activă

Vectorul de analiză: Îmbătrânire activă

Puncte tari 1. Persoanele vârstnice dețin un capital 10 0,2

fundamental valori de cultură, tradiții,
obiceiuri, memorie istorică, respect față
de patrimoniul cultural și natural,
mentalitate etc care întemeiază noile CP= CV=
IS=10,00
generații 0,90 1,05
2. Seniorii dețin o experiență inestimabilă 10 0,2
de viață utilă noilor generații
3. Seniorii pot contribui esențial în viața și
prosperitatea comunității prin idei, bune 10 0,2
343
practici, experiența acumulată

4. Persoanele în vârstă dețin capacități
deosebite de a activa în voluntariat 10 0,2
5. Seniorii pot cataliza, încuraja, mobiliza
parteneriate 10 0,2
Puncte slabe 1. Resurse limitate de energie pentru 10 0,2

acțiuni comunitare
2. Limitări fizice și de cadru legal/ 10 0,2
instituțional privind posibilitățile de
implicare IW=9,00
3. Descurajare în fața dinamicii 9 0,2
schimbărilor
4. Costuri ridicate ale implicării 9 0,2
5. Riscuri în continuitate 7 0,2
Oportunități 1. Potențial de catalizare a 8 0,25

antreprenoriatului
2. Potențial de regenerare a valorilor locale 9 0,25
(depozitar ai memoriei comunității cu
IO=9,00
potențial de transfer)
3. Implicarea în întreprinderi sociale 9 0,25
4. Finanțarea programelor specifice din 10 0,25
cadrul Strategiei Europa 2020
Amenințări, 1. Vulnerabilitatea stării fizice și de 10 0,25

Constrângeri sănătate
2. Pensii tot mai mici 10 0,25
3. Lipsa tinerilor/ adulților pentru 8 0,25
IT=9,50
asigurarea transferului de memorie
comunitară
4. Diferențele culturale și de mentalitate în 10 0,25
raport cu generațiile tinere
Tabelul 13.27. Analiza SWOT pe economie socială și competitivitate

Vectorul de analiză: Economie socială și competitivitate

Puncte tari 1. Deschiderea actorilor locali pentru 10 0,2

înființarea de întreprinderi sociale
2. Capacitatea resurselor de muncă locale 8 0,2
3. Existența programelor de instruire prin 8 0,2
instituții specializate
4. Deschiderea actorilor locali pentru 8 0,2
IS=8,40
înființarea de incubatoare de afaceri
petru membrii întreprinzători ai
comunităților
5. Capacitatea actorilor locali de a se 8 0,2
focaliza pe obiectivele social-economice CP= CV=
ale GAL-urilor existente 1,12 0,85
Puncte slabe 1. Dificultatea de a configura resursele și 10 0,1
scenariul de piață pentru înființarea de
întreprinderi sociale
2. Lipsa structurii programelor complexe 8 0,1
de instruire și adaptare a forței de IW=9,40
muncă la dinamica nevoilor pieței
3. Lipsa studiilor care să identifice 9 0,2
domeniie competitive, a resurselor
necesare și profilelor profesionale etc
344
4. Lipsa studiilor de piață care să orienteze 10 0,2

pachetul de produse și servicii ale
întreprinderilor sociale
5. Lipsa inovării de pe agenda 10 0,2
antreprenorilor locali
6. Orientarea GAL-urilor aproape exclusiv 9 0,2
spre proiecte publice
Oportunități 1. Disponibilitatea resurselor pentru 10 0,2

susținerea competitivității prin clustere
și întreprinderi sociale
finanțare privind dezvoltarea capacității
forței de muncă, antreprenoriat, mici
afaceri, culturii privind competitivitatea
etc.
IO=10,00
finanțare privind antrenarea grupurilor
defavorizate în activități economice
incubate/ateliere protejate/ mici afaceri
finanțare privind inovarea, transferul
tehnologic, utilizarea rezultatelor CDI, a
TIC etc.
5. Disponibilitatea unor fonduri la nivelul 10 0,2
GAL-urilor
Amenințări, 1. Alegerea eronată a domeniilor 8 0,3

Constrângeri competitive poate conduce la falimentul
investițiilor în economia socială
2. Refuzul inovării de către comunitate 9 0,3
poate conduce la eșecul acesteia într-o
economie creativă, dinamică, bazată pe
IT=8,50
aportul de valoare adăugată
3. Forța de muncă tânără poate emigra 8 0,2
nemulțumită de salariile mici
4. Distorsionarea rolurilor GAL-urilor poate 9 0,2
compromite rolul lor economic ,
comunitar, coeziv
Tabelul 13.27. Analiza SWOT pe interculturalitate, interconfesionalism, leadership

Vectorul de analiză: Interculturalitate, interconfesionalism, leadership

Puncte tari 1. Tradițiile, istoria, specificul valoros al 10 0,2

Țării Năsăudului
2. Interculturalitatea și 10 0,2
interconfesionalismul comunităților
bistrițene le face atrăgătoare, unice, mai
dinamice atât pentru propriii membri cât
și pentru turiști, investitori, vizitatori
CP= CV=
3. Odată cu deschiderea comunităților spre 8 0,15 IS=9,40
proiecte, inițiative comunitare etc, s-au 0,99 0,89
format o suită de lideri locali informali
4. Sunt disponibile finanțări adresate 9 0,15
catalizării interculturale a grupurilor
defavorizate în economia locală
5. Incluziunea constituie un semnal clar 9 0,15
pentru o comunitate deschisă și educată
345
6. Comunitățile locale își mobilizează 10 0,15

potențialul cultural, uman, fizic pentru a
deveni competitive și a se promova în
județ/ regiune
Puncte slabe 1. Liderii locali informali nu sunt îndeajuns 9 0,2

de angajați în orientarea comunității
spre obiectivele economice, culturale
etc.
2. Finanțările adresate catalizării grupurilor 10 0,3
defavorizate în economia locală necesită
resurse de cofinanțare și implicarea
instituțiilor specializate IW=9,30
3. Incluziunea socială constituie încă o 9 0,3
atitudine volitivă și mai puțin asumată
4. Comunitățile locale își mobilizează 9 0,2
potențialul cultural, uman, fizic pentru a
se promova în județ/ regiune în formule
uneori standardizate și sărăcite de
conținut
Oportunități 1. Apartenența Țării Năsăudului la o rețea 10 0,2

națională de țări și ținuturi - potențial
turistic de anvergură interregională
2. Existența programelor de finanțare
adresate protejării/ regenerării 10 0,2
identității comunităților locale
3. Implementarea strategiilor GAL-urilor
constituie o experiență cu impact pe 10 0,2
termen mediu și lung asupra
IO=10,00
antreprenoriatului local/ al asociației
4. Programele privind incluziunea socială
beneficiază de susținere prin proiecte 10 0,2
europene
5. Interesul în creștere pentru turismul
intercultural, interconfesional 10 0,2
Amenințări, 1. Interculturalitatea și 9 0,3

Constrângeri interconfesionalismul comunităților
bistrițene pot fi pervertite de ambiția de
a atrage turiștii cu sacrificiul originalității
2. Lipsa liderilor informali periclitează 10 0,3
animarea comunităților/ asocierilor,
IT=8,90
antreprenoriatului comunitar
3. Lipsa resurselor pentru implicarea 8 0,2
grupurilor defavorizate în emulația
interculturală poate conduce la izolarea
grupurilor
4. Comunitățile excluzive riscă izolarea 8 0,2
13.10 Interpretarea analizei SWOT
Analiza efectuată asupra rezultatelor din diagramele SWOT conduce la concluzia că, pentru a
atinge viziunea propusă, județul are în față o multitudine de provocări. Practic, nevoia de
inovație se constată la absolut toate capitolele. Indicatorul CP este o măsură a gradului de
inovare necesar pentru a rezolva pe termen scurt decalajele dintre plusurile și minusurile
județului, iar indicatorul CV este o măsură a gradului de inovare necesar pentru a dezvolta
sustenabil județul pe sectorul analizat.
346
Cu cât CP și CV sunt mai aproape de zero, cu atât nivelul de inovare solicitat este mai
redus. Cu cât CP și CV sunt mai departe de zero, cu atât nivelul de inovare solicitat este mai
ridicat. Un CP sau CV între 0,01 și 0,50 indică o situație relativ bună și nevoia de inovații
modeste. Un CP sau CV între 0,51 și 0,89 indică o situație care nu este încă critică și nevoia
de inovații moderate. Un CP sau CV între 0,90 și 0,99 indică o situație care devine critică și
nevoia de inovații ridicate. Un CP sau CV între 1,00 și 1,19 indică o situație critică și nevoia
de inovații foarte ridicate. Un CP sau CV peste 1,20 indică situații foarte critice și nevoia de
inovații radicale pentru a remedia problemele existente.
Astfel, analiza SWOT pe infrastructura de transport arată că situația actuală este foarte
critică pentru a susține adecvat turismul și dezvoltarea industrială în județ, mai ales în zona
rurală. Cu prioritate trebuie puse în practică un proiect care să lege sudul și nordul județului
prin zona montană, un proiect pentru realizarea unui terminal multimodal în Bistrița, un
proiect pentru realizarea unui mini-aeroport în Bistrița și rezolvarea tuturor căilor de acces
rutiere în zonele turistice rurale, a unui proiect de cale ferată pentru conectarea Bistriței la
cursele de trenuri care ajung în capitală. În plus, trebuie aplicate și proiecte suport, precum
ar fi cele referitoare la instruirea resursei umane de specialitate în sisteme de transport
inteligent, reabilitarea căilor ferate principale etc.
În ceea ce privește transportul public local, per global problemele nu sunt critice, însă o
prioritate ar fi crearea pistelor pentru biciclete atât în orașe, cât și între localitățile județului,
în special înspre zonele cu potențial turistic. De asemenea, ar putea fi valorificate
oportunitățile de finanțare pentru a crea un parc de vehicule pentru trasnportul public în
zonele turistice.
Dacă ne raportăm la infrastructura de utilități, problemele pot deveni critice dacă nu se

intervine corespunzător în anii următori. O prioritate ar fi rezolvarea cât mai rapidă a rețelei
de canalizare, precum și îmbunătățirea sistemelor de epurare a apelor gospodărești în
zonele rurale. De asemenea, trebuie să intre în planul de priorități proiectele de stopare a
poluării râurilor cu ape reziduale și menajere.
În ceea ce privește indicele global pe transport și utilități la nivelul județului, acesta are
valoarea IGTU = 0,93, lucru care arată că situația nu este încă critică dar în câțiva ani poate
deveni critică dacă lucrurile stagnează. Indicele global este raportul sumei indicilor locali IW
și IT cu suma indicilor locali IS și IO.
Dacă analizăm rezultatele pe factorii de mediu, observăm că situația este critică și necesită
inovații ridicate pentru remedierea problemelor actuale. Dacă județul dorește să devină un
brand în eco-agricultură și eco-turism atunci trebuie lansate de urgență proiecte prin care să
se pondereze utilizarea pesticidelor în agricultură și să se asigure un control minuțios al
utilizării chimicalelor în acest sector, proiecte pentru crearea de spații verzi suplimentare în
orașul Bistrița, inclusiv a acoperișurilor verzi, precum și proiecte de stopare a contaminării
apelor cu reziduuri industriale, agricole și orășenești. De asemenea, trebuie aplicate proiecte
pentru educarea la nivel de masă a populației din zonele rurale în direcția dezvoltării
durabile a comunităților. Se pot reconverti fostele zone miniere în arii pentru turism extrem,
pentru spații necovenționale etc. Un exemplu interesant, care poate fi urmat, este fosta
zonă minieră Bochum-Ruhr din Germania. De asemenea, trebuie exploatate mult mai bine
apele cu efect benefic pentru sănătate, prin dezvoltarea infrastructurii de tratament. În zona
347
rurală se poate lansa un proiect amplu de susținere a utilizării energiei solare, dar și a mini-
centralelor eoliene de fermă, mai ales în zona de munte și câmpie.
În ceea ce privește managementul deșeurilor, situația în județ a devenit critică și se

întrevede a fi critică și pe termen mediu și lung dacă nu se intervine cu proiecte inovative de
sistem, la scară largă. Prioritatea este în acest caz finalizarea sistemului de management
inteligent al deșeurilor și racordarea tuturor localităților rurale la acest sistem. În plus, toate
localitățile rurale trebuie obligate să își construiască puțuri seci pentru animale moarte și
grupuri sociale conform normelor europene.
Pe dimensiunea ariilor protejate și a biodiversității, trebuie valorificate mai bine izvoarele

de apă minerală și turismul tematic în natură, pentru valorificarea cu scop educativ a faunei
și florei unicat din județ. De asemenea merită accesate fonduri pentru dezvoltarea unor
bănci de semințe și material seminal pentru speciile pe cale de dispariție. Defrișările
pădurilor din județ fără nici un fel de responsabilitate pentru consecințele generate asupra
mediului înconjurător, a faunei și florei trebuie reconsiderate. Pe termen mediu și lung
rezultă un cost social mult-mult mai ridicat prin menținerea stării de fapt decât prin limitarea
valorificării comerciale a materialului lemnos. Trebuie găsite soluții prin care despăduririle să
fie acceptate numai pentru activități productive cu valoare adăugată ridicată derulate în
județ (mobilier simplu, mobilier complex, mobilier de lux, module semifabricate pentru
construcții, tâmplărie pentru clădiri etc.). În acest sens, județul se poate declara oficial ca
protector al mediului și poate stopa prin politici publice inteligente exploatarea lemnului
dacă acesta urmează a fi exportat din județ numai în forma primară. În acest demers trebuie
o susținere puternică din partea societății civile pentru a contrabalansa corupția și mafia din
sistem. Soluțiile inteligente nu se referă la controlul efectuat de funcționari, deoarece
funcționarii pot fi relativ ușor de corupt sau nu au suficiente resurse ca să lupte eficace cu
structurile mafiote din industria lemnului. În multe situații defrișarea ilegală se face cu
complicitatea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare şi Direcţia Silvică sau
chiar cu complicitatea pădurarilor, a poliției locale și a autorităților locale. O soluție posibilă
este redimensionarea suprafețelor de pădure care pot fi exploatate, monitorizarea din
satelit cu ajutorul unor sisteme software specializate (și inclusiv a unor senzori adecvați) a
zonelor de pădure, coroborată cu amenzi foarte mari pentru încălcarea legii, măsuri drastice
de concediere a angajaților din direcțiile silvice acolo unde fenomenul atinge valori ridicate
etc. Monitorizarea trebuie dată ONG-urilor „verzi” în cooperare cu Jandarmeria. De
asemenea, în aceste zone trebuie încurajate alte activități economice ca alternativă pentru
localnicii care trăiesc din exploatarea lemnului. Printre soluții ar putea fi și subvențiile
acordate localnicilor care își conservă sau extind fondul forestier. Pentru astfel de abordări
trebuie însă voință politică.
Dacă analizăm valoarea indicelui global pe mediu la nivelul județului, acesta are valoarea
IGME = 1,00. Rezultatul indică faptul că problemele legate de mediu au atins un nivel critic și
trebuie găsite soluții inovative majore pentru a remedia situația. Mai jos sunt puse în
evidență cu scop informativ diverse politici publice aplicate în alte state în demersul de
susținere a dezvoltării durabile:
 Politici de consolidare a piețelor locale pentru inovare verde;
 Achizițiile publice care încurajează dimensiunea ecologică;
 Mecanisme fiscale și de stabilire a prețurilor/taxelor pentru a încuraja industria verde;
348
 Stimulentele financiare prin utilizarea impozitelor, taxelor care descurajează

comportamentul nedorit și acordarea de subvenții, stimulente fiscale sau împrumuturi, și
reduceri pentru a încuraja comportamentul dorit;
 Stimulente pentru sisteme de energie regenerabilă și utilizarea eficientă a energiei;
 Promovarea de masă a companiilor verzi din județ;
 Susținerea eco-inovațiilor sistemice (oraș eco-inteligent, transport sustenabil) prin
implicarea unei game largi de părți interesate (mediul de afaceri, industria, cercetarea,
societatea civilă);
 Crearea cererii pentru bioeconomie;
 Promovarea politicilor pentru clădiri durabile și materiale durabile [de exemplu,
materialele de construcții sunt responsabile pentru 40% din resursele materiale în
economia globală];
 Crearea de sinergii cu eco-inițiativele naționale și europene;
 Restabilirea „pădurii urbane”, creșterea spațiului deschis și ecologizarea mediului
construit prin parteneriate public-privat;
 Soluții pentru a reduce traficul auto în orașe, și de a reduce consumul de energie în
locuințe și întreprinderi;
 Îmbunătățirea calității apei și habitatului acvatic prin adoptarea unor reglementări mai
dure, acordarea de granturi pentru restaurarea, revizuirea codului de drenaj pentru a
oferi stimulente pentru managementul apelor pluviale;
 Voluntariat pentru a încuraja populația să acționeze pentru protecția mediului, fără
stimulente de reglementare sau financiare;
 Evenimente de a educa și inspira profesioniștii din industria de constructii pentru a
construi verde;
 Broșuri date locuitorilor cu privire la modul de a trăi mai ecologic, inclusiv o descriere a
diferitelor materiale ecologice și metode de economisire a energiei, care pot fi utilizate în
casele lor.
În ce privește dezvoltarea capitalului uman, indicele global este IGCU = 1,49. Această valoare
arată că problema referitoare la resursa umană în județ este foarte critică, fiind cauzată de
scăderea continuă a populației județului, migrarea tinerilor din județ spre alte zone urbane
cu mai multe oportunități și de numărul mare de persoane care au numai studii primare și
gimnaziale. Cu prioritate trebuie acționat pentru dezvoltarea învățământului vocațional, de
scurtă durată, pentru adulți, în vederea calificării în diverse meserii, dobândirii de cunoștințe
practice în diverse domenii (ex. pentru populația rurală, cunoștințe în practicarea unei
agriculturi performante), dar și proiecte de diseminare a „poveștilor de succes” în diverse
inițiative antreprenoriale în zona rurală. Trebuie „re-inventat” învățământul profesional și de
meserii sub coordonarea consorțiilor de agenți economici. Colaboarea strânsă cu
universitățile de prestigiu trebuie menținută și întărită pentru a asigura un învățământ
universitar de calitate în Bistrița, în vederea diminuării fenomenului de migrație al tinerilor.
Schemele de ajutor social trebuie înlocuite cu alte forme de sprijin a populației sărace. Un
exemplu ar fi fabricile sociale.
Pe dimensiunea referitoare la turism, indicele global este IGTU = 1,30. În ceea ce privește
turismul, analiza SWOT a scos în evidență existenţa unui număr semnificativ de atracții
turistice (două parcuri naționale, mai multe arii protejate, tradiții locale, patrimoniu cultural
și istoric deosebit de bogat), cel puțin la același nivel cu județele învecinate Maramureș și
Suceava care sunt considerate destinații turistice deja consacrate. Cu toate acestea,
rezultatele județului Bistrița-Năsăud la capitolul turism pot fi considerate cel mult slabe (mult
349
sub media pe țară). Trebuie acționat prioritar pentru protejarea reală a tuturor elementelor
cu potențial cultural și turistic și trebuie demarat un proiect eficace de promovare a acestora.
Trebuie de asemenea acționat prioritar pentru dezvoltarea rețelelor turistice (de exemplu la
nivel de localitate / regiune turistică) și trebuie dezvoltat turismul tematic. Toate bunele
practici pe turism identificate în regiunile învecinate (de exemplu Cluj) trebuie analizate și
transferate în regiune. Punctele de acces către parcurile naționale trebuie făcute accesibile.
Ansamblul medieval Bistritz trebuie deasemenea pus în valoare, eventual prin extinderea
spațiului pietonal și facilitarea dezvoltării infrastructurii turistice în imediata proximitate
(restaurante, pensiuni).
În ceea ce privește cultura, indicele global IGCT = 1,33 arată o valorificare inferioară a
potențialului cultural bogat al județului. Cu prioritate trebuie intervenit pe restaurarea
patrimoniului cultural și istoric și integrarea acestuia în circuite turistice. Trebuie valorificate
tradițiile și obiceiurile locale în rețele turistice cu caracter cultural. Apoi, trebuie găzduite
festivaluri de amploare și dezvoltarea infrastructurii de organizare a acestora (de genul
Electric Castle); trebuie constituită o echipă care să fie capabilă să asigure managementul a
cel puțin două festivaluri semnificative pe an care să devină emblematice pentru județ și
regiune.
Indicele global pe competitivitate economică este IGCO = 1,11, lucru ce indică o situație care,
în raport cu ambițiile de progres enunțate în viziune, necesită inovații multiple de grad
ridicat, atât în ceea ce privește productivitatea agenților economici, cât și în ceea ce privește
infrastructura suport pentru inovare, calificarea forței de muncă etc. Pe dimensiunea
industrie și potențial tehnologic prioritare sunt proiectele de orice natură care să ajute
agenții economici în dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mai ridicată, cu elemente
puternice de diferențiere, precum și pe reînființarea învățământului profesional și
vocațional. Trebuie atrase investiții directe în orașele Beclean și Năsăud. Trebuie dezvoltate
câteva clustere funcționale: 1. construcții de mașini și produse industriale, 2. turism și
balneo-turism, 3. producția mobilei, 4. agricultură și industrie alimentară.
În ce privește orientarea spre inovare și dezvoltarea de competențe specifice, cu mici

excepții, situația este deficitară la nivelul județului, raportat la ceea ce se întâmplă în alte
zone din țară sau din Uniunea Europeană. Cu prioritate trebuie pregătite proiecte pentru
dezvoltarea unui institut de cercetare interdisciplinară. Pe partea de resursă umană trebuie
derulate proiecte pentru instruire în managementul inovării, creativitate, antreprenoriat,
managementul produselor noi, internaționalizarea afacerilor etc. De asemenea trebuie
susținute programe masterale orientate înspre automatizarea fabricației, managementul
calității, managementul producției etc. Un alt aspect critic este creșterea reală a cooperării
cu universitățile din regiune pentru a integra firmele din județ în proiecte de cercetare
europene. Trebuie create alianțe strategice cu centrele de cercetare din aceste universități,
așa cum procedează deja firme mari precum Bosch, Electrolux, Siemens, Emerson etc. De
asemenea, în județ trebuie înființat cel puțin un incubator de afaceri. Instituțiile pentru
colaborare (ex. CCIA BN) ar trebui să lanseze proiecte de inovare în care să faciliteze
parteneriatul strategic între firme cu competențe complementare pentru a proiecta și lansa
pe piață împreună produse inovative (ex. combinație între mecanic-software-electronic). De
asemenea, instituțiile pentru colaborare ar trebui să faciliteze interfața între agenții
economici orientați pe inovația de produs și diverse rețele de investitori formali și informali.
350
Din perspectiva dezvoltării sectorului agro-zootehnic, prioritățile trebuie să fie pe

industrializare și creșterea productivității. Ar trebui valorificat mai bine potențialul de a
produce vin (ex. din categoria „premium” sau „gold”). Susținerea dezvoltării de micro-fabrici
pentru produse alimentare în zona rurală și a depozitelor frigorifice pentru fructe și legume,
cu subvenții de la stat este o altă prioritate. În paralel, oamenii din mediul rural ar trebui
instruiți în utilizarea ultimelor tehnologii de producere a fructelor, legumelor, cerealelor și a
ultimelor tehnologii în domeniul zootehnic. O șansă bună pentru județ ar fi dezvoltarea eco-
agriculturii, în condițiile în care producătorii ar fi integrați în rețele de distribuție și procesare
a produselor agricole eco. Parcul de tractoare ar trebui, de asemenea, înnoit.
Analiza SWOT privind dezvoltarea coezivă și sustenabilă a teritoriului județului Bistrița-

Năsăud, indică un indice global IGDC = 1,03, adică o situație care este deja critică. Pe
componenta dezvoltarea și funcționarea rețelei policentrice de localități, raportul între
punctele slabe și cele tari reflectă o situație care nu este încă critică și nevoia de inovații
moderate. Combinația de pericole și oportunități reflectă o situație critică ce reclamă o
abordare cu un grad foarte ridicat de inovare. Accesibilitatea structurată a teritoriului și
conectarea teritorială este caracterizată atât la nivelul punctelor slabe și a celor tari, cât și
din perspectiva raportului între amenințări și oportunități, de situații foarte critice care
necesită inovații radicale pentru a remedia problemele existente. Privind vectorul asigurarea
infrastructurilor tehnice ale teritoriului, raportul între dezavantaje și avantaje reflectă o
situație critică și nevoia de unor soluții ce presupun un nivel ridicat de inovare, în timp ce,
sub aspectul pericolelor și oportunităților, situația în domeniul analizat este în proces de a
deveni critică și impune intervenții cu un grad ridicat de inovare. Cu referire la
managementul capitalului teritorial, punctele slabe și cele tari pun în evidență situații critice
care reclamă intervenții cu un grad ridicat de inovare; relația între amenințări și oportunități
indică situații foarte critice și nevoia de inovații radicale pentru a remedia problemele
existente. Pentru repoziționarea județului Bistrița-Năsăud în cadrul Regiunii Nord-Vest -
noi roluri în economia regiunii, rezultă o situație critică și nevoia de inovații foarte ridicate
pentru remedierea problemelor interne. La nivelul mediului extern, analiza a detectat o
situație care devine critică și reclamă inovații ridicate.
Analiza SWOT privind competitivitatea teritorială, dezvoltarea teritorială inteligentă a

iudețului Bistrița-Năsăud, arată un indice global IGCT = 1,10, adică o situație care este deja
critică. Aferent dezvoltării structurilor intersectoriale pentru o economie inteligentă –
rețeaua de clustere, pentru un nou rol al județului în competitivitatea regională și
națională, raportul între punctele slabe și cele tari reflectă o suită de situații foarte critice și
nevoia de inovații radicale pentru a remedia problemele existente. Combinația de pericole și
oportunități reflectă o situație critică ce reclamă o abordare cu un grad foarte ridicat de
inovare. În ce privește diversificarea și diferențierea economiei locale în context județean-
regional, sistemul este caracterizat la nivelul punctelor slabe și a celor tari de o situație
critică și nevoia de inovații foarte ridicate, iar din perspectiva raportului între amenințări și
oportunități, de situații care devin critice și nevoia de inovații ridicate pentru a remedia
problemele existente. Privind dezvoltarea rurală inteligentă, raportul între dezavantaje și
avantaje reflectă situații foarte critice și nevoia de inovații radicale pentru a remedia
problemele existente, în timp ce, sistemul pericolelor și oportunităților indică o situație
critică și nevoia de inovații foarte ridicate. Aferent vectorului valorificarea inteligentă a
resurselor și patrimoniului cultural, punctele slabe și cele tari pun în evidență o situație care
nu este încă critică și nevoia de inovații moderate; relația între amenințări și oportunități
indică o situație care devine critică și nevoia de inovații ridicate. Dimensiunea legată de
351
valorificarea inteligentă a resurselor și patrimoniului natural pune în evidență la nivelul

mediului intern, o situație care nu este încă critică și nevoia de inovații moderate. La nivelul
mediului extern, analiza a detectat o situație care devine critică și reclamă inovații ridicate.
Analiza SWOT privind dezvoltarea incluzivă a comunităților de pe teritoriul județului

Bistrița-Năsăud, conduce la un indice global IGDI = 1,01, adică o situație care este deja
critică. Aferent vectorului comunități inteligente, stabile și sustenabile, raportul între
punctele slabe și cele tari reflectă o situație critică și nevoia de inovații foarte ridicate pentru
a remedia problemele existente. Combinația de pericole și oportunități reflectă o situație
care devine critică și nevoia de inovații ridicate. Vectorul întinerirea comunităților, este
caracterizat la nivelul punctelor slabe și a celor tari de o suită de situații foarte critice și
nevoia de inovații radicale pentru a remedia problemele existente, iar din perspectiva
raportului între amenințări și oportunități, de o situație critică și nevoia de inovații foarte
ridicate pentru a remedia problemele existente. Privind vectorul îmbătrânire activă, raportul
între dezavantaje și avantaje reflectă o situație care devine critică și nevoia de inovații
ridicate pentru a remedia problemele existente, în timp ce, sistemul pericolelor și
oportunităților indică o situație critică și nevoia de inovații foarte ridicate. Aferent vectorului
economie socială și competitivitate, punctele slabe și cele tari pun în evidență o situație
critică și nevoia de inovații foarte ridicate; relația între amenințări și oportunități indică o
situație care nu este încă critică și nevoia de inovații moderate. Vectorul interculturalitate,
interconfesionalism, leadership, pune în evidență la nivelul mediului intern, o situație care
devine critică și nevoia de inovații ridicate. La nivelul mediului extern, analiza a detectat o
situație care nu este încă critică și nevoia de inovații moderate.
352
Strategia județului Bistrița-Năsăud cu orizont 2020
CAPITOLUL 14
STRATEGIA JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD CU ORIZONT 2020
14.1 Sinteza diagnozei
Corespunzător aspectelor prezentate în cadrul capitolului de audit teritorial al Județului

Bistrița-Năsăud, prin analiza SWOT are loc inventarierea avantajelor și dezavantajelor pe
care le prezintă teritoriul zonei, a oportunităților privind dezvoltarea și pericolelor
potențiale, precum și a relației dintre acestea din perspectiva aspectelor auditate: contextul
teritorial, cadrul natural, rețeaua de localități, populația și evoluția demografică, locuirea,
serviciile, accesibilitatea fizică, patrimoniul cultural construit, patrimoniul natural, economia
locală, turismul, mediul și zonele de risc, comunitățile județului.
Analiza mediului intern ia în considerare ansamblul județului, compus din Municipiul Bistrița,
municipiu reședință de județ, orașele Beclean, Năsăud și Sîngeorz-Băi și cele 58 de comune.
La nivel intern au fost evidențiate aspectele pe care se pot baza procesele de dezvoltare
relevante pentru zonă, precum și problemele de interes comun care trebuie rezolvate.
Analiza mediului intern se referă la resursele de dezvoltare (umane, materiale,
organizatorice, de piață, financiare) și managementul durabil al acestora, la gestionarea
proceselor de dezvoltare și funcționarea generală a microregiunii.
Mediul extern al Județului Bistrița-Năsăud cuprinde mai multe nivele a căror dezvoltare
influențează dezvoltarea microregiunii: nivelul Regiunii Nord-Vest și nivelul național.
Politicile de dezvoltare a infrastructurii majore de transport și utilități, Planul de Acțiune de
Mediu, Strategia privind riscurile la nivelul județului, Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-
Vest, finanțarea polilor de dezvoltare urbană prin Programul Operațional Regional și a
Grupurilor de Acțiune Locală prin Axa LEADER constituie doar câteva aspecte de anvergură
teritorială largă care marchează procesele interne la nivelul județului.
Trebuie de asemenea menționat nivelul național care, prin planuri, strategii, programe
specifice produce efecte la nivelul teritoriului județului. Nu în ultimul rând, se fac simțite
până la nivelul local efectele multiplelor crize pe care le traversează Uniunea Europeană și
lumea întreagă: criza economică și financiară, criza demografică, criza alimentelor, criza de
energie, schimbările climatice.
Mediul extern generează situații care pot periclita dezvoltarea Județului Bistrița-Năsăud,
aduc riscuri și creează vulnerabilități care necesită o bună gestionare la nivel județean. Pe de
altă parte, tot mediul extern este purtător de oportunități care trebuie întâmpinate și
valorificate la nivelul județului.
Importantă este detectarea direcțiilor strategice majore de acțiune privind dezvoltarea

Județului Bistrița-Năsăud, în funcție de masa critică de argumente la nivel intern și extern,
precum și raportul dintre acestea.
353
Domeniul 1 - Infrastructura de transport și utilități
Diagnoza
Infrastructura de transport este critică pentru coeziunea județului, pentru asigurarea
relațiilor între zona montană și cea de platou, între zonele urbane și rurale. Relațiile în
teritoriul interjudețean, regional și național, accesibilitatea la nivelul structurii coridoarelor
europene de transport constituie o a doua componentă a funcționării județului cu
potențialul pe care îl deține. Accesibilitatea intermodală este în egală măsură importantă
pentru investitori, pentru accesul la resurse și accesul la piețele de desfacere. Aceste trei
aspecte ale accesibilității intermodale din perspectiva dezvoltării comunităților județului și a
utilizării inteligente a resurselor pentru producerea de bunuri și servicii, atractivitate pentru
comunități, turiști și investitori, conlucrează integrat.
În atingerea acestor deziderate, județul întâmpină următoarele probleme:

 Conexiuni cu județele limitrofe care necesită eficientizare și calitate atât la nivelul
infrastructurii de transport cât și a programului de funcționare a mijloacelor aferente;
 Lipsa unei abordări intermodale adecvate specificului județului;
 Lipsa unei abordări ierarhizate (trasee turistice), inteligente, diversificate (ex: trasee
alternative pentru vehicule cu tracțiune animală şi agricole sau pentru bicicliști) și
flexibile a dezvoltării generale a accesibilității, a accesibilității pe direcția Nord-Sud a
județului și a relațiilor teritoriale mai largi.
Privind infrastructura de utilități, aspectele critice se referă la asigurarea calității vieții în

comunitățile rurale privind rețelele de utilități și serviciile aferente care, în multe cazuri,
necesită catalizarea dezvoltării economice locale petru a putea susține serviciile respective.
În caz contrar, densificarea activităților și creșterea toxicității multor materiale utilizate în
circuitele gospodăresc și economic produc daune din ce înce mai grave mediului.
Atractivitatea localităților depinde și ea de gradul de echipare a acestora. Un alt aspect îl
constituie modul în care acestea, prin amplasarea și funcționarea lor pot afecta mediul și
identitatea spațiului urban și rural. Nu în ultimul rând, deși Județul Bistrița-Năsăud se află în
prezent într-o situație confortabilă, uzura permenentă la care sunt supuse infrastructurile de
utilități reclamă o politică permanentă de gestionarea a proceselor de îmbătrânire a
rețelelor.
Direcții strategice
Ambele categorii de infrastructuri reclamă costuri ridicate de întreținere și investiții și, în
același timp, sunt indispensabile unei bune și eficiente funcționări a teritoriului. Planificarea
dezvoltării și a resurselor, managementul rețelelor de infratsructuri, constituie o
componentă permanentă a manageentului județului. Recomandările privind abordarea
strategică privind infrastructurile de transport și utilități:
 Coordonarea planurilor de dezvoltare cu cele de infrastructuri de transport și utilități:
susținerea accesibilității și echipării structurilor asociative funcționale sau/ și cu
potențial (GAL-uri, poli rurali, zone periurbane);
 Coordonarea dezvoltării acestora cu procesele de catalizare a dezvoltării economice
locale (asigurarea resurselor financiare pentru funcționare, întreținere, dezvoltare) și
gestionarea proceselor de avansare a uzurii fizice și morale;
354
 Coordonarea planurilor de dezvoltare a infrastructurilor de transport și utilități cu

asigurarea măsurilor de protejare a mediului, specificului și valorilor teritoriului
(împotriva poluării aerului, monumentelor, râurilor, terenurilor în general etc);
 Monitorizarea permanentă, pregătirea proiectelor și accesarea continuă a
programelor relevante de scară teritorială mai largă și a celor guvernamentale;
 Parteneriate pe vertcală pentru accesarea programelor de scară mare;
 Parteneriat interinstituțional pentru asigurarea Master Planurilor aferente
infrastructurile de transport și utilități, asigurarea de soluții inovative, sustenabile;
 Asigurarea resurselor prin planurile multianuale de investiții;
 Asigurarea soluțiilor instituționale;
 Asigurarea resursei umane competente.
Domeniul 2 – Mediul
Diagnoza
În raport cu valoarea cadrului natural și a calității pe care acesta o poate asigura mediului și
nivelului de atractivitate pentru întreaga zonă, situația este critică din perspectiva factorilor
de mediu din cauze sum sunt: utilizarea pesticidelor și chimicalelor în agricultură,
contaminarea apelor cu reziduuri menajere urbane și rurale, agricole, industriale etc.
Biomasa nu exte exploatată în favoarea unor soluții integrate pentru agricultură și zootehnie
sustenabile.
Fostele zone miniere produc goluri în continuitatea funcțională a teritoriului județului. În

ceea ce privește managementul deșeurilor, situația în județ a devenit critică și se întrevede a
fi critică și pe termen mediu și lung dacă nu se intervine cu proiecte inovative de sistem, la
scară largă.
Pe dimensiunea ariilor protejate – care sunt mai mult blocate din cauza unor aspecte
legislative care par lipsite de alternative - și a biodiversității – care poate fi pusă mai bine în
valoare - potențialul real necesită o abordare creativă și managerială.
Defrișările pădurilor din județ fără nici un fel de responsabilitate pentru consecințele
generate asupra mediului înconjurător, a faunei și florei trebuie reconsiderate. Pe termen
mediu și lung rezultă un cost social mult-mult mai ridicat prin menținerea stării de fapt decât
prin limitarea valorificării comerciale a materialului lemnos. În multe situații defrișarea
ilegală se face cu complicitatea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare şi
Direcţia Silvică sau chiar cu complicitatea pădurarilor, a poliției locale și a autorităților locale.
Potrivit celor descrise anterior, recomandăm următoarele abordări strategice:
 Orientarea județului către configurarea unui brand în eco-agricultură și eco-turism;
 Program de ponderare a utilizării pesticidelor în agricultură, de asigurare a
controlului utilizării chimicalelor;
 Crearea de spații verzi suplimentare în orașul Bistrița, inclusiv a acoperișurilor verzi,
precum și proiecte de stopare a contaminării apelor cu reziduuri industriale, agricole
și orășenești;
 Educarea la nivel de masă a populației din zonele rurale în direcția dezvoltării
durabile a comunităților;
355
 Reconversia fostelor zone miniere în arii pentru turism extrem, de aventură, pentru
spații necovenționale etc.;
 Exploatarea diversificată și inteligentă a apelor cu efect benefic pentru sănătate, prin
dezvoltarea infrastructurii de tratament;
 Susținerea utilizării energiei solare, a utilizării biomasei pentru prodicerea de energie,
a mini-centralelor eoliene de fermă, mai ales în zona de munte și câmpie;
 Finalizarea sistemului de management inteligent al deșeurilor și racordarea tuturor
localităților rurale la acest sistem, asigurarea dotărilor necesare (inclusiv
obligativitatea construirii de puțuri seci pentru animale moarte și grupuri sanitare
conform normelor europene);
 Configurarea structurii specifice de potențial turistic și gestionarea acesteia:
valorificarea reală a izvoarelor de apă minerală, dezvoltarea turismul tematic în
natură, pentru valorificarea cu scop educativ a faunei și florei unicat din județ;
 Dezvoltarea de bănci de semințe și material seminal pentru speciile pe cale de
dispariție;
 Condiționarea despăduririlor numai pentru activități productive cu valoare adăugată
ridicată derulate în județ (mobilier simplu, mobilier complex, mobilier de lux, module
semifabricate pentru construcții, tâmplărie pentru clădiri etc.);
 Elaborarea și implementarea de politici publice inteligente exploatarea lemnului dacă
acesta urmează a fi exportat din județ numai în forma primară;
 Dezvoltaea mentalității și a parteneriatului cu societatea civilă pentru a
contrabalansa corupția și mafia din sistemul forestier;
 Redimensionarea suprafețelor de pădure care pot fi exploatate, monitorizarea din
satelit cu ajutorul unor sisteme software specializate (și inclusiv a unor senzori
adecvați) a zonelor de pădure, coroborată cu întărirea normelor de aplicare a legii
etc.;
 Configurarea de parteneriate între ONG-urile „verzi” și Jandarmerie;
 Încurajarea de activități economice ca alternativă pentru localnicii care trăiesc din
exploatarea lemnului.
Domeniul 3 – Competitivitatea economică
Diagnoza
Potrivit rezultatelor analizei SWOT, în vederea dezvoltării competitive și sustenabile, sunt
necesare inovații multiple de grad ridicat, atât în ceea ce privește productivitatea agenților
economici, cât și în ceea ce privește infrastructura suport pentru inovare, calificarea forței de
muncă etc. Industria are nevoie de o relație mai structurată cu entitățile furnizoare de
tehnologie și inovare. Deși există potențial, nu se înregistrează valoarea adăugată, nici
elementele de diferențiere. Orașele Beclean și Năsăud au nevoie de un aport de investiții. În
ce privește orientarea spre inovare și dezvoltarea de competențe specifice, cu mici excepții,
situația este deficitară la nivelul județului, raportat la ceea ce se întâmplă în alte zone din
țară sau din Uniunea Europeană. Valorificarea diversificată a resurselor naturale prin
prelucrare, soficticare și inovare poate fi mult îmbunătățită.
Un alt aspect critic este nivelul modest al cooperării firmelor cu universitățile din regiune
pentru a integra inovarea, tehnologiile în produsele și serviciile pe care le furnizează.
356
În sectorul agro-zootehnic nivelul industrializării este încă modest, de asemenea și

orientarea către producția ecologică. Și în acest sector se simte lipsa aportului de inovare și
tehnologii care să propulseze la adevărata valoare potențialul județului.
Lipsesc structurile de catalizare și dezvoltare economică: structuri de incubare, rețea de

parcuri tehnologice, clustere econmice etc..
Prncipalele direcții strategice de abordare sunt orientate spre:
 Introducerea de inovații multiple de grad ridicat, atât în ceea ce privește
productivitatea agenților economici, cât și în ceea ce privește infrastructura suport
pentru inovare, calificarea forței de muncă etc.;
 Utilizarea tehnologiilor și inovației pentru dezvoltarea de produse cu valoare
adăugată mai ridicată, cu elemente puternice de diferențiere;
 Reînființarea învățământului profesional și vocațional;
 Atragerea de investiții directe în orașele Beclean și Năsăud;
 Dezvoltarea de clustere funcționale: 1. construcții de mașini și produse industriale, 2.
turism și balneo-turism, 3. producția mobilei, 4. agricultură și industrie alimentară;
 Dezvoltarea unui institut de cercetare interdisciplinară;
 Asigurarea instruirii pe toate nivelele în managementul inovării, creativitate,
antreprenoriat, managementul produselor noi, internaționalizarea afacerilor etc;
 Creșterea reală a cooperării cu universitățile din regiune pentru a integra firmele din
județ în proiecte de cercetare europene;
 Crearea de alianțe strategice cu centrele de cercetare din aceste universități, așa
cum procedează deja firme mari precum Bosch, Electrolux, Siemens, Emerson etc.;
 Înființarea de structuri de incubare de afaceri;
 Implicarea instituțiilor pentru colaborare (CCIA BN etc)în promovarea inovarii,
configurarea de parteneriate strategice între firme cu competențe complementare
pentru a proiecta și lansarea pe piață împreună produse inovative (ex. combinație
între mecanic-software-electronic), facilitarea interfeței între agenții economici
orientați pe inovația de produs și diverse rețele de investitori formali și informal.;
 Industrializare și creșterea productivității sectorului agro-zootehnic;
 Valorificarea crescută a potențialulului de a produce vin (ex. din categoria „premium”
sau „gold”);
 Susținerea dezvoltării de micro-fabrici pentru produse alimentare în zona rurală și a
depozitelor frigorifice pentru fructe și legume, cu subvenții de la stat este o altă
prioritate;
 Instruirea resurselor umane în utilizarea ultimelor tehnologii de producere a
fructelor, legumelor, cerealelor și a ultimelor tehnologii în domeniul zootehnic;
 Dezvoltarea eco-agriculturii, în condițiile în care producătorii ar fi integrați în rețele
de distribuție și procesare a produselor agricole eco.
Domeniul 4 - Capitalul uman
Diagnoza
Resursele umane sunt într-o situație foarte critică, marcate de scăderea continuă a
populației județului, migrarea tinerilor din județ spre alte zone urbane cu mai multe
oportunități și de numărul mare de persoane care au numai studii primare și gimnaziale.
357
În perioada următoare a exercițiului financiar al Uniunii Europene, se pune un accent

deosebit pe resursa umană, pe inovare, pe specializare inteligentă și, în general, pe abordări
creative, flexibilitatea și adaptabilitatea resurselor umane.
Tinerii trebuie reținuți, deschise oportunități de utilizare creativă a potențielului județului

pentru a stabiliza populația și a încuraja inițiativele private. Forța de muncă matură și
experimentată trebuie să transfere tinerilor din experiență pentru a-i sprijini într-o evoluție
accelerată și inserție eficientă pe piața de muncă. Universitatea Tehnică și alte forme de
educație pot asigura cadrul și modalități diversificate de instruire necesar.
Direcții strategice care să răspundă necesităților semnalate de diagnoză sunt:
 Dezvoltarea învățământului vocațional, de scurtă durată, pentru adulți, în vederea
calificării în diverse meserii, dobândirii de cunoștințe practice în diverse domenii (ex.
pentru populația rurală, cunoștințe în practicarea unei agriculturi performante;
 Diseminarea „exemplelor de succes” în diverse inițiative antreprenoriale în zona
rurală;
 Reinventarea învățământului profesional și de meserii sub coordonarea consorțiilor
de agenți economici;
 Colaboarea strânsă cu universitățile de prestigiu pentru a asigura un învățământ
universitar de calitate în Bistrița, în vederea diminuării fenomenului de migrație al
tinerilor;
 Înlocuirea schemelor de ajutor social cu alte forme de sprijin a populației sărace;
 Dezvoltarea mentalității și soluțiilor privind întreprinderile sociale.
Domeniul 5 - Turism, sport și agrement
Diagnoza
Este evidentă bogăția remarcabilă a obiectivelor de turism cultural și natural: două parcuri
naționale, maimulte arii protejate, tradiții locale, patrimoniu cultural și istoric deosebit de
bogat. Județul Bistrița-Năsăud se înscrie într-una din cele mai bogate zone ale țării în
patrimoniu turistic. Totuși, performanțele în domeniul turismului sunt foarte departe de
nivelul potențialului actual, situându-se sub media performanțelor pe țară. Un aspect
important îl constituie lipsa configurării de circuite active, care să implice pensiuni, servicii de
diverstisment, obiective istorice, identitare și naturale etc., colaborarea intersectorială,
interdisciplinară pentru implementarea de idei creative.
Nu în toate cazurile poate fi invocată pentru justificarea nivelului modest al activităților în

turism, lipsa accesibilității sau accesibilitatea mai dificilă a zonelor interesante turistic; foarte
mulți turiști preferă turismul rustic și de aventură.
Inițiativa privată, abordările creative, parteneriatele pentru servicii integrate etc., se situează
la un nivel modest în raport cu potențialul care se cere mobilizat pe piața de turism.
Principalele direcții strategice care răsund aspectelor semnalate de diagnoză sunt:
 Protejarea reală a tuturor elementelor cu potențial cultural și turistic;
 Elaborarea și implementarea unui program eficient de markering;
358
 Dezvoltarea rețelelor turistice (de exemplu la nivel de localitate / regiune turistică) și

categoriile diverse de turism la care se pretează potențialul județului;
 Dezvoltarea de oferte integrate de circuite turistice;
 Dezvoltarea de clustere turistice în servicii balneare și medicale; activarea traseelor
interjudețene, interregionale, naționale, intenaționale;
 Împachetarea de oferte de turism integrate;
 Diseminarea, transferul și adaptarea volumului existent de bune practici pe turism
identificate în regiunile învecinate (de exemplu Cluj);
 Punctele de acces către parcurile naționale trebuie făcute accesibile;
 Ansamblul medieval Bistritz trebuie pus în valoare, eventual prin extinderea spațiului
pietonal și facilitarea dezvoltării infrastructurii turistice în imediata proximitate
(restaurante, pensiuni);
 Funcționalizarea turistică a fostelor zone miniere.
Domeniul 6 - Cultură, tradiții și patrimoniu
Diagnoza
Comunitățile locale au o istorie bogată și o viață animată, diversă; structurile identitare s-au
păstrat, există un puternic atașament față de valorile locale și zonale. Țările și ținuturile și-au
păstrat memoria iar noile generații le prețuiesc și sunt mândre de ele.
Totuși, identitatea locală nu se afirmă îndeajuns ca o marcă locală, nu trece suficient de

granițele regiunii.
Un pachet prioritar de direcții strategice îl constituie:
 Restaurarea patrimoniului cultural și istoric și integrarea acestuia în circuite turistice;
 Regenerarea patrimoniului cultural local material și imaterial;
 Regenerarea evenimentelor tradiționale și utilizarea acestora ca instrumente de
marketing regional, național, internațional, legat și de resursele naturale și de turism;
 Transferul de meșteșuguri, tradiții;
 Valorificarea interculturalității și interconfesionalismului;
 Protejarea (ateliere protejate) produselor specifice locale;
 Asigurarea instruirii în management cultural, dezvoltarea comunităților;
 Regenerarea mândriei locale;
 Catalizarea formării de lideri locali.
Domeniul 7 - Dezvoltare teritorială, urbană și rurală
Diagnoza
Colaborarea între localități, între zonele urbane și cele rurale constituie din ce în ce mai mult
o obligație, în condițiile competiției între teritorii pentru resurse și piețe de desfacere.
Ținuturile, GAL-urile, zonele periurbane pot juca roluri semnificative în dezvoltarea proprie și
dezvoltarea județului dacă se organizează corespunzător. Prin colaborare ele pot contribui
decisiv la competitivitatea regională, la propria prosperitate și la coeziunea județului în
context regional.
359
Județul Bistrița-Năsăud este remarcabil de bogat în varietatea reliefului și a resurselor, a

identității comunităților locale. Această bogăție trebuie conectată în special pe direcția Nord-
Sud în vederea unei mai eficiente catalizări a potențialului de dezvoltare a celor două zone în
economia regională.
Accesibilitatea și relațiile de colaborare pe baza problemelor comune și obiectivelor comune

de dezvoltare, pe baza relațiilor tradiționale și a schimburilor economice și culturale
constituie atu-uri valoroase care trebuie utilizate în favoarea coeziunii județului.
În direcția coeziunii rețelei de localități urbane și rurale, sunt recomandate următoarele
direcții strategice:
 Stabilirea parteneriatelor teritoriale pe zone strategice de dezvoltare la nivelul
județului;
 Organizarea partenerilor intersectoriali și interinstituționali în vedeea valorificării
sustenabile și integrate a capitalului teritorial;
 Consolidarea managementului structurilor de colaborare urban-rurală și rurală;
 Structurarea ierarhizată a sistemului de transport;
 Îmbunătățirea funcționării relațiilor Nord-Sud;
 Consolidarea relațiilor spre zona Cluj și spre Moldova;
 Dezvoltare incluzivă pentru comunitățile județului;
 Conștientizarea și asumarea rolurilor localităților în susținerea poziției regionale a
județului.
Domeniul 8 - Administrație și bună guvernanță
Diagnoza
Administrația locală se confruntă în prezent cu multiple crize cărora le face din ce în ce mai
mult de una singură:
 Noul management public;
 Planificarea pe termen mediu și lung;
 Lipsa finanțării descentralizării;
 Lipsa generală de resurse;
 Legislația foarte dinamică;
 Racordurile la instituțiile europene nu funcționează întotdeauna eficient;
 Comunitățile locale au așteptări tot mai mari.
Direcțiile strategice principale se orientează pe:
 Dezvoltarea capacității instituționale;
 Dezvoltarea capacității profesionale;
 Dezvoltarea unui instrumentar inovativ de management;
 Diversificarea cooperării intersectoriale și interinstituționale pe orizontală și verticală;
 Articularea resurselor.
360
Domeniul 9 - Cooperare teritorială
Diagnoza
Cooperarea teritorială se pregătește la mai multe niveluri: nivel regional, interregional,
transfrontalier, teritorial european, transnațional. Pentru județul Bistrița-Năsăud,
cooperarea teritorială presupune dezvoltarea conexiunilor importante pentru a intra într-o
suită de rețele de cooperare la diverse nivele teritoriale, privind dezvoltarea sustenabilă a
atu-urilor sale: patrimoniul cultural, profilul economic în componentele competitive,
potențialul spațiului rural, fabulosul patrimoniu natural.
În prezent și aferent perioadei următoare de programare, o largă suită de oportunități de

cooperare teritorială sunt aduse de proiectele de mare anvergură, din perspectiva județului
și a regiunii Nord-Vest.
Prin elaborarea de strategii, politici, programe și proiecte existente (2007-2013) care
îmbunătățesc rolul teritorial al Județului Bistrița Năsăud
 Conectarea teritorială printr-un sistem de poli și coridoare teritoriale;
 Conectarea teritorială a resurselor, centrelor/ zonelor de prelucrare și a piețelor
de desfacere;
 Catalizarea rețelelor cu impact regional, pe baza resurselor și specializării
Județului Bistrița-Năsăud;
 Promovarea domeniilor relevante și aderarea la rețelele de cooperare teritorială
importante pentru județ;
 Promovarea proiectelor importante care susțin cooperarea teritorială;
 Angajarea instituțiilor de sprijin;
 Asigurarea continuității.
Pentru valorificarea atu-urilor teritoriului județean în sprijinul competitivității regionale

trebuie avute în vedere aspecte cum sunt:
 Organizarea spaţială a industriilor este mai relevant caracterizată de aglomerări
localizate la o scară geografică variabilă decât unităţile administrative folosite fie
de teoreticieni, fie de oficiali cum ar fi, în România, judeţele, oraşele sau regiunile
de dezvoltare;
 Un model regional mai relevant de organizare spaţială ar trebui să depăşească
imaginea familiară;
 Disparităţilor formate în decursul timpului – urban-rural, centru-periferie, agrar-
industrial – şi să plaseze locaţiile mai puţin dezvoltate într-o perspectivă mai
dinamică.
Pe de altă parte, politicile publice ar trebui orientate către maximizarea impactului

competitive și să ia în considerare specificitatea teritorială în legătură cu:
 Identificarea zonei optime de furnizare a unor servicii integrate;
 Identificarea perimetrului funcţional al unităţii teritoriale de dezvoltare;
 Implicaţii privind structura de guvernare a zonei;
 Rolul capitalului social.
361
Concluzii
Integrând concluziile diagnozei pentru cele 9 domenii de analiză, sunt propuse următoarele
direcții strategice principale:
 Necesitatea integrării componentelor inteligentă, specializată și diversificată în
dezvoltarea județului;
 Necesitatea consolidării aspectelor durabile ale dezvoltării;
 Utilizarea inteligentă a tradiției și valorilor autentice ca resurse pentru diferențiere;
 Consolidarea, diversificarea relațiilor de conectivitate cu teritoriul potrivit
potențialului de valorificare a capitalului teritorial.
Viziunea
Viziunea dezvoltării strategice a Județului Bistriță-Năsăud până în 2025 se bazează pe

abordarea integrată și personalizată pe zone de dezvoltare, pe transformarea în avantaj
competitiv a potențialului industrial dar și agricol, pe reindustrializare specializată
diversificat, pe valorificarea mai inteligentă a resurselor naturale, culturale și istorice din
județ care au caracter de unicat pe plan național și internațional, pe motivarea și dezvoltarea
coerentă a resursei umane existente și atragerea de resursă umană înalt calificată, pe
calificare și recalificare eficace, pe punerea unui accent permanent la nivelul administrației
publice, agenților economici din industrie, agricultură și turism pe creativitate și inovare, pe
comunicare și colaborare, pe clusterizarea și diversificarea inteligentă a sectorului industrial
și agricol specific județului, inclusiv pe furnizarea de produse proprietare sofisticate – cu
valoare adăugată ridicată și cu caracteristici unicat -, pe aplicarea fermă a unui întreg cadru
de măsuri și mecanisme de incluziune socială, de protejare a mediului înconjurător, inclusiv
pe orientarea adecvată a activităților sociale și economice din județ, pe încurajarea co-
opetiției (competiției pe elemente de diferențiere și colaborării pe proiecte de interes larg)
între administrațiile publice locale.
Astfel, până în anul 2025, județul Bistrița-Năsăud își va configura cadrul dezvoltării durabile
printr-o economie inteligentă, diversificată și specializată, prin poziția diferențiată pe baza
valorizării inteligente a tradițiilor și valorilor autentice, printro conectivitate consolidată cu
teritoriul.
Declarația de viziune la orizontul de timp 2025 poate fi formulată astfel: Județul Bistrița-
Năsăud este competitiv prin comunitățile sale inteligente, unicitatea culturală și natura de basm.
Obiectivele strategice
1. Dezvoltare economică inteligentă prin specializare diversificată

 creșterea cu minimum 20% a cifrei de afaceri a județului raportată la numărul de
locuitori, actualizată la anul 2013;
 cel puțin 10 agenți economici mari din județ, cu capital majoritar românesc, să dezvolte
produse proprietare inovative, sofisticate și cu valoare adăugată ridicată;
 reducerea cu minimum 30% a populației implicată în agricultura de subzistență și
asigurarea unor oportunități de ocupare decente pentru această categorie de populație;
 peste 80% din populația cu vârsta între 20 și 64 de ani să fie ocupată;
 câștigul salarial mediu al populației să fie cel puțin la nivelul mediei naționale;
362
 valoarea producției industriale să aibă un ritm mediu anual de creștere de minimum

10%;
 creșterea productivității medii în agricultură cu minimum 50% față de anul 2013;
 productivitatea forței de muncă să fie peste media la nivel național;
 în județ există clustere economice funcționale, în special pe ramurile specifice economiei
judeţului (industria electrotehnică; industria alimentară; industria lemnului; turismul)
capabile să dezvolte în cadrul unor alianțe strategice produse de nișă, cu inteligență
încorporată în acestea;
 cifra de afaceri din industrie să aibă un ritm mediu anual de creştere de 8-10%;
 creşterea productivităţii medii în agricultură cu minim 100% faţă de anul 2013.
2. Dezvoltare durabilă
 orientarea semnificativă a industriei de prelucrare a lemnului pe producția de mobilă sau
alte produse din lemn cu valoare adăugată ridicată, iar rata de exploatare a fondului
forestier să fie cu minimum 40% mai redusă decât în anul 2013;
 să fie asigurat managementul integrat al deșeurilor pentru minimum 80% din nevoia
județului;
 gradul de poluare al apelor județului să fie cu minimum 30% mai redus decât media la
nivel național;
 spațiile verzi din zona urbană să atingă nivelul minim de 30 mp/cap de locuitor;
 minimum 30% din rețeaua de canalizare în zona rurală este rezolvată față de anul 2013;
 protejarea reală a parcurilor naționale și a rezervațiilor naturale, concretizată în
eliminarea defrișărilor ilegale, a braconajului, a tuturor construcțiilor ilegale, interzicerea
vânătorii, a traseelor de off-road și inclusiv a locașlor de cult în aceste locuri;
 refacerea mediului natural degradat (în special forestier – integrat: floră, faună) și
creșterea acestuia cu minimum 5% față de anul 2013;
 numărul unităților alternative de energie alternativă (eoliană, solară) să crească cu minim
50% față de situația actuală;
 scăderea cu 30% a ratei migrației tinerilor în căutarea de oportunități mai bune de viață
față de anul 2013;
 scăderea raportului de asistați/activi cu 20% față de anul 2013;
 susţinerea dezvoltării municipiului Bistriţa, reşedinţa judeţului, pentru a deveni un centru
urban cu minim 100000 locuitori;
 toate localităţile rurale ale judeţului să aibă reţea de canalizare;
 refacerea mediului natural degradat (în special forestier – integrat, flora, fauna) şi
creşterea suprafeţelor împădurite cu minim 20% faţă de anul 2013.
3. Diferențiere prin valorizarea inteligentă a tradițiilor și valorilor autentice

 potențialul istoric și cultural al județului este valorificat 100% în activități turistice
generatoare de venituri pe tot parcursul anului;
 creșterea cifrei de afaceri în turism de minimum 3 ori în raport cu nivelul anului 2013,
inclusiv cu valorificarea patrimoniului cultural și istoric (în special cel săsesc pentru
turiștii din spațiul german), a cadrului natural și a tradițiilor prin creșterea numărului de
vizitatori străini la minimum 25% din totalul turiștilor;
4. Conectivitate sporită
 să nu mai existe drumuri județene de pământ și peste 60% din drumurile județene
pietruite să fie asfaltate;
363
 peste 50% din drumurile comunale de pământ să fie pietruite sau asfaltate;
 reabilitarea şi fiabilizarea reţelei feroviare existente (relativ extinse) în judeţ, în condiţiile
în care procesul de modernizare a gării Bistriţa este în derulare. Asigurarea în minimum
10 ani a unor legături intra şi interregionale eficiente cu “centrele de interes (Cluj –
pentru acces aeroport: în max. 1 oră, Bucureşti – capitala)”. Realizarea unui racord
feroviar la Sărăţel (max. 2 km cale ferată şi un pod) pentru ca trenurile pe ruta Cluj sau
Baia Mare → Dej → Sărăţel → Deda → Braşov să treacă prin Bistriţa.
 reabilitarea şi fiabilizarea căilor rutiere naţionale şi judeţene intra şi interregionale către
judeţele limitrofe: Mureş, Maramureş şi Suceava, astfel: Bistriţa – Năsăud – Salva-Săcel
(MM); Beclean- Salva –Săcel (MM); Năsăud – Sângeorz-Băi – Rodna – Cârlibaba (SV); Ilva
Mică – Lunca Ilvei – Dorna Candrenilor (SV); Bistriţa – Monor – Vătava – Deda (MS); Uriu
– Târlişua – Suciu de Sus (MM);
 să fie cel puțin începute lucrările de străpungere pentru asigurarea legăturilor rutiere
între nordul și sudul județului, prin zona montană;
 asigurarea unui punct rapid de legătură aeriană cu municipiul Bistrița prin realizarea unui
aeroport pentru aeronave de mici dimensiuni de tip charter;
 realizarea centurii Livezile - Slatinita Tarpiu - Blajenii de Jos;
 preluarea traficului greu pe relația Vatra Dornei - Reghin sau Reghin - Năsăud prin
legarea capetelor șoselei Monariu-Jelna la DN 17;
 alinierea la strategia digitală europeană, cu accent pe conectivitate la Internet în bandă
largă, inclusiv în zona rurală, precum și o bună conectivitate wireless în spațiile publice.
14.2 Racordarea strategiei județului Bistrița-Năsăud cu orizont 2025 la orientările

strategice de scară superioară
Documentele strategice de mare anvergură și acoperire teritorială, cum sunt cele adresate
dezvoltării regionale, naționale, europene etc., constituie repere importante pentru strategia
județelor din România. În contextul regionalizării și a rolurilor incerte ale structurilor
județene în dezvoltarea integrată la nivel local și teritorial. Astfel, ancorarea strategiilor,
politicilor și programelor la direcțiile strategice de rang teritorial superior, constituie o parte
a garanției că fundamentarea dezvoltării este corectă și accesul la programele de finanțare
pentru proiectele județului este deschis.
Desigur, direcțiile majore de dezvoltare care decurg din aceste documente strategice,
constuituie doar o parte a cadrului strategic județean. Interesele comunităților locale, ale
teritoriilor Județului Bistrița-Năsăud formează cealaltă componentă majoră, abordarea
bottom-up, care trebuie articulată la perspeciva top-down a strategiilor de mare anvergură.
În tabelele următoare, sunt sintetizate orientările strategice regionale, naționale,
euroregionale și europene relevante pentru interesele de dezvoltare ale Județului Bistrița-
Năsăud.
Documentul strategic Prevederi relevante pentru strategia județului Programe/ Instrumente

Scara Uniunii Europene
Strategia Europa 2020 - 1. Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi  „O Uniune a inovării”;
asigurarea unei economii a inovării  „Tineretul în mişcare”;
inteligente, ecologice şi 2. Îmbunătățirea accesului la şi a utilizării şi  „O agendă digitală pentru
favorabile incluziunii, calității tehnologiilor informațiilor şi Europa”;
pentru a oferi un nivel comunicării;  „O Europă eficientă din
ridicat al ocupării forței 3. Creşterea competitivității întreprinderilor punctul de vedere al utilizării
364

de muncă, al mici şi mijlocii; resurselor”;
productivității şi pentru 4. Sprijinirea tranziției spre o economie cu  „O politică industrială
a asigura coeziunea emisii scăzute de carbon în toate sectoarele; adaptată erei globalizării”;
economică, socială şi 5. Promovarea adaptării la schimbările  „O agendă pentru noi
teritorială climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor; competenţe şi noi locuri de
6. Protejarea mediului şi promovarea utilizării muncă”;
eficiente a resurselor;  „Platforma europeană de
7. Promovarea transportului durabil şi combatere a sărăciei”.
eliminarea blocajelor în rețelele cheie;
8. Promovare ocupării şi sprijinirea mobilității
forței de muncă;
9. Investiții în competențe, educație şi învățare
continua;
10. Incluziuei socială şi combaterea sărăciei;
11. Îmbunătățirea capacității instituționale şi a
eficienței în administrația publică

Conectarea Europei 1. Ameliorarea legăturilor de transport prin
investiții în proiecte de infrastructură
menite să faciliteze transportul ecologic  Relații Est-Vest UE
și durabil de mărfuri şi călători, în special  Transport ecologic
între vestul şi estul Europei.  Transport intemodal
2. Conectarea reţelelor energetice prin  Transport durabil
 Energie regenerabilă
realizarea de conexiuni între țările UE,
 Rețele și servicii digitale
care să faciliteze furnizarea energiei -
paneuropene
atât a celei tradiționale, cât şi a energiei
provenind din surse regenerabile.
3. Sprijinirea reţelelor digitale de mare
viteză prin crearea de rețele în bandă
largă şi furnizarea de servicii digitale
paneuropene.
Cartea Albă - Foaie de Până în anul 2050, economia UE să se dezvolte  Economie competitivă,
parcurs pentru un spațiu cu respectarea constrângerilor legate de resurse incluzivă pentru un nivel de
european unic al și în cadrul limitelor planetare, contribuind astfel trai ridicat
transporturilor – Către la transformarea economică globală  Scăderea impactului
un sistem de transport economiei asupra mediului
competitiv şi eficient din  Gestiunea sustenabilă a
punct de vedere al resurselor: materii prime,
resurselor energie, apă, aer, terenuri,sol.
 Obiectivel privind schimbările
climatice au fost atinse
 Protejarea biodiversității și
implementarea serviciilor
ecosistemice
Energia 2020: O Asigurarea la nivelul întregii Europe a energiei  Eficiența energetică;
strategie pentru energie competitive, sustenabile şi sigure  Contribuții la pieța integrată
competitivă, sustenabilă pan-europeană de energie
şi sigură  Sporirea puterilor
consumatorilor şi atingerea
celui mai înalt nivel de
siguranță şi securitate
 Extinderea poziției de lider a
UE în tehnologii energetice şi
inovare
365

Small Business Act 1. Crearea unui mediu în care antreprenorii şi
întreprinderile familiale să poată prospera şi
unde spiritul antreprenorial este recompensat;
2. Asigurarea posibilității pentru antreprenorii
cinstiți care au dat faliment de a beneficia în
mod rapid de o a doua şansă;
3. Definirea regulilor după principiul „Gândiți mai
întâi la scară mică”;
4. Asigurarea reactivității administrațiilor la
nevoile IMM-urilor;
5. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la
nevoile IMM-urilor: Facilitarea participării IMM-
urilor la achizițiile publice şi exploatarea mai
judicioasă a posibilităților oferite IMMurilor de
a beneficia de ajutoare de stat;
6. Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare şi
punerea în aplicare a unui cadru juridic şi
comercial care să favorizeze punctualitatea
plăților cu ocazia tranzacțiilor comerciale;
7. Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai
mult de oportunitățile oferite de piața unică;
8. Promovarea ameliorării competențelor în
interiorul IMM-urilor şi a tuturor formelor de
inovație;
9. Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările
în materie de mediu în oportunități;
10. Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor pentru a
profita de creşterea piețelor
Europa creativă 1. Încurajarea antreprenoriatului prin
reducerea birocrației pentru întreprinderile
mici, segment important al sectorului
cultural şi creativ;
2. Dezvoltarea pieței digitale europene,
protejarea drepturilor de proprietate
intelectuală şi reducerea cantității de
bunuri contrafăcute vândute pe internet;
3. Promovarea creării de rețele şi a
schimbului de bune practici la nivel
european;
4. Garantarea împrumuturilor bancare pentru
întreprinderile şi organizațiile din sectorul
creativ;
5. Sprijinirea măsurilor privind formarea şi
atragerea publicului, testarea modelelor
economice şi creşterea exporturilor;
6. Finanțarea educației şi formării;
7. Utilizarea fondurilor existente pentru a
spori contribuția pe care o aduce cultura la
dezvoltarea regională şi locală, atât în
zonele urbane, cât şi în cele rurale
366

Documentul Orizont Întărirea potențialului Regiunilor Europene,  Analiza, dezvoltarea şi
2020 încurajarea şi sprijinirea dezvoltării, în întreaga implementarea agendei
Europă prin “clustere orientate pe cercetare”, cercetării pentru clustere
universități asociate cu centre de cercetare, regionale sau transfrontaliere;
întreprinderi şi autorități regionale  Coordonarea regiunilor cu un
profil de dezvoltare a
cercetării mai slabe cu cele
mai dezvoltate;
 Inițiative privind
îmbunătățirea integrării.
Consolidarea şi Concentrare mai accentuată a cooperării asupra  Abordarea provocărilor
concentrarea priorităților strategice ale UE, cu menținerea în mondiale
cooperării același timp a tradiționalei deschideri spre  Creșterea atractivității
internaționale a UE în participarea țărilor terțe la cercetarea din UE. Europei ca centru de
domeniul cercetării şi cercetare și inovare și despre
al inovării: o abordare sporirea competitivității
strategică industriale
Programul pentru 1. Axa Progress  Dezvoltarea, aplicarea,
schimbări sociale şi 2. Axa EURES monitorizarea şi evaluarea
inovare socială 3. Axa Microfinanțare şi antreprenoriat politicilor sociale şi de
social ocupare a forței de muncă ale
Uniunii şi a legislației în
domeniu
 Promovarea elaborării de
politici şi inovarea bazate pe
dovezi, în colaborare cu
parteneri sociali, organizații
ale societății civile şi alte părți
interesate
 Sprijinirea activităților rețelei
EURES, de schimburi de
informații şi diseminare şi alte
forme de cooperare în
vederea promovării mobilității
geografice a lucrătorilor;
 Facilitarea accesului
antreprenorilor la finanțare,
în special a persoanelor celor
mai îndepărtate de piața
muncii şi a întreprinderilor
sociale
Carta albă privind Construirea Europei în parteneriat  Favorizarea participării la
guvernanța pe mai procesul european şi
multe niveluri  Sporirea eficienței acțiunii
comunitare

Scara Euroregională
Strategia Dunării Încurajarea parteneriatelor, atât între autoritățile  Conectivitatea (transport
locale şi regionale, cât şi între autorități, mediu durabil, rețele de energie,
privat şi sectorul neguvernamental, prin generarea turism şi cultură);
de proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dunării.  Protecția mediului, a
resurselor de apă şi
managementul riscurilor;
 Prosperitate şi dezvoltare
socio-economică (educație,
367

cercetare, dezvoltare rurală,
competitivitate, piața
internă);
 Îmbunătățirea sistemului de
guvernare (capacitate
instituțională şi securitate
internă).
Dezvoltarea 1. Reducerea vulnerabilităţii (utilizarea raţională a
sustenabilă a resurselor de apă, conştientizarea riscurilor de
bazinului hidrografic mediu actuale şi potenţiale, etc.);
al râului Tisa 2. Îmbunătăţirea căilor de comunicaţii fizice şi
(România, Ungaria şi funcţionale (reînnoire a legăturilor sociale,
Slovacia, precum şi tradiţionale, dezvoltarea infrastructurii şi a
două state nemembre, reţelei de localităţi pe baza dezvoltării
Ucraina şi Serbia) policentrice, regenerarea relaţiilor
transnaţionale dintre localităţi, întărirea
cooperării transfrontaliere şi schimb de
experienţă);
3. Utilizarea armonioasă a bunurilor naturale şi
culturale;
4. Stabilirea unor obiective strategice comune şi
promovarea eficientă a fondurilor de investiţii.
Poziționarea în cadrul 1. Structurarea într-o expresie unitară, fluentă a
rețelei de poli a rețelei de poli de dezvoltare, a axelor de
parteneriatului pentru dezvoltare și a rețelelor de transport aferent
dezvoltare teritorială teritoriului statelor din Grupul Vișegrad 4+2;
sustenabilă, Grupul 2. Identificarea discontinuităților axelor de
Visegrad 4+2 dezvoltare și a rețelelor de transport în zonele
(Republica Cehă, transfrontaliere, aferent teritoriului statelor din
ungaria, Polonia, Grupul Vișegrad 4+2;
Republica Slovacă, 3. Dezvoltarea strategiei și a pachetului prioritar
România, Bulgaria) de proiecte pentru consoidarea cooperării
viitoare la nivelul teritoriului Vișegrad 4+2

Scara Euroregională
Dezvoltarea Dezvoltarea schimbului de experiență și  Siguranta alimentara
sustenabilă a cunoștințe, precum și transferului de bune practice  Eco-inovare si competitivitate
Euroregiunii Carpatice identificate economica
 Energii regenerabile
 Inovare si transfer tehnologic
Rețeaua teritorială de 1. Promovarea drepturilor și intereselor
Grupuri de Acțiune membrilor în toate sferele de activitate;
Locală 2. Participarea la elaborarea sau modificarea unor
acte normative emise de autorități locale sau
centrale care pot avea incidență asupra
dezvoltării rurale;
3. Participarea la elaborarea, actualizarea și
implementarea politicilor publice locale,
naționale și europene pentru dezvoltare rurală;
4. Sprijinirea creșterii gradului de absorbție și a
eficienței utilizării fondurilor europene;
5. Ridicarea calificării profesionale a personalului
care activează în gal-urile membre;
6. Îmbunătățirea cunoștintelor profesionale ale
potențialilor aplicanți la proiectele finanțate
prin GAL-uri
368

Scara națională - România
Programul Naţional 1. Creşterea eficienței şi transparenței
de Reformă administrației publice;
2. Creşterea gradului de absorbție a fondurilor
structurale şi de coeziune;
3. Utilizarea tehnologiei informației şi
comunicațiilor pentru modernizarea
administrației publice;
4. Îmbunătățirea mediului de afaceri;
5. Ocuparea forței de muncă;
6. Cercetare, dezvoltare, inovare;
7. Schimbări climatice şi dezvoltare durabilă;
8. Surse regenerabile de energie;
9. Eficiență energetică;
10. Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii;
11. Creşterea ponderii populației cu vârsta de 30-
34 ani cu nivel de educație terțiară sau
echivalentă;
12. Incluziunea socială

Conceptul Strategic de 1. Racordarea la reţeaua europeană a polilor şi  Valorificarea periferalităţii
Dezvoltare Teritorială coridoarelor de dezvoltare spaţială prin dezvoltarea rolului de
România 2030 2. Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi conector şi releu la nivel
urbane continental şi intercontinental
3. Afirmarea solidarităţii urban-rural adecvată  Racordarea la reţeaua
categoriilor de teritorii europeană de poli şi coridoare
4. Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături de dezvoltare
transcarpatice  Structurarea şi dezvoltarea
5. Valorificarea patrimoniului natural şi cultural echilibrată a reţelei de
localităţi urbane
 Afirmarea solidarităţii urban-
rural
 Dezvoltarea rurală
 Consolidarea şi dezvoltarea
legăturilor interregionale ca
suport al dezvoltării regionale
 Dezvoltarea adecvată a
diferitelor categorii de
teritorii
 Creşterea competitivităţii
teritoriale
 Protejarea, dezvoltarea şi
valorificarea patrimoniului
natural şi cultural

Strategia Națională 1. Creșterea rolului și funcțiilor orașelor și
pentru Dezvoltare municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin
Regională 2014-2020 investiții care să sprijine creșterea economică,
protejarea mediului, îmbunătățirea
infrastructurii edilitare urbane și coeziunea
socială;
2. Creșterea eficienței energetice în sectorul
public și/sau rezidenșial pentru a contribui la
369

reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 în
conformitate cu Strategia Europa 2020;
3. Creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor
prin îmbunătățirea mobilității regionale și
asigurarea serviciilor esențiale pentru o
dezvoltare economică sustenabilă și inclusivă;
4. Regenerarea zonelor deprivate și stimularea
incluziunii sociale a comunităților
marginalizate, prin crearea premiselor necesare
pentru asigurarea acestor comunități cu
servicii eseţniale și condiții decente de trai;
5. Creșterea economiilor regionale prin
dezvoltarea infrastructurii specifice inovării și
cercetării și stimularea competitivității IMM-
urilor;
6. Stimularea dezvoltării competitive și durabile a
turismului la nivel regional și local prin
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
cu potențial turistic și crearea/modernizarea
infrastructurii specifice de turism;
7. Protecția și îmbunătățirea mediului prin
creșterea calității serviciilor de apă, reabilitarea
siturilor industriale poluate și abandonate și
măsuri de prevenire a riscurilor și creșterea
capacității de intervenție în situații de urgență
Strategia pentru 1. Modernizarea şi dezvoltarea rețelei de  Integrarea graduală a rețelei
transport durabil pe transport de interes European şi național, şi serviciilor
perioada 2007 – 2013 creşterea condițiilor de siguranță şi a calității  Asigurarea condițiilor
şi 2020, 2030 serviciilor; financiare şi tehnice pentru
2. Liberalizarea pieței interne de transport; implementarea
3. Stimularea dezvoltării economiei şi a graduală/etapizată a
competitivității; modernizării şi dezvoltării
4. Întărirea coeziunii sociale şi teritoriale la nivel  Consolidarea tendințelor de
regional şi național; restructurare modală
5. Compatibilitatea cu mediul înconjurător  Finalizarea procesului de
liberalizare a pieței interne de
transport
 Implementarea graduală a
politicilor de mediu şi
dezvoltare durabilă

Strategia de transport 1. Modernizarea şi/sau construirea unor
intermodal în terminale intermodale şi a infrastructurii
România 2020 aferente;
2. Realizarea unor servicii intermodale de calitate;
3. Implementarea unui sistem de urmărire,
planificare şi management a transportului
intermodal de marfă, utilizând sistemele
inteligente de transport disponibile pe piață;
4. Stimularea promovării sistemului național de
transport intermodal.
Master Planul pentru 1. Transformarea României într-o destinație  Proiecții de pieță
Dezvoltarea turistică de calitate pe baza patrimoniului său  Formarea profesională,
Turismului Național al natural şi cultural care să corespundă  Evaluarea impactului
României 2007-2026 standardelor Uniunii Europene privind economic si social
370

furnizarea produselor şi serviciilor şi  Asigurarea standardelor si
2. Realizarea unei dezvoltări durabile din punct de direcțiile de proiectare pentru
vedere al mediului sectorului turistic într-un dezvoltarea unor soluții de
ritm de dezvoltare superior altor destinații amenajare turistică durabilă
turistice din Europa
Memorandum – 1. Pilonul 1, sistemul de plăţi directe şi măsurile
Poziția preliminară a de piaţă;
României privind 2. Pilonul 2, dezvoltarea rurală, prin care
Comunicarea Comisiei agricultura să fie recunoscută ca sector
“PAC în perspectiva comunitar strategic integrant şi activ, cu impact
anului 2020: Cum nu doar în asigurarea / furnizarea alimentelor,
răspundem ci şi asupra societății, prin crearea locurilor de
provocărilor viitorului muncă şi intensificarea activităților nonagricole
legat de alimentație, în mediul rural
resurse naturale şi
teritorii
Strategia Națională 1. Atingerea obiectivelor dezvoltării durabile
pentru Dezvoltare pentru orizontul 2020
Durabilă a României 2. Atingerea nivelului mediu actual al țărilor
pentru orizontul de Uniunii Europene la principalii indicatori ai
timp 2020, respectiv
dezvoltării durabile
2030
3. Apropierea semnificativă a României de
nivelul mediu din 2030 al țărilor membre
ale UE din punctul de vedere al
indicatorilor dezvoltării durabile.

Acordul de 1. Să contribuie la obiectivele de creştere  Consolidarea cercetarii,
Parteneriat 2014-2020 inteligentă, durabilă şi incluzivă ale Uniunii dezvoltarii si inovarii
Europene, în conformitate cu cele stabilite  Imbunatatirea accesului la
prin Strategia Europa 2020 precum şi prin TIC, precum si calitatii
alte documente strategice de la nivel tehnologiilor informatiei si
comunicarii
european.
 Imbunatatirea competitivitatii
2. Să răspundă nevoilor specifice de dezvoltare a
intreprinderilor mici si
României, plecând de la avantajele competitive
mijlocii, a sectorului agricol (in
care ar trebui promovate prin investiţiile
cazul FEADR) si a sectorului
naţionale
pescuitului si acvaculturii
(pentru FEMP)
 Sprijinirea tranzitiei catre o
economie cu emisii scazute de
dioxid de carbon in toate
sectoarele
 Promovarea adaptarii la
schimarile climatice,
prevenirea si managementul
riscului
 Protectia mediului si
promovarea utilizarii eficiente
a resurselor
 Promovarea sistemelor de
transport durabile si
eliminarea blocajelor din
cadrul infrastructurilor
retelelor majore
371

 Promovarea ocuparii fortei de
munca si sprijinirea mobilitatii
fortei de munca
 Promovarea incluziunii sociale
si combaterea saraciei
 Investitii in educatie,
competente si invatarea pe
tot parcursul vietii
 Consolidarea capacitatii
institutionale si o
administratie publica eficienta

Planului Național de 1. Consolidarea cercetării, dezvoltării

Dezvoltare 2014-2020 tehnologice şi inovării;
2. Îîmbunătăţirea accesului şi a utilizării şi
creşterea calităţii tehnologiilor informaţiei
şi comunicaţiilor;
3. Îmbunătăţirea competitivităţii
întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului
agricol (în cazul FEADR) şi a sectorului
pescuitului şi acvaculturii (pentru FEMP);
4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu
consum scăzut de dioxid de carbon în toate
sectoarele;
5. Promovarea adaptării la schimbările
climatice, a prevenirii şi a gestionării
riscurilor;
6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării
eficiente a resurselor;
7. Promovarea sistemelor de transport
durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reţelelor majore;
8. Promovarea ocupării forţei de muncă şi
sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;
9. Promovarea incluziunii sociale şi
combaterea sărăciei;
10.Investiţiile în educaţie, competenţe şi
învăţare pe tot parcursul vieţii;
11.Consolidarea capacităţii instituţionale şi o
administraţie publică eficientă.
Strategia de Pentru perioada următoare de finanțare,
Competitivitate respective 2014-2020, la nivel național, s-a
aferentă perioadei decis ca strategia de competitivitate șă fie
2014-2020 formată dintr-un pachet integrat de strategii
privind cercetarea, reindustrializarea,
strategia pentru export si cea pentru inovare.
Acestea sunt în proces de elaborare.
Programul Național Programul Național de Dezvoltare Rurală
de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 este, în prezent, în
2014-2020 curs de elaborare.
372

Scara Regiunii Nord-Vest
Planul de Dezvoltare 1. Dezvoltarea de avantaje comparative prin  Specializarea funcţională a
Regională al Regiunii investiții în sectoarele de excelență ale regiunii, redefinirea
Nord-Vest 2014-2020 Regiunii; domeniilor de excelență, în
2. Racordarea Regiunii la fluxurile raport cu modificările
structurale survenite în 2007-
internaționale de mărfuri, turişti, investiții,
2013;
informații şi valori culturale şi asigurarea
 Consolidarea dimensiunii
rolului de ,,regiune logistică”; teritoriale a dezvoltării
3. Creşterea investițiilor în capitalul uman şi regiunii, în special din punct
social al Regiunii, în vederea asigurării de vedere al avantajelor
suportului pentru o dezvoltare durabilă; competitive.
4. Creşterea eficienței economiei rurale,
conservând totodată calitatea mediului şi
patrimoniul etno-folcloric extrem de bogat
al Regiunii;
5. Transformarea centrelor urbane în spații
de influență şi de atracție regională şi
transregională.
14.3 Politici publice actuale la nivelul României
Cadrul general
Politicile publice sunt rezultatul unei intervenţii guvernamentale şi există multiple definiții
pentru acestea prezentate mai jos:
Definiţia 1
Sistemul politicilor publice reprezintă ansamblul instrumentelor, procedurilor şi arhitecturii
instituţionale, dezvoltat în scopul de a îmbunătăţi în ansamblu calitatea şi eficienţa
procesului de luare a deciziei. (Strategia elaborată în cadrul Proiectului PHARE Twinning
RO2003/IB/OT/ 10, 2003/005-551.03.03 „Consolidarea capacităţii instituţionale a Guvernului
României de gestionare a politicilor publice şi a procesului decizional”)
Definiția 2
Procesul prin care instituţiile guvernamentale îşi transpun viziunea politică în programe şi
acţiuni cu scopul de a produce schimbări în lumea reală (Professional policymaking for the
21st century: a report by the Strategic Policy Making Team – Cabinet Office UK, September
1999)
Definiția 3
O politică publică este o reţea de decizii legate între ele privind alegerea obiectivelor, a
mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii specifice. (Miroiu, A,
Introducere in analiza politicilor publice, Ed. Paideia, București, 2001, p.9)
Politica publică nu trebuie confundată cu politica

Politica este un set de reguli și proceduri folosite pentru a asigura reprezentarea legală și
armonizarea intereselor, utilizând mecanismele democratice. Politica publică este un set de
373
reguli şi proceduri de la nivelul executiv al administrației publice, prin care se asigură

realizarea scopurilor și priorităților convenite la nivel politic
Sistemul politicilor publice reprezintă ansamblul instrumentelor, procedurilor şi arhitecturii

instituţionale, dezvoltat în scopul de a îmbunătăţi în ansamblu calitatea şi eficienţa
procesului de luare a deciziei. Pentru atingerea acestui scop, pe lângă o bună colaborare
între nivelul politic şi cel executiv al administraţiei precum şi între administraţia publică şi
societatea civilă, este necesară dezvoltarea cunoştinţelor şi aptitudinilor tuturor actorilor
cheie angrenaţi în procesul politicilor publice.
Instrumentele politicilor publice se constituie dintr-o gamă variată de metodologii de

planificare şi previzionare, proceduri sistematizate de luare a deciziilor, luând în considerare
diferitele nivele şi scopuri ale problemelor, analizarea problemelor, dezvoltarea de variante
de soluţionare, evaluarea efectelor posibile datorate soluţiilor alternative, alegerea
resurselor , planificarea implementării, monitorizare şi evaluare. Procesul politicilor publice
este împărţit în două niveluri de planificare: sectorial/intersectorial şi instituţional.
Abordarea instituţională a planificării politicilor publice este axată pe managementul şi

coordonarea problemelor la nivel instituţional, folosind ca instrumente, planificarea
resurselor financiare, umane, şi administrative şi dezvoltarea de modele instituţionale
eficiente.
Acest aspect de planificare a politicilor publice este acoperit de procesul planificării

strategice, concept preluat în administraţia publică din domeniul afacerilor.
Un sistem dezvoltat şi eficient de politici publice trebuie să înglobeze ambele abordări şi să

dezvolte instrumentele necesare pentru fiecare dintre ele. Complexitatea reformei menite
să îmbunătăţească sistemul politicilor publice provine din necesitatea de a asigura
coordonarea tuturor sistemelor instituţionale, bugetare şi decizionale ale Guvernului.
Politica publică este caracterizată de următoarele aspecte:

 Scopurile şi obiectivele se bazează pe norme şi valori definite;
 Precizează cadrul general de acţiune pentru implementare;
 Conţine un set de măsuri concrete;
 Cuprinde decizii cu privire la resursele necesare alocate;
 Cel mai adesea implică mai multe categorii de actori.
Din perspective modelelor administrative, se individualizează două categorii mari de

abordare a politicilor publice
 Perspectiva legalistă, orientată pe acţiunea instituţiilor şi crearea cadrului legal riguros
(Franţa, Belgia, Spania, Italia);
 Perspectiva orientată spre rezultate, întâlnită în special în cazul statelor cu o tradiţie
administrativă de tip anglosaxon (Marea Britanie, Statele Unite, Noua Zeelandă).
În practica abordării procesului/ ciclului politicilor publice sunt recunoscute următoarele

categorii de modele:
 Modelul pluralist
 Modelul elitist
 Modelul raţional
374
 Modelul incremental
 Modelul teoriei jocurilor
 Modelul teoriei opţiunii publice
 Modelul teoriei sistemelor.
Ciclul politicilor publice
Capacitatea de a face politici publice poate aparţine, mai multor categorii de actori din sfera
publică sau privată care trebuie să dezvolte o serie de aptitudini specifice.
Există numeroase abordări în ceea ce priveşte procesul de desfăşurare a politicii publice,

comunitatea ştiinţifică de specialitate acceptă în unanimitate modelul ciclului politicii
publice, care cuprinde următoarele etape:
1.Stabilirea agendei (formularea problemei)

2.Definirea variantelor de soluţionare
3. Alegerea variantei potrivite
4.Implementarea variantei (a politicii publice)
5.Monitorizarea
6.Evaluarea
1. Stabilirea agendei (identificarea şi definirea problemei)
Problema care conduce la politica publică este o condiţie sau o situaţie care generează nevoi
ori insatisfacţii, pentru a căror rezolvare este necesară intervenţia guvernamentală. Nu toate
problemele necesită soluţionări prin măsuri de politici publice; în acest sens, procesul de
stabilire a agendei este unul selectiv, în cadrul căruia actorii instituţionali relevanţi
cooperează pentru a aduce problemele în atenţia guvernanţilor.
Astfel, există mai multe feluri de agende:

 Agenda publică, însumând problemele percepute de membrii unei comunităţi;
 Agenda instituţională, care cuprinde problemele pe care factorii decizionali îşi propun să
le rezolve într-un anumit interval de timp;
 Agenda mijloacelor de comunicare în masă, care acţionează ca un facilitator între
agenda publică şi cea instituţională, însă uneori poate avansa propriile priorităţi;
Cele 3 agende nu coincid întotdeauna pentru că actorii percep în mod diferit problemele, din
cauza poziţiei în care se situează în raport cu problemele semnalate. De regulă problemele
devin subiecte de politici publice în măsura în care întrunesc cumulative următoarele
categorii de condiţii:
 Sunt suficient de semnificative ca dimensiune a impactului;

 Au intensitate;
 Au durabilitate în timp;
Este crucială definirea corectă a problemei şi identificarea cauzelor acesteia, deoarece tot
parcursul ulterior al procesului politicii publice depinde invariabil de acest moment. În
procesul de definire a problemei este necesară consultarea cu actorii relevanţi şi analiza
datelor pe baza cărora se configurează problema.
375
2. Formularea variantelor şi alegerea soluţiei preferate
Formularea variantelor trebuie să ţină cont de câteva condiţii minime:
 Să explice clar modul în care va rezolva problema ce reclamă o politică publică;

 Să estimeze necesarul de resurse (financiare, umane, timp);
 Să estimeze impactul aşteptat asupra grupului-ţintă
Pentru rezolvarea unei probleme se propun mai multe variante de soluţionare pentru care
se utilizează metode cantitative şi calitative în vederea comparării acestora şi fundamentării
actului de decizie.
Metodele calitative se utilizează pentru compararea soluţiilor privind probleme focalizate,

cu o arie clară şi restrânsă, când datele cantitative disponibile, iar deschiderea spre
soluţionare a instituţiilor relevante este mare.
Metodele cantitative sunt folosite în cazurile în care problema are un impact extins, datele
sunt disponibile, iar gradul de deschidere al instituţiilor implicate este redus.
Dintre metodele cantitative, analiza multi-criterială este utilizată pentru obţinerea

consensului la nivel strategic asupra opţiunilor preferate pentru soluţionarea unei probleme.
3. Implementarea politicii publice
Acordul factorilor decizionali privind varianta optimă de soluţionare a problemei este supus
procedurilor de informare în mediile relevante în vederea asigurării legitimităţii soluţiei.
În multe cazuri această etapă presupune pentru factorul/factorii de decizie, acumularea de

noi resurse, adaptări/ modificări ale structurilor organizaţionale existente etc.
Vor fi de asemenea selectate instrumentele cu ajutorul cărora politica publică este pusă în
aplicare (de natură legislativă, instituţională etc.), precum şi agenţia de implementare
(Guvernul, alte autorităţi publice, organizaţii din mediul privat etc.).
Implementarea politicii publice se bazează pe elaborarea şi adoptarea unui plan de acţiuni

prin care varianta propusă ca soluţie la problema de politică publică este pusă în aplicare,
ceea ce presupune calendarul activităţilor, responsabilităţile, resursele, rezultatele aşteptate
şi sistemul de indicatori pentru măsurarea implementării.
4. Monitorizarea şi evaluarea politicii publice
Monitorizarea şi evaluarea sunt activităţi ce se derulează simultan cu implementarea politicii

publice, măsoară eficienţa şi eficacitatea politicii publice şi vizează mijloacele folosite în
procesul de implementare şi rezultatele obţinute.
Monitorizarea priveşte
 Modificările instituţionale survenite în urma implementării politicii;

376
 Modificări ale situaţiei grupurilor ţintă vizate;

 Situaţia costurilor implementării potrivit calendarului planificat;
 Respectarea termenelor şi a conţinutului activităţilor prevăzute în planul de acţiune;
 Întârzierile/dificultăţile întâmpinate în realizarea activităţilor şi cauzele acestora;
Evaluarea evidenţiază
 Măsura în care rezultatele implementării corespund cu cele stabilite iniţial;

 Raportul dintre costuri şi rezultate;
 Respectarea termenelor şi conţinutului activităţilor;
 Impactul asupra grupurilor ţintă;
Politicile publice în România
Termenul de “politică publică” a început să fie utilizat în România, în studiile de specialitate

şi în limbajul curent, la sfârşitul anilor '90. Fiind preluat în limba română prin traducerea
termenului „policy‟ din limba engleză, acesta produce deseori la confuzii din cauza asocierii
cu influenţele doctrinare ale partidelor.
În România politicile publice sunt instrumente de organizare/ structurare strategică a actelor

normative ale căror principal iniţiator este Guvernul României.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2006 se prevede obligativitatea prezentării acestora sub forma
unor propuneri de politică publică, conform Hotărârii Guvernului nr. 775/2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a
politicilor publice la nivel central. Potrivit prevederilor acestui act normativ ministerele îşi
fundamentează orice propunere cu informaţii relevante care trebuie să reflecte: analiza
situaţiei de fapt, a variantelor potenţiale de îmbunătăţire a situaţiei cu evaluarea costurilor
fiecăreia dintre opţiuni, justificarea opţiunii preferate, descrierea activităţilor privind
implementarea, elaborarea unor instrumente de monitorizare şi evaluare a gradului în care
viitoarea politică publică îşi va atinge obiectivele.
Cadrul legislativ referitor la procesul de formulare a politicilor publice, inclusiv procedurile

de tehnica legislativă pentru proiectele si actele normative şi consultările legislative, este
alcătuit din următoarele pachete de legi şi hotărâri ale guvernului:
Legi
 Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a
ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative, republicată;
 Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ,
republicată;
 Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare;
 Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
 Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei
Deputaţilor, republicată, cu modificările ulterioare;
377
 Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

 Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică;
 Legea nr.109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, cu
modificările şi completări ulterioare.
Hotărâri ale Guvernului

 Hotărârea Guvernului nr.50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile,
la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte
normative spre adoptare, republicată;
 Hotărârea Guvernului nr.775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central;
 Hotărârea Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale
permanente.
 Hotărârea Guvernului nr.314/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
comisiilor consultative de dialog social în cadrul unor ministere şi al prefecturilor, cu
modificările şi completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr.1623/2003 privind înfiinţarea Consiliul Superior pentru
Reforma Administraţiei Publice, Coordonarea Politicilor Publice şi Ajustare Structurală;
 Hotărârea Guvernului nr.117/2005 privind constituirea Comitetului Interministerial
pentru coordonarea reformei procesului politicilor publice;
 Hotărârea Guvernului nr. 1361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi
motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului
Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 urmăreşte o mai bună reglementare a următoarelor

aspecte:
 Activităţile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice în cadrul

ministerelor şi a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care
iniţiază proiecte de acte normative;
 Cadrul coerent şi unitar de elaborare a politicilor publice care să se regăsească la nivelul
fiecărui minister şi organ de specialitate al administraţiei centrale;
 Fundamentarea tehnică adecvată a actelor normative, în scopul evitării contestărilor
ulterioare şi a situaţiilor în care actele normative sunt dificil sau imposibil de aplicat;
 Stabilirea unor instrumente care să contribuie la creşterea capacităţii de coordonare de
la nivelul Guvernului, în ceea ce priveşte procedurile de elaborare a politicilor publice de
către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei centrale;
 Stabilirea unor formulare unice care să fie completate la nivelul tuturor ministerelor în
care să fie prezentate etapele şi rezultatele activităţilor de cercetare care
fundamentează un anumit proiect de act normativ;
 Crearea la nivelul ministerelor a unor organisme speciale de politici publice care să
coordoneze activităţile premergătoare elaborării proiectelor de acte normative şi care
să funcţioneze în colaborare cu departamentele de specialitate de la nivelul Guvernului.
 Hotărârea de Guvern 775 din 29.07.2005 defineşte termenii şi cadrul conceptual privind
elaborarea politicilor publice:
 Problema care generează politica publică este o situaţie socială, economică sau
ecologică care necesită intervenţia administraţiei publice centrale de specialitate, în
măsură să identifice şi să asigure cadrul juridic necesar implementării unei anumite
soluţii;
378
 Politicile publice constau în totalitatea activităţilor desfăşurate de administraţia publică

centrală de specialitate în scopul soluţionării problemelor de politici publice identificate.
O anumită soluţie poate fi implementată prin intermediul unuia sau mai multor acte
normative;
 Procesul politicilor publice constă în totalitatea etapelor a căror parcurgere conduce la
implementarea unei anumite soluţii destinate rezolvării unei probleme cu caracter
public;
 Variantele de politici publice sunt soluţiile tehnice care rezolvă o anumită problemă de
politică publică;
 Identificarea variantelor reprezintă o etapă în procesul politicilor publice, care constă în
generarea unor posibilităţi tehnice de soluţionare pentru o anumită problemă de politici
publice, de către colectivele speciale, cu consultarea societăţii civile. Variantele de
politici publice nu reprezintă acte normative;
 Propunerea de politici publice este un document care conţine informaţii despre
variantele de politici publice identificate, precum şi fundamentarea atât a acestora, cât
şi a celei care este recomandată să fie adoptată spre implementare. Documentul
conţine, de asemenea, o prezentare a planului de acţiune preconizat pentru
implementarea acelei variante de politică publică care este aleasă spre implementare;
 Varianta aleasă spre a fi implementată este acea variantă dintre cele prezentate în
propunerea de politici publice care obţine acordul conducerii ministerului iniţiator în
vederea implementării ei;
 Implementarea variantei de politici publice constituie o etapă a procesului politicilor
publice care constă în totalitatea activităţilor prin care o variantă de politici publice este
pusă în aplicare, prin adoptarea unuia sau mai multor acte normative, respectiv
aplicarea unui plan de acţiune corespunzător;
 Monitorizarea constituie o etapă a procesului politicilor publice care cuprinde culegerea
de informaţii cu privire la modalitatea în care au fost obţinute rezultatele implementării
unei anumite politici publice;
 Activitatea de evaluare utilizează informaţiile prezentate în etapa de monitorizare şi are
ca scop formularea unor concluzii finale cu privire la rezultatele politicii publice
implementate;
 Metodologia de monitorizare şi evaluare constă într-o serie de instrumente şi metode a
căror aplicare furnizează date cu privire la modul în care o anumită politică publică a fost
implementată.
Prin Hotărârea Guvernului nr.1361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi

motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului sunt propuse:
 Un set de instrumente utile privind modul de derulare a procesului decizional care are
ca finalitate adoptarea unei propuneri de politică publică, inclusiv procesul legislativ de
la nivelul Parlamentului;
 O suită de modele pentru iniţierea unei propuneri legislative incluzând procesul de
consultare a tuturor actorilor interesaţi.
Domeniul politicii
Nr. crt. Descrierea detaliată a domeniului de politici publice în România
publice
 Politici publice de dezvoltare în domeniul finanţelor, bugetului,
serviciilor în domeniul monetar, serviciilor financiare (servicii
Politici publice privind
1. bancare şi de asigurări) şi al finanţelor publice;
bugetul şi finanţele
 Politici publice de dezvoltare în domeniul veniturilor statului, taxelor
vamale, impozitării şi administraţiei impozitelor;
379
Domeniul politicii
publice
 Politici publice industriale şi de re-industrializare, politici publice de
dezvoltare în domeniu inovaţiei şi producţiei;
Politici publice
2.  Politici publice privind industria energetică şi utilizarea durabilă a
industriale
resurselor de energie, Industria minieră şi industria petrolului/gaze
naturale
Politici publice privind  Politici publice privind construcţiile şi locuinţele
3.
serviciile  Comerţ şi servicii sociale
 Politici publice pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, politici
Politici publice în
publice privind promovarea asistenţei uniforme pentru activităţi
4. domeniul
comerciale de dezvoltare, politici publice privind concurenţa şi
afacerilor
îmbunătăţirea calităţii
 Politici publice de dezvoltare a transporturilor;
5. transporturile şi
 Politici publice de dezvoltare a sectorului comunicaţiilor
comunicaţiile
 Politici publice privind producţia agricolă; politici publice privind
dezvoltarea durabilă în domeniul gestionării pădurilor, al gestionării
6. resursele naturale,
pescăriilor şi al refacerii resurselor de peşti; agricolă şi prelucrarea
producţia
Politici publice privind utilizarea terenurilor
 Politici publice regionale;
Politici publice
7.  Politici publice privind planificarea spaţiului;
regionale
 Politici publice de dezvoltare rurală
Politici publice privind  Politici publice privind protecţia mediului , protecţia naturii şi
8.
mediul dezvoltarea durabilă
 Politici publice privind limba folosită în stat;
 Politici publice privind alegerile şi integrarea în societate;
domeniul
9.  Mass-media;
societăţii civile şi
 Politici publice privind organizaţiile neguvernamentale şi tineretul;
democraţiei
 Religie
 Politici publice pentru dezvoltarea administraţiei publice
democratice
10.  Politici publice pentru dezvoltarea guvernelor locale;
administraţia publică
 Politici publice privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiile (e-
policy)
 Politici publice pentru protecţia drepturilor de autor şi a
monumentelor culturale;
11.  Politici publice pentru dezvoltarea arhivelor, arhitecturii, artei
cultura
folclorice, teatrului, muzicii, muzeelor, bibliotecilor, artelor vizuale,
industriei cărţilor, literaturii şi cinematografiei;
 Politici publice pentru dezvoltarea educaţiei generale, a şcolilor
profesionale, a muncii şi sistemului de studii universitare;
12. domeniul educaţiei şi
 Politici publice de dezvoltare în domeniul educaţiei universitare şi al
ştiinţelor
ştiinţei
domeniul
13.  Dezvoltarea turismului, a sportului, a activităţilor de relaxare
turismului, sportului şi
activităţilor de relaxare
 Politici publice de promovare a angajării forţei de muncă şi de
reducere a şomajului;
 Politici publice privind asigurările sociale (inclusiv sistemul de pensii),
Politici publice sociale şi
contribuţiile sociale la stat, serviciile sociale şi asistenţa socială;
privind angajarea forţei
14.  Politici publice privind condiţii de muncă sigure şi un mediu de lucru
de
sigur care să nu dăuneze sănătăţii;
muncă
 Politici publice de dezvoltare a asistenţei acordate copiilor şi familiei;
 Politici publice privind reducerea excluderii sociale;
 Politici publice privind egalitatea între sexe
380
Domeniul politicii
publice
Politici publice în  Politici publice privind sănătatea societăţii şi asistenţa medicală,
15. domeniul sănătatea mediului, siguranţa din punct de vedere epidemiologic;
asistenţei medicale  Politici publice de dezvoltare în domeniul farmaceutic
Politici publice în  Politici publice privind relaţiile internaţionale în vederea integrării
domeniul României în Uniunea Europeană;
16.
afacerilor externe  Politici publice privind folosirea resurselor financiare din străinătate
şi a informaţiilor externe
 Politici publice privind graniţele de securitate naţională pe termen
Politici publice privind lung şi participarea la NATO;
17.
apărarea naţională  Politici publice privind dezvoltarea forţelor armatei naţionale
 Politici publice privind dezvoltarea bazei normative şi a legislaţiei;

 Politici publice privind justiţia şi sistemul pedepselor;
18.  Politici publice de prevenire a corupţiei;
justiţia
 Politici publice privind protecţia drepturilor de proprietate şi
dezvoltarea proprietăţii
 Politici publice privind combaterea infracţionalităţii, ordinea publică
şi asigurarea protecţiei;
 Politici publice privind protecţia drepturilor private şi a intereselor
legale;
9.  Politici publice privind asigurarea protecţiei graniţelor statului,
afacerile interne
protecţia împotriva incendiilor, intervenţiile în caz de incendii şi
protecţia civilă;
 Politici publice privind registrul de evidenţă a populaţiei,
documentaţia şi migraţia
14.4 Diferențierea strategică pe zone de dezvoltare
Dezvoltarea competitivă a județului depinde de gradul de valorificare a resurselor existente

și emergente. Astfel, trebuie analizate cu atenție disponibilitățile în planul resurselor
naturale (apă, sol, subsol), al calității resurselor umane (sănătate, nutriție, educație,
capacitate de a produce, atitudine etc.), al resurselor tehnologice și al resurselor financiare.
Economia resurselor și managementul inteligent al acestora va trebui să primeze pentru
abordarea sustenabilă a dezvoltării județului. Ratele ridicate ale productivității nu pot fi
atinse urmând căi convenționale. Mai mult, abordarea nu poate fi unitară. Fiecare zonă,
fiecare entitate are indicatori particulari de eficiență și eficacitate; desigur, prima etapă este
aceea de a identifica indicatorii buni și de a ști când și cum trebuie reconsiderați. Astfel,
șansele de reușită pot fi mai mari dacă dezvoltarea economică a județului este tratată multi-
nivel și inter-sectorial. Acest lucru se traduce prin specializarea inteligentă la nivel corporativ,
local, zonal și, prin agregare, la nivel județean. De aici rezultă efortul pe care toate părțile
interesate trebuie să-l depună în sensul reconsiderării agilității în acțiune, dezvoltării
resurselor tehnologice și a infrastructurii, reorientării culturii sociale, acumulării de
cunoștințe variate și adecvate, atitudinii în fața incertitudinii, atragerii resurselor financiare.
Capacitatea de a crește inteligent este strâns legată de capacitatea de „management a

viitorului”. Viitorul trebuie construit în mod conștient. Construcția viitorului ține de
înțelegerea trecutului și a traseului trecut-prezent, de înțelegerea prezentului, de căile
neconvenționale necesare pentru a controla evoluția. Din acest punct de vedere, trebuie
pornit de la premisa că nu este posibilă o schimbare radicală în timp scurt, motiv pentru care
dezvoltarea socio-economică trebuie bazată pe ceea ce este puternic înrădăcinat la
momentul de start în structura ecosistemelor sociale și economice ale județului. În plus, nu
381
pot fi extrapolate modele economice din alte părți fără a ține cont de dimensiunea culturală
a comunităților din județ. Astfel, este importantă identificarea poziției competitive
distinctivă a fiecărei zone din județ și construirea strategiei de creștere economică pe o
abordare de tip „ocean albastru”, adică pe o abordare de diferențiere. Cu alte cuvinte,
județul, prin zonele sale teritoriale, trebuie să concureze pe strategii particularizate, care să îi
confere elemente de unicat în relație cu alte zone potențial concurente. Prin agregarea
strategiilor locale și zonale rezultă strategia județeană, în care administrația județului trebuie
să acționeze ca un regulator și sprijinitor.
Direcțiile de intervenție ale administrației județului trebuie să fie în dezvoltarea instituțiilor,

a infrastructurii, a mediului macro-economic, a sistemului de sănătate și de învățământ, a
eficientizării piețelor de bunuri și a piețelor forței de muncă, a dezvoltării piețelor financiare
regionale și a mecanismelor de susținere financiară a inovării. În completare, firmele trebuie
să acționeze asupra dezvoltării tehnologice, a sofisticării sistemelor de afaceri, a extinderii
piețelor de desfacere. Locuitorii județului ar trebui să acționeze în activarea, dezvoltarea și
valorificarea superioară a resurselor creative, a competențelor individuale, a atitudinii
pozitive față de muncă și față de cei din jur etc.
Din perspectiva dezvoltării economice, abordarea inteligentă implică câteva chestiuni

esențiale. În primul rând, trebuie cunoscut în detaliu ce suntem, unde suntem, ce avem, fără
a omite nimic (oameni, resurse tangibile și intangibile, probleme vechi și noi). În al doilea
rând, lucrurile trebuie lăsate să evolueze organic, de jos în sus. Acest lucru înseamnă ca
administrația centrală a județului și cea locală să se rezume la crearea cadrului necesar
pentru ca planurile să evolueze natural, în urma căutărilor antreprenoriale – nu neapărat
prin politici impuse de sus în jos. Mai mult, înseamnă ca administrația centrală a județului și
cea locală să ajute la consolidarea unității între părțile interesate. În al treilea rând
administrația centrală a județului și cea locală trebuie să acționeze în asigurarea sinergiei,
care se traduce prin mobilizarea investițiilor, prin alinierea multi-nivel – inclusiv în planul
guvernanței, prin abordarea holistică a oricărei probleme și prin cooperări transversale (ex.
clustere funcționale inovante). În al patrulea rând trebuie avute în vedere toate dimensiunile
inovării, de la cele în plan individual, până la cele în plan corporativ (procese, produse,
marketing, organizare, modele de afaceri), și mai departe, până la nivelul politicilor publice.
În al cincilea rând trebuie valorificate adecvat punctele tari ale județului.
Dincolo de aceste chei ale creșterii inteligente, sustenabilitatea demersului necesită eforturi
înspre atingerea masei critice de părți interesate implicate și resurse de nișă, necesită
consolidarea lanțurilor de valoare în zonele de nișă, facilitarea instituțională a cooperării,
suportul general în asigurarea excelenței sub-sectoriale pe zonele de demarcație, conectarea
proiectelor, reînnoirea sectoarelor tradiționale etc. Este de dorit ca abordările inteligente să
se întâmple în cât mai multe sectoare: energie, mediu, incluziune socială, incluziune
teritorială, educație, industrie, cercetare, dezvoltare urbană și rurală etc.
Semnele creșterii inteligente sunt următoarele: există o prioritizare și concentrare a

resurselor financiare pe proiecte de mare impact, există o reînoire și transformare rapidă a
mecanismelor care se dovedesc mai puțin eficiente, există grijă pentru facerea legăturilor
lipsă și pentru eliminarea zonelor de gâtuire, există integrare strategică, viziunile sunt
focalizate pe specificități locale, pe agregarea și implicarea tuturor competențelor, pe
valorizarea tradițiilor și punctelor tari, pe susținerea antreprenoriatului etc.
382
În cele ce urmează se prezintă linii directoare de dezvoltare strategică inteligentă pe zonele

de dezvoltare puse în evidență în figura 11.55.. Cu privire la zonele strategice care s-au
conturat, menționăm faptul că, deși GAL Ruralis este deja constituit pe teritoriul sudic al
județului, specificul și anvergura potențialului de colaborare public-privat-comunitate
aferente acestei zone, au condus la conturarea a două zone strategice, după cum sunt
prezentate în cele ce urmează.
Zona de dezvoltare Sud-Vest (subzonă din cadrul GAL Ruralis, propunere Ruralis Câmpie)
Această zonă este formată din comunele: Lechința – Șieu Măgheruș – Matei – Chiochiș –
Sânmihaiu de Câmpie – Budești – Miceștii de Câmpie – Silivașul de Câmpie – Urmeniș –
Milaș.
Discuțiile și dezbaterile în teritoriu au identificat câteva direcții prioritare de intervenție

pentru dezvoltarea personalizată, inteligentă a zonei. Acestea sunt puse în evidență în cele
ce urmează pe cele patru categorii ale specializării inteligente generatoare de valoare
adăugată: eliminarea unor factori negativi acolo unde este posibil, diminuarea efectelor
dăunătoare ale altor factori negativi, valorificarea competitivă a punctelor tari (de
diferențiere), crearea unor avantaje competitive noi.
Acțiuni pentru eliminarea unor factori negativi:

 Infrastructura de alimentare cu apă potabilă și în mod special a infrastructurii de
canalizare în toate localitățile din zonă prin proiecte integrate – creează și oportunități
pentru atragerea investițiilor private în industria alimentară (lapte, carne, fructe, fructe
de pădure, viticultură), elimină elemente accentuate de disconfort în perioada verii,
elimină ineficiența foselor septice și deversarea apelor reziduale în pâraie care poluează
mediul înconjurător, sănătatea populației, fauna din râuri
 Infrastructura de irigații și apă pentru activități agricole și zootehnice prin proiecte
integrate – seceta este o problemă critică, precum și acțiuni de amelioare a solurilor
 Stație de epurare a apei la Matei
Acțiuni pentru diminuarea unor factori negativi:
 Infrastructura de drumuri prin proiecte integrate - localitatea Lechința este un nod
important al zonei pentru asigurarea conectivității (pentru dezvoltarea județului este
importantă realizarea legăturii Lechința – Herina sau/și Sărățel – Chintelnic)
 Proiecte de calificare a populației de etnie rromă, în special în domeniul prelucrării
lemnului pentru obiecte de artizanat
 Proiecte de calificare a populației cu studii primare și medii în domeniul prelucrării
lemnului pentru obiecte de artizanat și de artă tradițională, viticulturii și pomiculturii
 Plantarea unor soiuri noi de copaci pentru combaterea fenomenului de deșertificare în
zonă
 Împadurirea cu gorun (min. 20 ha)
 Decolmatarea râurilor în zona localităților Budești și Matei pentru diminuarea
inundațiilor
Acțiuni pentru valorificarea competitivă a punctelor tari din zonă:
 Susținerea industriei panificației și a prelucrării lemnului
 Dezvoltarea punctelor de colectare a laptelui de la producătorii familiari și fermele mici și
mijlocii (30-50 capete)
 Creșterea producției de porumb și rapiță în zonă și valorificarea în industria alimentară, a
uleiurilor vegetale și a biocombustibililor, precum și dezvoltarea unor minifabrici pentru
383
nutrețuri concentrate (ex. Sânmihaiu), pentru vopsele naturale, pentru esențe naturale
etc. – instruire și dezvoltarea unor proiecte antreprenoriale locale
 Colectarea cătinii și a fructelor de pădure și valorificarea sa în industria alimentară și
farmaceutică (a se vedea potențiale colaborări cu antreprenori din Beclean) – instruire și
dezvoltarea unor proiecte antreprenoriale locale
 Dezvoltarea unui parc agro-industrial în zona Silivaș - Urmeniș
Acțiuni pentru crearea unor avantaje competitive noi:

 Relansarea producției viticole (aprox. 600 ha) și dezvoltarea livezilor de pomi fructiferi
(ex. mărul pentru producția de sucuri naturale) - gradul ridicat al importului de fructe de
calitate redusă pe piețele din România reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea
producției autohtone ecologice, la un preț competitiv și cu desfacere printr-o rețea
locală; există și oportunități de finanțare guvernamentală a proiectelor de reconversie a
viilor și livezilor - instruire și dezvoltarea unor proiecte antreprenoriale locale
 Dezvoltarea asociațiilor meșteșurarilor în rândul populației rrome și calificarea acestei
populații pentru relansarea meseriilor tradiționale, tradițiilor culturale și evenimentelor
culturale tematice
 Dezvoltarea capacității de valorificare a zonei pentru amplasarea panourilor solare și
centralelor fotovoltaice – există deja inițiative în acest sens, însă potențialul nu este
acoperit
 Atragerea investițiilor în industria de cărămidă, țiglă, faianță și alte materiale ceramice
prin valorificarea resurselor naturale locale – argila (ex. Vermeș, Lechința, Matei,
Sânmihai etc.) – corelată cu rezolvarea alimentării cu apă și a canalizării și valorificarea
existenței rețelei de gaz natural de foarte bună calitate în zonă; se pot dezvolta 3-4
fabrici de profil
 Valorificarea lemnului din zonă pentru mangal (la export) și pentru dezvoltarea unor
ateliere de fabricare a mobilierului de serie mică de lux, precum și pentru dezvoltarea
unor produse artizanale din lemn (carpen, salcâm, gorun etc.), cu efecte multiplicatoare
în valorificarea biomasei și peleților
 Valorificarea apelor sărate din zonă (a se vedea filonul care vine de la Sărata; turistic –
relații economice cu stațiunea de la Beclean pentru alimentarea bazinelor cu apă sărată;
saramură în industria alimentară)
 Proiecte de integrare în circuite turistice a vizitării unor monumente istorice din zonă
(biserici de lemn din secolul 17, biserici evanghelice, monumemtul de la Vermeș, muzeul
etnografic Budești, parcul dendrologic din Silivașu etc.), în corelație cu degustarea de
vinuri locale prin relansarea unor crame în zonă, precum și valorificarea turistică a unor
evenimente culturale locale (ex. târgul Lechinței la culesul strugurilor, balul rromilor,
dansuri populare etc.), la care se poate adăuga revitalizarea traseelor turistice de
învățare/descoperire a identității locale
 Proiecte de valorizare turistică a zonei prin integrarea într-o rețea națională cu circuit
închis a caselor vechi din pământ și lemn (unele având și alimentare cu gaz), cu un grup
țintă de exclusivist, integrate cu proiecte de redare a aspectului tradițional și a tehnicilor
tradiționale de construcție în rândul unor enclave (mini-spații turistice) din localitățile
zonei (ex. Comuna Lechința, Budești, Silivașu etc.)
 Certificarea pensiunilor din zonă și integrarea într-o rețea turistică cu circuit închis,
dezvoltarea centrelor de informare turistică conectate la diverse agenții de turism
 Dezvoltarea unor azile/case de îngrijire private pentru bătrânii din zona rurală sau
urbană, dezvoltarea unei mini-comunități agricole pentru îmbătrânirea active, inclusiv cu
384
fabricarea și valorificarea comercială a unor produse tradiționale – zacuscă, gem, bulion

etc. (ex. în localitatea Matei)
 Proiecte de investiții pentru identificarea potențialului termal din zonă și a valorificării
balneo a apelor sărate – susținerea prin diverse facilități a inițiativelor antreprenoriale în
acest sens
 Dezvoltarea unui centru modern de depozitare a produselor agricole perisabile (ex.
cătină, alte fructe de pădure) și extinderea depozitelor de porumb și lucernă, dar și a
susținerii unor inițiative antreprenoriale pentru prelucrarea superioară a cătinii, fructelor
de pădure și porumbului
 Susținerea acțiunilor antreprenoriale pentru creșterea animalelor dedicate segmentelor
de nișă (ex. vânat pentru turism tematic - vânătoare - și restaurante de lux)
 Crearea de facilități și intermediere pentru încurajarea producătorilor de zahăr să facă
contracte cu fermele agricole locale în cultivarea sfeclei de zahăr pe suprafețe întinse
 Soluții în domeniul administrației pentru facilitarea asocierii în proiecte integrate
 Dezvoltarea rețelei de lobby prin care produsele agricole primare colectare în centrele
locale (ex. agricole și zootehnice) să fie valorificate pe o piață liberă de monopol, în
condiții avantajoase
Zona de dezvoltare Sud-Est (parte din cadrul GAL Ruralis, propunere Ruralis Valea Șieului)
Această zonă este formată din comunele: Teaca – Galații Bistriței – Monor – Mărișelu – Șieu
– Șieuț.


 Rezolvarea întăbulărilor prin diverse scheme inteligente (ex. facilități pentru investitori
care să preia și costurile întăbulărilor)
 Rezolvarea rețelei de canalizare în toate localitățile în cadrul unor proiecte integrate
 Modernizarea străzilor comunale
 Extinderea rețelei de gaz (în prezent numai Teaca este racordată la conductă de gaz)
 Monitorizarea centralizată a lucrărilor la nivel de județ și informarea pe un portal web
specializat a tuturor primăriilor privind evoluția lucrărilor efectuate de regii (apă, gaz,
canal, drumuri) – acest proiect trebuie aplicat la nivelul întregului județ
 Dezvoltarea capacității la nivel județean pentru a ajuta primăriile să își elaboreze strategii
personalizate și proiecte armonizate cu ceea ce se întâmplă la nivel județean - acest
proiect trebuie aplicat la nivelul întregului județ
 Proiecte de calificare a populației rrome din zonă în diverse meșteșuguri, realizare de
materiale ceramice (ex. cărămidă) și susținerea prin intermediul unei fabrici sociale, cu
management privat
 Regularizarea râurilor în cooperare cu Apele Române
 Alimentarea cu apă din lacul Colibița
385

 Încurajarea creșterii oilor și a produselor ecologice din lapte de oaie
 Dezvoltarea pe parcursul unui an întreg a unui pachet de evenimente culturale-
religioase-etnografice-gastronomice care să revitalizeze tradițiile locale (în parteneriat
între mai multe localități, inclusiv cu valorificarea potențialului muzeelor etnografice,
formațiilor folclorice din Monor, Șieu, Galații Bistriței etc.) pentru a genera venituri la
bugetele locale
 Dezvoltarea taberelor tematice pentru tineri care pot genera venituri la bugetele locale și
micro-activitate economică pentru localnici (ex. cantine, restaurante cu rețete locale)
 Dezvoltarea unei burse zonale pentru animale
 Dezvoltarea unei capacități de producție pentru colectarea lânii și spălarea acesteia,
urmată de distribuția în unități de micro-producție familiale pentru fabricarea artizanală
de haine din lână, carpete, produse pentru pat, stofe – implică și calificarea adecvată prin
programe de formare specifice
 Proiecte de investigare a potențialului de valorificare a izvoarelor de apă sărată cu scop
turistic sau economic și facilități pentru atragerea de investitori privați
 Revitalizarea producției de struguri și pomi fructiferi și atragerea de investitori privați
 Proiecte pentru instruirea oamenilor în legumicultură și susținerea dezvoltării serelor (ex.
sere etajate inteligente, cu conservarea energiei și apei: a se vedea în cap. 11, fig. 11.19)
 Dezvoltarea turismului de nișă – trasee turistice, concursuri tematice (a se vedea
exemplul loc. Sâncraiu din jud. Cluj)
 Susținerea prin proiecte de instruire și micro-credite a mini-fermelor de păsări crescute
ecologic și interfața cu rețelele de distribuție
 Dezvoltarea de case sociale în asociere, cu implicarea persoanelor în cauză în activități
economice în agricultura de nișă
Zona de dezvoltare Est (GAL Bârgău-Calimani)

Această zonă este formată din comunele: Tiha Bârgăului – Bistrița Bârgăului – Prundu
Bârgăului – Josenii Bârgăului - Livezile – Dumitrița – Cetate – Budacu de Jos.


 Acțiune concertată cu ministerul de resort pentru stoparea jafului din păduri
(trasabilitatea lemnului)
 Dezvoltarea unei centuri ocolitoare în zona Prundu Bârgăului (Livezile-Tureac)
 Modernizarea căilor de acces în zona pensiunilor agro-turistice
 Rezolvarea canalizării în zona lacului Colibița
 Susținerea școlilor profesionale de strungari, lăcătuși, sudori, operatori CNC în
parteneriat cu agenții economici
 Electrificarea fermelor de animale din zonele mai izolate
386
 Dezvoltarea căilor de acces prin drumuri pietruite la fermele de animale

 Dezvoltarea spațiilor moderne de campare a caravanelor
 Dezvoltarea elementelor de identitate locală și promovarea acestora cu scop turistic
 Dezvoltarea activităților de cercetare ale agenților industriali din zonă în parteneriat cu
universitățile pentru dezvoltarea de produse noi, cu grad sporit de sofisticare și
inteligență
 Susținerea unor mecanisme de branding, promovare și desfacere profitabilă a produselor
locale rezultate din creșterea vitelor și oilor
 Dezvoltarea unor centre moderne de colectare și depozitare a produselor locale și a
fructelor de pădure – de dorit și prelucrarea locală (dulceață, produse medicinale,
compot etc.)
 Valorificarea superioară a lacului Colibița (ex. schi nautic, scufundări, canotaj, pescuit
sportiv etc.)
 Valorificarea superioară a biomasei prin colectarea centralizată și comercializarea
profitabilă
 Dezvoltarea turismului tematic (ex. vânătoare, trasee tematice)
 Dezvoltarea unor ateliere de meșteșuguri în zonă
 Dezvoltarea microhidrocentralelor și a centralelor eoliene pentru ferme
 Dezvoltarea turismului sportiv (bazin de înnot olimpic; pistă de biciclete; telecabină și
pârtie de schi) în Prundu Bârgăului
 Dezvoltarea unui parc industrial pentru furnizori locali în Prundu Bârgăului
 Proiect integrat pentru valorificarea la scară largă a mitului Dracula (trasee, cazare,
evenimente etc.) pe tot parcursul anului
 Dezvoltarea agro-turismului (Colibița, Tiha Bârgăului etc.) prin certificarea pensiunilor,
dezvoltarea serviciilor integrate de marketing și informare, accesul facil la internet și la
bancomate, precum și realizarea de evenimente tematice pentru diverse grupuri țintă pe
tot parcursul anului
 Încurajarea dezvoltării fabricilor de mobilă artizanală în zonă
 Realizarea unei pârtii de schi pe vârful Bistricioru, împreună cu o ministațiune pentru
tratament (calitatea aerului este deosebită) și o linie cu servicii de wellness
 Valorificarea caselor tradiționale cu scop turistic într-o rețea la nivelul județului
 Dezvoltarea unor facilități de asistență pentru persoane vârstnice (pensiuni dedicate și
servicii de asistență)
 Valorificarea lânii (capacități de producție pentru colectarea lânii și spălarea acesteia,
urmată de distribuția în unități de micro-producție familiale pentru fabricarea artizanală
de haine din lână, carpete, produse pentru pat, stofe – implică și calificarea adecvată prin
programe de formare specifice)
Zona de dezvoltare Nord-Est (GAL Lider Bistrița-Năsăud)

Această zonă este formată din orașul Sângeorz-Băi și comunele: Maieru – Rodna – Șanț – Ilva
Mică – Ilva Mare – Poiana Ilvei – Măgura Ilvei – Lunca Ilvei - Leșu.

387

 Dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru o legătură facilă cu Moldova DJ 172
 Realizarea unor rampe de încărcare pe calea ferată
 Dezvoltarea rețelei de drumuri locale în zonele turistice (ex. Ilva Mare)
 Pietruirea căilor de acces la casele izolate de pe munte unde există potențial de
valorificare turistică
 Dezvoltarea școlilor profesionale de mecanici, prelucrători în piatră, prelucrători în lemn,
exploatare minieră (inclusiv în parteneriat cu agenții economici – burse, mecenat)
 Proiecte de reconversie pentru calificare în prelucrarea pietrei, lemnului, lutului
 Dezvoltarea unor școli populare de vară adresate persoanelor din zone urbane (produse
artizanale, sculptură în lemn, tradiții populare, produse tradiționale din lână, produse
gastronomice tradiționale, costume populare etc.)
 Centre moderne de colectare a fructelor de pădure (ex. Șanț, Valea Mare), de dorit
completate și de producția locală a unor produse tradiționale (ex. gem, sirop, ceaiuri
medicinale, alte produse medicinale tradiționale, esențe etc.)
 Dezvoltarea producției de biomasă
 Dezvoltarea producției de piatră și marmură prelucrată pentru construcții și ornamente
 Creșterea vitelor pentru carne și dezvoltarea unor mici abatoare
 Dezvoltarea unei rețele de minifabrici de mobilă de lux, jucării din lemn, mobilier
tradițional cu o unitate comună de distribuție și promovare
 Dezvoltarea turismului alpin, inclusiv valorificarea caselor tradiționale pentru un turism
de nișă în circuit închis (turism tematic, de aventură, inclusiv pentru elevi și studenți din
zonele urbane)
 Dezvoltarea centralelor eolinene montane
 Valorificarea superioară a pasului Rotunda cu scop turistic și a unei pârtii de schi la
Magura Ilvei
 Centrul expozițional polivalent – inclusiv cu expoziție de animale și crearea unei burse
pentru animale
 Crearea unui centru pentru persoane în vârstă din zona urbană cu servicii specializate și
activități sociale
 Dezvoltarea unui cluster în turismul balnear la Sângeorz Băi
 Dezvoltarea unei rețele de agro-pensiuni cu servicii turistice integrate (turism de
weekend, trasee turistice, turism ecvestru, turism extrem, turism cultural și de legendă)
 Colectarea centralizată a lânii și valorificarea la fabrici care se dezvoltă în județ (ex. pe
valea Șieului), dar și valorizarea locală prin centre de artă populară unde să fie colectate
produse din lână realizate de localnici (șosete, paltoane, veste, bluze, fulare, pulovere,
mănuși, pături, căciuli etc.) – implică și programe de calificare, designeri, rețele de
desfacere, antreprenoriat
Zona de dezvoltare Nord (GAL Țara Năsăudului)

Această zonă este formată din orașul Năsăud și comunele: Dumitra – Feldru – Rebrișoara –
Rebra – Parva – Telciu – Romuli – Coșbuc – Runcu Salvei – Salva - Nimigea.
388


 Infrastructura rutieră de acces în Năsăud trebuie modernizată
 Modernizarea infrastructurii rutiere în zone precum Valea Măriilor, Poiana Zânelor
 Modernizarea căilor de acces spre Rodna și drumuri de ocolire a satelor pe unde trece
trafic greu (ex. Coșbuc)
 Susținerea școlii de tehnicieni chimiști și textiliști cu sprijinul agenților economici din
zonă
 Extinderea rețelei de apă și canalizare (ex. Rebrișoara)
 Centru modern de colectare a fructelor de pădure
 Revitalizarea pomiculturii și valorificarea într-o rețea integrată la nivel județean
 Valorificarea biomasei într-o rețea integrată la nivel județean
 Susținerea creșterii vitelor și oilor
 Susținerea apiculturii în zonă
 Dezvoltarea unor microhidrocentrale pe pârâuri montane
 Dezvoltarea unui cluster în domeniul maselor plastice
 Proiecte de valorizare turistică a zonei prin integrarea într-o rețea națională cu circuit
închis a caselor vechi tradiționale
 Valorificarea lânii într-o rețea integrată la nivel județean (a se vedea ideile prezentate în
GAL Lider și pe valea Șieului)
 Lansarea unor minicapacități de producție în industrii creative: textile, pielărie, olărit,
confecții
 Dezvoltarea premiselor pentru dezvoltarea unor capacități pentru produse cosmetice pe
bază de rețete tradiționale
 Promovarea turismului de aventură, ecumenic, cultural, științific, sportive și a unei rețele
de școli de vară și ateliere multianuale pentru artiști și cercetători
Zona de dezvoltare Nord-Vest (GAL Ținutul Haiducilor)

Această zonă este formată din orașul Beclean și comunele: Nușeni – Șieu Odorhei –
Șintereag – Braniștea – Petru Rareș – Uriu – Ciceu Mihăești – Ciceu Giurgești – Negrilești –
Căianu Mic – Chiuza – Spermezău – Zagra - Târlișua.

389

 Dezvoltarea proiecte integrate pentru drumuri, apă, canal printr-o formă asociativă a
comunelor din jurul orașului Beclean
 Rezolvarea aducțiunii de gaz
 Proiecte de calificare a populației rrome din zonă în meserii tradiționale și susținerea prin
intermediul unei fabrici sociale, cu management privat
 Asociații pentru creșterea bovinelor și valorificarea laptelui în produse alimentare
 Depozit de produse agricole în zona Ciceu - Negrilești
 Atragerea de investitori pentru valorificarea fructelor și legumelor din zonă în cadrul unei
minifabrici pentru conserve și desfacerea produselor la poartă prin market-are pe
internet și contacte directe (evitarea politicilor supermarket-urilor)
 Drum de acces la cetatea Ciceu și revitalizarea sitului istoric
 Susținerea în Beclean a industriilor existente și revitalizarea industriei textile cu produse
proprietare
 Dezvoltarea Băilor Figa și diversificarea serviciilor acestora și în perioadele de iarnă,
primăvară și toamnă
 Exploatarea spațiilor din zona rurală pentru afaceri novatoare: sporturi extreme
(motobike, off-road etc.), sporturi care necesită mult spațiu (hipism, golf, tir cu arcul, tir
cu pistolul etc.), tabere tematice – ex. vitalizarea cu caracter turistic Giurgești-Mihaești-
Reteag
Zona de dezvoltare Centru

Această zonă este formată din municipiul Bistrița.

pentru dezvoltarea personalizată, inteligentă a municipiului, prezentate parțial și în strategia
sa de dezvoltare. Acestea sunt puse în evidență în cele ce urmează pe cele patru categorii ale
specializării inteligente generatoare de valoare adăugată: eliminarea unor factori negativi
acolo unde este posibil, diminuarea efectelor dăunătoare ale altor factori negativi,
valorificarea competitivă a punctelor tari (de diferențiere), crearea unor avantaje
competitive noi.

 Crearea platformei aeroportuare pentru aeronave de mici dimensiuni de tip charter
 Proiect interjudețean pentru realizarea unui drum rapid de legătură Bistrița – aeroport
Tg.-Mureș care să ocolească orașele Reghin și Tg.-Mureș necesar mediului economic din
Bistrița
 Proiect interjudețean pentru modernizarea căii rutiere Bistrița-Monor-Vatava-Dumbrava-
Moraieni necesar mediului economic din Bistrița
 Racordarea la rețeaua internet în bandă largă
 Susținerea consultanței/expertizei de calitate ridicată în domeniul inovării pentru mediul
economic și dezvoltarea parteneriatelor public-privat în proiecte de investiții
generatoare de locuri de muncă și produse / servicii cu valoare adăugată
390
 Crearea capabilităților în cadrul clusterelor pentru dezvoltarea rețelelor de afaceri

internaționale
 Susținerea dezvoltării competențelor și mecanismelor pentru redactarea permanentă de
proiecte de inovare și cercetare-dezvoltare în rândul clusterelor economice
 Infrastructura rutieră de acces în zona industrială trebuie îmbunătățită
 Dezvoltarea parcărilor sub și supraterane moderne în cartierele rezidențiale
 Realizarea centurii de ocolire a municipiului Bistrița
 Dezvoltarea transportului public pentru navetiștii din zona rurală care au loc de muncă în
întreprinderile din Bistrița
 Crearea unui nod intermodal cât mai apropiat de municipiu (se vor studia minimum trei
variante și se va alege varianta optimă: Beclean, Dej Triaj – în colaborare cu județul Cluj,
Sărățel)
 Susținerea mai accentuată a învățământului tehnic integrat liceal și universitar în Bistrița,
prin alocarea de spații suplimentare
 Realizarea unor parcuri industriale (ex. Bistrița Sud; Sărata)
 Amenajarea piețelor agroalimentare mari din Bistrița, dezvoltarea unui parc logistic agro-
industrial și promovarea produselor locale ecologice
 Realizarea unui parc tehnologic (ex. zona fostei uzine termice)
 Dezvoltarea programelor intensive de instruire în antreprenoriat și managementul
inovării
 Dezvoltarea programelor de recalificare și susținerea masteratelor profesionale pentru a
veni în întâmpinarea nevoilor urgente de forță de muncă ale mediului economic local
 Dezvoltarea pachetelor de facilități pentru atragerea investițiilor străine directe
 Dezvoltarea mai accentuată a antreprenoriatului prin diverse mecanisme (instruire,
susținere financiară, informare, mentorat, promovare, consiliere etc.)
 Dezvoltarea contactelor de afaceri cu spațiul german din Europa
 Focalizarea pe proiecte internaționale de inovare în parteneriat (infrastructură de
afaceri, concentrare de competențe în domeniul electro-mecanic, cu adăugare de
inteligență („smart products”))
 Investiții în dezvoltarea infrastructurii de cercetare și inovație tehnologică în domeniul
electro-mecanic în parteneriat cu mediul economic local (ex. pentru a dezvolta produse
mai sofisticate)
 Susținerea dezvoltării clusterelor economice (ex. industria electro-mecanică, alimentară)
 Revitalizarea zonei viticole cu produse de nișă (Steiniger)
 Revitalizarea turismului tematic în municipiu
 Dezvoltarea unui accelerator de afaceri cu sprijinul mediului economic local în domeniul
electro-mecanic și susținerea afacerilor în parteneriat pentru dezvoltarea de produse
inteligente în domeniul electro-mecanic
 Susținerea proiectelor integrate care să conducă la dezvoltarea unui oraș cultural,
inteligent și ecologic (green smart city) pentru creșterea calității vieții cetățenilor,
atragerii de noi investitori și stabilizării forței de muncă înalt calificate în municipiu
391
Probleme generale la nivel de județ
 Majoritatea oportunităților nu sunt valorificate din insuficiența inițiatorilor de afaceri

inovante în diverse domenii (turism, agricultură, zootehnie etc.): trebuie asigurate
competențe de antreprenoriat, cooperarea strânsă a antreprenorilor locali cu experți în
domenii specifice, cu mediul de cercetare din universități;
 Promovarea județului necesită a abordare integrată, dar cu aspecte personalizate pe
sectoare (turism, industrie, agricultură, servicii etc.) – trebuie dezvoltate instituții de
promovare, de atragere a investițiilor directe, dar și de intermediere a micilor
producători/antreprenori locali – mai ales din zona rurală – cu rețelele de desfacere
naționale și internaționale;
 Instruirea la scară largă în managementul proiectelor, antreprenoriat, inovare – adaptată
la nivelul de înțelegere al oricărei categorii de antreprenori – este necesară;
 Trebuie depuse eforturi pentru îmbunătățirea legislației în diverse domenii pentru
evitarea barierelor în inițiativele administrațiilor locale;
 Promovarea unui proiect major de informare și sensibilizare în toate mediile din zona
urbană și rurală cu exemple de bună practică din țară și străinătate în toate domeniile de
interes pentru județ este o prioritate;
 Implementarea la scara județului a e-administrației și e-sănătății este o prioritate pentru
a asigura o planificare adecvată a proiectelor de investiții, master planuri bine ancorate
în realitate etc.
 Eliminarea infracționalității în domeniul forestier – programe complexe de trasabilitate a
lemnului, aplicarea unui cod forestier eficace, prioritizarea accesului la material lemnos a
fabricilor de mobilă din județ în defavoarea comercializării buștenilor și cherestelei în
afara județului etc.
14.5 Politicile publice ale județului Bistrița-Năsăud
Politicile publice țin cont de elementele de dezvoltare personalizată a județului puse în

evidență în secțiunile anterioare și subscriu viziunii și celor patru direcții strategice majore de
dezvoltare prezentate în figura 14.1.
Figura 14.1. Logo pentru viziunea și direcțiile majore de dezvoltare

ale Județului Bistrița-Năsăud
392
În vederea implementării obiectivelor strategice identificate, Consiliul Județean se va folosi

de osuită de pachete de politici publice, aferente fiecărui obiectiv.
OBIECTIVE STRATEGICE POLITICI PUBLICE

Obiectiv Strategic 1 Politica 1
Dezvoltarea competitivă a județului Bistrița-Năsăud prin diferențierea
Dezvoltare economică strategică pe zone de dezvoltare
inteligentă prin  Zona de dezvoltare Sud-Vest (GAL Ruralis, Zona Câmpie)
specializare diversificată  Zona de dezvoltare Sud-Est (GAL Ruralis, Zona Valea Șieului)
 Zona de dezvoltare Est (GAL Bârgău-Calimani)
 Zona de dezvoltare Nord-Est (GAL Lider Bistrița-Năsăud)
 Zona de dezvoltare Nord (GAL Țara Năsăudului)
 Zona de dezvoltare Nord-Vest (GAL Ținutul Haiducilor)
 Zona de dezvoltare Centru
Politica 2
Configurarea și articularea structurilor de susținere a competitivității
județului: sistemul de clustere și GAL-uri
Politica 3
Mobilizarea resurselor locale în circuitul economic, pentru bunăstarea
comunităților locale și consolidarea profilului competitiv regional
Politica 4
Utilizarea crizelor mondiale (economică-financiară, energie, alimentară,
demografică, schimbări climatice) pentru dezvoltarea activităților
economice relevante și a resurselor specific (ex: lemn, pășuni etc)
Politica 5
Consolidarea cooperării cu sectorul academic și de CDI
Politica 6
Managementul inteligent al capitalului uman
Politica 7
Marketing inteligent

Inovare și tehnologii curate pentru dezvoltare durabilă
Dezvoltare durabilă Politica 2
Asigurarea calității mediului pentru menținerea atractivității și cadrului
adecvat activităților de turism
Politica 3
Managementul sustenabil al resurselor pe care se bazează profilul
competitiv al județului
Politica 4
Managementul sustenabil al patrimoniului cultural și natural
Politica 5
Cooperare urban-rurală pentru dezvoltare sustenabilă
Politica 6
Regenerarea mentalității deschise, antreprenoriale, proactive a
comunităților locale
Politica 7
Diversificarea parteneriatelor orizontale și verticale pentru
managementul dezvoltării județului
393

Politica 8
Regenerarea mândriei locale și dezvoltarea liderilor locali

Recunoașterea, asumarea și regenerarea valorilor locale ca instrumente
Diferențiere prin de dezvoltare
valorificarea inteligentă Politica 2
a tradițiilor și valorilor Regenerarea tradițiilor, obiceiurilor și activităților relevante la nivelul
autentice structurilor teritoriale istorice ca instrumente de diferențiere
Politica 3
Configurarea pachetului de activități economice pe baza valorificării
inteligente a tradițiilor și valorilor locale
Politica 4
Marketing inteligent

Dezvoltarea sistemului intermodal de transport la nivel județean
Conectivitate sporită (Master Plan și Program Implementare aferent infrastructurilor și
serviciilor de transport)
Politica 2
Asigurarea conectivității interne și externe la nivelul GAL-urilor
existente și propuse, a clusterelor și zonelor economice
Politica 3
Asigurarea accesibilității ținuturilor istorice (pentru coeziune social-
economică și turism)
Politica 4
Asigurarea conectivității la nivel regional și îmbunătățirea conexiunilor
la sistemul național/european
Politica 5
Scoaterea din periferalitate a zonelor rurale montane și asigurarea
relației nord-sud
394
Programe și proiecte prioritare pentru perioada 2014-2020
CAPITOLUL 15
PROGRAME ȘI PROIECTE PENTRU PERIOADA 2014-2020
15.1 Portofoliul de programe prioritare
Strategia județului se construiește pe mobilizarea potențialului local de dezvoltare pentru

rezolvarea problemelor și atingerea obiectivelor comune de dezvoltare ale comunităților
componente. Aceste deziderate sunt armonizate cu direcțiile strategice care decurg din
documentele prezentate în secțiunea anterioară, configurând o structură sustenabilă.
Corespunzător aspectelor prezentate în capitolul de strategii și politici, principalele
programe pentru perioada de planificare 2014-2020 sunt prezentate mai jos.
DOMENIUL 1 PROGRAME
Program infrastructură, dotări și servicii de alimentare cu apă și canalizare
Infrastructura de Program infrastructură, dotări și servicii de alimentare cu gaze naturale
transport și utilități Dezvoltarea dotărilor și serviciilor de transport feroviar
Dezvoltarea rețelei de infrastructuri de transport rutier
Dezvoltarea serviciilor de transport public
Dezvoltarea dotărilor de transport aerian
Configurarea sistemului de transport intermodal
Dezvoltarea rețelelor și dotărilor de alimentare cu energie electrică
Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de TIC
DOMENIUL 2 PROGRAME
Mediu Împăduriri
Amenajări și regularizări de cursuri de apă
Energii regenerabile
Parcul Național Munții Rodnei
Alimentare cu apă şi canalizări
Gestionarea deşeurilor
Calitatea aerului şi apei
Poluarea fonică şi riscurile naturale
Parcuri şi spaţii verzi
Energie electrică
Biodiversitate
Cadrul natural
Educarea în domeniul protecţiei mediului şi a biodiversităţii
DOMENIUL 3 PROGRAME
Competitivitatea Valorificarea inteligentă a lemnului
economică Valorificarea inteligentă a potențialului agro-zootehnic-industrial alimentar
Valorificarea inteligentă a potențialului viticol și pomicol
Valorificarea inteligentă a potențialului silvicol
Apicultură
Energie ieftină, din surse regenerabile
Industria materialelor de construcții
Valorificarea inteligentă a potențialului balnear
Turismul, vânătoarea și sportul
395
DOMENIUL 3 PROGRAME
Valorificarea inteligentă a potențialului industrial
Crearea de structuri de competitivitate – GAL-uri și cluster funcționale
Industrii creative
Infrastructura de inovare
DOMENIUL 4 PROGRAME
Capitalul uman Programe adecvate de formare a resursei umane potrivit dinamicii pieței de
muncă
Stimularea performanțelor în învățământul școlar și liceal
Calificarea/ recalificarea în domeniile cu potențial competitiv, în vederea
configurării condițiilor pentru specializare inteligentă
Dezvoltarea antreprenoriatului
Atragerea și dezvoltarea resurselor de consultanță și expertiză în specializare
înteligentă și competitivitate
Atragerea de investiții potrivit potențialului capitalului uman
Susținerea structurilor neguvernamentale cu potențial de catalizare a
spiritului întreprinzător
DOMENIUL 5 PROGRAME
Turism, sport și Program de management al turismului județului
agrement Certificare și instruire în turism
Program pentru dezvoltarea și valorificarea patrimoniului culturale identitar
în sprijinul diferențierii
Program pentru dezvoltarea și valorificarea patrimoniului natural în sprijinul
diferențierii
Dezvoltarea și diversificarea serviciilor
Dezvoltarea și diversificarea rețelei de dotări în turism
Creșterea și structurarea accesibilității turiștilor la obiectivele de turism
Marketingul potențialului turistic
Program pentru susținerea sportului profesionist
Program pentru susținerea sportului de masă
Diversificarea serviciilor și dotărilor de agrement
DOMENIUL 6 PROGRAME
Cultură, tradiții Management cultural
și patrimoniu Program reabilitare și integrare sustenabilă a obiectelor de patrimoniu
cultural în cadrul localității
Regenerarea zonelor cu specific cultural identitar
Program de regenerare a rețelei de dotări muzeale, expoziționale, culturale
Program de restaurare a patrimoniului artisitc
Program de susținere a artiștilor
Protejarea și regenerarea patrimoniului culural imaterial
DOMENIUL 7 PROGRAME
Dezvoltare Rural
teritorială, urbană Administraţie
și rurală Educație
Sănătate
Protecție socială
Cultură
Servicii funerare
396
DOMENIUL 7 PROGRAME
Regenerare urbană
Locuire în urban
Spații verzi
Urban
Adminsitraţie
Educație
Sănătate
Protecție socială
Cultură
Servicii religioase și funerare
Asigurarea iluminatului public
Regenerare locală rurală
Locuire în rural
Spații verzi
DOMENIUL 8 PROGRAME
Administrație și Managementul resurselor pentru dezvoltare: materiale, umane, de
bună guvernanță organizare, financiare etc
Managementul dezvoltării locale/ teritoriale
Administrare pe mai multe niveluri
Atragerea de resurse pentru proiecte de dezvoltare
Dezvoltarea comunității
Catalizarea parteneriatelor
Protejarea resurselor
DOMENIUL 9 PROGRAME
Cooperare Implicarea în proiectele de anvergură teritorială mare din regiune, pe temele
teritorială de devoltare ale celor 7 microregiuni, zone straegice
Participarea în rețele
Participarea în parteneriate teritoriale relevante
Lobby, marketing
15.2. Portofoliul de proiecte prioritare
Potrivit domeniilor de analiză, proiectele identificate în teritoriu și cele rezultate din analiza
diagnostic au fost grupate în tabelele următoare.
Domeniul 1: Infrastructura de transport și utilități
PROGRAME PROIECTE
Program  Infrastructura de alimentare cu apă potabilă și în mod special a infrastructurii
infrastructură, de canalizare în toate localitățile în zona de câmpie Sud-Vest
dotări și servicii de  Extindere si modernizare infrastructura de apă si apă uzată in jud. BN- faza II-a
alimentare cu apă și  Stație de epurare a apei la Matei
canalizare  Rezolvarea rețelei de canalizare în toate localitățile în cadrul unor proiecte
integrate: GAL Ruralis, Zona Valea Șieului
 Alimentarea cu apă din lacul Colibița: GAL Ruralis, Zona Valea Șieului
 Rezolvarea canalizării în zona lacului Colibița
 Extinderea rețelei de apă și canalizare (ex. Rebrișoara): GAL Năsăud
397
PROGRAME PROIECTE
 Alimentare cu apa a satelor Moruț si Fântânele din comuna Matei, județul
Bistrița-Năsăud
 Înființare de rețele de canalizare si stație de epurare in satele Matei si
Corvinești
 Alimentare cu apa a satelor Bidiu si Enciu din comuna Matei, județul Bistrița-
Năsăud
 Alimentare cu apa ,canalizare ,stație de epurare in localitatea Arcalia (ACEA)
 Aducțiune apa, rețea canal Pietroasa
 Aducțiune apa, rețea canal Colibița
 Extindere rețele de apă și canalizare în Comuna Leșu, Jud. Bistrița-Năsăud
 Rețea de canalizare in localitățile Budacu de Jos, Budus, Jelna, Monariu si
Simionești
 Extindere rețea de alimentare cu apă în localitățile Budacu de Jos și Buduș
 Extindere rețea de alimentare cu apă în localitatea Jelna
 Extindere rețea de canalizare, Silivașu de Câmpie
 Extindere rețea de apa potabila, Silivașu de Câmpie
 Aducțiune si distribuție de apa in loc. Budacu de Sus
 Rețea de canalizare, colectare și epurarea apei menajere în comuna Dumitrița
 Canalizarea și epurarea apelor uzate menajere în comuna Galații Bistriței
 Alimentare cu apa a satelor Chiochiș si Strugureni, comuna Chiochiș
 Sistem integrat de alimentare cu apa, canalizare si stație de epurare in satele
Bozieș si Chețiu, comuna Chiochiș
 Aducțiune apă și canalizare în satele Sânmihaiu de Câmpie, Zoreni, Stupini
 Rețea de alimentare cu apă potabilă cu stație de tratare și rețea de canalizare
menajeră cu stație de epurare
 Stație pompare stocare apa pentru extinderea orașului Beclean ca zona turistica
 Realizare rețea de apă și canalizare în localitatea Cireșoaia
 Extindere rețea canalizare în localitățile Braniștea și Măluț
 Alimentare cu apă și canalizare în comuna Budești
 Sistem de canalizare ape uzate menajere si stație de epurare in comuna Chiuza,
jud. Bistrița-Năsăud
 Sistem de alimentare cu apa a localității Mires
 Alimentare cu apă a localității Ciceu-Giurgesti
 Alimentare cu apă şi canalizare a satului Dumbraveni şi canalizare a localităţii
Ciceu-Giurgesti
 Extindere rețea canalizare în Comuna Coșbuc
 Extindere rețele de Canalizare în Comuna Dumitra
 Alimentare cu apă a localității Strâmba, Josenii Bârgăului
 Sistemul de canalizare menajera pentru localitatea Strimba, Josenii Bârgăului
 Rețea publică de canalizare a apelor uzate şi stație de epurare în localitatea
Sângeorzu Nou , Comuna Lechința
 Rețea publica de alimentare cu apa potabila in localitatea Sângeorzu Nou ,
Comuna Lechința
 Sistem de canalizare a apelor uzate in localitatea Vermeș Comuna Lechința
 Rețea de alimentare cu apă și canalizare, Comuna Livezile
 Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare 6km, Comuna Lunca
Ilvei
 Rețea de alimentare cu apă și canalizare, Comuna Maieru
 Construire rețele de alimentare cu apă potabila in comuna: Miceștii de Câmpie
cu satele aparținătoare Visuia și Fântânița .
 Rețea de canalizare apa menajera si stație de epurare , sat Fântânița , comuna
Miceștii de Câmpie
 Rețele de canalizare și epurare a apelor uzate în localitățile Miceștii de Câmpie
si Visuia
 Rețea publică de alimentare cu apă potabilă a localităților Comlod și Orosfaia,
comuna Milaș
398
PROGRAME PROIECTE
 Rețea de canalizare, Comuna Negrilești
 Rețea publică de canalizare a apelor uzate menajere în localitatea Comlod și
Orosfaia, comuna Milaș
 Extindere rețea canalizare în localitatea Milaș
 Extinderea rețelei de canalizare menajeră și fluvială pe Bd. Grănicerilor, Oraș
Năsăud
 Extindere rețea de alimentare cu apa a comunei Poiana Ilvei
 Rețea de canalizare si stație de epurare in localitatea Poiana Ilvei
 Renovarea si dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru
economia si populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale,
modernizarea /retehnologizarea infrastructurii de irigații si alte si alte lucrări
de îmbunătățiri funciare (Măsura 322), Comuna Prundu Bârgăului
 Infrastructura de irigații și apă pentru activități agricole și zootehnice în zona de
câmpie Sud-Vest
 Instalații irigație terenuri agricole in comuna Poiana Ilvei
 Canalizare in Comuna Runcu Salvei
 Realizare a rețelelor de canalizare publice și epurare a apelor uzate în comuna
Șieuț
 Rețea de canalizare Șintereag, Șieu Sfântu, Cociu
 Rețele de canalizare şi epurare a apelor uzate in loc Bichigiu, comuna Telciu
 Construire rețele de alimentare cu apa potabila in loc. Bichigiu, comuna Telciu
 Extindere rețea de canalizare pe străzile laterale din comuna Telciu
 Alimentară cu apă, Comuna Tiha Bârgăului
 Realizare canalizare, Comuna Tiha Bârgăului
 Introducere apă potabilă în Hăşmaşu Ciceului, Comuna Uriu
 Rețea apă şi canal Coseriu-Valea Mare
 Extindere rețea de apa potabila în comuna Urmeniș, sat Urmeniș
 Construire rețea de apa şi canalizare in satele Șopteriu, Finate si Delureni
 Construire rețea de canalizare în satul de reședința de comuna Urmeniș
 Alimentare cu apa Comuna Zagra, satele Zagra, Poienile Zagrei şi Suplai, Alunișul
 Canalizare ape uzate și stație de epurare Zagra, Poienile Zagrei, Suplai, Alunișul
 Alimentare cu apa si canalizare localitatea Alunișul
 Proiectarea și execuția unui sistem de canalizare și a unei stații de epurare
pentru preluarea si tratarea apelor uzate menajere din comuna Ciceu Mihăiești
 Proiectarea si execuția unui sistem de alimentare cu apa in localitatea Lelești
 Alimentare cu apa, canalizare, stație de epurare in localitatea Arcalia (ACEA)
 Canalizare si epurarea apelor uzate în Șieu Măgheruș (CESM)
 Modernizare stație tratare apa, Comuna Parva
 Rețea de canalizare si stație de epurare a apelor uzate in Comuna Căianu Mic
Program  Rezolvarea aducțiunii de gaz: GAL T. Haiducilor
infrastructură,  Extinderea rețelei de gaz (în prezent numai Teaca este racordată la conductă de
dotări și servicii de gaz): GAL Ruralis, Zona Valea Șieului
alimentare cu gaze  Distribuție gaze naturale, racord de înaltă presiune si SRM gaz, Comuna Salva
naturale  Introducere gaz metan, Comuna Petru Rareș
 Aducțiune rețea gaz, Comuna Căianu Mic
Dezvoltarea  Realizarea unor rampe de încărcare pe calea ferată: GAL Lider
dotărilor și  Negocierea unui program privind accesibilitatea feroviară crescută și un
serviciilor de program adecvat nevoilor județului
transport feroviar
399
PROGRAME PROIECTE
Dezvoltarea rețelei  Modernizare DN17C - Bistrița-Moisei
de infrastructuri de  Modernizare DN17D - Beclenuţ -Valea Mare
transport rutier  Refacție Linie cale ferata Beclean-Sărățel-Deda
 Refacție Linie cale ferata Dej-Ilva Mica
 Refacție Linie cale ferata Ilva Mica-Grădiniță
 DJ 172 D - Josenii Bârgăului(DN 17)-Strâmba - Ilva Mica(DN 17D)-Poiana Ilvei-
Măgura Ilvei-Ilva Mare-Lunca Ilvei-Limita județului Suceava
 Drumurile Colibiței - Prundu Bârgăului (DN 17) - Bistrița Bârgăului - Colibița -
Mureșenii Bârgăului(DN 17)
 DJ 173 – Bistrița (DN17)-Jelna-Orheiu Bistriței-Ragla-Budacu de Sus-Soimus-
Sieu-Posmus-Pinticu-Teaca-Ocnita-Milas-Sopteriu-Silivasu-de Câmpie-Visuia-
Miceștii de Câmpie- Sânmihaiu de Câmpie(DJ 151)
 DJ 171 - Uriu(DN17)-Ilișua-Dobric-Căianu Mic-Spermezeu-Lunca Borlesei-
Borleasa-Târlișua-Agrieș-Agrieșel-Breaza - Purcărete-Negrilești-Ciceu Giurgești-
Reteag(DN 17
 DJ 154 - Limita județului Mureș-Monor-Șieuț-Șieu-Bârla-Mărișelu- Domnești-
Sărata (DN 17)
 DJ 172 E – Limita județului Cluj-Chiochis-Strugureni-Matei-Lechinta-Herina (DN
15 A
 DJ 172 H – Nușeni (DJ 172 A)-Bidiu-Corvinești-Matei(DJ 172 E)-Morut-
Fantanele-DJ 151
 DJ 154 B - Limita județului Mureș-Monor
 DJ 154 D- Domnești (DJ 154)-Nețeni - Albeștii Bistriței - Galații Bistriței - Dipsa-
Viile Tecii – Budurleni – Brăteni - DJ151
 DJ 162 – Teaca – Archiud – Stupini - Sânmihaiu de Câmpie
 DJ 173 B – Bistrița (DN 17 C)-Tărpiu-Mintiu-Nimigea de Jos(DJ 172)
 DJ 172 B – Unirea (DN 17)-Slătinița-Nepos(DN 17 D)-DN 17 D (Rebrișoara)-
Rebra-Parva
 DJ 172 – Beclean (DN 17)-Figa-Agrișu de Sus-Agrișu de Jos-Cociu- -Mogoșeni -
Florești-Nimigea de Jos-Mocod-Zagra-Poienile Zagrei
 DJ 172 A - Beclean(DN 17)-Rusu de Jos-Rusu de Sus-Nușeni-Beudiu-Bozieș-
Apatiu-Strugureni
 DJ 172 F - Limita județului Cluj-Braniștea-Măluț-Beclean(DN 17)
 DJ 172 G Nușeni (DJ 172 E)-Feleac-Chiraleș-Arcalia-Sărățel-Monariu-Budacu de
Jos -Jelna-Orheiu Bistriței-Satu Nou-Cușma-Dorolea-Livezile(DN 17)
 DJ 172 I Beudiu (DJ 172 A) - Vita-Tentea-Sânnicoara-D J 172 A (Limita jud. Cluj)
 DJ 172 J Magura Ilvei (DJ 172 D) - Rodna (DN 17 D)-Valea Vinului
 DJ 172 K Reteag (DN 17) - Branistea-Ciresoaia
 DJ 173 C Bistrita (DN 17) - Budacu de Jos-Budus-DJ 154 (Bârla)
 Construirea centurii orașului Beclean
 Amenajare piste biciclete
 Infrastructura de drumuri: realizarea legăturii Lechința – Herina sau/și Sărățel –
Chintelnic
 Modernizarea străzilor comunale: GAL Ruralis, Zona Valea Șieului
 Dezvoltarea unei 400ocolitoare în zona Prundu Bârgăului (Livezile-Tureac)
 Amenajare piste de biciclete în și între localități (pentru a crește mobilitatea
locuitorilor)
 Modernizarea căilor de acces în zona pensiunilor agro-turistice: GAL Bârgău-
Călimani
 Dezvoltarea căilor de acces prin drumuri pietruite la fermele de animale: GAL
Bârgău-Călimani
 Dezvoltarea spațiilor moderne de campare a caravanelor: zona Colibița
 Dezvoltarea rețelei de drumuri locale în zonele turistice (ex. Ilva Mare): GAL
Lider
 Pietruirea căilor de acces la casele izolate de pe munte unde există potențial de
valorificare turistică: GAL Lider
400
PROGRAME PROIECTE
 Modernizarea infrastructurii rutiere de acces în Năsăud
 Modernizarea infrastructurii rutiere în zone precum Valea Măriilor, Poiana
Zânelor
 Modernizarea căilor de acces dinspre Năsăud spre Rodna și drumuri de ocolire a
satelor pe unde trece trafic greu (ex. Coșbuc)
 Dezvoltarea proiecte integrate pentru drumuri, apă, canal printr-o formă
asociativă a comunelor din jurul orașului Beclean
 Modernizare infrastructură rutieră de acces în zona industrială Bistrița
 Dezvoltarea parcărilor sub și supraterane moderne în cartierele rezidențiale din
Bistrița
 Realizarea centurii de ocolire a municipiului Bistrița
 Asfaltarea străzilor aparținând domeniului public al comunei Matei din cele șase
sate componente
 Modernizare drum comunal DC 31A(MDC31A)
 Asfaltare drum comunal în Comuna Leșu, Jud. Bistrița-Năsăud
 Modernizare străzi laterale în Comuna Leșu, Jud. Bistrița-Năsăud
 Asfaltare străzi în comuna Budacu de Jos - 12 km
 Modernizarea infrastructurii rutiere agricole
 Pietruire drumuri agricole, vicinale rute alternative
 Asfaltare drum comunal DC -21A
 Asfaltare străzi comuna Silivașu de Câmpie
 Modernizare drumuri comunale
 Reabilitarea și modernizarea drumurilor comunale și a străzilor din intravilanul
comunei Galații Bistriței
 Modernizare DC 24 A, (DJ 172A)-Bozieș
 Modernizare DC 24, Strugureni (DJ 172 E) - Zoreni
 Asfaltare drumuri comunale: Sânmihaiu de Câmpie - Stupini - Orosfaia , comuna
Milaș - 7 km ; Sânmihaiu de Câmpie - Sălcuța - 5 km; Sânmihaiu de Câmpie -
comuna Budești
 Pietruire drumuri agricole pe teritoriul județului
 Modernizare Drumuri Comunale și Ulițe, Comuna Nimigea
 Reabilitare străzi in comuna Ilva Mica
 Reabilitare trotuare in comuna Ilva Mica
 Drumuri de exploatare pentru exploatațiile agricole în comuna Măgura Ilvei
 Modernizare DJ Măgura Ilvei - Rodna
 Asfaltare străzi în Comuna Spermezeu
 Asfaltare străzi în Localitatea Dobricel
 Asfaltare străzi în Localitatea Spermezeu
 Modernizare drumuri comunale
 Amenajare infrastructura drumuri, trotuare cartier Podirei, Beclean
 Trecere bac plutitor pe cursul de apă Someșul Mare Hm 1.114 la Braniștea,
comuna Braniștea, județul Bistrița-Năsăud, bazin hidrografic Someș-Tisa
 Reabilitare drumuri de exploatare agricolă, comuna Braniștea
 Modernizare drum comunal Țagu - Cătina
 Modernizare drum Budești - Copru - Cătina
 Modernizare drum DC 21 Visuia - Budești - Fânațe - Gorgan - Cupru
 Modernizare drum vicinal Țăgșoru - Silivașu de Câmpie
 Modernizare drum vicinal Budești - Miceștii de Câmpie
 Modernizare drum vicinal Budești - Sânmihaiu de Câmpie
 Modernizare drum vicinal Budești - Buza
 Asfaltare drumuri agricole in comuna Cetate
 Realizare șanțuri si podețe betonate in comuna Cetate
 Asfaltare străzi în comuna Cetate
 Modernizare DJ 170 A Chiuza-Dumbrăvița-Păltineasa
 Modernizarea străzilor din localitățile Chiuza, Săsarm, Piatra și Mires.
 Asfaltare DC 35 ,Ciceu-Giurgești -Dumbrăveni
401
PROGRAME PROIECTE
 Asfaltare drumuri de interes local din comuna Ciceu-Giurgești
 Amenajare prin pietruire drum Ciceu Giurgești- Cetatea Ciceului-Ciceu Corabia-
Ciceu Mihăești
 Amenajare drum comunal Dumbrăveni - Chiuiești prin transformarea acestuia
in drum județean
 Reabilitare pod de lemn în localitatea Coșbuc, monument istoric
 Construcție pod peste râul Sălauta
 Asfaltare străzi Dumitra-Cepari-Tarpiu
 Modernizare drumuri agricole şi forestiere
 Modernizare străzi în comuna Josenii - Bârgăului
 Varianta de ocolire drum comunal colateral in comuna Josenii - Bârgăului
 Modernizare străzi in Comuna Lechința localitățile Lechința şi Vermeș
 Modernizare D.C. 27 A
 Modernizarea infrastructurii rutiere agricole în localitatea Livezile pe o lungime
de 7859 m
 Modernizare străzi in Comuna Livezile pe o lungime de 18.000 m
 Modernizare drumuri agricole in Localitatea Cușma pe o lungime de 5.000 m
 Modernizare drumuri agricole in Localitatea Dorolea pe o lungime de 5.000 m
 Construirea de trotuare in Localitatea Livezile pe o lungime de 10.000 m
 Construirea de trotuare in Localitatea Dorolea pe o lungime de 4.000 m
 Construirea de trotuare in Localitatea Cușma pe o lungime de 5000 m
 Amenajarea de parcări pe lângă Piața Auto, Livezile
 Modernizarea si asfaltarea str. Izvoarelor, Iliutei, Salcamului, Fermierului,
Muncelului
 Construirea de 2 poduri peste râul Ilva în zona străzilor Teleschi și Salcâmului
 Asfaltare străzi comunale, Comuna Maieru
 Trotuare, Comuna Maieru
 Patru poduri, Comuna Maieru
 Reabilitare drumuri agricole, Comuna Maieru
 Asfaltare drum comunal DC21-DC21A sat Fântânița si Strada Pe Vale , sat
 Modernizare DC21 şi străzile în comuna Miceștii de Câmpie
 Modernizare DJ 173 km 60+300-66+488, Milaș - limită județ Mureş
 Modernizare DC 20 A, km 0+000-2+100,D J 173-Hirean, comuna Milaş
 Modernizare DC 20 B, km 0+000-3+700,DJ 173-Ghemeş, comuna Milaş
 Modernizare ulițe principale în comuna Milaş
 Realizare infrastructura agricola de acces (Submăsura 125 A2), Comuna Monor
 Reabilitare si modernizare rețea de drumuri in intravilanul comunei Monor
 Reabilitare Străzii Vasile Naşcu din orașul Năsăud
 Reabilitarea şi modernizarea drumului comunal DC 2D al Cartierului Liviu
Rebreanu, Orașul Năsăud
 Reabilitarea şi modernizarea drumului comunal DC 2I Năsăud – Gersa, Orașul
Năsăud
 Reabilitarea şi modernizarea drumului comunal DC 2J –Salva, Oraşul Năsăud
 Reabilitarea drumului de interes local din cartierul Lusca, strada Cimitirului
Vechi, Orașul Năsăud
 Amenajare drum acces, parcări, împrejmuire și rețea de apa și canalizare la
Cimitirul Multiconfesional din Orașul Năsăud
 Pod cu o banda de circulație peste râul Someșul Mare, cartier Lusca, oraș
Năsăud
 Modernizarea Străzii Gagi din orașul Năsăud
 Reabilitare trotuare in orașul Năsăud
 Realizarea variantei de ocolire a orașului Năsăud
 Varianta de ocolire a orașului Năsăud
 Reabilitare străzii Valea Mintiului, Cartierul Liviu Rebreanu, orașul Năsăud
 Modernizare străzi, Comuna Negrilești
402
PROGRAME PROIECTE
 Modernizare drumuri hotar, Comuna Negrilești
 Asfaltare Drumuri Comunale și ulițe In Comuna Petru Rareș
 Modernizare drumuri locale in localitate Poiana Ilvei, județul Bistrița Năsăud
 Măsura 125 -îmbunătățirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea
si adaptarea agriculturii și silviculturii, submăsura 125 ă, comuna Prundu
Bârgăului
 Submasura 125 b - îmbunătățirea si dezvoltarea infrastructurii legate de
dezvolatrea si adaptarea silviculturii, comuna Prundu Bârgăului
 Măsura 211- sprijin pentru zona montana defavorizata, comuna Prundu
Bârgăului
 Dezvoltare infrastructura locală, asfaltarea drumului comunal 3.5 km, Comuna
Rodna
 Modernizare Ulița Ideciului de la km 2.400 la km 6.600, comuna Runcu Salvei
 Modernizări ulițe, străzi, Comuna Runcu Salvei
 Modernizări drumuri de hotar, Comuna Runcu Salvei
 Modernizare şi asfaltare străzi în loc Salva
 Modernizare DC 28 Bretea DJ151 Șieu Odorhei
 Modernizare strada principala Șieu Odorhei
 Modernizare drumuri străzi şi trotuare în Comuna Șieuț
 Modernizare drumuri forestiere şi agricole în Comuna Șieuț
 Reabilitare rețea stradala urbana, Sângeorz Băi
 Modernizare străzi in Comuna Sintereag
 Modernizare drum comunal 31 Caila, Comuna Sintereag
 Modernizare trotuare, Comuna Sintereag
 Modernizare DC42, DN17C Bichigiu
 Asfaltare drumuri comunale Bichigiu
 Modernizare străzi comunale, Comuna Coșbuc
 Reabilitare drumuri forestiere in comuna Tiha Bârgăului
 Modernizare şi asfaltare drum comunal Coseri
 Modernizare şi asfaltare drum comunal Urmenis - Cimp
 Modernizare şi asfaltare drum comunal Finate
 Modernizarea şi asfaltare drum comunal Sopteriu-Delureni
 Modernizare şi asfaltare drumuri agricole
 Modernizare şi asfaltare drum comunal Finate-Valea Mare
 Modernizare şi asfaltare drumuri in satele Urmeniș, Sopteriu si Delureni
 Asfaltare drum comunal dc 40 Zagra - Alunișul
 Asfaltare drum comunal DC 39 Mires Perisor, Perisor-Paltinesa şi străzi Perișor
 Modernizare drum comunal
 Rețea publică de alimentare cu apă potabilă a localității Ocnița, comuna Teaca,
Județul Bistrița-Năsăud (RPAPO)
 Rețea publică de alimentare cu apă potabilă a localității Pinticu, comuna Teaca,
Județul Bistrița-Năsăud (RPAPP)
 Rețea publică de alimentare cu apă potabilă a localităților Archiud și Budurleni,
comuna Teaca, Județul Bistrița-Năsăud (RPAPAB)
 Rețea publică de canalizare a apelor uzate menajere și stație de epurare în
localitatea Archiud, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud (RPCAUZSEA)
localitatea Ocnița, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud (RPCAUZSEO)
localitatea Pinticu, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud (RPCAUZSEP)
localitățile Budurleni și Viile Tecii Pinticu, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud
(RPCAUZSEBVT)
 Extindere rețea publică de canalizare a apelor uzate menajere și stație de
epurare în localitatea Teaca, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud
(ERPCAUZSET)
403
PROGRAME PROIECTE
 Extindere rețea stradală în localitatea Teaca, județul Bistrița-Năsăud (ERST)
 Modernizare drumuri de interes local în localitatea Archiud, comuna Teaca,
Județul Bistrița-Năsăud (MDILA)
 Modernizare drumuri de interes local în localitatea Pinticu, comuna Teaca,
Județul Bistrița-Năsăud (MDILP)
 Modernizare drumuri de interes local în localitatea Ocnița, comuna Teaca,
Județul Bistrița-Năsăud (MDILO)
 Reabilitarea, modernizarea, realizarea de poduri, podețe sau punți pietonale în
comuna Teaca (RMRPPPT)
 Modernizare drum comunal DC 31A(MDC31A) Șieu Măgheruș
 Modernizare drum agricol Șieu Măgheruș (MDASM)
 Amenajare drumuri agricole și forestiere, Comuna Parva
 Reabilitare drumuri comunale și vicinale, Comuna Feldru
 Modernizare drum comunal DC2 Gersa - 7km
 Modernizare drum comunal Rebrișoara - Poderei
 Punți pietonale fixe peste râul Someșul Mare 2 bucăți
 Podul peste râul Someșul Mare - Rebrișoara
 Modernizare străzi comunale, Rebrișoara
 Trotuare şi șanțuri in Rebrișoara
 Asfaltare străzi Comuna Caianu Mic
 Amenajare șanțuri pentru scurgerea apelor pluviale Comuna Caianu Mic
 Amenajare drumuri vicinale şi de exploatație agricolă, Comuna Caianu Mic
 Realizare infrastructura pentru dezvoltarea turismului pe plan local, Comuna
Căianu Mic
 Amenajare drumuri forestiere, Comuna Caianu Mic
 Asfaltare DC36 Ilişua - Hăşmaşu Ciceului 3,6 km, Comuna Uriu
 Asfaltare străzi comunale, Comuna Uriu
 Construire Pod peste Raul Bistrița în localitatea Josenii - Birgaului "Ulita
Marcului"
Dezvoltarea  Dezvoltarea transportului public pentru navetiștii din zona rurală care au loc de
serviciilor de muncă în întreprinderile din Bistrița
transport public  Transport ecologic Beclean-Baile Figa
Dezvoltarea  Realizarea platformei aeroportuare la Bistrița pentru aeronave de mici
dotărilor de dimensiuni de tip charter
transport aerian
Configurarea  Crearea unui nod intermodal cât mai apropiat de municipiu (se vor studia
sistemului de minimum trei variante și se va alege varianta optimă: Beclean, Dej Triaj – în
transport colaborare cu județul Cluj, Sărățel)
intermodal  Terminal intermodal de transport
Dezvoltarea  Extindere rețea electrificare Sub Deal, Comuna Bistrița-Bârgăului
rețelelor și dotărilor  Extind rețea electrica, Comuna Ilva Mare
de alimentare cu  Electrificare grup de case izolate în localitatea Cireșoaia, Comuna Braniștea
energie electrică  Extinderea rețelei de joasa tensiune în localitățile Chiuza si Sasarm
 Alimentare cu energie electrica la stația de pompe apa a localității Ciceu-
Giurgești
 Electrificare extindere rețele electrice, Comuna Coșbuc
 Extindere rețele electrice, Comuna Maieru
 Extindere rețea electrica, Comuna Căianu Mic
 Electrificarea fermelor de animale din zonele mai izolate: GAL Bârgău-Călimani
 Extindere rețea electrificare Pietroasa, Comuna Bistrița-Bârgăului
Dezvoltarea  Racordarea la rețeaua internet în bandă largă a municipiului Bistrița
infrastructurii și
serviciilor de TIC
404
Domeniul 2: Mediu
PROGRAME PROIECTE
Împăduriri  Plantarea unor soiuri noi de copaci pentru combaterea fenomenului de
deșertificare în zona de câmpie Sud-Vest
 Împădurirea cu gorun (min. 20 ha) în zona de câmpie Sud-Vest
 Amenajarea unor plantații sau împăduriri pe terenurile Comunei Silivașu de
Câmpie
Amenajări și  Decolmatarea râurilor în zona localităților Budești și Matei pentru diminuarea
regularizări de inundațiilor
cursuri de apă  Amenajare râu Someșul Mare si afluenți intre Valea Mare si Lelești, etapa I, jud.
Bistrița-Năsăud
 Amenajare Vale Dipsa între localitățile Chiraleș şi Teaca
 Îndiguiri și consolidării de maluri și versanți, Comuna Leșu
 Regularizarea cursurilor de apă cadastrate și necadastrate
 Regularizare, decolmatare Parau Ses,, cu afluenți, Comuna Silivașu de Câmpie
 Amenajare curs apa Valea Sîntionii, Comuna Mărișelu
 Decolmatarea Pârâului Valea Măgurii, Comuna Mărișelu
 Amenajare curs apa Valea Jeici, Comuna Mărișelu
 Îndiguirea malului drept al Râului Șieu pentru protejarea căminului cultural
împotriva inundațiilor, Comuna Mărișelu
 Regularizarea Canalelor și Văilor, Comuna Nimigea
 Îndiguire zone inundabilă, Comuna Ilva Mare
 Îndiguire maluri Valea Sărata, Orașul Beclean
 Amenajarea văilor din localitățile Chiuza, Săsarm şi Piatra pentru prevenirea
inundațiilor, Comuna Chiuza
 Decolmatarea văii Canciului pe o lungime de 7 Km, Comuna Ciceu-Giurgești
 Infrastructura de prevenire si de protecție împotriva inundațiilor in comuna
Coșbuc
 Lucrări de amenajare a cursurilor de apa in comunele Dumitra si Șintereag
 Reabilitare Canalul Morii, Comuna Josenii Bârgăului
 Amenajarea pâraielor din Comuna Livezile prin betonare pe o lungime de 3.200
m
 Îndiguiri Someș Anieș, Comuna Maieru
 Regularizare cursuri apa, Comuna Negrilești
 Regularizare albie şi apărări de mal a râului Ilva în intravilanul localității Poiana
Ilvei
 Extindere alimentare energie electrică în extravilan la 96 de locuințe, Comuna
Salva
 Regularizare torente pe văile comunale in comuna Feldru
 Reabilitare diguri de protecție si poduri de trecere peste Someșul Mare, comuna
Feldru
 Regularizare pâraie și văi necadastrate în Comuna Căianu Mic
 Regularizarea Văii Ilișua
 Regularizare râu Salauta în intravilan
 Decolmatare și amenajare vale Meles, pe raza comunei Matei
Energii regenerabile  Valorificarea superioară a biomasei prin colectarea centralizată și
comercializarea profitabilă: GAL Bârgău-Călimani
 Dezvoltarea producției de biomasă: GAL Lider
 Valorificarea biomasei într-o rețea integrată la nivel județean: GAL Năsăud
 Dezvoltarea microhidrocentralelor și a centralelor eoliene pentru ferme: GAL
Bârgău-Călimani
 Dezvoltarea centralelor eoliene montane: GAL Lider
 Dezvoltarea unor microhidrocentrale pe pârâuri montane: GAL Năsăud
 Dezvoltare durabila prin inițierea producției de energie şi biomasa în jud.
Bistrița-Năsăud
 Construire a două microhidrocentrale în comuna Romuli
405
PROGRAME PROIECTE
 Construirea a două centrale eoliene in comuna Romuli
 Microhidrocentrală pe pârâul Arșița, Comuna Măgura Ilvei
 Construirea de parc fotovoltaic cu panouri solare, Comuna Silivașu de Câmpie
 Producere energie electrică şi termică din biomasă, Comuna Ilva Mare
 Parc fotovoltaic in comuna Telciu
 Utilizarea complementara a surselor regenerabile de energie în instituțiile
publice
 Modernizarea centralei termice și montarea unui cazan pe biomasă la pepiniera
Silhoasa
 Construirea unei fabrici de biogaz prin folosirea deșeurilor regenerabile, Comuna
Budești
Parcul Național  Monitorizare a efectelor schimbărilor climatice și stabilirea unor habitate
Munții Rodnei naturale etalon (ex. lacuri glaciare, păduri bătrâne, izvoare etc.)
 Evaluarea potențialului hidromineral prin analiza izvoarelor minerale, cartarea
acestora, promovarea calităților terapeutice ale acestora
 Evaluarea calității apelor montane ca surse de apă prin analize și propunerea
unor măsuri de protecție
 Colectarea apelor uzate din minele din Izvorul Băilor, Valea Cobăşel ca urmare a
deversărilor dese cu încărcătură nocivă asupra faunei acvatice
 Evaluarea bonității pășunilor din siturile Natura 2000 în vederea asigurării
perpetuării bunelor practici agricole
 Monitorizarea speciilor de interes comunitar din siturile Natura 2000
 Instruirea tinerilor în monitorizarea biodiversității
Alimentare cu apă și  Orice zona urbana ce în prezent nu deține sistem de alimentare cu apă gestionat
canalizări ar putea fi deservită de la o altă sursă existentă;
 Extinderea zonei de servicii de la sursele de apă existentă conforme care elimină
astfel sursele neconforme;
 Dezvoltarea rețelelor de apă pentru comunitățile fără alimentare cu apă ce nu
pot fi deservite din sursele existente;
 Înlocuirea rețelelor de apă cu prioritatea stabilită de pierderile din rețea, număr
de intervenții, probleme în alimentare, pierderi în contorizare
 Înlocuirea conductelor de azbociment din rețelele de alimentare cu apă potabilă
 Extinderea/ modernizarea facilităților de tratare ce deservesc o populație mai
mare de 100.000
 Înlocuirea și acolo unde este nevoie extinderea rețelei de canalizare în zonele
urbane cu populație mai mare de 10.000 locuitori. Se va da prioritate zonelor
unde raportul canalizare pe cap de locuitor conectat este mai mic;
 Înlocuirea facilităților de epurare a apelor uzate în zonele cu populație mai mare
de 10.000 de locuitori, acolo unde deversarea efluentului are un puternic impact
asupra mediului afectând populația din aval
 Înlocuirea facilităților de tratare existente unde pot fi incluse într-o schema de
tratare regională
 Retehnologizarea unei rețele existente de canalizare acolo unde există cazuri
critice de deversări ale apelor în stradă sau în subsoluri
 Retehnologizarea unei rețele existente de canalizare acolo unde canalizarea a
fost interconectată cu rețeaua de deversare a apelor meteorice sau invers
Gestionarea  Redezvoltarea zonei în care a funcționat depozitul de deșeuri Zăvoaie Bistrița în
deșeurilor vederea introducerii ei în peisajul urban prin implementarea Planului Local de
Acțiune elaborat în cadrul proiectului SUFALNET 4EU.
 Reabilitare sit poluat – Uzina termică
 Implementarea unor masuri tehnice de reducere a cantității de deșeuri pe baza
unui studiu privind fluxul de deșeuri realizat după funcționarea sistemului
integrat de management al deșeurilor în care se monitorizează cantitativ și
calitativ deșeurile produse
 Organizarea unor campanii de educare a cetățenilor privind responsabilitatea lor
în ceea ce privește: colectarea selectivă a deșeurilor și rolul cetățenilor;
406
PROGRAME PROIECTE
încurajarea consumatorilor pentru utilizarea produselor cu ciclul de viață mare,
ecologice, reutilizabile.
 Îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor prin elaborarea unor
mecanisme economica-financiare care să permită organizarea unui management
integrat bazat pe taxe convenabile pentru cetățenii care reduc cantitatea de
deșeuri și care de asemenea, să acopere costurile de colectare, tratare și
depozitare controlată.
Calitatea aerului și  Înființarea unui centru de monitorizare a factorilor de mediu pentru informarea
apei și prevenirea populației din Municipiul Bistrița și celelalte orașe din județ cu
privire la calitatea apei potabile, nivelul de poluare (hartă de zgomot), poluări
accidentale, constând într-o rețea tehnică de colectare și interceptare a
parametrilor factorilor de mediu, personal calificat pentru interpretarea datelor
și o rețea de distribuție a informațiilor
 Organizarea unor campanii de conștientizare publice cu privire la beneficiile
transportului cu emisii reduse de carbon în atenuarea schimbărilor climatic
 Promovarea demonstrării, dezvoltării și transferului de tehnologii cu emisii
reduse de carbon, la nivelul comunității
 Instituirea, unei taxe de acces în Municipiul Bistrița și în orașele din județ a
mijloacelor de transport marfă, diferențiată în funcție de norma de poluare a
fiecărui autovehicul și a unor taxe de acces a autovehiculelor în zona centrala
Poluarea fonică şi  Evaluarea capacității resurselor din sub-bazinul hidrografic Bistrița și elaborarea
riscurile naturale unei hârți cu resursele de apă disponibile pe râul Bistrița
 Dezvoltarea unei strategii integrate pentru managementul resurselor de apa
din sub-bazinul Bistrița (in scop potabil, industrial, piscicol, agricol si producere
energie) pentru a planifica nivelele viabile de consumuri pe perioada de pana in
2030
 Realizarea hărții acustice a municipiului Bistrița și a orașelor din județ
Parcuri și spatii Proiecte în Municipiul Bistrița
verzi  Reabilitarea și extinderea spațiilor verzi publice din cartierele Independenței
Nord și Independenței Sud, 13,5 ha
 Dezvoltarea perdelelor de protecție, a aliniamentelor stradale, cu respectarea
sortimentului majoritar și a scuarurilor în cartierele Municipiului Bistrița
 Reabilitarea spațiilor verzi din zona Decebal – 7,6 ha,
 Reabilitarea spațiilor verzi din zona Stefan cel Mare – 5,1 ha
 Reabilitarea spațiilor verzi din zona Andrei Mureșanu - ha
 Reabilitarea spațiilor verzi din zona Calea Moldovei -_ ha
 Reabilitarea Parcului dendrologic din cadrul Colegiului National Liviu Rebreanu
Bistrița, în suprafață de 8.525 mp.
 Amenajarea unui parc în cadrul Complexului Sportiv Polivalent – localitatea
componentă Unirea, pe o suprafață de 100 ha, în vederea atingerii țintei de 26
mp spațiu verde/locuitor, conform standardelor europene (în cadrul Wonder
land).
 Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe traseul DN 17 in loc.
componenta Unirea – 5,5 ha
 Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe traseul DN 17 in loc.
comp. Viișoara – 6 ha
 Extinderea și întreținerea perdelelor vegetale de protective dintre zonele
industriale și cele de locuit pentru reducerea nivelului de poluare a aerului și a
nivelului de zgomot, precum si pentru conservarea și regenerarea biodiversității.
 Susținerea prin scutirea de taxe si acordarea de facilitați diverse, atât
persoanelor fizice cat si celor juridice, care doresc sa aplice „acoperișul verde”
pe terasele sau clădirile pe care le gestionează
Energie electrică Proiecte în Municipiul Bistrița
 Realizarea de plantații de salcie energetică pe o suprafață de minim 10 ha
 Amenajarea unui parc fotovoltaic cu o putere electrică instalată de 10 Mwh pe
un teren special destinat producției de energie electrică de tip fotovoltaic din
zona Sigmir
407
PROGRAME PROIECTE
 Înlocuirea centralei termice ce utilizează gaz metan, de la Serele orașului cu o
centrală ce utilizează biomasa
 Proiect demonstrativ rețeaua Eco: Școala Eco- Piața Eco - Strada iluminată
exclusiv cu panouri fotovoltaice, Locuri de joacă Eco, Stații auto Eco
 Dotarea clădirilor de interes public aflate în proprietatea municipalității cu
instalații de producere a energiei din surse regenerabile (solară, geotermală)
(clădirile administrative ale primăriei + 10 unități de învățământ)
 Eficientizarea iluminatului în spatiile comune (holuri, bai, casa scării) în clădirile
administrative ale Primăriei Municipiului Bistrița, prin montarea de senzori de
prezenta
 Promovarea achizițiilor verzi în conformitate cu legislația europeană și națională;
adoptarea reglementărilor referitor la efectuarea de achiziții verzi pentru cel
puțin 10% din totalul achizițiilor publice efectuate de primărie pentru produse și
servicii
 Înlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme de încălzire pe combustibil
geotermal – pompe de căldură și panouri solare pentru apă caldă menajeră la un
nr. de 7 grădinițe
 Amenajarea după conceptul de casă activă din punct de vedere energetic a unui
„Centru de educație în domeniul energiei durabile”, centru specializat pentru
eficientă energetică și surse regenerabile de energie, destinat copiilor și elevilor,
precum și publicului larg
 Schimbarea sistemului de încălzire apă clasic cu centrale pe biomasa la cartierele
noi (ANL, locuințe sociale, Viișoara)
 Creșterea performanței energetice a clădirilor existente în sectorul terțiar prin:
îmbunătățirea sistemului de aer condiționat și a sistemului de climatizare, prin
izolarea termică și prin aplicarea tehnologiilor de automatizare a clădirilor.
 Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din Municipiul Bistrița construite
înainte de anul 1990, anual câte 30
 Reabilitare termică a clădirilor administrative ale primăriei
 Organizarea unor acțiuni de conștientizare privind beneficiile utilizării „energiei
verzi”.
 Conștientizarea comunității privind necesitatea modernizării și eficientizării
instalațiilor de iluminat interior - înlocuire bec filament cu becuri ecologice,
schimbarea aparaturii electrocasnice cu aparate noi cu clasa de eficiență A+.
 Promovarea producerii energiei electrice prin stocare la sursa (capacitați până în
10 kw) din surse regenerabile, prin scutirea de taxe si acordarea de facilități
diverse, atât persoanelor fizice cat si juridice, cu scopul asigurării independentei
energetice fata de sistemele clasice de alimentare electrica si/sau ca resursa de
back out.
 Susținerea prin scutirea de taxe si acordarea de facilități diverse persoanelor
fizice care aplica si finalizează programul de finanțare local „Casa verde”
 Achiziționare de biciclete şi punerea lor la dispoziția turiștilor și cetățenilor din
municipiul Bistrița-FREE CYCLE PROIECT PILOT.
 Realizare minim 30 km piste de biciclete până în 2016 în Municipiul Bistrița
Biodiversitate  Evaluarea capitalului natural al municipiului Bistrița și constituirea unei rețele de
arii protejate care sa acopere întreaga varietate de ecosisteme din Bistrița şi
localitățile componente
 Elaborarea auditului privind biodiversitatea locală
 Stabilirea unor ținte de calitate pentru parametrii biodiversității locale (faună,
floră, habitate) și a unor criterii pentru monitorizarea acestora
 Organizarea prin Centrul de informare și Educație Ecologică de acțiuni pentru
marcarea evenimentelor din calendarul ecologic: 2 februarie - Ziua
Internațională a Zonelor Umede; 1 aprilie – Ziua internațională a păsărilor; 22
mai - Ziua Biodiversității, 22 martie - Ziua mondială a apei; Luna pădurii; 22
aprilie - Ziua int. a Pământului; 5 iunie - Ziua Mediului; săptămâna Europeană a
mobilității; 8 oct. - Ziua mondială a reducerii dezastrelor naturale, 8 nov. - Ziua
internațională a zonelor urbane.
408
PROGRAME PROIECTE
 Dezvoltarea Programului de educație ecologică desfășurat prin Centrul de
informare și Educație Ecologică, la nivelul primar (clasele I-IV)
 Crearea de site-uri pentru creșterea conștientizării populației asupra importanței
problemelor referitoare la biodiversitate.
 Organizarea unor acțiuni de voluntariat în vederea îmbunătățirii calității zonelor
verzi de interes comunitar, monitorizării biodiversității și înființarea unei rețele
de voluntari
Cadrul natural  Dezvoltarea turistică și energetică a zonei MHC, amenajarea zonei în scop
turistic și de promenadă
 Amenajarea albiei râului Bistrița pe tronsonul MHC – Kaufland
 Extinderea parcului Avram Iancu spre Râul Bistrița
 Amenajarea albiei râului Bistrița pe tronsonul Kaufland – Sărata
 Amenajare zonă de agrement Schiffer Berg (Codrişor)
 Amenajarea malurilor râului Bistrița
 Curățarea apelor râului Bistrița prin tehnologii adecvate sau prin crearea unei
zone de decantare în amonte de Bistrița
 Amenajarea afluenților râului Bistrița: Valea Slătinița, Valea Castailor, Valea
Rusului, Valea Ghinzii
 Amenajarea afluenților râului Bistrița: Valea Slătinița, Valea Castailor, Valea
 Amenajarea afluenților râului Bistrița: Valea Slătiniţa, Valea Castailor, Valea
 Amenajarea afluenților râului Bistrița: Valea Slătiniţa, Valea Castailor, Valea
 Reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate constituite în
perimetrul de ameliorare Viișoara – Ghinda (12 ha).
 Reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate – alte zone (200 ha).
Educarea în  Inițierea unui program de educație ecologică în județ adresat elevilor din ciclul
domeniul protecției primar și crearea, în parteneriat cu organizațiile de mediu, a unui program
mediului și a adresat tinerilor ce promovează patrimonial natural al ariilor protejate
biodiversității  Crearea unui cod ecologic intern al administrației județene
 Sprijinirea agriculturii ecologice prin obținerea etichetei ecologice și promovarea
produselor
 Ecoturism și promovare a rețelei europene Natura2000 în județul Bistrița-
Năsăud
 Conservarea in situ a speciilor de carnivore mari din situl Natura2000 ROSCI0051
Cușma
 Identificarea și delimitarea coridoarelor ecologice pentru specia urs în județul
Bistrița-Năsăud
 Îmbunătățirea comunicării și educării în domeniul biodiversității
 Sensibilizarea deținătorilor de păduri cu privire la protecția și îmbunătățirea
biodiversității din fondul forestier
 Conservarea habitatelor acvatice necesare menținerii stării de conservare a
vidrei în siturile Natura2000 Someșul Mare și Șieu Budac
Domeniul 3: Competitivitatea economică
PROGRAME PROIECTE
Valorificarea  Proiect integrat: Susținerea industriei prelucrării lemnului în zona de câmpie
inteligentă a Sud-Vest
lemnului  Valorificarea lemnului pentru mangal (la export) în zona de câmpie Sud-Vest
 Proiect integrat: Dezvoltarea unor ateliere de fabricare a mobilierului de serie
mică de lux, precum și pentru dezvoltarea unor produse artizanale din lemn
(carpen, salcâm, gorun etc.) în zona de câmpie Sud-Vest
409
PROGRAME PROIECTE
 Proiect integrat: Încurajarea dezvoltării fabricilor de mobilă artizanală în zona
GAL Bârgău-Călimani
 Proiect integrat: Dezvoltarea unei rețele de minifabrici pt. mobilă de lux, jucării
din lemn, mobilier tradițional și artizanal cu o unitate comună de distribuție și
promovare în zona GAL Lider
 Atelier de prelucrare și valorificare a lemnului în comuna Romuli
Valorificarea  Proiect integrat: Creșterea producției de porumb și rapiță în zonă și valorificarea
inteligentă a în industria alimentară, a uleiurilor vegetale și a biocombustibililor, precum și
potențialului agro- dezvoltarea unor minifabrici pentru nutrețuri concentrate (ex. Sânmihaiu),
zootehnic-industrial pentru vopsele naturale, pentru esențe naturale etc. în zona de câmpie Sud-
Vest
alimentar
 Proiect integrat: Susținerea industriei de panificație în zona de câmpie Sud-Vest
 Crearea de facilități și intermediere pentru încurajarea producătorilor de zahăr
să facă contracte cu fermele agricole locale în cultivarea sfeclei de zahăr pe
suprafețe întinse: zona de câmpie Sud-Vest
 Proiect integrat: Dezvoltarea rețelei de lobby prin care produsele agricole
primare colectare în centrele locale (ex. agricole și zootehnice) să fie valorificate
pe o piață liberă de monopol, în condiții avantajoase: zona de câmpie Sud-Vest
 Proiect integrat: Încurajarea creșterii oilor și a produselor ecologice din lapte de
oaie în zona GAL Ruralis Zona Valea Șieului
 Proiect integrat: Dezvoltarea punctelor de colectare a laptelui de la producătorii
familiari și fermele mici și mijlocii (30-50 capete) în zona Sud-Vest câmpie
 Proiect integrat: Dezvoltarea taberelor tematice pentru tineri care pot genera
venituri la bugetele locale și micro-activitate economică pentru localnici (ex.
cantine, restaurante cu rețete locale) în zona GAL Ruralis Zona Valea Șieului
 Proiect integrat: Susținerea unor mecanisme de branding, promovare și
desfacere profitabilă a produselor locale rezultate din creșterea vitelor și oilor în
zona GAL Bârgău-Călimani
 Proiect integrat: Dezvoltarea unor centre moderne de colectare și depozitare a
produselor locale și a fructelor de pădure – de dorit și prelucrarea locală
(dulceață, produse medicinale, compot etc.) în zona GAL Bârgău-Călimani
 Depozit de produse agricole în zona Ciceu – Negrilești
 Depozit de legume şi fructe în localitatea Măgura Ilvei
 Construirea unui depozit de preluare, păstrare și valorificare a produselor
agricole în Șieu Măgheruș (CDPASM)
 Proiect integrat: Atragerea de investitori pentru valorificarea fructelor și
legumelor în cadrul unei minifabrici pentru conserve și desfacerea produselor la
poartă prin market-are pe internet și contacte directe (evitarea politicilor
supermarket-urilor): GAL T. Haiducilor
 Proiect integrat: Asociații pentru creșterea bovinelor și valorificarea laptelui în
produse alimentare: GAL T. Haiducilor
 Proiect integrat: Creșterea vitelor pentru carne și dezvoltarea unor mici abatoare
în zona GAL Lider
 Susținerea creșterii vitelor și oilor: GAL Năsăud
 Proiect integrat: Centru expozițional polivalent – inclusiv cu expoziție de animale
și crearea unei burse pentru animale: GAL Lider
 Centru de promovare si desfacere a produselor agricole în comuna Dumitrița
 Modernizare piață agroalimentară în comuna Ilva Mare
 Proiect integrat: Dezvoltarea unei burse zonale pentru animale: GAL Ruralis,
Zona Valea Șieului
 Proiect integrat: Dezvoltarea unei capacități de producție pentru colectarea lânii
și spălarea acesteia, urmată de distribuția în unități de micro-producție familiale
pentru fabricarea artizanală de haine din lână, carpete, produse pentru pat,
stofe: GAL Ruralis, Zona Valea Șieului; GAL Bârgău-Călimani; GAL Lider; GAL
Năsăud
 Proiect integrat: Microferme ecologice pentru integrarea în muncă a tinerilor
cu deficiențe din categoriile sociale defavorizate
410
PROGRAME PROIECTE
 Proiect integrat: Micro-credite pentru mini-fermele de păsări crescute ecologic și
interfața cu rețelele de distribuție: GAL Ruralis Zona Valea Șieului
 Proiect integrat: Amenajarea piețelor agroalimentare mari din Bistrița,
dezvoltarea unui parc logistic agro-industrial și promovarea produselor locale
ecologice
 Parc agro-industrial Lechința
 Parc agro-industrial în zona Silivaș – Urmeniș
 Agricultură şi zootehnie la standarde europene, Budești
 Proiect integrat: Agricultură şi zootehnie la standarde europene: centre
multifuncțional de preluare şi depozite de legume , fructe şi silozuri de cereale;
târg de animale şi pieţei de mărfuri; unitate multifuncțională de procesare a
produselor vegetale şi abator pentru produsele animale – localitatea
BudeștiAmenajarea târgului de animale şi pieţei de mărfuri din Budeşti
 Piață agroalimentară în comuna Lunca Ilvei
 Piață agroalimentară în Sîngeorz-Băi
 Piață agroalimentară în localitatea Tureac, comuna Tiha Bârgăului
 Piață agro-alimentară în comuna Feldru
 Târg de animale în comuna Livezile
 Modernizarea târgului din satul Teaca (MTT) în comuna Teaca
 Reabilitarea fostului sediu al C.A.P. din satul Pinticu (RCAPP), comuna Teaca
Valorificarea  Proiect integrat: Revitalizarea producției viticole (aprox. 600 ha) și dezvoltarea
inteligentă a livezilor de pomi fructiferi (ex. mărul pentru producția de sucuri naturale) în
potențialului viticol zona de câmpie Sud-Vest - cu desfacere printr-o rețea locală
și pomicol  Proiect integrat: Revitalizarea producției de struguri și pomi fructiferi și
atragerea de investitori privați: GAL Ruralis Zona Valea Șieului
 Proiect integrat: Revitalizarea pomiculturii și valorificarea într-o rețea integrată
la nivel județean: GAL Năsăud
 Proiect integrat: Revitalizarea zonei viticole cu produse de nișă (Steiniger):
Bistrița
 Dezvoltarea de livezi şi vii, Budești
Valorificarea  Proiect integrat: Colectarea cătinii și a fructelor de pădure și valorificarea sa în
inteligentă a industria alimentară și farmaceutică în zona de câmpie Sud-Vest
potențialului silvicol  Proiect integrat: Dezvoltarea unui centru modern de depozitare a produselor
agricole perisabile (ex. cătină, alte fructe de pădure) și extinderea depozitelor de
porumb și lucernă, dar și a susținerii unor inițiative antreprenoriale pentru
prelucrarea superioară a cătinii, fructelor de pădure și porumbului: zona de
câmpie Sud-Vest
 Proiect integrat: Centre moderne de colectare a fructelor de pădure (ex. Șanț,
Valea Mare), de dorit completate și de producția locală a unor produse
tradiționale (ex. gem, sirop, ceaiuri medicinale, alte produse medicinale
tradiționale, esențe etc.): GAL Lider
 Centru modern de colectare a fructelor de pădure: GAL Năsăud
 Centru de colectare, procesare si valorificare ale produselor accesorii ale pădurii,
Comuna Romuli
Apicultură  Susținerea apiculturii: GAL Năsăud
Energie ieftină, din  Proiect integrat: Dezvoltarea capacității de valorificare a zonei de câmpie Sud-
surse regenerabile Vest prin amplasarea panourilor solare și centralelor fotovoltaice
Industria de  Proiect integrat: Atragerea investițiilor în industria de cărămidă, țiglă, faianță și
materiale de alte materiale ceramice prin valorificarea resurselor naturale locale – argila (ex.
construcții Vermeș, Lechința, Matei, Sânmihai etc.) – corelată cu rezolvarea alimentării cu
apă și a canalizării și valorificarea existenței rețelei de gaz natural de foarte bună
calitate în zona de câmpie Sud-Vest; se pot dezvolta 3-4 fabrici de profil
 Proiect integrat: Dezvoltarea producției de piatră și marmură prelucrată pentru
construcții și ornamente: GAL Lider
 Construirea unui fabrici pentru caramidă, țiglă, gresie și faianță în parteneriat cu
firme de prestigiu în domeniul respectiv în comuna Silivașu de Câmpie
411
PROGRAME PROIECTE
 Fabrică pentru materiale de construcţii în Budești
Valorificarea  Proiect integrat: Valorificarea apelor sărate din zona de câmpie Sud-Vest (a se
inteligentă a vedea filonul care vine de la Sărata; turistic – relații economice cu stațiunea de la
potențialului Beclean pentru alimentarea bazinelor cu apă sărată; saramură în industria
balnear alimentară)
 Proiect integrat: Identificarea potențialului termal din zona de câmpie Sud-Vest
și a valorificării balneo a apelor sărate – susținerea prin diverse facilități a
inițiativelor antreprenoriale în acest sens
 Proiect integrat: Proiecte de investigare a potențialului de valorificare a
izvoarelor de apă sărată cu scop turistic sau economic și facilități pentru
atragerea de investitori privați: GAL Ruralis Zona Valea Șieului
 Proiect integrat: Dezvoltarea unui cluster în turismul balnear la Sîngeorz Băi
Turismul,  Proiect integrat: Susținerea acțiunilor antreprenoriale pentru creșterea
vânătoarea și animalelor dedicate segmentelor de nișă (ex. vânat pentru turism tematic
sportul - vânătoare - și restaurante de lux): zona de câmpie Sud-Vest
Valorificarea  Proiect integrat: Dezvoltarea activităților de cercetare ale agenților
inteligentă a industriali din Prundu Bârgăului în parteneriat cu universitățile pentru
potențialului dezvoltarea de produse noi, cu grad sporit de sofisticare și inteligență
industrial  Dezvoltarea unui parc industrial pentru furnizori locali în Prundu Bârgăului
 Parcuri industriale în jurul municipiului Bistriței (ex. Bistrița Sud; Sărata)
 Realizarea unui parc tehnologic (ex. zona fostei uzine termice): Bistrița
 Proiect integrat: Dezvoltarea pachetelor de facilități pentru atragerea
investițiilor străine directe
 Proiect integrat: Dezvoltarea contactelor de afaceri cu spațiul german din
Europa: Bistrița
Crearea de structuri  Proiect integrat: Fundamentarea a minimum 5 clustere și a planurilor de
de competitivitate – dezvoltare ale acestora, precum și a pachetelor integrate de investiții: ex.
GAL-uri și cluster dezvoltarea clusterelor în domeniul maselor plastice, în industria electro-
funcționale mecanică, în industria agro-alimentară, în turism
 Proiect integrat: Rețea de centre de afaceri (incubatoare) în județul
Bistrița-Năsăud
Industrii creative  Proiect integrat: Lansarea unor minicapacități de producție în industrii
creative: textile, pielărie, olărit, confecții: GAL Năsăud
 Proiect integrat: Dezvoltarea premiselor pentru dezvoltarea unor
capacități pentru produse cosmetice pe bază de rețete tradiționale: GAL
Năsăud
 Proiect integrat: Susținerea în Beclean a industriilor existente și revitalizarea
industriei textile cu produse proprietare
 Dezvoltarea meşteşugurilor şi artizanatului tradițional, comuna Budești
Infrastructura de  Proiect integrat: Focalizarea pe proiecte internaționale de inovare în
inovare parteneriat (infrastructură de afaceri, concentrare de competențe în domeniul
electro-mecanic, cu adăugare de inteligență („smart products”)): Bistrița
 Proiect integrat: Investiții în dezvoltarea infrastructurii de cercetare și inovație
tehnologică în domeniul electro-mecanic în parteneriat cu mediul economic local
(ex. pentru a dezvolta produse mai sofisticate): Bistrița
 Proiect integrat: Dezvoltarea unui accelerator de afaceri cu sprijinul mediului
economic local în domeniul electro-mecanic și susținerea afacerilor în
parteneriat pentru dezvoltarea de produse inteligente în domeniul electro-
mecanic: Bistrița
 Proiect integrat: Dezvoltarea sistemelor TIC pentru susținerea structurilor de
tip cluster
 Proiect integrat: Crearea unui centru de cercetare interdisciplinară pentru
susținerea structurilor de tip cluster
 Proiect integrat: Asigurarea de soluții TIC pentru sistemele de ferme și
412
PROGRAME PROIECTE
întreprinderi agricole
 Proiect integrat: Program de catalizare și diversificare a IMM-urilor
potrivit configurării clusterelor economice: ex. minimum 100 IMM-uri
 Susținerea a minimum 12 spin-off-uri pe lângă extensia UTC-N la Bistrița
Domeniul 4: Capitalul uman
PROGRAME PROIECTE
Programe adecvate  Elaborarea perspectivei “orizont 2020” a pieței muncii în regiunea județului
de formare a Bistrița-Năsăud (județul și zonele învecinate) – analiza nevoilor și tendințelor de
resursei umane pe piața muncii din regiune cu orizont anul 2000; scop – adaptarea programelor
potrivit dinamicii de formare a resursei umane (pe toate nivelurile, începând cu școala primară)
pentru a răspunde rapid la nevoile pieței muncii
pieței de muncă
 Susținerea programelor de instruire privind dezvoltarea resurselor umane, Com.
Căianu Mic
Stimularea  Stimularea financiară / premierea companiilor locale care angajează cei mai buni
performanțelor în absolvenți de liceu / facultate din județ (e.g. facilități fiscale, bursă suplimentară
învățământul școlar pentru cei angajați)
și liceal  Condiționarea acordării ajutoarelor sociale (indiferent de formă) de un nivel
anume de performanță în școală (pentru a reduce abandonul școlar)
 Premierea / stimularea elevilor și studenților pe zone strategice de dezvoltare
 Proiect de filantropie adresat susținerii tinerilor din mediul rural în urmarea
liceului și a facultății în domeniile de interes strategic
Calificarea/  Calificarea populației cu studii primare și medii în domeniul prelucrării lemnului
recalificarea în pentru obiecte de artizanat și de artă tradițională, viticulturii și pomiculturii în
domeniile cu zona de câmpie Sud-Vest
potențial  Instruire pentru dezvoltarea unor proiecte antreprenoriale locale (uleiuri
competitiv, în vegetale, biocombustibili, vopsele naturale, esențe naturale etc.) în zona de
câmpie Sud-Vest
vederea configurării
 Instruire pentru dezvoltarea unor proiecte antreprenoriale locale (produse din
condițiilor pentru
cătină și fructe de pădure etc.) în zona de câmpie Sud-Vest
specializare  Dezvoltarea asociațiilor meșteșurarilor în rândul populației rrome și calificarea
inteligentă acestei populații pentru relansarea meseriilor tradiționale, tradițiilor culturale și
evenimentelor culturale tematice - în zona de câmpie Sud-Vest
 Calificarea populației rrome din zonă în diverse meșteșuguri, realizare de
materiale ceramice (ex. cărămidă) și susținerea prin intermediul unei fabrici
sociale, cu management privat: GAL Ruralis Zona Valea Șieului
 Calificarea populației pentru fabricarea artizanală de haine din lână, carpete,
produse pentru pat, stofe: GAL Ruralis Zona Valea Șieului; GAL Bârgău-Călimani;
GAL Lider; GAL Năsăud
 Proiecte pentru instruirea oamenilor în legumicultură și susținerea dezvoltării
serelor (ex. sere etajate inteligente, cu conservarea energiei și apei: GAL Ruralis
Zona Valea Șieului
 Instruiri pentru dezvoltarea turismului de nișă – trasee turistice, concursuri
tematice (a se vedea exemplul loc. Sâncraiu din jud. Cluj): GAL Ruralis Zona Valea
Șieului
 Susținerea școlilor profesionale de strungari, lăcătuși, sudori, operatori CNC în
parteneriat cu agenții economici: GAL Bârgău-Călimani
 Dezvoltarea școlilor profesionale de mecanici, prelucrători în piatră, prelucrători
în lemn, exploatare minieră (inclusiv în parteneriat cu agenții economici – burse,
mecenat): GAL Lider
 Proiecte de reconversie pentru calificare în prelucrarea pietrei, lemnului, lutului:
GAL Lider
 Susținerea școlii de tehnicieni chimiști și textiliști cu sprijinul agenților economici
din zonă: GAL Năsăud
413
PROGRAME PROIECTE
 Calificarea populației rrome din zonă în meserii tradiționale și susținerea prin
intermediul unei fabrici sociale, cu management privat: GAL T. Haiducilor
 Dezvoltarea programelor de recalificare și susținerea masteratelor profesionale
pentru a veni în întâmpinarea nevoilor urgente de forță de muncă ale mediului
economic local: Bistrița
Dezvoltarea  Inițiere program “primii pași în antreprenoriat” pentru licee (familiarizare cu
antreprenoriatului conceptele cheie ale antreprenoriatului, cultura organizațională, comunicare)
 Proiect de dezvoltare a antreprenoriatului feminin
 Proiect de dezvoltare a antreprenoriatului în meșteșuguri și activități tradiționale
cu valoare turistică și identitară
 Proiect de schimburi de experiență și transfer de bune practice privind initiative
private și antreprenoriatul
 Proiect de dezvoltare a antreprenoriatului pe zone strategice de dezvotare
 Dezvoltarea programelor intensive de instruire în antreprenoriat și
managementul inovării
 Dezvoltarea mai accentuată a antreprenoriatului prin diverse mecanisme
(instruire, susținere financiară, informare, mentorat, promovare, consiliere etc.)
 „O nouă alfabetizare”: instruirea la scară largă în managementul proiectelor,
antreprenoriat, inovare – adaptată la nivelul de înțelegere al oricărei categorii de
antreprenori
 Susținerea școlii de antreprenoriat de la CCI BN
 Derularea a minimum 5 programe de asistare a configurării clusterelor
economice (instruire, consultanță, analiză, strategie, plan de acțiune, pachete de
proiecte prioritare, management, marketing)
 Înființarea „Școlii de Turism” care să asigure educația pe toate nivelele necesare,
colaborarea cu entitățile relevante (ANTREC și alte asociații, birouri județene,
asociații sportive, formații culturale, meșteșugari etc.), să susțină dezvoltarea
strategiei sectoriale pe turism, planul de implementare aferent și să contribuie la
managementul acestuia
 Derularea proiectelor de dezvoltare a competențelor în domeniul inovării și
creativității în turism pentru a crea premize favorabile pentru crearea de servicii
turistice novatoare, sophisticate
 Realizarea de proiecte de formare profesională pentru dezvoltarea
competențelor antreprenoriale și promovarea afacerilor în mediul rural, Comuna
Chiuza
Atragerea și  Susținerea consultanței / expertizei de calitate ridicată în domeniul inovării
dezvoltarea pentru mediul economic și dezvoltarea parteneriatelor public-privat în proiecte
resurselor de de investiții generatoare de locuri de muncă și produse / servicii cu valoare
consultanță și adăugată în Bistrița
expertiză în  Crearea capabilităților în cadrul clusterelor pentru dezvoltarea rețelelor de
afaceri internaționale
specializare
 Susținerea dezvoltării competențelor și mecanismelor pentru redactarea
înteligentă și
permanentă de proiecte de inovare și cercetare-dezvoltare în rândul clusterelor
competitivitate economice
 Susținerea mai accentuată a învățământului tehnic integrat liceal și universitar în
Bistrița, prin alocarea de spații suplimentare
 Programe TIC de instruire pentru seniori în afaceri
Atragerea de  Elaborarea, publicarea și actualizarea unei analize de tip “grad de atractivitate a
investiții potrivit localităților” pe domeniile economice cheie ale judetului (luând în calcul
potențialului indicatori precum calitatea vieții, infrastructura, capitalul uman) – cu scopul de a
capitalului uman face vizibil potențialul unor localități de a atrage un anumit tip de investiții
 Implicarea AJOFM Bistrița-Năsăud în monitorizarea și gestionarea interactive a
relației bazine de capital uman specializat – nevoi firme în domeniile respective
 Proiect privind asigurarea actualizării conoștințelor din domeniile de difernțiere
și specializare inteligentă potrivit zonelor strategice de dezvoltare
Susținerea Dezvoltarea proiectelor de voluntariat: ex. minimum 10 inițiative de voluntariat cu
desfășurare permanentă privind animarea teritoriului (cultură, natură, sport,
414
PROGRAME PROIECTE
structurilor economie, turism, antreprenoriat, tineret, seniori etc.)
neguvernamentale Activarea unui ONG care să promoveze sloganul “tineret pentru dezvoltare
cu potențial de inteligentă”
catalizare a spiritului Activarea unui ONG care să promoveze sloganul “tineret pentru creștere
sustenabilă”
întreprinzător
Înființarea „Școlii Seniorilor” în care minimum 50 seniori să fie asistați pentru
lansarea de afaceri inovative
Dezvoltarea unui program de „coaching” pentru minimum 80 afaceri mici în mediul
rural sărac
Activarea a câte un ONG/zonă săracă, condus de lideri locali care să gestioneze
mobilizarea resurselor pe piața muncii, identificarea de soluții de muncă la
domiciliu, identificarea talentelor, antreprenorilor, asistarea și inserția etc.
Domeniul 5: Turism, sport și agrement
PROGRAME PROIECTE
Program de • Elaborarea unei strategii inter-regionale pentru turism integrat (în colaborare cu
management al județele învecinate)
turismului județului • Identificarea tuturor zonelor turistice potențiale din județ și elaborarea unui
plan de creare a unor rețele turistice în respectivele zone
• Drumul vinului - tradiție și cultură de pe câmpie
• Țara Bârgăului, ținutul Contelui Dracula
• Dezvoltare zonă turistică Colibița
• Drumul lânii
• Dezvoltarea zonei turistice de la poalele Munților Rodnei
• Amenajare trasee turistice – comuna Dumitrița
• Amenajare trasee turistice – com. Măgura Ilvei
• Amenajare turistică a lacului Chiliceu din Ţăgşoru – com. Budești
• Punerea în circuit turistic a muzeului sătesc din Budeşti
• Dezvoltarea domeniului skiabil "Gura Plaiului" cota 1570 din Munții Calimani
• Amenajare trasee turistice – com. Măgura Ilvei
• Amenajare turistică a lacului Chiliceu din Ţăgşoru – com. Budești
• Amenajare puncte de agrement și informare și trasee turistice în comuna Feldru
și zonele limitrofe
• Domeniul schiabil Nedeia Țăranului, Sângeorz Bai
• Pârtie schi – com. Ilva Mare
• Construirea unei pârtii de schi – com. Lunca Ilvei
• Centrul balnear Sîngeorz-Băi
• Dezvoltarea turismului tematic (ex. vânătoare sportivă, trasee tematice): GAL
Bârgău-Călimani
• Dezvoltarea turismului sportiv (bazin de înot olimpic; pistă de biciclete;
telecabină și pârtie de schi) în Prundu Bârgăului
• Dezvoltarea agro-turismului (Colibița, Tiha Bârgăului etc.) prin certificarea
pensiunilor, dezvoltarea serviciilor integrate de marketing și informare, accesul
facil la internet și la bancomate, precum și realizarea de evenimente tematice
pentru diverse grupuri țintă pe tot parcursul anului
• Valorificarea superioară a pasului Rotunda cu scop turistic și a unei pârtii de schi
la Măgura Ilvei
• Dezvoltarea turismului alpin, inclusiv valorificarea caselor tradiționale pentru un
turism de nișă în circuit închis (turism tematic, de aventură, inclusiv pentru elevi
și studenți din zonele urbane): GAL Lider
• Dezvoltarea unei rețele de agro-pensiuni cu servicii turistice integrate (turism
de weekend, trasee turistice, turism ecvestru, turism extrem, turism cultural și
de legendă): GAL Lider
• Promovarea turismului de aventură, ecumenic, cultural, științific, sportive și a
unei rețele de școli de vară și ateliere multianuale pentru artiști și cercetători:
415
PROGRAME PROIECTE
GAL Năsăud
• Exploatarea spațiilor din zona rurală pentru afaceri novatoare: sporturi extreme
(motobike, mountainbike etc.), sporturi care necesită mult spațiu (hipism, golf,
tir cu arcul, tir cu pistolul etc.), tabere tematice – ex. vitalizarea cu caracter
turistic Giurgești-Mihaești-Reteag
• Realizarea unei pârtii de schi pe vârful Bistricioru, împreună cu o ministațiune
pentru tratament (calitatea aerului este deosebită) și o linie cu servicii de
wellness
• Extindere bază turistică Figa, Beclean
• Traseu turistic Petris Dealu Negru, Comuna Cetate
• Dezvoltarea a minimum 5 rețele integrate de obiective turistice culturale și
naturale, sisteme de educare și antreprenoriat, intervenții de voluntariat
• Crearea de parteneriate bazate pe contracte pe categorii de rețele și circuite
turistice
• Configurarea de clustere în turism
• Organizarea turismului all-seasons
• Organizarea turismului pe categorii de venituri, vârste, domenii etc
Certificare și  Certificarea pensiunilor din zona de câmpie Sud-Vest și integrarea într-o rețea
instruire în turism turistică cu circuit închis, dezvoltarea centrelor de informare turistică conectate
la diverse agenții de turism
 Dezvoltarea unor azile/case de îngrijire private pentru bătrânii din zona rurală
sau urbană, dezvoltarea unei mini-comunități agricole pentru îmbătrânirea
active, inclusiv cu fabricarea și valorificarea comercială a unor produse
tradiționale (ex. în localitatea Matei)
Program pentru  Program de conștientizare asupra patrimoniului cultural identitar
dezvoltarea și  Program de adoptare de monumente cu caracter cultural identitar
valorificarea  Program de regenerare a patrimoniului cultural imaterial
patrimoniului  Reabilitare Castel Teleky din Comlod
cultural identitar în  Punerea în circuit turistic a muzeului sătesc din Budeşti
sprijinul diferențierii  Restaurarea caselor vechi şi redarea în circuitul turistic – com. Budești
 Redarea circuitului turistic a monumentelor istorice din Rodna (ruinele bazilo-
dominicane, biserica Grecocatolică, catacombele), Rodna
 Refacere Turnuri romane în ,,Ponita " și ,, Muncel " din localitatea Ciceu Corabia,
com. Ciceu Mihăiești
 Conservarea Cetății Ciceului , com. Ciceu Mihăiești
 Reabilitarea și restaurarea Castelului din localitatea Poșmuș
 Integrarea într-o rețea națională cu circuit închis a caselor vechi din pământ și
lemn, valorificarea caselor tradiționale cu scop turistic într-o rețea la nivelul
județului: din toate zonele
 Integrarea în circuite turistice a unor monumente istorice din zona de câmpie
Sud-Vest (biserici de lemn din secolul 17, biserici evanghelice, monumemtul de la
Vermeș, muzeul etnografic Budești, parcul dendrologic din Silivașu etc.), în
corelație cu degustarea de vinuri locale prin relansarea unor crame în zonă
 Dezvoltarea elementelor de identitate locală și promovarea acestora cu scop
turistic: GAL Bârgău-Călimani
Program pentru  Protejarea *reala* a parcurilor naționale și a celorlalte zone naturale de interes
dezvoltarea și turistic (identificarea și eliminarea construcțiilor ilegale, interzicerea activităților
valorificarea de tip offroad, interzicerea totală a tăierilor de pădure, interzicerea pășunatului,
patrimoniului interzicerea vânătorii)
natural în sprijinul  Program de adoptare de monumente ale naturii
 Program de curățare a tuturor zonelor naturale (în special de deșeuri din plastic),
diferențierii
reducerea acestui fenomen prin programe sistematice de educare a populației și
prin înăsprirea penalităților
 Implementarea măsurilor de conservare a biodiversității stabilite prin Planul de
management al ariei protejate Peștera Tăușoare, creșterea capacității de
gestionare și de monitorizare a speciilor prin dotarea cu echipamente de
specialitate și autovehicul de teren 4x4
416
PROGRAME PROIECTE
 Amenajare arie protejată „Râpă cu Păpuţi” - com. Mărișelu
 Sistem de management eficient al sit-ului de importanță comunitară Someșul
Mare
 Sistem de management eficient al sit-ului de importanță comunitară Șieu-Budac
 Valorificarea superioară a lacului Colibița (ex. schi nautic, scufundări, canotaj,
pescuit sportiv etc.)
 Proiect integrat pentru valorificarea la scară largă a mitului Dracula (trasee,
cazare, evenimente etc.) pe tot parcursul anului
Dezvoltarea și  Sistem de supraveghere si apărare a limesului în sectorul Ciceu Corabia, com.
diversificarea Ciceu Mihăiești
serviciilor  Program de diversificare a IMM-urilor în servicii de turism: ex. minimum 80
IMM-uri
 Înființarea unui „Centru Județean pentru Turism de Aventură și Sporturi
Extreme”
 Dezvoltarea Băilor Figa și diversificarea serviciilor acestora și în perioadele de
iarnă, primăvară și toamnă
 Măsura 313 - Încurajarea activităților turistice, Comuna Prundu Bârgăului
Dezvoltarea și  Înființare de structuri turistice - Pensiune turistică – Comuna Dumitrița
diversificarea rețelei  Amenajare trasee turistice, Comuna Dumitrița
de dotări în turism  Dezvoltare infrastructură de agrement Turistică în Dumitra
 Agroturism şi pensiuni turistice – com. Budești
 Amenajare bază turistică Pădure Haga, com. Livezile
 Creare infrastructură pentru dezvoltarea turismului pe plan local, com. Căianu
Mic
 Înființare pârtie schi în Comuna Romuli
 Amenajare tabără / centre de cantonament în comuna Romuli
 Proiect bază de tratament cu apă sărată în Zona Valea Cărămizilor-Haga din Loc.
Livezile, com. Livezile
Creșterea și  Organizarea accesibilității potrivit posibilităților de avansare a infrastructurii de
structurarea transport și serviciilor aferente
accesibilității  Închiderea pentru traficul auto (cu excepția transportului public) a centrelor
turiștilor la istorice ale orașelor; compensare prin îmbunătățirea / extinderea transportului
obiectivele de public
 Program de transport public către punctele de acces în parcurile naționale (e.g.
turism
feroviar către Rodna Veche), cu facilitarea transportului bicicletelor
 Identificarea și amenajarea (marcarea) de trasee de mountain-bike în toate
zonele naturale, cu promovarea adecvată (elaborarea unei hărți și actualizarea
hărților turistice existente)
 Drum de acces la cetatea Ciceu și revitalizarea sitului istoric
Marketingul  Promovarea județului Bistrița-Năsăud și a județelor învecinate prin proiecte
potențialului turistic comune de îmbunătățire a vizibilității; identificare de circuite turistice comune;
identificare moduri eficace de promovare a parcurilor naționale și a
patrimoniului cultural / istoric
 Portal “smart tourism” - platformă web (folosind semantic web) pentru a
permite unui potențial turist să-și construiască, într-un mod cât mai facil, un
itinerar turistic complet, pe baza propriilor particularități și preferințe (inclusiv
cazări, transport public, repere turistice), dar fără să fie necesar ca acesta să se
documenteze în avans despre turismul în regiune
 Identificare / dezvoltare / sprijin pentru cel puțin 3 festivaluri culturale majore în
regiune (precum TIFF sau Electric Castle)
 Marcarea in teren a punctelor turistice de interes cu QR codes si construirea
unui site / portal adecvat pentru furnizarea de informații despre aceste puncte
(e.g. semnificație, istoric, posibilități vizitare puncte adiționale de interes)
 Centru de informare turistică – com. Măgura Ilvei
 Inființare Centru de Informare Turistică la Dumitra
 Centrul local de informare turistică, Rodna
417
PROGRAME PROIECTE
 Înfiinţare centru de informare şi promovare turistică în comuna Tiha
Bîrgăului
Program pentru  Susținerea echipelor și performerilor sportive/i pentru imaginea județului,
susținerea sportului cultură sportivă, ca modele pentru comunitățile locale și marketing local /
profesionist județean
 Dezvoltarea de baze de recuperare pentru sportivii profesioniști – la Sângeorz,
Colibița
 Amenajare tabără / centre de cantonament în comuna Romuli
Program pentru  Construire a două mini-terenuri de sport (fotbal) în localitățile Fântânele și
susținerea sportului Corvinești, comuna Matei
de masă  Sală de sport multifuncţională Budacu de Jos
 Bazin de înot Budacu de Jos
 Construire teren sport Silivasu de Campie
 Construire teren minifotbal la școala Silivașu de Câmpie
 Construire bază sportivă în comuna Galaţii Bistriţei
 Amenajare bază sportivă în comuna Măgura Ilvei
 Sală polivalentă – com. Ilva Mare
 Construcție Bază sportivă Chiuza
 Reabilitarea terenului de sport din localitatea Dumitra
 Amenajare bază sportivă în localitatea Cușma, com. Livezile
 Amenajare bază sportivă în localitatea Dorolea, com. Livezile
 Construire teren sintetic în localitatea Cușma, com. Livezile
 Construire teren sintetic în localitatea Dorolea, Com. Livezile
 Construire teren sintetic în localitatea Dumbrava, com. Livezile
 Amenajare bază sportivă și susținerea activităților sportive în Comuna Căianu
Mic
 Realizarea unui teren de sport sintetic – com. Lunca Ilvei
 Bază sportivă cu teren de handbal, baschet, tenis - model tip 2 , com. Miceștii de
Câmpie
 Amenajare bază sportivă ”Progresul”, Năsăud
 Amenajare bază sportivă nouă în Localitatea Sebiş, com. Șieuț
 Reabilitare Bază sportivă Hebe, Sângeorz Băi
 Teren minifotbal în loc. Telciu
 Modernizare teren de fotbal în loc. Telciu
 Modernizarea bazei sportive în satul Teaca (MBST)
 Bază sportivă tip 23 Comuna Nușeni
 Miniteren de sport, com. Rebrișoara
 Construire a două mini terenuri de sport (fotbal) în localitățile Fântânele și
Corvinești, Comuna Matei
 Bazin de înot, Comuna Budacu de Jos
 Sală de sport multifuncţională, Comuna Budacu de Jos
 Construire teren sport , Comuna Silivașu de Câmpie
 Construire teren minifotbal, la școală, Comuna Silivașu de Câmpie
 Construire bază sportivă în comuna Galaţii-Bistriţei
 Construirea bază sportivă în comuna Ilva Mică
 Amenajare bază sportivă în comuna Măgura Ilvei
 Amenajare bază sportivă, Comuna Ilva Mare
 Amenajare terenuri de sport, construire sală de sport şi piste de biciclişti,
Comuna Budești
 Construcție Bază sportivă Comuna Chiuza
 Reabilitarea terenului de sport din localitatea Dumitra
 Amenajare spații de joacă pentru copii în localitățile Livezile, Cușma, Dorolea
Diversificarea Realizare complex de agrement în zona Valea Măgurii, Sat Lunca Leşului Comuna
serviciilor și Leşu, Jud. Bistriţa-Năsăud
dotărilor de Parc de distracţii "Like-Zone" Budacu de Jos
Spaţii de joacă pentru copii şi adolescenţi Budacu de Jos
418
PROGRAME PROIECTE
agrement Reabilitare și modernizare parc comunal Silivașu de Câmpie
Construirea unei baze de agrement Silivașu de Câmpie
Modernizare parcuri şi creare de spaţii verzi din comuna Budeşti
Amenajarea și dotarea unui spațiu de joacă pentru copii – com. Chiuza
Reamenajare și dotare parc în localitatea Dumitra
Amenajare spații verzi parc Livezile și Dumbrava, com. Livezile
Amenajare spații de joacă pentru copii in localitățile Livezile, Cușma, Dorolea, com.
Livezile
Amenajare de spațiu verde și loc de plajă în Loc. Livezile, com. Livezile
Amenajare de spațiu verde și loc de plajă în Loc. Cușma, com. Livezile
Amenajare de spațiu verde și loc de plajă în Loc. Dorolea, com. Livezile
Amenajare spații verzi și locuri de joacă pentru copii în Comuna Căianu Mic
Proiect amenajare bază de agrement cămin de bătrâni în Loc. Cușma, com. Livezile
Amenajare loc de picnic în Zona Sub Haga, com. Livezile
Realizare bază de agrement în oraşul Năsăud
Amenajare spaţii verzi şi înfiinţare parc în localitatea Şieuţ
Reabilitare şi extindere parc în localitatea Lunca, com. Șieuț
Reabilitare Club Tineret, Sângeorz Băi
Aquaparc Sângeorz-Băi
Realizare spații verzi în comuna Nușeni
Sală polivalentă, Comuna Ilva Mare
Dezvoltare infrastructură de agrement Turistică în Dumitra
Construire Zonă de Agrement Sărățel (CZAS), Comuna Șieu Măgheruș
Amenajare puncte de agrement și informare și trasee turistice în comuna Feldru și
zonele limitrofe
Înființare parc și teren de joacă, Comuna Rebrișoara
Domeniul 6: Cultură, tradiții și patrimoniu
PROGRAME PROIECTE
Management  Dezvoltarea sistemelor TIC pentru turism, managementul și valorizarea extensivă
cultural a patrimoniului
 Dezvoltarea școlii pentru „Managementul Patrimoniului Cultural și Natural”: ex.
minimum 10 programe concrete pentru valorificarea integrată a capitalului
cultural și natural prin afaceri
 Valorificarea economică a multiculturalității și interconfesionalismului: ex.
minimum 50 de locuri noi de muncă
Program reabilitare  Reabilitarea si modernizarea spațiului ambiental și perimetral al Complexului
și integrare Muzeal Bistrița-Năsăud
sustenabilă a  Reabilitarea Bisericii Evanghelice CA Jelna, jud. Bistrița-Năsăud
obiectelor de  Reabiltarea și restaurarea Castelului din localitatea Poșmuș
patrimoniu cultural  Muzeul Satului Bistrițean și Năsăudean
în cadrul localității
Regenerarea zonelor  Crearea unei identități specifice minorităților zonale Muzeul "Casa Săsească" –
cu specific cultural comuna Livezile
identitar
Program de  Amenajarea secției de Istorie Naturală din cadrul Muzeului Județean Bistrița-
regenerare a rețelei Năsăud
de dotări muzeale,  Centru de carte multifuncțional
expoziționale,  Realizare și dotare Sală Polivalentă pentru spectacole, expoziții, întâlniri
culturale  Bibliobuz-Biblioteca în mijlocul cetățenilor
 Reabilitare monumente de pe raza comunei Budeşti
 Renovare Centru Cultural Liviu Rebreanu în comuna Chiuza
 Așezământ Cultural tip I – loc. Mijlocenii Bârgaului, com. Josenii Bârgăului
 Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Așezământului Cultural Liviu Rebreanu,
419
PROGRAME PROIECTE
Năsăud
 Realizare clădire nouă a Centrului Cultural Sebis, com. Șieuț
Program de  Restaurarea fondului de carte veche din Biblioteca Județeană (incunabule, carte
restaurare a de patrimoniu, carte veche)
patrimoniului  Digitizarea fondului de carte veche din județul Bistrița–Năsăud
artistic  Construire sediu bibliotecă comunală în Comuna Leşu, Jud. Bistriţa-Năsăud
 Amenajare si modernizare bibliotecă comunală, com. Căianu Mic
Program de  Crearea Centrului de rezidență pentru artiști Sângeorz-Băi prin reabilitarea,
susținere a artiștilor modernizarea clădirii din Sângeorz-Băi
Protejarea și  Valorificarea turistică a unor evenimente culturale locale (ex. târgul Lechinței la
regenerarea culesul strugurilor, balul rromilor, dansuri populare etc.), la care se poate adăuga
patrimoniului revitalizarea traseelor turistice de învățare/descoperire a identității locale: zona
cultural imaterial de câmpie Sud-Vest
 Dezvoltarea pe parcursul unui an întreg a unui pachet de evenimente culturale-
religioase-etnografice-gastronomice care să revitalizeze tradițiile locale (în
parteneriat între mai multe localități, inclusiv cu valorificarea potențialului
muzeelor etnografice, formațiilor folclorice din Monor, Șieu, Galații Bistriței etc.)
pentru a genera venituri la bugetele locale: GAL Ruralis Zona Valea Șieului
 Dezvoltarea unor ateliere de meșteșuguri: GAL Bârgău-Călimani
 Dezvoltarea unor școli populare de vară adresate persoanelor din zone urbane
(produse artizanale, sculptură în lemn, tradiții populare, produse tradiționale din
lână, produse gastronomice tradiționale, costume populare etc.): GAL Lider
 valorizarea locală prin centre de artă populară unde să fie colectate produse din
lână realizate de localnici (șosete, paltoane, veste, bluze, fulare, pulovere,
mănuși, pături, căciuli etc.): GAL Lider, GAL Ruralis Zona Valea Șieului; GAL
Bârgău-Călimani
 Înființarea „Școlii de Arte și Meșteșuguri” pentru regenerarea artelor și
meșteșugurilor tradiționale, inclusiv minimum 15 inserții anuale pe piața forței
de muncă
 Acțiuni de conservare și promovare a obiceiurilor tradiționale specifice Comunei
Căianu Mic
 Susținerea și dezvoltarea activităților meșteșugărești specifice Comunei Căianu
Mic
 Înfințarea unui ansamblu profesionist în vederea păstrării și promovării culturii
tradiționale Silivașu de Câmpie
 Manifestări culturale în comuna Budeşti
Domeniul 7: Dezvoltare teritorială, urbană și rurală
PROGRAME PROIECTE
TERITORIAL
Organizarea • Dezvoltarea capacității administrative în cadrul Consiliului Județean Bistrița-
dezvoltării Năsăud prin introducerea de instrumente și proceduri moderne de
teritoriale management urban
• Catalizarea dezvoltării celor 7 zone strategice - plan de acțiune
• Zona de dezvoltare Sud-Vest (GAL Ruralis, Zona Câmpie), formată din
comunele: Lechința – Șieu Măgheruș – Matei – Chiochiș – Sânmihaiu de Câmpie
– Budești – Miceștii de Câmpie – Silivașul de Câmpie – Urmeniș – Milaș;
• Zona de dezvoltare Sud-Est (GAL Ruralis, Zona Valea Șieului), formată din
comunele: Teaca – Galații Bistriței – Monor – Mărișelu – Șieu – Șieuț;
• Zona de dezvoltare Est (GAL Bârgău-Calimani), formată din comunele: Tiha
Bârgăului – Bistrița Bârgăului – Prundu Bârgăului – Josenii Bârgăului - Livezile –
Dumitrița – Cetate – Budacu de Jos;
• Zona de dezvoltare Nord-Est (GAL Lider Bistrița-Năsăud), formată din orașul
Sângeorz-Băi și comunele: Maieru – Rodna – Șanț – Ilva Mică – Ilva Mare –
420
PROGRAME PROIECTE
Poiana Ilvei – Măgura Ilvei – Lunca Ilvei – Leșu;
• Zona de dezvoltare Nord (GAL Țara Năsăudului), formată din orașul Năsăud și
comunele: Dumitra – Feldru – Rebrișoara –Rebra – Parva – Telciu – Romuli –
Coșbuc – Runcu Salvei – Salva – Nimigea;
• Zona de dezvoltare Nord-Vest (GAL Ținutul Haiducilor), formată din orașul
Beclean și comunele: Nușeni – Șieu Odorhei – Șintereag – Braniștea – Petru
Rareș – Uriu – Ciceu Mihăești – Ciceu Giurgești – Negrilești – Căianu Mic –
Chiuza – Spermezău – Zagra – Târlișua;
• Zona de dezvoltare Centru, formată din municipiul Bistrița.
• Catalizarea cooperării urban-rural pentru redefinirea profilului economic și
mobilizarea resurselor pe piață – plan de acțiune
• Catalizarea stabilirii clusterelor economice pe domeniile cu potențial competitiv
– plan de acțiune
• Catalizarea colaborării între cele 7 zone și între structurile de dezvoltare
economică aferente (Clustere, GAL-uri) – plan de acțiune
• Utilizarea shimburilor de experiență și transferului de bune practici pentru
dezvoltare inteligentă
• Stabilirea protocolului interinstituțional și intersectorial pentru implementarea
strategiei de dezvoltare durabilă a Județului Bistrița-Năsăud
• Actualizarea/ adaptarea structurii interne a CJ Bistrița-Năsăud și a
responsabilităților privind cooperarea integrată între domeniile: amenajarea
teritoriului, strategii de dezvoltare, investiții, proiecte cu finanțare europeană
(monitorizare finanțări, elaborare proiecte, asistență tehnică/ verificare)
• Elaborarea PATJ Bistrița-Năsăud
• Elaborarea PATZ zone strategice
• Master Planuri privind domeniile: Dezvoltare policentrică, Transport, Turism,
Competitivitate (clustere, GAL-uri), coridoare verzi, regenerare fond silvicol,
regenerare microclimat etc
• Studii de oportunitate privind constituirea clusterelor economice și a
parteneriatului cu GAL-urile pentru competitivitatea județului
• Configurarea bazei de date teritoriale actualizabile
• Formularea programului de fundamentare tehnică a sistemului de luare a
deciziilor în dezvoltarea județului
URBAN
Program pentru • Dezvoltarea capacității administrative la nivelul localităților urbane prin
dezvoltarea introducerea de instrumente și proceduri moderne de management
capacității • Catalizarea dezvoltării celor 7 zone strategice prin repoziționarea orașelor
administraţiei privind rolurile teritoriale
publice
mobilizarea resurselor pe piață – planurile periurbane, zonă metropolitană/
sistem urban etc.
Program pentru • Proiect de orientare a educației pe coordonatele potențialului competitiv, al
dezvoltarea specializării inteligente și inovării, potrivit profilurilor competitive ale celor 7
serviciilor de zone, clusterelor și GAL-urilor
educație • Proiect de dotare cu atelierele/ spațiile/ echipamentele necesare desfășurării
programelor de instruire specializată
• Planificarea la nivel de zone strategice a responsabilităților în educație, potrivit
specificului și intereselor pe zone strategice
• Proiect de promovare a culturii antreprenoriale, instruire, educație continuă
• Proiect de implicare a programelor de instruire în rețele specializate potrivit
intereselor pe zone strategice
• Stabilirea și funcționarea liniilor de colaborare cu instituțiile responsabile în
domeniile strategice
• Reabilitarea, modernizarea, dotarea şi extinderea Colegiul Economic Năsăud
• Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Colegiului Naţional “George Coșbuc”
Năsăud
• Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Școlii Generale “Mihai Eminescu” Năsăud
421
PROGRAME PROIECTE
• Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Școlii Generale “Valea Spinului” Năsăud
• Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Şcolii Generale “Liviu Rebreanu” Năsăud
• Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Grădiniţei cu program normal din
Cartierul Lusca
• Renovare Grădiniță 4 grupe, str. Sălciilor, Sîngeorz Băi
Program pentru • Diversificarea serviciilor de sănătate pentru zonele turistice, balneare etc
dezvoltarea • Stabilizarea echipelor de specialiști în domeniile relevante de sănătate
serviciilor de • Proiect de scădere a mortalității infantile
sănătate • Structurarea unui cluster de servicii medicale-balneare
• Dezvoltarea centrului balnear Sîngeorz-Băi
• Reabilitare secții chirurgicale, bloc operator centralizat și secții ATI din cadrul
Spitalului Județean de Urgență Bistrița
• Reabilitarea termică a secțiilor Spitalului Județean de Urgență Bistrița
• Modernizare, extindere și dotare UPU SMURD Bistrița
• Reabilitarea, modernizarea și dotarea Spitalului Orăşenesc “Dr. George Trifon”
din oraşul Năsăud
• Reabilitare termică la Spitalul orășenesc, școli, instituții publice, Beclean
Programul privind • Orientarea spre implicare, în cadrul atelierelor protejate, a grupurilor asistate,
protecția socială către activități din categoria economiei sociale
(incl protecția • Asigurarea unei comunități sănătoase și echilibrate (scăderea nr. de asistați
copiilor, îngrijire social prin creșterea angajării, scăderea presiunii asupra bugetului local)
• Diseminarea modelelor de grupuri de sprijin reciproc între cei care au nevoie de
vârstnici etc)
ajutor specializat
• Diseminarea modelelor de îmbătrânire activă
• Proiect de voluntariat privind asistarea copiilor cu părinți în străinătate
• Proiect de voluntariat privind îngrijirea vărstnicilor
• Ateliere protejate pentru copiii cu deficiențe severe de la Centrul Școlar de
Educație Incluzivă "Lacrima" Unirea
• Dezvoltarea de cabinete de terapie pentru copiii cu autism (20-30) IQ, stimulare
senzorială - Snoezel Room
• Internat în cadrul CSEI Lacrima pentru copiii cu deficiențe din județ, care nu au
posibilitate de navetă din 62 localități din județ
• Casă de tip familial "Szorenyi Nicolae"
• Extinderea, modernizarea și dotarea Centrului pentru Recuperare și Reabilitare
Neuropsihică pentru Adulți, Beclean
• Reabilitarea, modenizarea și dotarea Centrului pentru Protecția Copilului
Năsăud
• Reabilitarea și modernizarea Centrului pentru Protecția Copilului Bistrița
• Reabilitarea și modernizarea Centrului pentru Protecția Copilului Beclean
• Înființare adăpost și consiliere pentru victimele violenței domestice
• Centrul de îngrijire persoane vârstnice – Năsăud
• Construire imobil de locuințe sociale cu 16 apartamente pe Str Bistritei, oraşul
Năsăud
Program pentru • Asigurarea cadrului pentru o viață armonioasă, de calitate, care să întrețină
dezvoltarea atitudinea deschisă, emancipată a comunităilor urbane: evenimente culturale,
serviciilor în grupuri de lucru, mentalitate deschisă, voluntariat etc.
domeniul culturii • Proiect de organizare anuală de evenimente culturale specifice în cele 7 zone
strategice
• Proiect de adopție de monumente de către instituții/ organizații/ firme
• Proiect de adopție de locuințe tradiționale, părăsite, de către instituții/
organizații/ firme
• Proiect de adopție de izvoare sărate, spații verzi etc de către instituții/
organizații/ firme
• Proiect de asigurare a calității spațiului public prinimplicarea cetățenilor,
firmelor, instituțiilor riverane: trotuare, spații verzi și flori, garduri/ împrejmuiri
etc și cu implicarea persoanelor sărace, în șomaj și apte de muncă
• Proiect de schimburi culturale cu localitățile înfrățite și cu zonele de interes
pentru deschiderea de noi piețe
422
PROGRAME PROIECTE
• Realizarea Muzeului Satului Bistrițean şi Năsăudean
• Realizare și dotare Sală Polivalentă pentru spectacole, expoziții, întâlniri, Bistrița
• Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Așezământului Cultural Liviu Rebreanu
• Reabilitare Casa de Cultură, Sîngeorz-Băi
Program dotări în • Renovare şi extindere la capela orașului Sîngeorz-Băi
domeniul cultelor • Proiect de implicare a bisericii în educația civică privind valorile județului, în
regenerarea mândriei locale
• Proiect de motivare a stabilizării familiilor, descurajării divorțialității, încurajării
demografice
• Proiect de dezvoltare a liderilor locali, a voluntariatului prin susținerea bisericii
Program de • Susținerea programelor de regenerare urbană
regenerare urbană • Instituționalizarea parteneriatelor și procedurilor privind regenerarea urbană pe
zone strategice (direcții strategice, priorități, proiecte, proiecte integrate)
• Susținerea proiectelor integrate care să conducă la dezvoltarea unui oraș
cultural, inteligent și ecologic (green smart city) pentru creșterea calității vieții
cetățenilor, atragerii de noi investitori și stabilizării forței de muncă înalt
calificate în municipiul Bistrița
• Proiect de regnerare a mândriei locale, a liderilor locali, a voluntariatului
Program privind • Programe de educație privind locuirea urbană, cultura locuirii, respectarea
locuirea urbană regulamenuelor de urbanism, în beneficiul îmbunătățirii aspectului și
funcționării zonelor de locuințe
• Elaborarea programului de locuire la nivelul localităților urbane
• Elaborarea programului de terenuri la nivelul orașelor
• Amenajarea parcărilor, spațiilor verzi şi spațiilor de depozitare a combustibililor
solizi în cartierul de blocuri Grănicerilor Sud din oraşul Năsăud
• Placarea exterioară cu termosistem (anvelopare) a blocurilor de locuințe din
cartierul Grănicerilor Sud, oraşul Năsăud
• Executie şarpantă la blocul de locuinţe sociale de pe strada Tudor Vladimirescu,
nr. 2 A, Năsăud
Program privind • Elaborarea și implementarea Planului pentru rețelele de spații verzi la scara
rețelele de spații localității, a arealului de influență
verzi • Program de reîmpăduriri
• Proiecte de regenerare a calității microclimatului la nivelul județului
• Articularea planurilor local și județean (regional) privind spațiile verzi,
protejarea microclimatelor
• Amenajare de spații verzi, Beclean
PROGRAME PROIECTE
RURAL
Program pentru • Dezvoltarea capacității administrative prin introducerea de instrumente și
dezvoltarea proceduri moderne de management la nivelul comunelor
capacității • Catalizarea dezvoltării celor 7 zone strategice prin repoziționarea comunelor cu
administraţiei rol de centre polarizatoare privind rolurile teritoriale
publice
mobilizarea resurselor pe piață – planurile periurbane, zonă metropolitană/
sistem urban etc.
• Asigurarea confortului și calității mediului local fără a compromite valorile
rurale
• Mobilizarea comunităților locale în programele economice
• Reabilitare şi extindere sediu administrativ Primăria Comunei Budacu de Jos
• Reabilitarea şi extinderea sediului administrativ Primăria Comunei Josenii-
Bârgăului
• Reabilitarea sediului Primăriei Comunei Livezile
• Modernizare, reabilitare, extindere sediu Primăria Comunei Silivașu de Câmpie
• Modernizare Sediu Primărie și curte aferentă, Comuna Spermezeu
• Modernizare sedii instituţii publice din Comuna Budeşti
423
PROGRAME PROIECTE
• Construirea sediului nou, Primăria Comunei Dumitra
• Susținerea programelor privind dezvoltarea resurselor umane în cadrul
primăriei Comunei Căianu Mic
Program pentru • Proiect de racordare a educației la nevoile de dezvoltare ale zonelor strategice
dezvoltarea și cooperării rural-urban - Programe de instruire în funcționarea instrumentelor
serviciilor de unei economii competitive
educație • Proiect de dotare cu atelierele/ spațiile/ echipamentele necesare desfășurării
• Sprijinirea tinerilor din mediul rural în urmarea studiilor liceale, tehnice,
profesionale, universitare,potrivit potențialului – proiecte de filantropie și
asistență
• Proiect de promovare a culturii antreprenoriale, instruire, educație continuă
• Proiect de implicare a programelor de instruire în rețele specializate potrivit
• Stabilirea și funcționarea liniilor de colaborare cu instituțiile responsabile în
domeniile strategice
• Modernizare, dotare Școala nr.1 din Comuna Bistrița-Bârgăului
• Modernizare, dotare Școala Colibița din Comuna Bistrița-Bârgăului
• Modernizare Școală Generală, localitatea Dumbrăvița, Comuna Spermezeu
• Modernizare Școală Generală, localitatea Sita, Comuna Spermezeu
• Modernizare Școală, localitatea Recele, Comuna Ilva-Mare
• Modernizare și extindere Școala Generală 1, Comuna Lunca Ilvei
• Modernizare și reparații la școli și construire grupuri sanitare la școlile din satele
Urmeniș, Șopteriu și Fânațe
• Modernizarea și dotarea școlilor din comuna Teaca
• Reabilitare, modernizare Școala generală în Comuna Silivașu de Câmpie
• Reabilitare şcoli de pe raza Comunei Budeşti
• Reabilitare şi modernizare Şcoala Generală, localitatea Ţagu
• Reabilitare Școala Gimnazială Coșbuc, Corp II, Comuna Coșbuc
• Reabilitare Școală generală cls. V-VIII, P+2, Comuna Salva
• Reabilitare Școala veche şi Grădiniţă, localitatea Dorolea
• Reabilitare Școala Șieu-Odorhei
• Reabilitare Școală generală, localitatea Dobric
• Reabilitare Școala Gimnazială, localitatea Tiha Bârgăului
• Reabilitare Școala Gimnazială, localitatea Mureşenii Bârgăului
• Reabilitare Şcoala Gimnazială, localitatea Piatra Fântânele
• Reabilitare Şcoala Gimnazială, localitatea Valea Tureacului
• Reabilitare localul Școlii generale, localitatea Şieuţ
• Reabilitare Școală, Comuna Negrilești
• Lucrări de reabilitare Școală, localitatea Cristur Șieu
• Extindere și reabilitare Școala generală Suplai, Comuna Zagra
• Reabilitare Grup Școlar, Comuna Feldru
• Reabilitare Liceu Tehnologic ICR, localitatea Căianu Mic
• Renovare școli și grădinițe în localitatea Petriș și Orheiu Bistriței
• Reparaţie capitală la Școala Gimnazială, Comuna Josenii Bârgăului
• Reparații Școala Rusu –Bârgăului, cls. I – IV și centrală termică
• Construirea unei şcoli şi a unei grădiniţe în localitatea Dipşa, Comuna Galaţii-
Bistriţei
• Realizarea campusului școlar din Teaca
• Sala de sport la Școala Generală Liviu Rebreanu, Comuna Chiuza
• Proiect împrejmuire Cămin și Școală, localitatea Cușma, Comuna Livezile
• Programul "Cu toții la Școală", Comuna Rodna
• After school, localitatea Lechința, Comuna Lechința
• Reabilitare imobil și înființare Afterschool, Comuna Telciu
• Construire sediu bibliotecă comunală în Comuna Leşu
• Amenajarea și modernizarea Bibliotecii comunale, Căianu Mic
• Realizare clădire nouă, Centrul Cultural Sebiș, Comuna Șieuț
• Centru de formare profesională Măgura-Ilvei
424
PROGRAME PROIECTE
• Reabilitare şi modernizare Cămin cultural, Comuna Salva
• Construire Grădiniță în localitatea Pusta din Comuna Bistrița-Bârgăului
• Construire Grădiniţă cu program normal în sat Lunca Leşului, Comuna Leşu
• Construire Grădiniță în Comuna Dumitra
• Construire Grădiniță 30 locuri cu program normal în Comuna Josenii Bârgăului
• Construire Gradiniță cu program normal, localitatea Șieu-Odorhei
• Construire Grădiniţă, localitatea Tiha Bârgăului
• Construcție gradinita cu program redus in localitatea Caianu Mic
• Constructie Grădiniţă cu program redus, localitatea Dobric
• Realizare localul Grădiniţei Şieuţ, 3 grupe
• Realizare Grădiniţă cu 3 grupe, satul Nepos
• Grădinița cu program normal în localitatea Vermeș, Comuna Lechința
• Grădiniţa de copii şi afterschool în Budacu de Jos
• Grădiniţa cu program normal, localitatea Mărişelu
• Grădiniţă cu program normal, localitatea Vermeș, Comuna Lechința
• Grădiniță, Comuna Maieru
• Reabilitare Gradiniță cu program prelungit, localitatea Livezile
• Modernizare Grădiniță, localitatea Cociu
• Modernizare Grădiniţă, Comuna Rebrişoara
• Amenajare Grădiniţă, satul Feldru, Comuna Feldru
Program pentru • Program pentru susținerea serviciilor de sănătătate publică și reținerea
dezvoltarea sepcialiștilor în sănătate în comunele județului
serviciilor de • Diversificarea serviciilor de sănătate pentru zonele turistice, balneare etc
sănătate • Proiect de scădere a mortalității infantile
• Construirea şi dotarea cu echipamentele necesare a unui centru medical,
Comuna Silivașu de Câmpie
• Amenajare Centru recrere şi tratament, Comuna Romuli
• Dispensar medical, Comuna Măgura Ilvei
• Construirea de cabinet medical uman şi stomatologic, Comuna Budeşti
• Modernizare Dispensar uman, Comuna Dumitra
• Proiect baza de tratament cu apă sărată în zona Valea Cărămizilor-Haga,
localitatea Livezile
• Reabilitare şi dotare Dispensar uman, Comuna Milaş
• Reabilitare localul Circumscripţiei sanitare umane, localitatea Şieuţ
• Modernizare Dispensar uman, localitatea Șintereag
• Modernizare și reparație capitală la Dispensarul uman, localitatea Urmeniș
• Modernizarea și dotarea Complexului medico-social, localitatea Teaca
• Reabilitarea fostului sediu al cabinetelor de medicină individuale, localitatea
Teaca
• Construire Dispensar medical și Cabinet stomatologic, Comuna Poiana
Ilvei
Program privind • Orientarea spre implicare, în cadrul atelierelor protejate, a grupurilor asistate,
protecția socială către activități din categoria economiei sociale
(incl protecția • Asigurarea unei comunități sănătoase și echilibrate (scăderea nr. de asistați
copiilor, îngrijire social prin creșterea angajării, scăderea presiunii asupra bugetului local)
• Proiect de diseminare a modelelor de grupuri de sprijin reciproc între cei care
vârstnici etc)
au nevoie de ajutor semispecializat
• Proiect de diseminare a modelelor de îmbătrânire activă
• Proiect de voluntariat privind asistarea copiilor cu părinți în străinătate
• Proiect de voluntariat privind îngrijirea vărstnicilor
• Construire Centru social de zi, localitatea Fântânița, Comuna Miceștii de Câmpie
• Extinderea, modernizarea și reabilitarea Centrului pentru Persoane Vârstnice,
localitatea Nușeni
• Proiect pentru integrarea romilor în societate, Comuna Budești
• Construirea unui Cămin de bătrâni, Comuna Silivașu de Câmpie
• Proiect amenajare Bază de agrement și Cămin de bătrâni, Comuna Cușma
• Construire Centru social de zi, localitatea Fântânița
• Crearea unui Centru social dedicat persoanelor vârstnice, localitatea Căianu Mic
425
PROGRAME PROIECTE
• Construire Cămin de bătrâni, Comuna Budești
Program pentru • Regenerarea identității locale, educarea unei comunități deschise la variate
dezvoltarea opțiuni pentru prosperitate, în respectul pentru managementul resurselor:
serviciilor în evenimente culturale, grupuri de lucru, mentalitate deschisă, voluntariat etc.
domeniul culturii • Utilizarea culturii ca instrument de marketing
• Proiect de organizare anuală de evenimente culturale specifice în cele 7 zone
strategice
• Proiect de adopție de monumente de către instituții/ organizații/ firme
• Proiect de adopție de locuințe tradiționale, părăsite, de către instituții/
organizații/ firme
• Proiect de adopție de izvoare sărate, spații verzi etc de către instituții/
organizații/ firme
• Proiect de asigurare a calității spațiului public prinimplicarea cetățenilor,
firmelor, instituțiilor riverane: trotuare, spații verzi și flori, garduri/ împrejmuiri
etc și cu implicarea persoanelor sărace, în șomaj și apte de muncă
• Proiect de transfer al obiceiurilor, tradițiilor, meșteșugurilor etc de la seniorii
satelor la generațiile tinere
• Proiect de schimburi culturale cu localitățile înfrățite și cu zonele de interes
pentru deschiderea de noi piețe
• Proiect reabilitare Cămin Cultural, localitatea Bretea, Comuna Șieu Odorhei
• Proiect reabilitare Cămin Cultural, localitatea Cristur-Şieu, Comuna Șieu Odorhei
• Proiect reabilitare Cămin Cultural, localitatea Şieu-Odorhei, Comuna Șieu
Odorhei
• Construire sediu Primărie și Cămin Cultural, localitatea Matei
• Extindere şi modernizare Cămin cultural, Comuna Leşu
• Construire Cămin cultural, localitatea Jelna
• Construire Cămin cultural, localitatea Ţagu
• Construire Cămin Cultural , sala de spectacole cu funcțiuni adiacente și centrală
termică, localitatea Strâmba, Comuna Josenii Bârgăului
• Construire Cămin Cultural, localitatea Nimigea de Jos, Comuna Nimigea
• Construire Cămin cultural, localitatea Cristeştii Ciceului, Comuna Uriu
• Construire Cămin Cultural, localitatea Braniștea, Comuna Braniștea
• Reabilitare Cămin cultural, localitatea Budacu de Jos
• Reabilitare şi dotare cămine culturale, Comuna Galaţii-Bistriţei
• Reabilitarea căminelor culturale, Comuna Budeşti
• Reabilitare camine culturale, localitățile Satu Nou și Petriș, Comuna Cetate
• Reabilitare Cămin Cultural , localitatea Fântânița, Comuna Miceștii de Câmpie
• Reabilitare Cămin Cultural, localitatea Miceștii de Câmpie
• Reabilitare Cămin mic, Comuna Livezile
• Reabilitare Cămin, localitatea Poienile Zagrei
• Renovare, modernizare și dotare Cămin cultural, localitatea Vișuia, Comuna
• Reabilitare Cămin cultural, localitatea Orosfaia, Comuna Milaş
• Reabilitare Cămin Cultural, localitatea Mireș, Comuna Chiuza
• Reabilitarea și modernizarea căminelor culturale, localitățile Căianu Mic,
Căianu Mare, Dobric și Ciceu-Poieni, Comuna Căianu Mic
• Amenajare si modernizare Cămin Cultural, localitatea Dumitra
• Modernizare Cămin cultural, localitatea Dobricel, Comuna Spermezeu
• Modernizare și dotare cămine culturale, localitățile Șopteriu, Delureni și Fânațe,
Comuna Urmeniș
• Modernizarea căminelor culturale, localitățile Archiud și Pinticu (MCCAP),
Comuna Teaca
• Reabilitare Casă de Cultură, Sîngeorz-Băi
• Renovare Centru Cultural "Liviu Rebreanu", Comuna Chiuza
• Punerea în circuit turistic a Muzeului sătesc din Budeşti
• Susținerea cultelor și a activităților cultural religioase la nivelul Comunei Căianu
Mic, persoanelor cu dizabilități și copiilor proveniți din familii defavorizate
Program dotări în • Reabilitare Biserică ortodoxă, localitatea Satu Nou, Comuna Cetate
426
PROGRAME PROIECTE
domeniul cultelor • Construire de capele mortuare, Comuna Budacu de Jos
• Reabilitare cimitire, Comuna Budeşti
• Construire Capelă mortuară, Comuna Budeşti
• Construire Capelă mortuară, localitatea Coşbuc
• Construire de capele mortuare, localitățile Livezile, Cușma și Dorolea
• Construire Capelă mortuară, localitatea Lunca Ilvei
• Construire Capelă mortuară, Comuna Salva
• Construire Capelă mortuară, Comuna Rebrişoara
• Construire Capelă, Comuna Silivașu de Câmpie
• Construire două capele mortuare, Comuna Maieru
• Proiect de implicare a bisericii în educația civică privind valorile județului, în
• Proiect de motivare a stabilizării familiilor, descurajării divorțialității, încurajării
demografice
• Proiect de dezvoltare a liderilor locali, a voluntariatului prin susținerea bisericii
Program privind  Proiect pentru iluminatul artistic al obiectivelor istorice, instituțiilor
asigurarea  Iluminat public, panouri fotovoltaice, Comuna Bistrița-Bârgăului
iluminatului public  Iluminat public cu energie regenerabilă, Comuna Silivașu de Câmpie
 Iluminat stradal bazat pe energie neconvențională cu panouri fotovoltaice pe o
lungime de 40 km, Comuna Livezile
 Modernizare rețea iluminat public, Comuna Ilva Mare
 Modernizarea iluminatului public, Comuna Chiuza
 Modernizarea iluminatului public, localitatea Șieu Măgheruș (MIPSM)
 Extindere rețele electrice spre Cimitir, zonele Ciurgău și dintre Strâmba și Josenii
- Bârgăului
 Extindere iluminat stradal, Comuna Livezile (2700 m)
 Extindere și modernizare sistemului de iluminat public, Comuna Căianu Mic
 Refacere iluminat public stradal, Comuna Coșbuc Electrificare grup de case,
localitatea Valea Muntelui
 Energie fotovoltaică pentru iluminatul public şi al instituţiilor, Comuna Budești
Program pentru  Identificarea și asumarea elementelor care conferă specific, valorilor locale,
regenerare locală transferal către generațiile tinere
rurală  Organizarea și implementarea politicii de regenerare a identității locale, a
mândriei locale, a liderilor locali
 Proiect de regenerare a esteticii localității prin utilizarea elementelor valoroase
de specific și identitate locală
 Dezvoltarea a minimum 5 întreprinderi sociale în zonele sărace
 Dezvoltarea a minimum 5 inserții economice (formare, atragere investiție și
asigurare facilități, angajare)
 Reabilitare centru civic, Comuna Chiuza
 Reabilitare centru civic, Comuna Ilva Mare
 Amenajare centru civic, Comuna Ciceu-Giurgești
 Amenajarea centrului civic, trotuare, rigole, Comuna Lunca Ilvei
 Amenajare şi modernizarea centrului civic în localitatea Şieuţ
 Amenajarea și dotarea unui Spațiu de joacă pentru copii, Comuna Chiuza
 Modernizare centru civic, Comuna Coșbuc
 Modernizare piață auto, Comuna Livezile
 Dotare Punct PSI, localitatea Ilva Mare
 Proiect Reabilitare Remiza PSI, localitatea Dorolea
 Construire Remiza PSI, localitatea Cusma
 Dotari ISU, Primăria Maieru
 Montare sisteme de supraveghere video, Comuna Căianu Mic
 Sistem de supraveghere și apărare a limesului în sectorul Ciceu Corabia, Comuna
Ciceu Mihăești
 Amenajarea unor puncte de supraveghere pe teritoriul Comunei Silivașu de
Câmpie
427
PROGRAME PROIECTE
Program pentru  Programe/ proiecte de regenerare a specificului valoros al arhitecturii locale/
locuirea în rural zonale, a materialelor locale utilizate după tehnici tradiționale
 Asigurarea calității locuirii, a accesului la o locuință
 Responsabilizarea riveranilor pentru aspectul zonelor cu locuințe: troruare,
împrejmuiri, mobilier, spații verzi etc.
 Regenerarea locuințelor tradiționale părăsite și includerea în circuitul turistic
 Adoptarea locuințelor vechi, restaurarea și includerea în circuitul turistic
 Bloc locuințe tineri, Comuna Bistrița-Bârgăului
 Modernizare bloc locuințe 4 apartamente, Comuna Coșbuc
 Construire locuință socială cu 3 apartamente, Comuna Livezile
Program privind  Proiecte de configurare și implementare de soluții de landscaping pentru
rețelele de spații creșterea atractivității satelor, pentru accentarea identității spațiului:
verzi aliniamente, zone verzi, jardiniere etc.
 Realizare spații verzi, Comuna Nușeni
 Alei pietonale și spații verzi, Comuna Dumitrița
 Amenajare spații verzi și locuri de joacă pentru copii, Comuna Căianu Mic
Amenajare spații verzi și parc, localitățile Livezile și Dumbrava
 Amenajare spaţii verzi şi înfiinţare parc, localitatea Şieuţ
 Modernizare parcuri şi creare de spaţii verzi, Comuna Budeşti
 Reamenajare și dotare Parc,localitatea Dumitra
 Reabilitare şi extindere parc, localitatea Lunca
 Reabilitare și modernizare parc comunal , Comuna Silivașu de Câmpie
 Amenajare parc, Comuna Ilva Mare
 Amenajare parcuri, Comuna Galaţii-Bistriţei
Domeniul 8: Administrație și bună guvernanță
PROGRAME PROIECTE
Program pentru Asigurarea planurilor de dezvoltare
managementul  Bazele de date (cadastru, date terioriale, GIS etc)
resurselor pentru  PAT Județean
dezvoltare:  PATZ-urile celor 7 zone strategice
materiale, umane,  PATZ-urile privind zonele de patrimoniu, zonele de dezvoltare , zonele critice,
de organizare, periferice etc
 Documente pentru fundamentarea politicior: Master Planul de accesibilitate,
financiare etc
Master Planul de Turism, Master Planul privind structurile strategice de
dezvoltare teritorială (GAL-uri, clustere, zonele strategice), împăduriri etc
 Instituționalizarea, implementarea și monitorizarea implementării
Managementul resurselor în procesul de dezvoltare

 Formalizarea structurii operative a strategiei județului: ex. „Bistrița-Năsăud
2020” privind asigurarea infrastructurilor și serviciilor integrate pentru o
economie competitivă – cooperare interservicii, interinstituții, intersectorială -
 Coordonarea bunei funcționări a implementării strategiilor, proiectelor
 Programul multianual de investiții integrate, mentenanță etc
Asigurarea parteneriatelor și colaborărilor relevante pentru dezvoltare sustenabilă,

inteligentă, incluzivă
 Parteneriate orizontale și vertical pentru implementarea strategiei de dezvoltare
 Parteneriate verticale pe mai multe nivele teritoriale: localitate, zone strategice,
județ, regiune, țară
 Proiecte de catalizare a dezvoltării pe zone strategice, clustere, GAL-uri
 Proiecte de generare de politici specifice și abordări integrate care pot apărea ca
necesare în procesul implementării strategiei
428
PROGRAME PROIECTE
Program de marketing și de atragere a investițiilor
 Evenimente privind obiectivele strategice de dezvoltare și potențialul
 Evenimente care urmăresc atragerea de resurse, de investitori
 Elaborarea Ghidului Investitorilor, inclusiv pe site și telefoane mobile
Rezolvarea statutului proprietăților

 Rezolvarea întăbulărilor prin diverse scheme inteligente (ex. facilități pentru
investitori care să preia și costurile întăbulărilor): GAL Ruralis, Zona Valea Șieului
 Catalizarea comasărilor de terenuri agricole și viticole
 Proiect de management al tereurilor la nivelul fiecărei unități adminsitrativ-
teritoriale
 Realizare sistem GIS la nivelul Județului Bistrița-Năsăud
 Actualizare P.U.G. şi R.L.U. pentru Comuna Leşu
 Administrare eficientă și calitate în servicii achizitionare de programe și softuri,
 Realizare cadastru general, Comuna Leşu
 Realizare cadastru general, Comuna Ilva Mare
 Realizare cadastru general, Comuna Budeşti
 Realizare cadastru general, Comuna Maieru
 Realizare cadastru, Comuna Poiana Ilvei
 Construire sediu primărie și sediu Poiliție, Comuna Poiana Ilvei
 Dotare primărie cu logistică şi programe, Comuna Budești
Program pentru  Program instruire continuă în management local (urban, rural)
managementul  Soluții în domeniul administrației pentru facilitarea asocierii în proiecte
dezvoltării locale/ integrate: zona de câmpie Sud-Vest
teritoriale  Configurarea de parteneriate relevante la nivelul celor 7 zone și a județului
 Monitorizarea centralizată a lucrărilor la nivel de județ și informarea pe un portal
web specializat a tuturor primăriilor privind evoluția lucrărilor efectuate de regii
(apă, gaz, canal, drumuri)
 Implementarea la scara județului a e-administrației și e-sănătății este o prioritate
pentru a asigura o planificare adecvată a proiectelor de investiții, master planuri
bine ancorate în realitate
 Înființarea și operaționalizarea „Consiliului de Competitivitate și Inovare al
Județului Bistrița-Năsăud”
 Configurarea asocierilor (structurilor coezive) aferente zonelor cu probleme și
obiective de dezvoltare comune (GAL-uri, sisteme urban-rural etc.)
 Fundamentarea programelor bugetare multianuale potrivit priorităților
strategice
Program privind  Asumarea poziției pe care județul o poate juca la nivel regional și de mai mare
dezvoltarea anvergură, pe baza proiectelor
capacității  Dezvoltarea capacității la nivel județean pentru a ajuta partenerii din zonele
instituționale pentru strategice de dezvoltare să își elaboreze strategii personalizate și proiecte
administrare pe mai armonizate cu ceea ce se întâmplă la nivel județean
 Proiect de catalizare a cooperării pe zonele strategice, cooperare urban-rural,
multe niveluri
periurban etc.
 Dezvoltarea cooperării la nivel regional, în rețele teritoriale
Program privind  Dezvoltarea colaborării cu instituțiile de promovare, de atragere a investițiilor
atragerea de resurse directe, dar și de intermediere a micilor producători/antreprenori locali – mai
pentru proiecte de ales din zona rurală – cu rețelele de desfacere naționale și internaționale
dezvoltare  Înființarea unui centru specializat pentru elaborarea de recomandări în
îmbunătățirea legislației în diverse domenii pentru evitarea barierelor în
inițiativele administrațiilor locale – posibil în cadrul direcției/serviciilor strategii –
proiecte europene
Program privind  Proiect de punere în valoare a personalităților și implicare mai ridicată în viața
dezvoltarea publică și ca exemplu pentru comunitățile locale
comunității  Proiect de dezvoltare a mândriei locale, aliderilor locali
429
PROGRAME PROIECTE
 Proiect de stimulare a voluntariatului
 Proiect de diseminare a cazurilor de succes locale și privind diapsora județului
 Proiect de educare privind locuirea, valorile urbane și rurale, responsabilitățile
față de comunitate
 Proiect de susținere a urmăririi liceului, școlilor tehnice, universității de către
tinerii din mediul rural
 Proiect privind stabilizarea tinerilor, a familiilor tinere
 Proiect privind implicarea cetățenilor în dezvoltarea locală și marketingul
localității
 Dezvoltarea unor facilități de asistență pentru persoane vârstnice (pensiuni
dedicate și servicii de asistență): GAL Bârgău-Călimani
 Crearea unui centru pentru persoane în vârstă din zona urbană cu servicii
specializate și activități sociale: GAL Lider
 Acordarea a minimum 50 burse pentru tineri din zonele rurale sărace pentru
urmarea liceului/școlii tehnice, urmată de asistență pentru inserție pe piața
muncii
 Acordarea a minimum 20 burse pentru tineri din zonele rurale sărace pentru
urmarea facultății și asistență pentru inserție pe piața muncii
 Asistență tehnică gratuită și instruire antreprenorială pentru persoane
defavorizate
 Activarea a minimum 5 grupuri de suport în zonele sărace și îmbătrânite pentru
comune
 Mobilizarea grupurilor de asistați social (L 416) în proiecte în interesul
comunităților și pe piața muncii
 Aplicarea unui pachet de minimum 50 măsuri concrete pentru reținerea tinerilor
și creșterea familiilor
 Asigurarea unui pachet de minimum 50 de apartamente pentru tineri în regim
de chirie avantajoasă pentru reținerea forței de muncă inteligente
 Asigurarea a minimum 20 dotări orientate pe servicii privind nevoile tinerilor din
mediul urban și cel rural
 Dezvoltarea de locuințe sociale în asociere, cu implicarea persoanelor în cauză în
activități economice în agricultura de nișă: GAL Ruralis, Zona Valea Șieului
 Proiect major de informare și sensibilizare în toate mediile din zona urbană și
rurală cu exemple de bună practică din țară și străinătate în toate domeniile de
interes pentru județ
Program privind  Proiect parteneriate externe privind domeniile competitive, pentru schimburi
catalizarea de experiență
parteneriatelor  Proiect parteneriate în rețele specializate
 Proiect parteneriate pentru operaționalizarea strategiei
 Proiect catalizare parteneriate urban-rural, rural-rural
 Proiect catalizare parteneriate privind clusterele
 Proiect privind catalizarea parteneriatelor în cele 7 zone strategice
Program privind  Pachet de măsuri pentru eliminarea infracționalității în domeniul forestier,
protejarea programe complexe de trasabilitate a lemnului, aplicarea unui cod forestier
resurselor eficace, prioritizarea accesului la material lemnos a fabricilor de mobilă din județ
în defavoarea comercializării buștenilor și cherestelei în afara județului
 Pachet de măsuri pentru protejarea izvoarelor minerale, sărate etc.
 Pachet de măsuri pentru regenerarea microclimatului
 Pachet de măsuri pentru comasarea terenurilor agricole și viticole cu potențial
competitiv
 Pachet de măsuri privind managementul patrimoniului cultural
 Pachet de măsuri privind managementul patrimoniului natural
430
Domeniul 9: Cooperare teritorială
PROGRAME PROIECTE
Program privind Complex de proiecte pe temele de dezvoltare ale celor 7 microregiuni, zone
implicarea în strategice:
proiectele de  Strategia Dunării – transport pe ape interne, cultură și turism, riscuri de
anvergură teritorială mediu;
mare din regiune, pe  Strategia Tisei – pe cele patru direcții strategice: reducerea vulnerabilităţii;
îmbunătăţirea căilor de comunicaţii fizice şi funcţionale, utilizarea
temele de
armonioasă a bunurilor naturale şi culturale; stabilirea unor obiective
dezvoltare ale celor strategice comune şi promovarea eficientă a fondurilor de investiţii;
7 microregiuni, zone  Strategia Euroregiunii Carpatice – în cele cinci domenii de acțiune:
strategice dezvoltare regională, turism și mediu, dezvoltarea comerțului,
infratsructura socială, prevenirea dezastrelor naturale;
 Grupul Visegrad 6 - rețeaua de poli teritoriali, rețeaua de transport și
comunicații, cooperarea în Zona Visegrad;
 Rețele transnaționale de GAL-uri – schimburi de experiență pe domenii de
competitivitate, probleme-cheie și rețele de turism;
 Stabilirea de parteneriate teritoriale în proiecte comune pentru atragerea
de resurse și implementarea proiectelor prioritare.
Program privind  Rețele de turism tematic
participarea în  Rețele specializate în domeniile relevante pentru zonele strategice: turism,
rețele agro-zootehnie, viticultură, irigații și lucrări funciare, industrie alimentară,
mase plastice, logistică de transport, industria lemnului, silvicultură,
calitatea mediului (împăduriri, antideșertificare, managementul
inundațiilor), industria farmaceutică și cosmentică, materiale de construcții,
produse electro-mecanice, turism diversificat, servicii medical-balneare,
meșteșuguri tradiționale și suveniruri, industria textilă și confecții, industria
pielăriei, etc..
 Participarea în board-uri relevante pentru politicile de interes pentru județ:
susținerea domeniilor de competitivitate, dezvoltare rurală, strategia
forestieră, mediu etc
Program privind  Structurarea parteneriatelor la nivelul ansamblului celor 7 zone și a
participarea în fiecăreia în parte, privind proiectele prioritare pentru acestea
parteneriate  Structurarea sistemului de clustere
teritoriale relevante  Înființarea Agenției/ Biroului de dezvoltare a Județului Bistrița Năsăud sau
atribuții integrate la nivelul direcțiilor: planificarea teritoriu (incl GIS),
strategii, investiții, proiecte cu finanțare europeană
Program pentru  Evenimente anuale orientate pe domeniile de competență: pe cele 7 zone
lobby și marketing strategice, 1 eveniment / an, ex: turism, agro-zootehnic-industrial,
silvicultură, mase plastice, prelucrarea lemnului, electro-mecanică, textile-
pielărie-confecții
 Evenimente orientate pe potențialul de dezvoltare
 Activarea diasporei – diaspora pentru Bistrita-Năsăud pentru promovare și
dezvoltare rețele
 Dezvoltarea conexiunilor internaționale: rețele de cunoaștere, de inovare și
transfer tehnologic, de turism, de produse bio, servicii medical-balneare,
managementul patrimoniului cultural și natural, în domenii competitive etc
Fișele proiectelor sunt prezentate în Anexa A1.
431
CAPITOLUL 16
OPERAȚIONALIZAREA STRATEGIEI
16.1 Planificarea viitorului comun: cadrul instituțional pentru implementarea strategiei
Dezvoltarea echilibrată, pe principii sustenabile, a județului Bistrița-Năsăud constituie

subiectul central în agenda Consiliului Județean. Strategia de dezvoltare durabilă 2020 este o
componentă importantă a acestei preocupări, reprezentând fundația pentru fundamentarea
planurilor de dezvoltare în aliniere cu interesele locale, regionale, naționale și liniile
directoare în dezvoltarea Uniunii Europene.
Strategia de dezvoltare durabilă a județului Bistrița-Năsăud 2020 promovează patru axe

strategice relevante pentru creșterea competitivității județului la nivel regional şi naţional, a
calității vieții cetățenilor acestuia, după cum urmează: specializarea diversificată a mediului
economic, dezvoltarea sustenabilă, valorificarea inteligentă a tradițiilor și valorilor autentice
și creșterea gradului de conectivitate.
Aceste axe de dezvoltare se reflectă în programe și proiecte în cadrul domeniilor strategice

asumate; programe și proiecte caracterizate, pe lângă anvergura teritorială, de un nivel
ridicat de complexitate. Lucrul acesta presupune o colaborare intersectorială, administrarea
pe mai multe nivele a eforturilor şi resurselor necesare pentru implementare, precum şi o
entitate executivă şi managerială capabilă să gestioneze implementarea strategiei prin
proiecte de o asemenea scară.
În cele ce urmează sunt propuse două categorii de demersuri:

 Angajarea actorilor relevanți pentru dezvoltarea județului Bistrița-Năsăud într-o
colaborare integrată, orientată pe termen lung;
 Instituționalizarea parteneriatului intersectorial pentru dezvoltaea durabilă a
județului Bistrița-Năsăud.
I. ELEMENTE ORIENTATIVE PRIVIND DECLARAŢIA COMUNĂ A PARTENERIATULUI INTER-

SECTORIAL PENTRU DEZVOLTAREA STRATEGICĂ DURABILĂ A JUDEȚULUI BISTRIȚA-
NĂSĂUD
Noi, Parteneriatul Intersectorial pentru dezvoltarea strategică durabilă a Județului

Bistrița-Năsăud
La întâlnirea de constituire de la Bistrița din ..........., 2013
(1) Considerăm Județul Bistrița-Năsăud ca reprezentând o valoare economică, socială şi

culturală unică şi de neînlocuit pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi pentru România.
(2) Urmărim protejarea valorilor, consolidarea şi dezvoltarea Județului Bistrița-Năsăud şi a

comunităţilor locale partenere; în acest sens susţinem principiile dezvoltării durabile, luând
în considerare toate aspectele relevante, incluzând: prosperitate economică, echilibrul social
432
şi un mediu de viață și muncă sănătos, aspectele culturale, cele privind sănătatea şi

dezvoltarea capacităţii instituţionale.
(3) Județul Bistrița-Năsăud trebuie să îşi pregătească funcţionarea ca motor al progresului

social şi al creşterii economice pe termen lung în beneficiul comunităţilor asociate şi al
regiunii; ca atare va trebui să menţină echilibrul social, asigurând diversitatea culturală şi
stabilind standarde înalte de calitate în dezvoltarea locală şi regională.
(4) Județul Bistrița-Năsăud îşi consolidează poziţia în teritoriu, pe baza dezvoltării

parteneriatului urban-rural, specializării pe domenii de diferențiere, prin afirmarea ca pol de
dezvoltare, cultură şi cunoaştere, sursă de creştere inteligentă şi inovaţie, generator de
structuri de dezvoltare economică şi competitivitate.
(5) Deşi deţine un potenţial intinsec puternic în resurse naturale, culturale și umane, Județul
Bistrița-Năsăud se confruntă în acelaşi timp cu probleme demografice, cu o serie de
dezechilibre sociale, cu elemente de excluziune socială în cazul anumitor grupuri de
populaţie, cu dificultăți în accesibilitatea locuințelor pentru segmente semnificative ale
populației – în special în cazul tinerilor, cu un patrimoniu istoric care necesită regenerare
substanţială, cu un patrimoniu natural primejduit de procesele de degradare, de exploatarea
excesivă (ex. în cazul pădurilor) sau de valorificarea insuficientă (ex. în cazul terenurilor
agricole), dar şi cu unele probleme de mediu. La acestea se adaugă și provocările legate de
reconfigurarea sau redefinirea industriilor, piețelor, sferelor de influență, modelelor
economice, politice și financiare la nivel global.
(6) Județul Bistrița-Năsăud are nevoie de strategii integrate şi de acţiuni coordonate ale
tuturor persoanelor şi instituţiilor implicate în procesul de dezvoltare socio-economică, cu
influenţă atât la nivelul parteneriatului, cât şi la nivel mai larg (regional, naţional).
Parteneriatul Intersectorial pentru dezvoltarea strategică durabilă a Județului Bistrița-

Năsăud se va focaliza în activitatea sa pe următoarele aspecte:
1. Abordarea de tip strategic în dezvoltarea Județului Bistrița-Năsăud
Dezvoltarea strategică a județului pentru perioada 2014-2020 se bazează pe considerarea

simultană şi într-un mod corect a următoarelor dimensiuni:
 Creșterea inteligentă prin rezolvarea problemelor și valorificarea specializată,
inovativă a potențialului și a oportunităților, prin dezvoltarea de noi șanse și roluri la
nivel regional și național;
 Creșterea sustenabilă prin valorificarea corectă a resurselor de dezvoltare (umane,
materiale, de organizare, piețe de desfacere, resurse financiare), prin prezervarea și
regenerarea acestora;
 Creșterea incluzivă prin implicarea adecvată și diferențiată a tuturor categoriilor de
actori în procesul dezvoltării strategice.
Actorii relevanți pentru dezvoltarea strategică a județului, provenind din sectoarele public,
privat și comunitar, se grupează în structuri teritoriale coezive și care pot cataliza
competitivitatea județului și dezvoltarea rolurilor acestuia la nivel regional și național:
 Grupuri de Acțiune Locală;
 Asociații de Dezvoltare Intercomunitară;
433
 Asociații profesionale;
 Asociații cu scop economic;
 Clustere economice.
Mai mult, actorii instituționali și structurile asociative sunt conștiente de necesitatea

alianțelor în zone strategice de dezvoltare, pentru o abordare mai eficientă a rezolvării
problemelor și a valorificării capitalului teritorial al Județului Bistrița-Năsăud.
Strategia de dezvoltare durabilă a Județului Bistrița-Năsăud se constituie ca instrument de

planificare orientat spre implementare, având următoarele roluri:
 Descrie calităţile şi neajunsurile județului, bazându-se pe o analiză a situaţiei existente;
 Definește o viziune coerentă și fundamentează obiective realiste de dezvoltare pentru
județ prin valorificarea potenţialului existent şi a oportunităţilor;
 Coordonează planuri şi politici tehnice şi sectoriale privind zonele strategice ale
județului şi se asigură de faptul că investiţiile planificate vor ajuta la promovarea unei
dezvoltări echilibrate a județului şi a regiunii pe care o influenţează;
 Coordonează şi concentrează din punctul de vedere al spaţiului folosirea fondurilor de
către actorii relevanţi din sectoarele public, privat, comunitar;
 Asigură coordonarea între entităţile locale şi corelarea cu nivelul regional, precum şi
implicarea cetăţenilor şi a altor parteneri care pot contribui substanţial la modelarea
calitativă a viitorului economic, social, cultural şi ecologic al fiecărei zone importante
pentru dezvoltarea județului şi în fiecare domeniu relevant pentru Județul Bistrița-
Năsăud.
2. Dezvoltarea armonioasă a Județului Bistrița-Năsăud ca un tot unitar
Consolidarea parteneriatului urban-rural și rural-rural, în general, și în special la nivelul celor

șapte zone de dezvoltare strategică, în vederea rezolvării problemelor comune şi atingerea
obiectivelor comune de dezvoltare, pe baza valorificării inteligente, integrate și sustenabile a
potenţialului intrinsec şi oportunităţilor, are în vedere următoarele linii directoare:
 Dezvoltare economică inteligentă prin specializare diversificată:

o Dezvoltarea competitivă a județului Bistrița-Năsăud prin diferențierea strategică
pe șapte zone de dezvoltare: Zona de dezvoltare Sud-Vest (GAL Câmpie); Zona de
dezvoltare Sud-Est (GAL Valea Șieului); Zona de dezvoltare Est (GAL Bârgău-
Calimani); Zona de dezvoltare Nord-Est (GAL Lider Bistrița-Năsăud); Zona de
dezvoltare Nord (GAL Țara Năsăudului); Zona de dezvoltare Nord-Vest (GAL
Ținutul Haiducilor); Zona de dezvoltare Centru;
o Configurarea și articularea structurilor de susținere a competitivității județului:
sistemul de clustere și GAL-uri;
o Mobilizarea resurselor locale în circuitul economic, pentru bunăstarea
comunităților locale și consolidarea profilului competitiv regional;
o Utilizarea crizelor mondiale (economică, financiară, energetică, alimentară,
demografică, climaterică) ca oportunitate de diferențiere, în sensul inovării și
dezvoltării activităților economice relevante și a resurselor specifice;
o Consolidarea cooperării cu sectorul academic și de cercetare;
o Managementul inteligent al capitalului uman;
o Marketing inteligent.
434
 Dezvoltare durabilă prin:

o Inovare și tehnologii curate pentru dezvoltare durabilă;
o Asigurarea calității mediului pentru menținerea atractivității și cadrului adecvat
activităților de turism;
o Managementul sustenabil al resurselor pe care se bazează profilul competitiv al
județului;
o Managementul sustenabil al patrimoniului cultural și natural;
o Cooperare urban-rurală pentru dezvoltare sustenabilă;
o Regenerarea mentalității deschise, antreprenoriale, proactive a comunităților
locale;
o Diversificarea parteneriatelor orizontale și verticale pentru managementul
dezvoltării județului;
o Regenerarea mândriei locale și dezvoltarea liderilor locali.
 Diferențiere prin valorificarea inteligentă a tradițiilor și valorilor autentice:
o Recunoașterea, asumarea și regenerarea valorilor locale ca instrumente de
dezvoltare;
o Regenerarea tradițiilor, obiceiurilor și activităților relevante la nivelul structurilor
teritoriale istorice ca instrumente de diferențiere;
o Configurarea pachetului de activități economice pe baza valorificării inteligente a
tradițiilor și valorilor locale;
o Marketing inteligent.
 Conectivitate sporită prin:
o Dezvoltarea sistemului intermodal de transport la nivel județean (Master Plan și
Program de Implementare aferent infrastructurilor și serviciilor de transport);
o Asigurarea conectivității interne și externe la nivelul GAL-urilor existente și
propuse, a clusterelor și zonelor economice;
o Asigurarea accesibilității ținuturilor istorice (pentru coeziune socio-economică și
turism).
3. Consolidarea cooperării la nivel local, regional şi naţional
Coordonarea între partenerii locali, precum şi cu nivelul regional şi naţional trebuie întărită.
La nivel județean este necesar parteneriatul echilibrat între entitățile sectoriale și zonale, iar
la nivel regional sunt definitorii poziţia şi rolul pe care Județul Bistrița-Măsăud şi-l
configurează pe baza acestui parteneriat. Problemele şi deciziile de politică a dezvoltării nu
mai pot fi privite în mod izolat, la nivelul fiecărei localităţi, asociații intercomunitare de
dezvoltare, GAL etc. Mai mult, județul trebuie să își afirme un rol semnificativ în dezvoltarea
Regiunii Nord-Vest prin funcționarea inteligentă a zonelor strategice şi să își asume
responsabilitatea privind coeziunea teritorială și competitivitatea. Nu în ultimul rând, trebuie
avută în vedere dimensiunea europeană a reţelei de poli de importanţă regională, a
proiectelor de anvergură europeană în care este implicat județul, sub diverse aspecte ale
dezvoltării.
Având în vedere:
1. Necesitatea de a asigura un document strategic care să fundamenteze dezvoltarea
durabilă a Județului Bistrița-Năsăud;
2. Necesitatea de a stabili un parteneriat activ şi funcţional între administraţie, mediul de
afaceri şi societatea civilă pentru rafinarea și implementarea strategiei de dezvoltare
durabilă a județului ca fiind esențială pentru dezvoltarea regională și națională;
435
3. Importanţa dezvoltării climatului economic, social şi natural pentru îmbunătăţirea

calităţii vieţii comunităţilor Județului Bistrița-Năsăud,
Declarăm:
I. Cetăţenii Județului Bistrița-Năsăud se află în centrul preocupărilor noastre pentru o

dezvoltare economică durabilă. Cu toţii suntem îndreptăţiţi şi cu toţii dorim să trăim într-un
județ puternic, prosper al Regiunii Nord-Vest, care să ne ofere perspective reale şi un viitor
pe măsură.
II. Dezvoltarea Județului Bistrița-Năsăud va fi asigurată astfel încât etica si transparența să fie
principiile de bază, iar strategia de dezvoltare să corespundă cu necesităţile generaţiilor
prezente şi viitoare, cuprinzând factori economici, culturali, sociali şi de mediu.
III. Vom face eforturi pentru a facilita şi încuraja participarea cetăţenilor la acest proces.
Suntem conştienţi că problemele specifice procesului de elaborare şi implementare a
strategiei de dezvoltare se vor aborda cel mai bine cu participarea tuturor actorilor publici,
privați și cetăţenilor interesaţi din comunitatea Județului Bistrița-Năsăud.
IV. Vom impulsiona cooperarea între principalii actori implicaţi pentru identificarea
oportunităţilor, alternativelor şi transformărilor prin care trece Județul Bistrița-Năsăud.
V. Vom acţiona pentru promovarea creşterii economice şi dezvoltării durabile pe teritoriul

Județului Bistrița-Năsăud. Pentru măsurile care depăşesc teritoriul Județului Bistrița-Năsăud,
hotărârile vor fi adoptate în acord cu factorii regionali implicaţi pentru realizarea unei
strategii integrate.
VI. Vom valorifica eficient potenţialul patrimoniului istoric, cultural, natural şi turistic al
judeţului şi regiunii, cu respectarea strictă a normelor mediului înconjurător. Suntem
convinşi că în acest sens Județul Bistrița-Năsăud are un potenţial ridicat, reprezentând un
factor important de dezvoltare în viitorul Regiunii Nord-Vest.
VII. Autoritățile publice locale, reprezentanţii din sectorul privat şi societatea civilă, vom
coopera în spiritul unui parteneriat sincer şi vom stimula activităţile noastre ca, împreună, să
găsim cele mai bune soluţii pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea dezvoltării
judeţului şi regiunii.
VIII. Fondăm Parteneriatul Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a Județului Bistrița-

Năsăud, organizaţie obştească fără personalitate juridică, care va rămâne un organism
consultativ deschis, care va funcționa prin întruniri periodice.
II. PROPUNERE PRIVIND REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE A PARTENERIATULUI INTER-

SECTORIAL PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ A JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD
CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. Parteneriatul Intersectorial pentrudDezvoltarea durabilă a Județului Bistrița-Năsăud

este un organism cu caracter obştesc, constituit la nivelul Județului Bistrița-Năsăud, care va
436
asigura cooperarea orizontală şi coordonarea demersurilor sectoriale potrivit unei strategii

comune de dezvoltare a județului, cu implicarea şi responsabilizarea tuturor actorilor
relevanţi: sectorul public, societatea civilă, mediul de afaceri. Procesul va fi coordonat şi
facilitat de administrația județului, potrivit responsabilităţilor ce îi revin prin lege.
Art. 2. Constituirea Parteneriatului Intersectorial are ca scop realizarea unei bune informări
publice, a circulaţiei datelor şi a unei consultări pertinente într-un cadru organizat, în
legătură cu nevoile şi priorităţile specifice identificate de către cetăţeni, autorităţile publice
locale, sectorul privat şi/sau consultanţi, ca fiind de interes pentru dezvoltarea sustenabilă a
Județului Bistrița-Năsăud în domeniile dezvoltării socio-economice, locuirii, serviciilor
publice, managementului terenurilor, patrimoniului natural și cultural, calităţii mediului şi
cooperării teritoriale. Principalele aspecte care vor fi luate în considerare la nivelul Județului
Bistrița-Năsăud sunt:
 Asigurarea bazelor de date actualizate;
 Comunicarea şi schimbul de date între partenerii sectoriali în scopuri comune;
 Coordonarea procesului de actualizare a strategiei și a politicilor privind Județul Bistrița-
Năsăud, potrivit necesităților;
 Asigurarea transparenţei în planificare, implementare şi monitorizare;
 Implementaea strategiei de dezvoltare durabilă a Județului Bistrița-Năsăud;
 Catalizarea configurării structurilor de dezvoltare privind cele șapte zone strategice de
dezvoltare și clusterele economice;
 Administrarea cooperării între acestea și structurile existente (din categoriile ADI, GAL);
 Luarea deciziilor pe baze tehnice transparente şi în mod integrat, intersectorial;
 Coordonarea intersectorială a măsurilor şi intervenţiilor, pe baze strategice comun
agreate, în vederea asigurării sinergiei şi maximizării impactului pe etape de
implementare;
 Prioritizarea măsurilor şi intervenţiilor conform cu prevederile strategiei;
 Monitorizarea, evaluarea, actualizarea strategiei şi politicilor de dezvoltare;
 Viabilizarea instrumentelor care asigură implicarea cetăţenilor din comunităţile
Județului Bistrița-Năsăud în toate etapele acestui proces.
Art. 3. Principalele activităţi ale Parteneriatului Intersectorial vor include:
a. Asigurarea informării şi participării active a actorilor relevanţi în procesul de actualizare,

implementare şi monitorizare a strategiei şi politicilor de dezvoltare privind Județul Bistrița-
Năsăud:
 Coordonarea sistemului de informare a cetăţenilor;
 Încurajarea participării active a principalilor actori în dezvoltarea, implementarea,
monitorizarea şi evaluarea strategiei şi politicilor publice, a rezultatelor şi impactului
acestora;
 Utilizarea platformei informatice din cadrul portalului în vederea stimulării participării
actorilor relevanţi la elaborarea strategiei şi politicilor de dezvoltare privind Județul
Bistrița-Năsăud;
b. Asigurarea circulaţiei datelor actualizate în vederea fundamentării corecte a strategiei şi

politicilor de dezvoltare privind Județul Bistrița-Năsăud:
 Asigurarea datelor necesare actualizate;
437
 Asigurarea unui sistem informatic integrat de actualizare şi de circulaţie a datelor

necesare la nivelul întregului județ;
 Asigurarea funcţionării platformei informatice pentru actualizarea strategiei;
c. Coordonarea procesului de actualizare, implementare şi monitorizare a implementării

strategiei şi politicilor de dezvoltare privind Județul Bistrița-Năsăud:
 Asigurarea participării entităţilor instituţionale implicate la nivel de decizie, în cadrul
Parteneriatului Intersectorial;
 Asigurarea participării entităţilor instituţionale implicate la nivel de execuţie, în cadrul
Parteneriatului Intersectorial;
 Organizarea procesului de luare a deciziei privind implementarea strategiei şi politicilor
pe baze tehnice, transparente, utilizând instrumente agreate în comun;
 Coordonarea orizontală la nivelul instituţiilor implicate a implementării deciziilor
strategice luate în cadrul Parteneriatului Intersectorial;
 Monitorizarea implementării strategiei şi politicilor de dezvoltare şi evaluarea
impactului acestora;
 Sistemul de raportare către comunitățile Județului Bistrița-Năsăud;
 Actualizarea strategiei de dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud.
d. Promovarea strategiei şi a politicilor de dezvoltare privind Județul Bistrița-Năsăud:

 La nivelul societăţii civile şi a actorilor instituţionali relevanţi în vederea consolidării şi
eficientizării cooperării pentru dezvoltarea Județului Bistrița-Năsăud, pentru
regenerarea mândriei locale, zonale;
 La nivelele regional şi naţional, în vederea dezvoltării poziţiei şi rolului în teritoriu, atât în
beneficiul prosperităţii Județului Bistrița-Năsăud cât şi pentru consolidarea economiei
regionale şi naţionale;
 Promovarea în cercurile politice, economice şi sociale a necesităţii şi avantajelor
participării în procesul de elaborare şi implementare a politicilor publice şi strategiei;
 Promovarea obiectivelor, programelor şi proiectelor-cheie către finanţatori.
STRUCTURA PARTENERIATULUI INSTITUȚIONAL
Parteneriatul Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a Județului Bistrița-Năsăud are în

exclusivitate un rol consultativ pentru Consiliul director şi membrii asociaţiei.
Art. 4. Activitatea în cadrul Parteneriatului Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a

Județului Bistrița-Năsăud are caracter de voluntariat, membrii acestuia nebeneficiind de nici
un fel de retribuţie sau facilităţi.
Art. 5. Membrii Parteneriatului Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a Județului

Bistrița-Năsăud vor participa la dezbateri pe teme stabilite şi vor putea propune măsuri şi
recomandări de rezolvare, punându-şi la dispoziţie, în beneficiul comunităţilor Județului
Bistrița-Năsăud, experienţa şi cunoştinţele.
CAPITOLUL II – MOD DE ORGANIZARE
Art. 6. Parteneriatul Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a Județului Bistrița-Năsăud se

formează în vederea asigurării unui sistem integrat şi transparent de decizie privind planurile
438
de dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud şi implementarea acestora. Structura acestui

sistem este figurată în schema de mai jos:
Figura 16.1. Structura de organizare a Parteneriatului Intersectorial
Art. 7. Parteneriatul Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a Județului Bistrița-Năsăud

este format din reprezentanţi ai entităţilor societăţii civile, mediului de afaceri, agenţiilor şi
administraţiilor locale la nivelul Județului Bistrița-Năsăud, relevante pentru dezvoltarea
acestuia sub aspectele strategice asumate:
a. Consiliul Director al Parteneriatului, format din entităţile relevante pentru dezvoltarea

durabilă a Județului Bistrița-Năsăud, din sectoarele public, privat, societate civilă, la nivel
de factori de decizie;
b. Grupurile de Lucru, alcătuite din reprezentanţi ai entităţilor partenere, la nivel tehnic,
precum şi reprezentanţi ai Consiliilor Locale; Grupurile de Lucru vor fi structurate
potrivit obiectivelor şi/sau politicilor de dezvoltare privind Județul Bistrița-Năsăud;
c. Unitatea de Administrare a Strategiei alcătuită dintr-un grup de specialişti la nivel
executiv, nominalizaţi de către conducerea Județului Bistrița-Năsăud, în cadrul structurii
existente.
Art. 8. Componenţa nominală a Parteneriatului Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a

Județului Bistrița-Năsăud se stabileşte prin răspunsul la invitaţia adresată de către
Preşedintele Consiliului Județean reprezentanţilor marcanţi ai societăţii civile, ai mediului de
afaceri, instituţiilor locale și regionale şi administraţiei publice locale şi centrale care ar putea
fi implicaţi în elaborarea strategiei de dezvoltare a județului. Se recomandă în special
participarea experţilor din toate aceste sectoare.
Componenţa nominală stabilită iniţial poate suferi ulterior modificări în funcţie de gradul de
participare şi respectiv de hotărârea unilaterală de a nu mai face parte din organism.
439
Art. 9. Consiliul Director al Parteneriatului este format din entităţile relevante pentru
dezvoltarea durabilă a Județului Bistrița-Năsăud din sectoarele public, privat, societate civilă,
la nivel de factori de decizie ai entităţilor care au în responsabilitate aspectele principale ale
dezvoltării Județului Bistrița-Năsăud: administraţie publică, dezvoltare regională,
accesibilitatea fizică şi transport, utilităţi şi servicii publice, învăţământ, sector academic,
sector cercetare, inovare, dezvoltare, cultură şi culte, sport şi tineret, dezvoltare economică,
mediul înconjurător, mijloace de comunicare în masă, organizații catalizator etc.
Membrii componenţi ai Consiliului Director deţin poziţii egale în cadrul consiliului.
Consiliul Director lucrează în întâlniri trimestriale. Întâlnirile Consiliului Director sunt

conduse de către o persoană desemnată de Preşedintele Consiliului Județean Bistrița-
Năsăud.
Principalele responsabilităţi ale Consiliului Director sunt:
a. Dezbate temele strategice privind dezvoltarea Județului Bistrița-Năsăud;

b. Asigură implicarea actorilor relevanţi şi a societăţii civile în proces;
c. Analizează rapoartele tehnice (privind stadiul planificării strategiei, scenariile,
prioritizarea proiectelor, monitorizarea implementării, actualizarea planului de
implementare etc.) în procesul de elaborare, implementare, monitorizare şi actualizare
a strategiei;
d. Lucrează cu Grupurile de lucru şi Unitatea de Administrare a Strategiei;
e. Promovează transparent, pe orizontală şi verticală, strategia şi proiectele prioritare
partenerilor, autorităţilor, investitorilor şi finanţatorilor;
f. Decide asupra strategiei, politicilor, priorităţilor comune privind rezolvarea problemelor
şi urmărirea obiectivelor de dezvoltare ale Județului Bistrița-Năsăud.
Art. 10. Grupurile de Lucru sunt alcătuite din reprezentanţi ai entităţilor relevante pentru
dezvoltarea Județului Bistrița-Năsăud, la nivel tehnic: administraţie publică, dezvoltare
regională, accesibilitatea fizică şi transport, utilităţi şi servicii publice, învăţământ, sector
academic, sector cercetare, inovare, dezvoltare, cultură şi culte, sport şi tineret, dezvoltare
economică, mediul înconjurător, mijloace de comunicare în masă, precum şi reprezentanţi ai
Consiliilor Locale.
Grupurile de Lucru au un preşedinte în persoana Directorului Unităţii de Administrare a

Strategiei. Membrii au poziţii egale în cadrul Grupurilor de Lucru.
Grupurile de Lucru vor fi structurate potrivit domeniilor, obiectivelor şi/sau politicilor publice
menite să implementeze strategia de dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud. Fiecare grup are
un facilitator şi un raportor desemnaţi din rândul membrilor componenţi.
Grupurile de Lucru funcţionează în întâlniri trimestriale şi/sau programate potrivit nevoilor

identificate, atât în plen cât şi pe grupe. Întâlnirile plenului sunt conduse de către preşedinte.
Întâlnirile grupelor sunt conduse de către facilitatorii de grupe.
La întâlnirile Grupurilor de Lucru, în funcţie de temă, vor participa persoanele desemnate de

Preşedintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, persoane care asigură coordonarea
440
sectorului de activitate de care ţine tema supusă dezbaterii. La întâlniri pot participa
reprezentanţi ai instituţiilor, experţi solicitaţi în vederea clarificării unor aspecte de
specialitate etc. De asemenea, pot participa cetăţeni.
Principalele responsabilităţi ale Grupurilor de lucru sunt:

a. Asigură mobilizarea datelor pentru structurarea bazei de date actualizate privind
strategia de dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud, la Unitatea de Administrare a
Strategiei;
b. Asigură participarea activă a actorilor relevanţi în procesul de elaborare, implementare
şi monitorizare a strategiei şi politicilor de dezvoltare ale Județului Bistrița-Năsăud;
c. Contribuie ca entitate consultativă intersectorială de specialitate în procesul de
elaborare/ programare/ actualizare, implementare, monitorizare și pilotare a
implementării strategiei şi politicilor de dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud;
d. Prin reprezentanţi desemnaţi cu expertiză relevantă în domeniu, contribuie în procesele
de selectare şi prioritizare a proiectelor în cadrul planului de implementare a strategiei;
e. Contribuie în procesul de consultare şi implicare a societăţii civile;
f. Conlucrează cu Unitatea de Administrare a Strategiei;
g. Grupurile de Lucru raportează plenului Grupurilor de Lucru;
h. Grupurile de Lucru prezintă concluziile întâlnirilor, prin Preşedintele grupului, Consiliului
Director al Parteneriatului;
i. Contribuie la promovarea strategiei şi politicilor de dezvoltare privind Județul Bistrița-
Năsăud.
Art. 11. Unitatea de Administrare a Strategiei activează în cadrul Consiliului Județean

Bistrița-Năsăud şi este alcătuită dintr-un grup de specialişti la nivelul tehnic nominalizaţi de
către Preşedintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
Principalele aspecte pe care le asigură/ administrează Unitatea de Administrare a Strategiei:

 Administrarea implementării strategiei, pe baza obiectivelor, politicilor, programelor
și Planului de Acțiune;
 Planificarea spațială a dezvoltării județului;
 Planificarea dezvoltării strategice a județului;
 Planificarea/ prioritizarea/ coordonarea în elaborarea proiectelor pentru
implementarea strategiei;
 Constituirea, actualizarea și funcționarea bazei de date teritoriale, a sistemelor de
monitorizare, evaluare și control a implementării strategiei;
 Cooperarea cu structurile asociative (ADI, GAL, clustere) și zonele strategice de
dezvoltare;
 Promovarea potențialului județului;
 Elaborarea Rapoartelor anuale privind Starea Județului Bistrița-Năsăud.
Unitatea de Administrare a Strategiei are rol de unitate de management în cadrul

Parteneriatului Intersectorial, are întâlniri lunare de management al strategiei şi participă la
întâlnirile structurilor de lucru ale Parteneriatului. Preşedinții Grupurilor de Lucru fac parte
din cadrul Unităţii de Administrare a Strategiei.
441
Principalele responsabilităţi ale Unităţii de Administrare a Strategiei în legătură cu

funcționarea Parteneriatului sunt:
a. Organizarea activităţilor Parteneriatului Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a

Județului Bistrița-Năsăud în procesul de elaborare şi implementare a strategiei de
dezvoltare;
b. Reflectarea obiectivă a procesului şi a contribuţiilor specifice din partea principalilor
actori;
c. Managementul activităţilor privind platforma informatică aferentă strategiei;
d. Planificarea activităţilor specifice, reuniuni şi evenimente;
e. Conducerea şedinţelor Grupurilor de Lucru prin preşedinții desemnați;
f. Asigurarea suportului logistic necesar pentru grupurile de lucru;
g. Asigurarea unei comunicări eficiente;
h. Asigurarea respectării planurilor de acţiune;
i. Desfăşurarea activităţilor de secretariat legate de principalele domenii de
responsabilitate, organizarea materialelor, informaţiilor, activităţilor;
j. Informarea Consiliului Director al Parteneriatului şi Grupurilor de Lucru.
Art. 12. Formalizarea funcţionării Parteneriatului Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a

Județului Bistrița-Năsăud se va face prin semnarea unei Declaraţii Comune şi adoptarea
prezentei propuneri de Regulament. Parteneriatul va putea înfiinţa comitete pe domenii de
dezvoltare care vor dezbate problemele specifice şi vor avea regulamente proprii, în cazul in
care acest lucru devine necesar.
CAPITOLUL III – REGULI DE FUNCŢIONARE
Art. 13. Funcţionarea Parteneriatului Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a Județului

Bistrița-Năsăud are loc pe baza exercitării responsabilităţilor descrise în capitolul anterior, în
întâlniri de lucru, activităţi administrative şi de secretariat.
Art. 14. Subiectele de dezbatere ale Parteneriatului sunt aspectele relevante privind
elaborarea/ actualizarea, implementarea şi monitorizarea-pilotarea Strategiei de dezvoltare
durabilă a Județului Bistrița-Năsăud:
a. Domeniile relevante ale acesteia, cum sunt: protecţia mediului, amenajarea teritoriului,
societate civilă etc. sau teme vizând domeniile: edilitar, gospodăresc, asistenţă socială,
sănătate, piaţa forţei de muncă, educaţie, egalitatea de şanse, ordine şi linişte publică,
urbanism, sport, turism, cultură, buget-finanţe, funcţionarea serviciilor publice, serviciile
publice furnizate pe teritoriul Județului Bistrița-Năsăud - alimentarea cu apă,
canalizarea, alimentarea cu energie termică, transportul în comun, salubritatea etc.
b. Viziunea, obiectivele, politicile, programele şi proiectele;
c. Lista negociată a proiectelor prioritare;
d. Modalităţile de implementare, alocarea resurselor, asigurarea impactului integrat şi
maximizat al implementării;
e. Sistemele de monitorizare, evaluare şi control al implementării;
f. Asigurarea transparenţei decizionale.
În legătură cu toate aceste aspecte, procesul de planificare strategică şi fundamentare

tehnică este localizat la nivelul Grupurilor de Lucru; documentele rezultate sunt prezentate
442
spre dezbatere şi decizie Consiliului Director al Parteneriatului. Unitatea de Administrare a

Strategiei funcţionează ca manager al procesului.
Art. 15. Pot participa la întâlnirile Grupurilor de Lucru, în funcţie de subiectul supus
dezbaterii: cetăţeni şi reprezentanţi ai instituţiilor cu abilitare în domeniu, orice alţi
specialişti în domeniul supus dezbaterilor, persoane desemnate de Preşedintele Consiliului
Județean Bistrița-Năsăud şi membrii asociaţiei, de facilitatorii grupului care asigură
coordonarea sectorului de activitate de care ţine tema supusă dezbaterii.
Art. 16. Activitatea curentă a Parteneriatului Intersectorial se va materializa în: declaraţii,

constatări, analize, propuneri, sugestii etc., sinteze disponibile tuturor celor interesaţi
(elaborate de Unitatea de Administrare a Strategiei). După fiecare întâlnire a Consiliului
Director al Parteneriatului şi a Unităţii de Administrare a Strategiei, aceasta va asigura
elaborarea unei sinteze/a unei minute disponibile tuturor celor interesaţi.
Art. 17. Rezultatele activităţii Parteneriatului Intersectorial pentru dezvoltarea durabilă a

Județului Bistrița-Năsăud vor fi prezentate periodic, spre informarea cetăţenilor, prin
intermediul mijloacelor de comunicare în masă locale/zonale/regionale.
Art. 18. În probleme specifice, Parteneriatul poate consulta alte entităţi instituţionale,
specialişti, potrivit nevoilor specifice identificate.
Art. 19. Consiliul Județean Bistrița-Năsăud va asigura spaţiul necesar desfăşurării întâlnirilor
Parteneriatului Intersectorial şi va fi punctul de colectare şi procesare a tuturor propunerilor
venite din partea membrilor grupului.
16.2. Monitorizare, evaluare și pilotare
Monitorizarea, evaluarea și pilotarea sunt procese corelate şi interdependente. În contextul

ciclului politicilor publice, monitorizarea şi evaluarea depind de etapele de identificare,
formulare a problemei şi de cea a alegerii celei mai bune alternative. Pilotarea are rolul
aplicării celei mai bune tractici de implementare a proiectelor din cadrul strategiei.
Monitorizarea este procesul de colectare periodică şi analiză a informaţiei cu scopul de a

fundamenta procesul de luare a deciziei de către cei abilitaţi, asigurând transparenţa în
luarea deciziei şi furnizând o bază pentru viitoarele acţiuni de evaluare.
Monitorizarea evoluţiei implementării strategiei şi a planurilor de acţiuni este în principiu o

practică formală puţin cunoscută şi asumată în mediul instituţional public. Pe de altă parte
această sarcină presupune resurse considerabile alocate (sisteme de colectare, prelucrare şi
raportare) şi o pregătire specifică (definirea indicatorilor cantitativi și calitativi, corelat cu
potenţialele surse de colectare/ producere a acestora).
Monitorizarea furnizează informaţia necesară evaluării. Pentru a putea monitoriza

implementarea strategiei şi pentru a aprecia performanţele ei în raport cu obiectivele
stabilite, este necesară stabilirea unui set de indicatori. Pentru acurateţe este necesară o
colectare periodică, sistematică şi atentă a datelor din teren. Modalitatea de colectare şi
corectitudinea datelor sunt importante în condiţiile în care monitorizarea activează ca un
443
sistem de avertizare timpurie şi adesea punctează probleme sau arii care au nevoie de
evaluare.
Construirea unui sistem de monitorizare al strategiei de dezvoltare este necesară, pentru a

urmări în mod continuu implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul
apariţiei unor eventuale probleme.
Monitorizarea şi evaluarea implementării strategiei se va efectua folosind un sistem unic,

bazat pe indicatori calitativi şi cantitativi.
Mecanismul de monitorizare include monitorizarea de birou, monitorizarea pe teren,

precum și întocmirea rapoartelor de monitorizare:
 Monitorizarea de birou – constă în acumularea și examinarea diferitor informaţii în cadrul
şedințelor grupului de monitorizare, audieri ale celor implicaţi în implementarea
strategiei, a diferitor experţi în domeniu
 Monitorizarea pe teren – constă în acumularea şi verificarea informaţiilor prin deplasarea
la instituțiile responsabile de implementarea strategiei
 Rapoartele de monitorizare – prezintă produsul activității grupului de monitorizare şi va fi
de două tipuri: raportul de monitorizare trimestrial şi anual, întocmite în baza
informațiilor acumulate din diferite surse, sondaje, cercetări și rapoarte de progres,
elaborate de experți naționali, cât și internaționali.
În procesul de monitorizare vor fi implicați partenerii reprezentați în cadrul Grupului de

Lucru prin serviciile şi birourile de specialitate relevante furnizoare de date.
Sursele de colectare a informațiilor se găsesc la nivelul următoarelor categorii de

documente:
 Rapoarte trimestriale, prezentate de către instituțiile responsabile;
 Rapoarte trimestriale/anuale ale direcțiilor implicate în implementarea strategiei;
 Discuții în cadrul şedințelor grupului de monitorizare;
 Pagini web oficiale ale instituţiilor supuse monitorizării;
 Rapoarte de monitorizare elaborate de reprezentanţi ai societăţii civile;
 Surse mass-media;
 Sondaje, cercetări şi rapoarte de progres, elaborate atât de către experți naționali, cât şi
internaţionali;
 Platforma web de monitorizare centralizată a proiectelor.
Evaluarea Strategiei de dezvoltare durabilă a Județului Bistrița-Năsăud 2020 răspunde la

întrebările: care este efectul, impactul activităţilor realizate şi în ce măsură rezultatul
răspunde aşteptărilor.
Evaluarea intermediară este activitatea de cuantificare a impactului pe care proiectele

aflate în implementare îl generează pe parcurs, măsura în care planul evoluează conform
planificărilor etc.
Obiectivele evaluării intermediare sunt:

 Oferirea suportului în luarea deciziilor cu privire la activităţile realizate de implementare a
strategiei;
444
 Obținerea informaţiilor din toate sursele existente despre ce merge bine, ce nu merge şi
de ce;
 Îmbunătăţirea calităţii activităţilor realizate;
 Identificarea practicilor de succes, care ar putea fi extinse;
 Elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea strategiei.
Evaluarea finală este activitatea de estimare a impactului generat de implementarea

strategiei, prin măsuri și proiecte specifice (potrivit planurilor de acțiune), la finalul perioadei
pentru care a fost elaborată strategia.
Obiectivele evaluării finale sunt:

 Concluziile privind rezultatele și impactul implementării strategiei;
 Concluziile privind raportul dintre resursele investite și rezultatele și impactul obținute;
 Asigurarea bazei pentru adaptarea/ corectarea/ schimbarea unor aspecte ale strategiei
viitoare dacă este cazul, reactualizarea acesteia potrivit noilor perspective;
 Asumarea și integrarea succeselor și a lecțiilor în strategia reactualizată;
 Identificarea practicilor de succes, care ar putea fi extinse;
 Elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea strategiei viitoare.
Bazele de date și managementul inteligent al dezvoltării

Județul trebuie să își calibreze dezvoltarea potrivit tendințelor globale și regionale, dinamicii
diverselor fenomene demografice, economice, politice, de mediu etc., țintind spre o
dezvoltare sustenabilă care implică angajarea tuturor partenerilor, prin articularea și
eficientizarea utilizării resurselor. Pentru a acționa în acest mod sunt necesare următoarele
categorii de ingrediente:
 Sisteme de baze de date interconectate și actualizate periodic;
 O cooperare foarte bună între partenerii și utilizatorii acestor sisteme;
 O înțelegere bună a fundamentării tehnice a strategiei și a actului decizional în
dezvoltarea teritoriului, în toate aspectele sale;
 Un sistem, un set de proceduri de asistare a actului de decizie prin furnizarea
fundamentării tehnice necesare.
Experiența demonstrează că evaluarea strategiilor și politicilor de dezvoltare regională nu se

poate realiza printr-un singur organism complex de monitorizare. Dinamica implementării
proiectelor finanțate cu fonduri europene a condus și la sisteme de monitorizare flexibile,
cum sunt Observatoarele Spațiale Europene (ESPON). La nivel local sunt necesare bazele de
date actualizate care să poată genera situații sub formă de indicatori, de hărți etc., rapoarte
de evaluare a tendințelor și problemelor în dezvoltare, impactului unor măsuri și politici, atât
pentru sprijinirea diverșilor factori implicați cât și pentru asigurarea transparenței actului
decizional.
Managementul inteligent al strategiei de dezvoltare durabilă a Județului Bistrița-Năsăud

2020 va include cooperarea cu structurile de management aferente implementării diverselor
strategii și planuri existente și care constituie parte a strategiei județului, cum este Planul
Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Bistrița, strategiile GAL-urilor, comunelor etc.
În același timp, aferent celor șapte zone strategice, vor trebui formulate planurile de acțiune,
care vor ține cont și de strategiile localităților componente pe lângă strategia județului;
implementarea acestora va conduce la asigurarea coeziunii și la construirea fundamentelor
competitivității Județului Bistrița-Năsăud.
445
Managementul implementării Strategiei de dezvoltare durabilă a Județului Bistrița-Năsăud

2020 va fi compus din următoarele structuri:
a. Consiliul Județean al Județului Bistrița-Năsăud;

b. Grupurile de Lucru;
c. Structura operațională (potrivit opțiunilor partenerilor: proceduri de cooperare între
structurile existente, configurarea unei structuri de tipul Agenție de Dezvoltare a
Județului Bistrița-Năsăud, grup de implementare sub coordonarea Consiliului Județean
etc – a se vedea secțiunea „Managementul implementării”;
d. Unităţile de Implementare aferente Proiectelor prioritare;
e. Structurile consultative.
Structura operațională se va îngriji de fiecare dintre aspectele relevante pentru

administrarea strategiei:
 Asigurarea coordonării dezvoltării celor șapte zone strategice;
 Asigurarea coordonării orizontale intersectoriale şi interdepartamentale;
 Asigurarea capacităţii tehnice privind managementul proiectelor cu finaţare europeană;
 Dezvoltarea structuriilor de cooeprare la nivelul teritoriului județului, în context regional,
transfrontalier, privitor la proiectele de anvergură europeană etc.;
 Planul multianual de investiţii;
 Procesul de achiziţii publice;
 Asigurarea sau facilitarea atragerii finanţării;
 Asigurarea informării şi consultării publice;
 Asigurarea monitorizării şi evaluării impactului şi progreselor în implementare;
 Asigurarea dezvoltării serviciilor publice.
Mecanismul abordării integrate

Județul Bistrița-Năsăud se va baza pe strategia de dezvoltare în vederea conectării
abordărilor locale și a dezvoltării integrate a microregiunilor corespunzătoare celor șapte
zone strategice, GAL-urilor, clusterelor etc., precum și pentru conectarea la nivelul regional,
național, transfrontalier, european al demersurilor strategice și proiectelor aferente.
 La nivelul documentelor care fundamentează: dezvoltarea strategică, dezvoltarea spaţială

şi programul de investiţii publice aferente;
 La nivelul domeniilor/sectoarelor care conduc la dezvoltare urbană: accesibilitatea fizică,
deservirea cu utilităţi şi servicii, locuirea, dezvoltarea economică, regenerarea identitară,
calitatea mediului şi vieţii urban-rurale etc.;
 La nivelul entităţilor instituţionale care cooperează în vederea atingerii obiectivelor
dezvoltării județului;
 La nivelul sectoarelor implicate în dezvoltarea județului: sectorul public, sectorul privat şi
comunitățile urban-rurale ale județului;
 Din perspectiva structurilor de dezvoltare strategică (cele șapte zone strategice
identificate), rurală (GAL-urile), economică (clusterele);
 Din perspectiva necesităţii asigurării colaborării pe verticală şi orizontală;
 Din perspectiva dezvoltării interne a județului simultan cu dezvoltarea rolului regional al
acestuia.
446
Impactul strategiei va fi evaluat în ceea ce priveşte eficacitatea sa de a adresa problemele

Județului Bistrița-Năsăud şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunităţilor locale în
procesele de dezvoltare. Pentru asigurarea impactului durabil al strategiei, abordarea
integrată va fi consolidată printr-un proces de consultare continuă cu comunitățile locale
asupra priorităţilor viitoare, precum şi cu beneficiarii proiectelor, implicaţi în evaluarea
succesului proiectelor.
Exercițiul anual de monitorizare și evaluare a strategiei în care vor fi implicate, prin grupurile
de lucru, entitățile relevante ale județului constituie un proces de formare crucial pentru
abilitatea de a gestiona în parteneriat dezvoltarea sustenabilă a județului.
Planul de acțiune
Planul de acţiune reprezintă procesul ce pune permanent în acord înţelegerea contextului
(probleme, instituţii, resurse), acceptarea iniţiativelor şi transformarea acestor iniţiative în
proiecte. Planul de acţiune face operaţionabilă strategia județului, atingând nivelul
proiectelor sectoriale clar definite pe tip de investiţie, mărime în unităţi fizice, amplasament,
timp de realizare, pentru a se asigură consistenţa legăturii proiectului cu obiectivele
strategice formulate.
Planul de acțiune se bazează pe colaborarea actorilor relevanți în cadrul unui proces de

negociere privind ordonarea demersurilor într-o structură logică de implementare.
Implementarea Planului de Acțiune este în legătură directă cu o structură de implementare a
strategiei. Planul de acțiune organizează proiectele identificate potrivit unei suite de criterii
considerate în mod simultan, precum:
 Succesiunea logică a operațiunilor/ proiectelor care contribuie la rezolvarea unei
probleme care frânează dezvoltarea și/sau la atingerea unor ținte de dezvoltare;
 Nivelul de necesitate al proiectului în cadrul unei situații pe care o rezolvă;
 Parteneriatele funcționale în sprijinul implementării proiectului;
 Gradul de susținere a proiectului prin proiecte conexe;
 Resursele disponibile;
 Impactul proiectului asupra calității vieții comunităților, dezvoltării economice,
nivelului de competitivitate, calității mediului, consolidării rolului regional al
județului;
 Validarea de către comunități, legalitatea etc.
Planul de acțiune cuprinde atât proiecte nestructurale cât și proiecte structurale:

 Proiectele nestructurale (sau proiectele soft) sunt activități/măsuri/proiecte care nu
au ca rezultat direct un obiect de investiții. Această categorie de proiecte urmăresc
pregătirea instituțiilor, a actorilor implicați în implementarea strategiei, a
instrumentarului de management, catalizarea parteneriatelor și alianțelor,
fundamentarea structurilor economice, schimbarea mentalității, pregătirea
proiectelor de investiții;
 Proiectele structurale (sau proiectele hard) vizează diverse obiecte de investiții –
infrastructură de transport, lucrări de artă, rețele și dotări de utilități, clădiri noi,
restaurări, reconversii funcționale, extinderi de clădiri, lucrări funciare etc. – care
conduc la schimbări ale mediului fizic.
447
Planul de acțiune este organizat în raport cu obiectivele stabilite, în cadrul domeniilor de

analiză după cum urmează:
 Proiecte abordabile și realizabile pe termen scurt (2014-2015), necesare
fundamentării proceselor de medie și lungă durată și proiectelor de anvergură. Aceste
proiecte sunt menite să asigure condițiile îmbunătățirii funcționării instituțiilor,
dezvoltării și consolidării parteneriatelor și structurilor de dezvoltare, oferă
instrumente pentru fundamentarea deciziei, asigură documentațiile de
fundamentare pentru implementarea de proiecte viitoare, coagulează comunitățile
locale în demersuri comune etc. În majoritatea cazurilor sunt proiecte nestructurale,
dar pot fi proiecte de construcții de mică anvergură, reparații, renovări, reconversii
de mici dimensiuni. Pe lângă proiectele propuse de partenerii locali, proiecte care
sunt prevăzute spre finanțare în bugetele locale, au fost propuse proiecte
suplimentare din procesul de consultare publică;
 Proiecte ale căror implementare este orientată pe termen mediu ( 2016). Această
categorie cuprinde proiecte care pot fi abordate imediat și/sau ulterior implementării
proiectelor pe termen scurt, caracteristica lor comună fiind faptul că rezultatele se
obțin pe termen mediu. Proiectele pot fi de natură nestructurală, care privesc
parteneriate de mari dimensiuni, schimbarea de mentalitate (dezvoltarea
antreprenoriatului, managementul clusterelor, regenerarea identității locale,
protejarea patrimoniului natural și cultural), promovare și marketing la nivel teritorial
(evenimente periodice, târguri, congrese, conferințe, festivaluri), alianțe
interregionale etc., dar și de natură structurală, implicând infrastructura de transport,
obiecte de investiții de anvergură medie și mare etc. Proiectele propuse de către
unitățile adminsitrativ-teritoriale constituie parte a programelor multianuale de
investiții ale acestora, fiind finanțate din fonduri proprii și/sau atrase;
 Proiecte a căror implementare este orientată pe termen lung ( 2020). De obicei,
aceste proiecte fac parte din categoria proiectelor de mare anvergură (ex:
infrastructură de transport), proiectelor integrate (ex: infrastructură de transport,
infratsructură de afaceri, infrastructură educațională, infrastructură de cercetare,
transfer de tehnologie etc.), proiectelor care vizează schimbarea de mentalitate (ex:
prezervarea și dezvoltarea fondului forestier pentru calitățile specifice ale mediului și
creșterea atractivității județului) și a proiectelor de imagine (ex: Sîngeorz-Băi – zonă
de servicii medicale și balneologice). Proiectele propuse de către unitățile
adminsitrativ-teritoriale constituie parte a programelor multianuale de investiții ale
acestora, fiind finanțate din fonduri proprii și/sau atrase.
Implementarea programului de activități de monitorizare, evaluare și pilotare a strategiei
Precondiții
În vederea derulării activităților de monitorizare, evaluare și control privind implementarea
strategiei, este necesară o suită de activități:
 Se completează datele pentru pachetele de proiecte, pentru fiecare program și
aferent fiecăruia dintre cele nouă domenii strategice, de către instituțiile
responsabile în domeniile respective;
 Consultantul elaborează Planul de acțiune pe baza negocierii între factorii
responsabili implicați, în cadrul unei suite de întâlniri de lucru;
 După elaborarea Planului de acțiune, se stabilesc indicatorii și valorile acestora
privind rezultatele implementării proiectelor la nivelul programelor pentru fiecare
domeniu strategic;
448
 Indicatorii trebuie să se bazeze pe date colectabile și pe costuri asumate de colectare,

prelucrare și raportare. Pachetul de indicatori rezultă din:
GRGRUPURI o O bază incipientă de date furnizată de instituțiile partenere și instituțiile
LE DE speciaizate (ex: Direcția Județeană de Statistică);
LUCRU o Dezvoltarea treptată a bazei de date potrivit necesităților strategiei și
(PLEN) capacității instituționale de colectare, prelucrare etc.;
o Configurarea bazei de date ca mediu pentru fundamentarea tehnică a
deciziilor în dezvoltarea județului, cu ajutorul unui pachet de proceduri în
acest sens;
 Se stabilește un protocol inter-instituțional în vederea asigurării și actualizării datelor
și delegării sau externalizării echipei însărcinate cu procesul de monitorizare,
evaluare și control a strategiei județului;
 O echipă responsabilizată cu acest proces, la nivelul instituțiilor implicate, la nivelul
Consiliului Județean (eventual în cadrul Direcției de Statistică) sau ca serviciu
externalizat.
Desfășurarea procesului de monitorizare, evaluare și pilotare a strategiei județului

Ciclul procesului de monitorizare, evaluare și control a strategiei județului urmează o suită
de pași:
1. Stabilirea pachetului de date potrivit listei de indicatori stabiliți, ca urmare a
identificării proiectelor prioritare și a organizării acestora într-un Plan de Acțiuni;
2. Colectarea datelor de bază necesare pentru calcularea indicatorilor de la instituțiile
partenere și/ sau cele specializate (de preferat prin implementarea unei platforme
web în care fiecare entitate de raportare să poată introduce datele în timp real);
3. Calcularea valorii de bază a indicatorilor;
4. Colectarea periodică a datelor – după caz;
5. Calcularea valorii de progres a indicatorilor;
6. Raportarea valorii indicatorilor potrivit rezultatelor procesului de implementare a
strategiei prin proiectele prioritare din cadrul Planului de Acțiuni;
7. Elaborarea de către echipa delegată sau externalizată sau de către un consultant
specializat a raportului anual (bi-anual) de monitorizare, evaluare și control a
strategiei județului. Acest raport prevede la capitolul de concluzii aspecte cum sunt:
progresul implementării strategiei, nivelul impactului implementării, raportul
resurse-efect, aspecte critice, recomandări privind îmbunătățirea/ corectarea
procesului de implementare etc.;
8. Consiliul Județean și partenerii în cadrul strategiei iau deciziile potrivit rezultatelor
raportului;
9. Prezentarea publică a raportului care va include și pachetul de decizii privind
continuarea strategiei;
10. Deciziile vor fi incluse în lista de măsuri privind controlul implementării strategiei și
vor fi integrate în ciclul anual următor al implementări strategiei, potrivit Planului de
Acțiuni.
449
Anexa A1: Fișele proiectelor
ANEXA A1
FIȘELE PROIECTELOR
Domeniul 1: Infrastructura de transport și utilități
Domeniul Infrastructura de transport și utilități

Programul Program infrastructură, dotări și servicii de alimentare cu apă și canalizare
Denumire proiect Infrastructura de alimentare cu apă potabilă și în mod special a infrastructurii de
canalizare în toate localitățile în zona de câmpie Sud-Vest
Prioritate proiect 1 2 3 4 Comentarii (dacă este cazul):
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
Parteneri potențiali
Indicatori de impact
Buget estimat (euro) Surse şi căi
de finanţare
Financiare
Rezultate (beneficii)
Nefinanciare
Perioada de De la Până la
implementare

Denumire proiect Extindere si modernizare infrastructura de apă si apa uzata in jud. BN- faza II-a

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Stație de epurare a apei la Matei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
1

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rezolvarea rețelei de canalizare în toate localitățile în cadrul unor proiecte integrate:
GAL Valea Șieului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentarea cu apă din lacul Colibița: GAL Valea Șieului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rezolvarea canalizării în zona lacului Colibița

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
2
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extinderea rețelei de apă și canalizare (ex. Rebrișoara): GAL Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentare cu apa a satelor Moruț si Fântânele din comuna Matei, județul Bistrița-
Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Înființare de rețele de canalizare si stație de epurare in satele Matei si Corvinești

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Rezultate (beneficii) Financiare
3
Nefinanciare
implementare
Denumire proiect Alimentare cu apa a satelor Bidiu si Enciu din comuna Matei, județul Bistrița-Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentare cu apa ,canalizare ,stație de epurare in localitatea Arcalia (ACEA)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Aducțiune apa, rețea canal Pietroasa

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
4

Denumire proiect Aducțiune apa, rețea canal Colibița

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețele de apă și canalizare în Comuna Leșu, Jud. Bistrița-Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea de canalizare in localitățile Budacu de Jos, Budus, Jelna, Monariu si Simionești

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețea de alimentare cu apă în localitățile Budacu de Jos și Buduș
5

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețea de alimentare cu apă în localitatea Jelna

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețea de canalizare, Silivașu de Câmpie

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețea de apa potabila, Silivașu de Câmpie

Scurtă descriere
6
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Aducțiune si distribuție de apa in loc. Budacu de Sus

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea de canalizare, colectare și epurarea apei menajere în comuna Dumitrița

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Canalizarea și epurarea apelor uzate menajere în comuna Galații Bistriței
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
7
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentare cu apa a satelor Chiochiș si Strugureni, comuna Chiochiș
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sistem integrat de alimentare cu apa, canalizare si stație de epurare in satele Bozieș si
Chețiu, comuna Chiochiș

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Aductiune apă și canalizare în satele Sânmihaiu de Câmpie , Zoreni, Stupini
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
8
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reţea de alimentare cu apă potabilă cu stație de tratare și rețea de canalizare
menajeră cu stație de epurare

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Stație pompare stocare apa pentru extinderea orașului Beclean ca zona turistica

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare rețea de apă și canalizare în localitatea Cireșoaia

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
9
implementare

Denumire proiect Extindere rețea canalizare în localitățile Braniștea și Măluț

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentare cu apă și canalizare în comuna Budești

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sistem de canalizare ape uzate menajere si stație de epurare in comuna Chiuza, jud.
Bistrița-Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
10

Denumire proiect Sistem de alimentare cu apa a localității Mires

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentare cu apă a localităţii Ciceu-Giurgesti

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentare cu apă şi canalizare a satului Dumbraveni şi canalizare a localităţii Ciceu-
Giurgesti

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

11
Denumire proiect Extindere reţea canalizare în Comuna Coșbus

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere reţele de Canalizare în Comuna Dumitra

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentare cu apă a localității Strimba, Josenii Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sistemul de canalizare menajera pentru localitatea Strimba, Josenii Bârgăului
12

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Retea publica de canalizare a apelor uzate si stație de epurare in localitatea Sangeorzu
Nou , Comuna Lechința

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Retea publica de alimentare cu apa potabila in localitatea Sângeorzu Nou , Comuna
Lechința

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sistem de canalizare a apelor uzate in localitatea Vermeș Comuna Lechința
13
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea de alimentare cu apă și canalizare, Comuna Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare 6km, Comuna Lunca Ilvei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea de alimentare cu apă și canalizare, Comuna Maieru
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
14
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire rețele de alimentare cu apa potabila in comuna : Miceștii de Cimpie cu
satele aparținătoare Visuia și Fintinita .

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Retea de canalizare apa menajera si stație de epurare , sat Fintinita , comuna Miceștii
de Cimpie

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețele de canalizare și epurare a apelor uzate în localitățile Miceștii de Cimpie si Visuia

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
15

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reţea publică de alimentare cu apă potabilă a localităților Comlod și Orosfaia, comuna
Milaș

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Retea de canalizare, Comuna Negrilești

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reţea publică de canalizare a apelor uzate menajere în localitatea Comlod și Orosfaia,
comuna Milaș

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
16
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețea canalizare în localitatea Milaș

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extinderea rețelei de canalizare menajeră și fluvială pe Bd. Grănicerilor, Oraș Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețea de alimentare cu apa a comunei Poiana Ilvei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
17
implementare

Denumire proiect Rețea de canalizare si stație de epurare in localitatea Poiana Ilvei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Renovarea şi dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia
si populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale, modernizarea
/retehnologizarea infrastructurii de irigații si alte şi alte lucrări de îmbunătățiri
funciare (Măsura 322), Comuna Prundu Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Infrastructura de irigații și apă pentru activități agricole și zootehnice în zona de
câmpie Sud-Vest

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
18
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Instalații irigație terenuri agricole in comuna Poiana Ilvei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Canalizare in Comuna Runcu Salvei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare a rețelelor de canalizare publice și epurare a apelor uzate în comuna Șieuț

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
19

Denumire proiect Rețea de canalizare Șintereag, Șieu Sfântu, Cociu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reţele de canalizare şi epurare a apelor uzate in loc Bichigiu, comuna Telciu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire rețele de alimentare cu apa potabila in loc. Bichigiu, comuna Telciu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețea de canalizare pe străzile laterale din comuna Telciu
20

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentară cu apă, Comuna Tiha Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Canalizare, Comuna Tiha Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Introducere apă potabilă în Hăşmaşu Ciceului, Comuna Uriu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
21
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea apă şi canal Coseriu-Valea Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețea de apa potabila în comuna Urmeniș, sat Urmeniș
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire rețea de apa şi canalizare in satele Șopteriu, Fânațe si Delureni
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
22
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire rețea de canalizare în satul de reședința de comuna Urmeniș
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentare cu apa Comuna Zagra, satele Zagra, Poienile Zagrei şi Suplai, Alunișul
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Canalizare ape uzate și stație de epurare Zagra, Poienile Zagrei, Suplai, Alunișul
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

23
Denumire proiect Alimentare cu apa si canalizare localitatea Alunișul

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiectarea și execuția unui sistem de canalizare și a unei stații de epurare pentru
preluarea si tratarea apelor uzate menajere din comuna Ciceu Mihăiești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiectarea si execuția unui sistem de alimentare cu apa in localitatea Lelești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentare cu apa, canalizare, stație de epurare in localitatea Arcalia (ACEA)

Scurtă descriere
(opţional)
24
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Canalizare si epurarea apelor uzate în Șieu Măgheruș (CESM
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare stație tratare apa, Comuna Parva

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea de canalizare si stație de epurare a apelor uzate in Comuna Căianu Mic
Scurtă descriere
(opțional)
Instituție
coordonatoare
25
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program infrastructură, dotări și servicii de alimentare cu gaze naturale
Denumire proiect Rezolvarea aducțiunii de gaz: GAL T. Haiducilor

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extinderea rețelei de gaz (în prezent numai Teaca este racordată la conductă de gaz):
GAL Valea Șieului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Distribuție gaze naturale, racord de înaltă presiune si SRM gaz, Comuna Salva
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare

26
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Introducere gaz metan, Comuna Petru Rareș

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Aducțiune rețea gaz, Comuna Căianu Mic

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Dezvoltarea dotărilor și serviciilor de transport feroviar
Denumire proiect Realizarea unor rampe de încărcare pe calea ferată: GAL Lider

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
27
implementare

Programul Dezvoltarea dotărilor și serviciilor de transport feroviar
Denumire proiect Negocierea unui program privind accesibilitatea feroviară crescută și un program
adecvat nevoilor județului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Dezvoltarea rețelei de infrastructuri de transport rutier
Denumire proiect Modernizare DN17C - Bistrița-Moisei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare DN17D - Beclenuţ -Valea Mare

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
28

Denumire proiect Refactie Linie cale ferata Beclean-Sărățel-Deda

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Refactie Linie cale ferata Dej-Ilva Mica

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Refactie Linie cale ferata Ilva Mica-Grădiniță

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 D - Josenii Bârgăului(DN 17)-Strâmba - Ilva Mica(DN 17D)-Poiana Ilvei-Măgura
29
Ilvei-Ilva Mare-Lunca Ilvei-Limita județului Suceava

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Drumurile Colibiței - Prundu Bârgăului (DN 17) - Bistrița Bârgăului - Colibița -
Mureșenii Bârgăului(DN 17)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 173 – Bistrița (DN17)-Jelna-Orheiu Bistriței-Ragla-Budacu de Sus-Soimus-Sieu-
Posmus-Pinticu-Teaca-Ocnita-Milas-Sopteriu-Silivasu-de Câmpie-Visuia-Miceștii de
Câmpie- Sânmihaiu de Câmpie(DJ 151)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

30
Denumire proiect DJ 171 - Uriu(DN17)-Ilișua-Dobric-Căianu Mic-Spermezeu-Lunca Borlesei-Borleasa-

Târlișua-Agrieș-Agrieșel-Breaza - Purcărete-Negrilești-Ciceu Giurgești-Reteag(DN 17)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 154 - Limita județului Mureș-Monor-Șieuț-Șieu-Bârla-Mărișelu- Domnești- Sărata
(DN 17)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 E – Limita judeţului Cluj-Chiochis-Strugureni-Matei-Lechinta-Herina (DN 15 A

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 H – Nuseni (DJ 172 A)-Bidiu-Corvinesti-Matei(DJ 172 E)-Morut- Fantanele-DJ
31
151

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 154 B - Limita județului Mureș-Monor

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 154 D- Domnești (DJ 154)-Neteni - Albeștii Bistriței - Galații Bistriței - Dipsa-Viile
Tecii – Budurleni – Brateni - DJ151

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 162 – Teaca – Archiud – Stupini - Sânmihaiu de Câmpie
32

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 173 B – Bistrița (DN 17 C)-Tărpiu-Mintiu-Nimigea de Jos(DJ 172)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 B – Unirea (DN 17)-Slătinița-Nepos(DN 17 D)-DN 17 D (Rebrișoara)-Rebra-Parva

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 – Beclean (DN 17)-Figa-Agrișu de Sus-Agrișu de Jos-Cociu- -Mogoșeni -Florești-
Nimigea de Jos-Mocod-Zagra-Poienile Zagrei

Scurtă descriere
33
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 A - Beclean(DN 17)-Rusu de Jos-Rusu de Sus-Nușeni-Beudiu-Bozieș- Apatiu-
Strugureni

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 F - Limita județului Cluj-Braniștea-Măluț-Beclean(DN 17)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 G Nușeni (DJ 172 E)-Feleac-Chiraleș-Arcalia-Sărățel-Monariu-Budacu de Jos -
Jelna-Orheiu Bistriței-Satu Nou-Cușma-Dorolea-Livezile(DN 17)

Scurtă descriere
(opţional)
34
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 I Beudiu(DJ 172 A) - Vita-Tentea-Sânnicoara-D J 172 A (Limita jud. Cluj)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 J Magura Ilvei (DJ 172 D) - Rodna (DN 17 D)-Valea Vinului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 172 K Reteag (DN 17) - Branistea-Ciresoaia

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
35
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect DJ 173 C Bistrita (DN 17) - Budacu de Jos-Budus-DJ 154 (Bârla)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea centurii orașului Beclean

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare piste biciclete

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
36
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Infrastructura de drumuri: realizarea legăturii Lechința – Herina sau/și Sărățel –
Chintelnic

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea străzilor comunale: GAL Valea Șieului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea unei 37ocolitoare în zona Prundu Bârgăului (Livezile-Tureac)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
37
implementare

Denumire proiect Amenajare piste de biciclete în și între localități (pentru a crește mobilitatea
locuitorilor)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea căilor de acces în zona pensiunilor agro-turistice: GAL Bârgău-Călimani

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea căilor de acces prin drumuri pietruite la fermele de animale: GAL Bârgău-
Călimani

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
38

Denumire proiect Dezvoltarea spațiilor modern de campare a caravanelor: zona Colibița

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea rețelei de drumuri locale în zonele turistice (ex. Ilva Mare): GAL lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Pietruirea căilor de acces la casele izolate de pe munte unde există potențial de
valorificare turistică: GAL Lider

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

39
Denumire proiect Modernizarea infrastructurii rutiere de acces în Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea infrastructurii rutiere în zone precum Valea Măriilor, Poiana Zânelor

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea căilor de acces dinspre Năsăud spre Rodna și drumuri de ocolire a
satelor pe unde trece trafic greu (ex. Coșbuc)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea proiecte integrate pentru drumuri, apă, canal printr-o formă asociativă a
comunelor din jurul orașului Beclean
40

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare infrastructură rutieră de acces în zona industrială Bistrița

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea parcărilor sub și supraterane moderne în cartierele rezidențiale din
Bistrița

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizarea centurii de ocolire a municipiului Bistrița

Scurtă descriere
41
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltarea străzilor aparținând domeniului public al comunei Matei din cele șase sate
componente

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum comunal DC 31A(MDC31A)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare drum comunal în Comuna Leșu, Jud. Bistrița-Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
42
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare străzi laterale în Comuna Leșu, Jud. Bistrița-Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare străzi în comuna Budacu de Jos - 12 km

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea infrastructurii rutiere agricole
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
43
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Pietruire drumuri agricole, vicinale rute alternative

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare drum comunal DC -21A

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare străzi comuna Silivașu de Câmpie

Scurtă descriere
(opţional)
nstituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
44
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri comunale

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea și modernizarea drumurilor comunale și a străzilor din intravilanul
comunei Galații Bistriței

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare DC 24 A, (DJ 172A)-Bozieș

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
45

Denumire proiect Modernizare DC 24, Strugureni (DJ 172 E) - Zoreni

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare drumuri comunale: Sânmihaiu de Câmpie - Stupini - Orosfaia , comuna Milaș
- 7 km ; Sînmihaiu de Cîmpie - Sălcuța - 5 km; Sînmihaiu de Cîmpie - comuna Budești

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Pietruire drumuri agricole pe teritoriul județului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
46

Denumire proiect Modernizare Drumuri Comunale și Ulițe, Comuna Nimigea

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare străzi in comuna Ilva Mica

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare trotuare in comuna Ilva Mica

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Drumuri de exploatare pentru exploatațiile agricole în comuna Măgura Ilvei
47

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare DJ Măgura Ilvei - Rodna

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare străzi în Comuna Spermezeu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare străzi în Localitatea Dobricel

Scurtă descriere
(opţional)
48
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare străzi în Localitatea Spermezeu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri comunale

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare infrastructura drumuri, trotuare cartier Podirei, Beclean

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
49
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Trecere bac plutitor pe cursul de apă Someșul Mare Hm 1.114 la Braniștea, comuna
Braniștea, județul Bistrița-Năsăud, bazin hidrografic Someș-Tisa

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabiltare drumuri de exploatare agricolă, comuna Braniștea
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum comunal Țagu - Cătina

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
50
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum Budești - Copru - Cătina

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum DC 21 Visuia - Budești - Fânațe - Gorgan - Cupru

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum vicinal Țăgșoru - Silivașu de Câmpie

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
51
implementare

Denumire proiect Modernizare drum vicinal Budești - Miceștii de Câmpie

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum vicinal Budești - Sânmihaiu de Câmpie

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum vicinal Budeşti - Buza

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
52

Denumire proiect Asfaltare drumuri agricole in comuna Cetate

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Santuri si podețe betonate in comuna Cetate

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare străzi în comuna Cetate

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare DJ 170 A Chiuza-Dumbrăvița-Păltineasa
53

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea străzilor din localitățile Chiuza, Săsarm, Piatra și Mires.

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare DC 35 ,Ciceu-Giurgești -Dumbrăveni

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare drumuri de interes local din comuna Ciceu-Giurgești
Scurtă descriere
(opţional)
54
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare prin pietruire drum Ciceu Giurgești- Cetatea Ciceului-Ciceu Corabia- Ciceu
Mihăești

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare drum comunal Dumbrăveni - Chiuiești prin transformarea acestuia in drum
județean

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare pod de lemn în localitatea Coșbuc, monument istoric

Scurtă descriere
(opţional)
55
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Constructie pod peste raul Sălauta

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare strazi Dumitra-Cepari-Tarpiu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri agricole şi forestiere

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
56
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare străzi în comuna Josenii - Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Varianta de ocolire drum comunal colateral in comuna Josenii - Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare străzi in Comuna Lechința localitățile Lechința şi Vermeș

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
57
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare D.C. 27 A

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea infrastructurii rutiere agricole în localitatea Livezile pe o lungime de
7859 m

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare străzi in Comuna Livezile pe o lungime de 18.000 m

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
58
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri agricole in Localitatea Cușma pe o lungime de 5.000 m
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri agricole in Localitatea Dorolea pe o lungime de 5.000 m

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea de trotuare in Localitatea Livezile pe o lungime de 10.000 m

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
59

Denumire proiect Construirea de trotuare in Localitatea Dorolea pe o lungime de 4.000 m

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea de trotuare in Localitatea Cușma pe o lungime de 5000 m

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajarea de parcări pe lângă Piața Auto, Livezile

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea si asfaltarea str. Izvoarelor, Iliutei, Salcamului, Fermierului, Muncelului
60

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea de 2 poduri peste râul Ilva în zona străzilor Teleschi și Salcâmului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare străzi comunale, Comuna Maieru

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Trotuare, Comuna Maieru

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
61
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Patru poduri, Comuna Maieru

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare drumuri agricole, Comuna Maieru

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare drum comunal DC21-DC21A sat Fântânița si Strada Pe Vale , sat Miceștii de
Câmpie

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
62
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare DC21 şi străzile în comuna Miceștii de Cimpie

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare DJ 173 km 60+300-66+488, Milaş - limită judeţ Mureş

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare DC 20 A,km 0+000-2+100,D J 173-Hirean, comuna Milaş

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
63
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare DC 20 B,km 0+000-3+700,DJ 173-Ghemeş, comuna Milaş

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare uliţe principale în comuna Milaş,jud.Bistriţa-Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Submasura 125 A2-Infrastructura agricola de acces, Comuna Monor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
64

Denumire proiect Reabilitare si modernizare retea de drumuri in intravilanul comunei Monor

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Străzii Vaşile Naşcu din Oraşul Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea şi modernizarea drumului comunal DC 2D al Cartierului Liviu Rebreanu,
Oraşul Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
65

Denumire proiect Reabilitarea şi modernizarea drumului comunal DC 2I Năsăud – Gersa, Oraşul Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea şi modernizarea drumului comunal DC 2J –Salva, Oraşul Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea drumului de interes local din cartierul Lusca, strada Cimitirului Vechi,
Oraşul Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare drum acces, parcări, împrejmuire și rețea de apa și canalizare la Cimitirul
66
Multiconfesional din Orașul Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Pod cu o banda de circulație peste râul Someșul Mare, cartier Lusca, Oraş Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea Străzii Gagi din oraşul Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare trotuare in oraşul Năsăud
67
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizarea variantei de ocolire a oraşului Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Varianta de ocolire a oraşului Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare străzii Valea Mintiului, Cartierul Liviu Rebreanu, Oraşul Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
68
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare starzi, Comuna Negrilești

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri hotar, Comuna Negrilești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare Drumuri Comunale și ulițe In Comuna Petru Rareș

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
69
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri locale in localitate Poiana Ilvei, județul Bistrița Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Masura 125 -îmbunătățirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si
adaptarea agriculturii şi silviculturii, submăsura 125 ă, comuna Prundu Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Submasura 125 b - imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvolatrea si
adaptarea silviculturii, comuna Prundu Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
70
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Masura 211- sprijin pentru zona montana defavorizata, comuna Prundu Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltare infrastructura locală, asfaltarea drumului comunal 3.5 km, Comuna Rodna

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare Ulița Ideciului de la km 2.400 la km 6.600, comuna Runcu Salvei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
71
implementare

Denumire proiect Modernizari uliţe,străzi, Comuna Runcu Salvei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizari drumuri de hotar, Comuna Runcu Salvei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare şi asfaltare strazi in loc Salva

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
72

Denumire proiect Modernizare DC 28 Bretea DJ151 Sieu Odorhei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare strada principala Sieu Odorhei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri străzi şi trotuare în Comuna Şieuţ

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri forestiere şi agricole în Comuna Şieuţ
73

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare retea stradala urbana, Sîngeorz Băi

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare strazi in Comuna Sintereag

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum comunal 31 Caila, Comuna Sintereag

Scurtă descriere
(opţional)
74
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare trotuare, Comuna Sintereag

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare DC42, DN17C Bichigiu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare drumuri comunale Bichigiu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
75
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare strazi comunale, Comuna Coșbuc

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare drumuri forestiere in comuna Tiha Birgaului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare şi asfaltare drum comunal Coseri

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
76
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare şi asfaltare drum comunal Urmenis-Cimp

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare şi asfaltare drum comunal Finate

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea şi asfaltare drum comunal Sopteriu-Delureni

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
77
implementare

Denumire proiect Modernizare şi asfaltare drumuri agricole

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare şi asflatare drum comunal Finate-Valea Mare

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare şi asfaltare drumuri in satele Urmenis, Sopteriu si Delureni

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
78

Denumire proiect Asfaltare drum comunal dc 40 Zagra -Alunisul

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare drum comunal DC 39 Mires Perisor, Perisor-Paltinesa si strazi Perisor

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum comunal

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea publică de alimentare cu apă potabilă a localității Ocnița, comuna Teaca,
Județul Bistrița-Năsăud (RPAPO)
79

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea publică de alimentare cu apă potabilă a localității Pinticu, comuna Teaca,
Județul Bistrița-Năsăud (RPAPP)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea publică de alimentare cu apă potabilă a localităților Archiud și Budurleni,
comuna Teaca, Județul Bistrița-Năsăud (RPAPAB)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea publică de canalizare a apelor uzate menajere și stație de epurare în localitatea
Archiud, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud (RPCAUZSEA)
80

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Ocnița, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud (RPCAUZSEO)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Pinticu, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud (RPCAUZSEP)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețea publică de canalizare a apelor uzate menajere și stație de epurare în localitățile
Budurleni și Viile Tecii Pinticu, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud (RPCAUZSEBVT)
81

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețea publică de canalizare a apelor uzate menajere și stație de epurare în
localitatea Teaca, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud (ERPCAUZSET)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețea stradală în localitatea Teaca, județul Bistrița-Năsăud (ERST)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri de interes local în localitatea Archiud, comuna Teaca, Județul
Bistrița-Năsăud (MDILA)
82

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri de interes local în localitatea Pinticu, comuna Teaca, Județul
Bistrița-Năsăud (MDILP)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drumuri de interes local în localitatea Ocnița, comuna Teaca, Județul
Bistrița-Năsăud (MDILO)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea, modernizarea, realizarea de poduri, podețe sau punți pietonale în
comuna Teaca (RMRPPPT)
83

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum comunal DC 31A(MDC31A) Sieu Magherus

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum agricol Sieu Magherus (MDASM)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare drumuri agricole şi forestiere, Comuna Parva

Scurtă descriere
(opţional)
84
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare drumuri comunale şi vicinale, Comuna Feldru

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum comunal DC2 Gersa - 7km

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare drum comunal Rebrisoara - Poderei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
85
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Punti pietonale fixe peste râul Someşul Mare 2 bucăţi

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Podul peste râul Somesul Mare - Rebrisoara

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare strazi comunale, Rebrisoara

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
86
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Trotuare şi santuri in Rebrisoara

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare strazi Comuna Caianu Mic

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare santuri pentru scurgerea apelor pluviale Comuna Caianu Mic

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
87
implementare

Denumire proiect Amenajare drumuri vicinale şi de exploatatie agricolă, Comuna Caianu Mic

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare infrastructura pentru dezvoltarea turismului pe plan local, Comuna Căianu
Mic

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare drumuri forestiere, Comuna Caianu Mic

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
88

Denumire proiect Asfaltare DC36 Ilişua - Hăşmaşu Ciceului 3,6 km, Comuna Uriu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asfaltare străzi comunale, Comuna Uriu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Pod peste Raul Bistrita in localitatea Josenii - Birgaului "Ulita Marcului"
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Dezvoltarea serviciilor de transport public
Denumire proiect Dezvoltarea transportului public pentru navetiștii din zona rurală care au loc de muncă
89
în întreprinderile din Bistrița

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Dezvoltarea serviciilor de transport public
Denumire proiect Transport ecologic Beclean-Baile Figa
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Dezvoltarea dotărilor de transport aerian
Denumire proiect Realizarea platformei aeroportuare la Bistrița pentru aeronave de mici dimensiuni de
tip charter

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Configurarea sistemului de transport intermodal
Denumire proiect Crearea unui nod intermodal cât mai apropiat de municipiu (se vor studia minimum
trei variante și se va alege varianta optimă: Beclean, Dej Triaj – în colaborare cu
județul Cluj, Sărățel)
90

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Configurarea sistemului de transport intermodal
Denumire proiect Terminal intermodal de transport
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Dezvoltarea rețelelor și dotărilor de alimentare cu energie electrică
Denumire proiect Extindere retea electrificare Sub Deal, Comuna Bistrița-Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extind retea electrica, Comuna Ilva Mare

Scurtă descriere
(opţional)
91
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Electrificare grup de case izolate în localitatea Cireșoaia, Comuna Braniștea
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extinderea retelei de joasa tensiune in localitatile Chiuza si Sasarm
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alimentare cu energie electrica la statia de pompe apa a localitatii Ciceu-Giurgesti

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
92
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Electrificare extindere retele electrice, Comuna Coșbuc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere retele electrice, Comuna Maieru

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere retea electrica, Comuna Căianu Mic

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
93
implementare

Denumire proiect Electrificarea fermelor de animale din zonele mai izolate: GAL Bârgău-Călimani
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere retea electrificare Pietroasa, Comuna Bistrița-Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de TIC
Denumire proiect Racordarea la rețeaua internet în bandă largă a municipiului Bistrița

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul 2: Mediu
94
Domeniul Mediu
Programul Împăduriri
Denumire proiect Plantarea unor soiuri noi de copaci pentru combaterea fenomenului de deșertificare
în zona de câmpie Sud-Vest

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Împădurirea cu gorun (min. 20 ha) în zona de câmpie Sud-Vest

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea unor plantații sau împăduriri pe terenurile Comunei Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Programul Amenajări și regularizări de cursuri de apă
Denumire proiect Decolmatarea râurilor în zona localităților Budești și Matei pentru diminuarea
95
inundațiilor

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajare râu Someșul Mare si afluenți intre Valea Mare si Lelești, etapa I, jud.
Bistrița-Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajare Vale Dipsa intre localitățile Chiraleș si Teaca
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Îndiguiri și consolidării de maluri și versanți, Comuna Leșu

Scurtă descriere
96
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Regularizarea cursurilor de apă cadastrate și necadastrate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Regularizare, decolmatare Parau, Ses,, cu afluenți, Comuna Silivașu de Câmpie

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajare curs apa Valea Sîntionii, Comuna Mărișelu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
97
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Decolmatarea Pârâului Valea Măgurii, Comuna Mărișelu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajare curs apa Valea Jeici, Comuna Mărișelu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Îndiguirea malului drept al Râului Șieu pentru protejarea căminului cultural împotriva
inundațiilor, Comuna Mărișelu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
98
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Regularizarea Canalelor și Văilor, Comuna Nimigea

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Îndiguire zone inundabilă, Comuna Ilva Mare

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Îndiguire maluri Valea Sărata, Orașul Beclean

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
99
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea văilor din localitățile Chiuza, Săsarm si Piatra pentru prevenirea
inundațiilor, Comuna Chiuza

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Decolmatarea văii Canciului pe o lungime de 7 Km, Comuna Ciceu-Giurgești

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Infrastructura de prevenire si de protecție împotriva inundațiilor in comuna Coșbuc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
100
Domeniul Mediu
Denumire proiect Lucrări de amenajare a cursurilor de apa in comunele Dumitra si Șintereag
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reabilitare Canalul Morii, Comuna Josenii Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea pâraielor din Comuna Livezile prin betonare pe o lungime de 3.200 m

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Îndiguiri Someș Anieș, Comuna Maieru
101
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Regularizare cursuri apa, Comuna Negrilești

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Regularizare albie si apărări de mal a râului Ilva in intravilanul localității Poiana Ilvei

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Extindere alimentare energie electrica în extravilan la 96 de locuințe, Comuna Salva

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
102
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Regularizare torente pe văile comunale in comuna Feldru

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reabilitare diguri de protecție si poduri de trecere peste Someșul Mare, comuna
Feldru

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Regularizare pâraie şi văi necadastrate în Comuna Căianu Mic

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
103
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Regularizarea Văii Ilișua

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Regularizare râu Salauta în intravilan

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Decolmatare și amenajare vale Meles, pe raza comunei Matei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
104
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Programul Energii regenerabile
Denumire proiect Valorificarea superioară a biomasei prin colectarea centralizată și comercializarea
profitabilă: GAL Bârgău-Călimani

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Dezvoltarea producției de biomasă: GAL Lider

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Valorificarea biomasei într-o rețea integrată la nivel județean: GAL Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
105
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Dezvoltarea microhidrocentralelor și a centralelor eoliene pentru ferme: GAL Bârgău-
Călimani

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Dezvoltarea centralelor eoliene montane: GAL Lider

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Dezvoltarea unor microhidrocentrale pe pârâuri montane: GAL Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
106
Domeniul Mediu
Denumire proiect Dezvoltare durabila prin inițierea producției de energie si biomasa in jud.Bistrita
Nasaud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Construire două microhidrocentrale in comuna Romuli
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Construirea două centrale eoliene in comuna Romuli

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Microhidrocentrală pe pârâul Arșița, Comuna Măgura Ilvei
107

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Construirea de parc fotovoltaic cu panouri solare, Comuna Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Producere energie electrica si termica din biomasa, Comuna Ilva Mare

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Parc fotovoltaic in comuna Telciu

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
108
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Utilizarea complementara a surselor regenerabile de energie în instituțiile publice

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Modernizarea centralei termice și montarea unui cazan pe biomasa la pepiniera
Silhoasa

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Construirea unei fabrici de biogaz prin folosirea deșeurilor regenerabile, Comuna
Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
109
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Programul Parcul Național Munții Rodnei
Denumire proiect Monitorizare a efectelor schimbărilor climatice și stabilirea unor habitate naturale
etalon (ex. lacuri glaciare, păduri bătrâne, izvoare etc.)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Evaluarea potențialului hidromineral prin analiza izvoarelor minerale, cartarea
acestora, promovarea calităților terapeutice ale acestora

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Evaluarea calității apelor montane ca surse de apă prin analize și propunerea unor
măsuri de protecție

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
110
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Colectarea apelor uzate din minele din Izvorul Băilor, Valea Cobăşel ca urmare a
deversărilor dese cu încărcătură nocivă asupra faunei acvatice

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Evaluarea bonității pășunilor din siturile Natura 2000 în vederea asigurării perpetuării
bunelor practici agricole

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Monitorizarea speciilor de interes comunitar din siturile Natura 2000

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
111

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Instruirea tinerilor în monitorizarea biodiversității
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Programul Alimentare cu apă și canalizări
Denumire proiect Orice zona urbana ce în prezent nu deține sistem de alimentare cu apă gestionat ar
putea fi deservită de la o altă sursă existentă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Extinderea zonei de servicii de la sursele de apă existentă conforme care elimină astfel
sursele neconforme
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
112
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Dezvoltarea rețelelor de apă pentru comunitățile fără alimentare cu apă ce nu pot fi
deservite din sursele existente
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Înlocuirea rețelelor de apă cu prioritatea stabilită de pierderile din rețea, număr de
intervenții, probleme în alimentare, pierderi în contorizare

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Înlocuirea conductelor de azbociment din rețelele de alimentare cu apă potabilă

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
113
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Extinderea/ modernizarea facilităților de tratare ce deservesc o populație mai mare de
100.000

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Înlocuirea și acolo unde este nevoie extinderea rețelei de canalizare în zonele urbane
cu populație mai mare de 10.000 locuitori. Se va da prioritate zonelor unde raportul
canalizare pe cap de locuitor conectat este mai mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Înlocuirea facilităților de epurare a apelor uzate în zonele cu populație mai mare de
10.000 de locuitori, acolo unde deversarea efluentului are un puternic impact asupra
mediului afectând populația din aval
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
114
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Înlocuirea facilităților de tratare existente unde pot fi incluse într-o schema de tratare
regională
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Retehnologizarea unei rețele existente de canalizare acolo unde există cazuri critice
de deversări ale apelor în stradă sau în subsoluri

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Retehnologizarea unei rețele existente de canalizare acolo unde canalizarea a fost
interconectată cu rețeaua de deversare a apelor meteorice sau invers
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
115
Domeniul Mediu
Programul Gestionarea deșeurilor
Denumire proiect Redezvoltarea zonei în care a funcționat depozitul de deșeuri Zăvoaie Bistrița în
vederea introducerii ei în peisajul urban prin implementarea Planului Local de Acțiune
elaborat în cadrul proiectului SUFALNET 4EU.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reabilitare sit poluat – Uzina termică
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Implementarea unor masuri tehnice de reducere a cantității de deșeuri pe baza unui
studiu privind fluxul de deșeuri realizat după funcționarea sistemului integrat de
management al deșeurilor în care se monitorizează cantitativ și calitativ deșeurile
produse
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
116

Denumire proiect Organizarea unor campanii de educare a cetățenilor privind responsabilitatea lor în
ceea ce privește: colectarea selectivă a deșeurilor și rolul cetățenilor; încurajarea
consumatorilor pentru utilizarea produselor cu ciclul de viață mare, ecologice,
reutilizabile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor prin elaborarea unor mecanisme
economica-financiare care să permită organizarea unui management integrat bazat pe
taxe convenabile pentru cetățenii care reduc cantitatea de deșeuri și care de
asemenea, să acopere costurile de colectare, tratare și depozitare controlată.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Programul Calitatea aerului și apei
Denumire proiect Înființarea unui centru de monitorizare a factorilor de mediu pentru informarea și
prevenirea populației din Municipiul Bistrița și celelalte orașe din județ cu privire la
calitatea apei potabile, nivelul de poluare (hartă de zgomot), poluări accidentale,
constând într-o rețea tehnică de colectare și interceptare a parametrilor factorilor de
mediu, personal calificat pentru interpretarea datelor și o rețea de distribuție a
informațiilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
117
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Organizarea unor campanii de conștientizare publice cu privire la beneficiile
transportului cu emisii reduse de carbon în atenuarea schimbărilor climatic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Promovarea demonstrării, dezvoltării și transferului de tehnologii cu emisii reduse de
carbon, la nivelul comunității

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Instituirea, unei taxe de acces în Municipiul Bistrița și în orașele din județ a mijloacelor
de transport marfă, diferențiată în funcție de norma de poluare a fiecărui autovehicul
și a unor taxe de acces a autovehiculelor în zona centrala
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
118
implementare
Domeniul Mediu
Programul Poluarea fonică şi riscurile naturale
Denumire proiect Evaluarea capacității resurselor din sub-bazinul hidrografic Bistrița și elaborarea unei
hârți cu resursele de apă disponibile pe râul Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Dezvoltarea unei strategii integrate pentru managementul resurselor de apa din sub-
bazinul Bistrița (in scop potabil, industrial, piscicol, agricol si producere energie)
pentru a planifica nivelele viabile de consumuri pe perioada de pana in 2030

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Realizarea hărții acustice a municipiului Bistrița și a orașelor din județ
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
119
Domeniul Mediu
Programul Parcuri și spatii verzi
Denumire proiect Reabilitarea și extinderea spațiilor verzi publice din cartierele Independenței Nord și
Independenței Sud, 13,5 ha

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Dezvoltarea perdelelor de protecție, a aliniamentelor stradale, cu respectarea
sortimentului majoritar și a scuarurilor în cartierele Municipiului Bistrița

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reabilitarea spațiilor verzi din zona Decebal – 7,6 ha
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
120
Denumire proiect Reabilitarea spațiilor verzi din zona Stefan cel Mare – 5,1 ha

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reabilitarea spațiilor verzi din zona Andrei Mureșanu - ha

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reabilitarea spațiilor verzi din zona Calea Moldovei -_ ha

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reabilitarea Parcului dendrologic din cadrul Colegiului National Liviu Rebreanu
Bistrița, în suprafață de 8.525 mp
121
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea unui parc în cadrul Complexului Sportiv Polivalent – localitatea
componentă Unirea, pe o suprafață de 100 ha, în vederea atingerii țintei de 26 mp
spațiu verde/locuitor, conform standardelor europene (în cadrul Wonder land)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe traseul DN 17 in loc.
componenta Unirea – 5,5 ha

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe traseul DN 17 in loc. comp.
Viișoara – 6 ha
122
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Extinderea și întreținerea perdelelor vegetale de protective dintre zonele industriale și
cele de locuit pentru reducerea nivelului de poluare a aerului și a nivelului de zgomot,
precum si pentru conservarea și regenerarea biodiversității
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Susținerea prin scutirea de taxe si acordarea de facilitați diverse, atât persoanelor
fizice cat si celor juridice, care doresc sa aplice „acoperișul verde” pe terasele sau
clădirile pe care le gestionează
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Programul Energie electrică
Denumire proiect Realizarea de plantații de salcie energetică pe o suprafață de minim 10 ha

Scurtă descriere
123
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea unui parc fotovoltaic cu o putere electrică instalată de 10 Mwh pe un
teren special destinat producției de energie electrică de tip fotovoltaic din zona Sigmir

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Înlocuirea centralei termice ce utilizează gaz metan, de la Serele orașului cu o centrală
ce utilizează biomasa

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Proiect demonstrativ rețeaua Eco: Școala Eco- Piața Eco - Strada iluminată exclusiv cu
panouri fotovoltaice, Locuri de joacă Eco, Stații auto Eco

Scurtă descriere
124
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Dotarea clădirilor de interes public aflate în proprietatea municipalității cu instalații de
producere a energiei din surse regenerabile (solară, geotermală) (clădirile
administrative ale primăriei + 10 unități de învățământ)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Eficientizarea iluminatului în spatiile comune (holuri, bai, casa scării) în clădirile
administrative ale Primăriei Municipiului Bistrița, prin montarea de senzori de
prezenta

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Promovarea achizițiilor verzi în conformitate cu legislația europeană și națională;
adoptarea reglementărilor referitor la efectuarea de achiziții verzi pentru cel puțin
10% din totalul achizițiilor publice efectuate de primărie pentru produse și servicii
125

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Înlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme de încălzire pe combustibil
geotermal – pompe de căldură și panouri solare pentru apă caldă menajeră la un nr.
de 7 grădinițe

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea după conceptul de casă activă din punct de vedere energetic a unui
„Centru de educație în domeniul energiei durabile”, centru specializat pentru eficientă
energetică și surse regenerabile de energie, destinat copiilor și elevilor, precum și
publicului larg

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
126

Denumire proiect Schimbarea sistemului de încălzire apă clasic cu centrale pe biomasa la cartierele noi
(ANL, locuințe sociale, Viișoara)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Creșterea performanței energetice a clădirilor existente în sectorul terțiar prin:
îmbunătățirea sistemului de aer condiționat și a sistemului de climatizare, prin
izolarea termică și prin aplicarea tehnologiilor de automatizare a clădirilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din Municipiul Bistrița construite înainte
de anul 1990, anual câte 30
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reabilitare termică a clădirilor administrative ale primăriei
127

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Organizarea unor acțiuni de conștientizare privind beneficiile utilizării „energiei verzi”
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Conștientizarea comunității privind necesitatea modernizării și eficientizării
instalațiilor de iluminat interior - înlocuire bec filament cu becuri ecologice,
schimbarea aparaturii electrocasnice cu aparate noi cu clasa de eficiență A+
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Promovarea producerii energiei electrice prin stocare la sursa (capacitați până în 10
kw) din surse regenerabile, prin scutirea de taxe si acordarea de facilități diverse, atât
persoanelor fizice cat si juridice, cu scopul asigurării independentei energetice fata de
sistemele clasice de alimentare electrica si/sau ca resursa de back out
128
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Susținerea prin scutirea de taxe si acordarea de facilități diverse persoanelor fizice
care aplica si finalizează programul de finanțare local „Casa verde”
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Achiziționare de biciclete şi punerea lor la dispoziția turiștilor și cetățenilor din
municipiul Bistrița-FREE CYCLE PROIECT PILOT
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Realizare minim 30 km piste de biciclete până în 2016 în Municipiul Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
129
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Programul Biodiversitate
Denumire proiect Evaluarea capitalului natural al municipiului Bistrița și constituirea unei rețele de arii
protejate care sa acopere întreaga varietate de ecosisteme din Bistrița şi localitățile
componente

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Elaborarea auditului privind biodiversitatea locală
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Stabilirea unor ținte de calitate pentru parametrii biodiversității locale (faună, floră,
habitate) și a unor criterii pentru monitorizarea acestora
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
130

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Organizarea prin Centrul de informare și Educație Ecologică de acțiuni pentru
marcarea evenimentelor din calendarul ecologic: 2 februarie - Ziua Internațională a
Zonelor Umede; 1 aprilie – Ziua internațională a păsărilor; 22 mai - Ziua Biodiversității,
22 martie - Ziua mondială a apei; Luna pădurii; 22 aprilie - Ziua int. a Pământului; 5
iunie - Ziua Mediului; săptămâna Europeană a mobilității; 8 oct. - Ziua mondială a
reducerii dezastrelor naturale, 8 nov. - Ziua internațională a zonelor urbane
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Dezvoltarea Programului de educație ecologică desfășurat prin Centrul de informare și
Educație Ecologică, la nivelul primar (clasele I-IV)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Crearea de site-uri pentru creșterea conștientizării populației asupra importanței
problemelor referitoare la biodiversitate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
131
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Organizarea unor acțiuni de voluntariat în vederea îmbunătățirii calității zonelor verzi
de interes comunitar, monitorizării biodiversității și înființarea unei rețele de voluntari
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Programul Cadrul natural
Denumire proiect Dezvoltarea turistică și energetică a zonei MHC, amenajarea zonei în scop turistic și de
promenadă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea albiei râului Bistrița pe tronsonul MHC – Kaufland
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
132
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Extinderea parcului Avram Iancu spre Râul Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea albiei râului Bistrița pe tronsonul Kaufland – Sărata
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajare zonă de agrement Schiffer Berg (Codrişor)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
133

Denumire proiect Amenajarea malurilor râului Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Curățarea apelor râului Bistrița prin tehnologii adecvate sau prin crearea unei zone de
decantare în amonte de Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea afluenților râului Bistrița: Valea Slătinița, Valea Castailor, Valea Rusului,
Valea Ghinzii
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea afluenților râului Bistrița: Valea Slătinița, Valea Castailor, Valea Rusului,
Valea Ghinzii
134
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea afluenților râului Bistrița: Valea Slătiniţa, Valea Castailor, Valea Rusului,
Valea Ghinzii
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Amenajarea afluenților râului Bistrița: Valea Slătiniţa, Valea Castailor, Valea Rusului,
Valea Ghinzii
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate constituite în perimetrul de
ameliorare Viișoara – Ghinda (12 ha)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
135
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate – alte zone (200 ha)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
136
Domeniul Mediu
Programul Educarea în domeniul protecției mediului și a biodiversității
Denumire proiect Inițierea unui program de educație ecologică în județ adresat elevilor din ciclul primar
și crearea, în parteneriat cu organizațiile de mediu, a unui program adresat tinerilor ce
promovează patrimonial natural al ariilor protejate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Crearea unui cod ecologic intern al administrației județene
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Sprijinirea agriculturii ecologice prin obținerea etichetei ecologice și promovarea
produselor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
137
Denumire proiect Ecoturism și promovare a rețelei europene Natura2000 în județul Bistrița-Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Conservarea in situ a speciilor de carnivore mari din situl Natura2000 ROSCI0051
Cușma
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Identificarea și delimitarea coridoarelor ecologice pentru specia urs în județul Bistrița-
Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Îmbunătățirea comunicării și educării în domeniul biodiversității
Scurtă descriere
(opţional)
138
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Sensibilizarea deținătorilor de păduri cu privire la protecția și îmbunătățirea
biodiversității din fondul forestier
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Mediu
Denumire proiect Conservarea habitatelor acvatice necesare menținerii stării de conservare a vidrei în
siturile Natura2000 Someșul Mare și Șieu Budac
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul 3: Competitivitatea economică
Domeniul Competitivitatea economică

Programul Valorificarea inteligentă a lemnului
Denumire proiect Proiect integrat: Susținerea industriei prelucrării lemnului în zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere Facilități impozit teren; Atragere investitori privați; Acțiuni de promovare a
(opţional) potențialului; Acțiuni de sensibilizare a populației din zonă; Platforme pentru
colectarea rumegușului; Dezvoltare rețea pentru desfacere națională și internațională
139
Instituție GAL Sud-Vest Câmpie

coordonatoare
Parteneri potențiali Consiliul Județean BN; Firme de consultanță
Indicatori de impact Număr de firme nou înființate în prelucrarea lemnului
Buget estimat (euro) 300000 EURO Surse şi căi Fonduri structurale
de finanţare
Financiare Venituri la bugetele locale
Nefinanciare Locuri de muncă pentru populația din zonă
Perioada de De la 2015 Până la 2017
implementare

Denumire proiect Valorificarea lemnului pentru mangal (la export) în zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere Dezvoltare rețea de distribuție; Acțiuni de relansare a producției de mangal
(opţional)
Instituție GAL Sud-Vest Câmpie
coordonatoare
Parteneri potențiali Firme de consultanță
Indicatori de impact Volum producție la export
Buget estimat (euro) 100000 euro Surse şi căi Fonduri private atrase; Bugete locale
de finanţare
Financiare Venituri la bugetele locale
Nefinanciare Noi locuri de muncă în zonă pentru populația defavorizată
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea unor ateliere de fabricare a mobilierului de serie mică de
lux, precum și pentru dezvoltarea unor produse artizanale din lemn (carpen, salcâm,
gorun etc.) în zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere cu efecte multiplicatoare în valorificarea biomasei și peleților
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Încurajarea dezvoltării fabricilor de mobilă artizanală în zona GAL
Bârgău-Călimani
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
140
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea unei rețele de minifabrici pt. mobilă de lux, jucării din
lemn, mobilier tradițional și artizanal cu o unitate comună de distribuție și promovare
în zona GAL Lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Atelier de prelucrare și valorificare a lemnului în comuna Romuli
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul Competitivitate economică

Programul Valorificarea inteligentă a potențialului agro-zootehnic-industrial alimentar
Denumire proiect Proiect integrat: Creșterea producției de porumb și rapiță în zonă și valorificarea în
industria alimentară, a uleiurilor vegetale și a biocombustibililor, precum și
dezvoltarea unor minifabrici pentru nutrețuri concentrate (ex. Sânmihaiu), pentru
vopsele naturale, pentru esențe naturale etc. în zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
141

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Susținerea industriei de panificație în zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Crearea de facilități și intermediere pentru încurajarea producătorilor de zahăr să facă
contracte cu fermele agricole locale în cultivarea sfeclei de zahăr pe suprafețe întinse:
zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea rețelei de lobby prin care produsele agricole primare
colectare în centrele locale (ex. agricole și zootehnice) să fie valorificate pe o piață
liberă de monopol, în condiții avantajoase: zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
142
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Încurajarea creșterii oilor și a produselor ecologice din lapte de oaie
în zona GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea punctelor de colectare a laptelui de la producătorii
familiari și fermele mici și mijlocii (30-50 capete) în zona Sud-Vest câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea taberelor tematice pentru tineri care pot genera venituri
la bugetele locale și micro-activitate economică pentru localnici (ex. cantine,
restaurante cu rețete locale) în zona GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
143
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Susținerea unor mecanisme de branding, promovare și desfacere
profitabilă a produselor locale rezultate din creșterea vitelor și oilor în zona GAL
Bârgău-Călimani
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea unor centre moderne de colectare și depozitare a
produselor locale și a fructelor de pădure – de dorit și prelucrarea locală (dulceață,
produse medicinale, compot etc.) în zona GAL Bârgău-Călimani
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Depozit de produse agricole în zona Ciceu – Negrilești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
144

Denumire proiect Depozit de legume şi fructe în localitatea Măgura Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea unui depozit de preluare, păstrare și valorificare a produselor agricole în
Șieu Măgheruș (CDPASM)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Atragerea de investitori pentru valorificarea fructelor și legumelor în
cadrul unei minifabrici pentru conserve și desfacerea produselor la poartă prin
market-are pe internet și contacte directe (evitarea politicilor supermarket-urilor):
GAL T. Haiducilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

145

Denumire proiect Proiect integrat: Asociații pentru creșterea bovinelor și valorificarea laptelui în
produse alimentare: GAL T. Haiducilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Creșterea vitelor pentru carne și dezvoltarea unor mici abatoare în
zona GAL Lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Susținerea creșterii vitelor și oilor: GAL Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Centru expozițional polivalent – inclusiv cu expoziție de animale și
crearea unei burse pentru animale: GAL Lider
146
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Centru de promovare și desfacere a produselor agricole în comuna Dumitrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare piață agroalimentară în comuna Ilva Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea unei burse zonale pentru animale: GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
147

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea unei capacități de producție pentru colectarea lânii și
spălarea acesteia, urmată de distribuția în unități de micro-producție familiale pentru
fabricarea artizanală de haine din lână, carpete, produse pentru pat, stofe: GAL Valea
Șieului; GAL Bârgău-Călimani; GAL Lider; GAL Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Microferme ecologice pentru integrarea în muncă a tinerilor cu
deficiențe din categoriile sociale defavorizate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Micro-credite pentru mini-fermele de păsări crescute ecologic și
interfața cu rețelele de distribuție: GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
148
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Amenajarea piețelor agroalimentare mari din Bistrița, dezvoltarea
unui parc logistic agro-industrial și promovarea produselor locale ecologice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Parc agro-industrial Lechința
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Parc agro-industrial în zona Silivaș – Urmeniș
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
149

Denumire proiect Proiect integrat: Agricultură şi zootehnie la standarde europene: centre
multifuncțional de preluare şi depozite de legume , fructe şi silozuri de cereale; târg
de animale şi pieţei de mărfuri; unitate multifuncțională de procesare a produselor
vegetale şi abator pentru produsele animale – localitatea Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Pieță agroalimentară în comuna Lunca Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Piață agroalimentară în Sîngeorz-Băi
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

150
Denumire proiect Piață agroalimentară în localitatea Tureac, comuna Tiha Bârgăului

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Piață agro-alimentară în comuna Feldru
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Târg de animale în comuna Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea târgului din satul Teaca (MTT) în comuna Teaca
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
151
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea fostului sediu al C.A.P. din satul Pinticu (RCAPP), comuna Teaca
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Valorificarea inteligentă a potențialului viticol și pomicol
Denumire proiect Dezvoltarea de livezi şi vii, Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Revitalizarea zonei viticole cu produse de nișă (Steiniger): Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
152
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Revitalizarea pomiculturii și valorificarea într-o rețea integrată la
nivel județean: GAL Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Revitalizarea producției de struguri și pomi fructiferi și atragerea de
investitori privați: GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Revitalizarea producției viticole (aprox. 600 ha) și dezvoltarea livezilor
de pomi fructiferi (ex. mărul pentru producția de sucuri naturale) în zona de câmpie
Sud-Vest - cu desfacere printr-o rețea locală
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
153

Programul Apicultură
Denumire proiect Susținerea apiculturii: GAL Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Valorificarea inteligentă a potențialului silvicol
Denumire proiect Centru modern de colectare a fructelor de pădure: GAL Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Centre moderne de colectare a fructelor de pădure (ex. Șanț, Valea
Mare), de dorit completate și de producția locală a unor produse tradiționale (ex.
gem, sirop, ceaiuri medicinale, alte produse medicinale tradiționale, esențe etc.): GAL
Lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

154
Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea unui centru modern de depozitare a produselor agricole
perisabile (ex. cătină, alte fructe de pădure) și extinderea depozitelor de porumb și
lucernă, dar și a susținerii unor inițiative antreprenoriale pentru prelucrarea
superioară a cătinii, fructelor de pădure și porumbului: zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Colectarea cătinii și a fructelor de pădure și valorificarea sa în
industria alimentară și farmaceutică în zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Energie ieftină, din surse regenerabile
Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea capacității de valorificare a zonei de câmpie Sud-Vest
prin amplasarea panourilor solare și centralelor fotovoltaice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Industria materialelor construcții
Denumire proiect Proiect integrat: Atragerea investițiilor în industria de cărămidă, țiglă, faianță și alte
155
materiale ceramice prin valorificarea resurselor naturale locale – argila (ex. Vermeș,
Lechința, Matei, Sânmihai etc.) – corelată cu rezolvarea alimentării cu apă și a
canalizării și valorificarea existenței rețelei de gaz natural de foarte bună calitate în
zona de câmpie Sud-Vest; se pot dezvolta 3-4 fabrici de profil
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Industria materialelor de construcții
Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea producției de piatră și marmură prelucrată pentru
construcții și ornamente: GAL Lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea unui fabrici pentru caramidă, țiglă, gresie și faianță în parteneriat cu
firme de prestigiu în domeniul respectiv în comuna Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Fabrică pentru materiale de construcţii în Budești
156

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Valorificarea inteligentă a potențialului balnear
Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea unui cluster în turismul balnear la Sîngeorz Băi
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Proiecte de investigare a potențialului de valorificare a izvoarelor de
apă sărată cu scop turistic sau economic și facilități pentru atragerea de investitori
privați: GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Identificarea potențialului termal din zona de câmpie Sud-Vest și a
valorificării balneo a apelor sărate – susținerea prin diverse facilități a inițiativelor
antreprenoriale în acest sens
Scurtă descriere
157
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Valorificarea apelor sărate din zona de câmpie Sud-Vest (a se vedea
filonul care vine de la Sărata; turistic – relații economice cu stațiunea de la Beclean
pentru alimentarea bazinelor cu apă sărată; saramură în industria alimentară)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Turismul, vânătoarea și sportul
Denumire proiect Proiect integrat: Susținerea acțiunilor antreprenoriale pentru creșterea animalelor
dedicate segmentelor de nișă (ex. vânat pentru turism tematic - vânătoare - și
restaurante de lux): zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Valorificarea inteligentă a potențialului industrial
Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea contactelor de afaceri cu spațiul german din Europa:
Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
158
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea pachetelor de facilități pentru atragerea investițiilor
străine directe
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizarea unui parc tehnologic (ex. zona fostei uzine termice): Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Parcuri industriale în jurul municipiului Bistriței (ex. Bistrița Sud; Sărata)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
159
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea unui parc industrial pentru furnizori locali în Prundu Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea activităților de cercetare ale agenților industriali din
Prundu Bârgăului în parteneriat cu universitățile pentru dezvoltarea de produse noi,
cu grad sporit de sofisticare și inteligență
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Crearea de structuri de competitivitate – GAL-uri și cluster funcționale
Denumire proiect Proiect integrat: Fundamentarea a minimum 5 clustere și a planurilor de dezvoltare
ale acestora, precum și a pachetelor integrate de investiții: ex. dezvoltarea clusterelor
în domeniul maselor plastice, în industria electro-mecanică, în industria agro-
alimentară, în turism
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
160
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Crearea de structuri de competitivitate – GAL-uri și cluster funcționale
Denumire proiect Proiect integrat: Rețea de centre de afaceri (incubatoare) în județul Bistrița-Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Industrii creative
Denumire proiect Proiect integrat: Lansarea unor minicapacități de producție în industrii creative:
textile, pielărie, olărit, confecții: GAL Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea premiselor pentru dezvoltarea unor capacități pentru
produse cosmetice pe bază de rețete tradiționale: GAL Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
161

Denumire proiect Dezvoltarea meşteşugurilor şi artizanatului tradițional, comuna Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Susținerea în Beclean a industriilor existente și revitalizarea industriei
textile cu produse proprietare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Infrastructura de inovare
Denumire proiect Susținerea a minimum 12 spin-off-uri pe lângă extensia UTC-N la Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Program de catalizare și diversificare a IMM-urilor potrivit
configurării clusterelor economice: ex. minimum 100 IMM-uri
162

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Asigurarea de soluții TIC pentru sistemele de ferme și întreprinderi
agricole
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Crearea unui centru de cercetare interdisciplinară pentru susținerea
structurilor de tip cluster
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea sistemelor TIC pentru susținerea structurilor de tip
cluster
Scurtă descriere
(opţional)
163
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Dezvoltarea unui accelerator de afaceri cu sprijinul mediului
economic local în domeniul electro-mecanic și susținerea afacerilor în parteneriat
pentru dezvoltarea de produse inteligente în domeniul electro-mecanic: Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Investiții în dezvoltarea infrastructurii de cercetare și inovație
tehnologică în domeniul electro-mecanic în parteneriat cu mediul economic local (ex.
pentru a dezvolta produse mai sofisticate): Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect integrat: Focalizarea pe proiecte internaționale de inovare în parteneriat
(infrastructură de afaceri, concentrare de competențe în domeniul electro-mecanic,
cu adăugare de inteligență („smart products”)): Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
164
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul 4: Capitalul uman
Domeniul Capitalul uman

Programul Programe adecvate de formare a resursei umane potrivit dinamicii pieței de muncă
Denumire proiect Elaborarea perspectivei “orizont 2020” a pieței muncii în regiunea județului Bistrița-
Năsăud (județul și zonele învecinate) – analiza nevoilor și tendințelor de pe piața
muncii din regiune cu orizont anul 2000; scop – adaptarea programelor de formare a
resursei umane (pe toate nivelurile, începând cu școala primară) pentru a răspunde
rapid la nevoile pieței muncii
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție Consiliul Judeţean
coordonatoare
Parteneri potențiali Universităţi, agenţi economici reprezentativi, experţi, ONGuri
Buget estimat (euro) 200.000 Surse şi căi
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Programe adecvate de formare a resursei umane potrivit dinamicii pieței de muncă
Denumire proiect Susținerea programelor de instruire privind dezvoltarea resurselor umane, Com.
Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Stimularea performanțelor în învățământul școlar și liceal
Denumire proiect Stimularea financiară / premierea companiilor locale care angajează cei mai buni
absolvenți de liceu / facultate din județ (e.g. facilități fiscale, bursă suplimentară
165
pentru cei angajați)

Scurtă descriere
(opţional)
coordonatoare
Parteneri potențiali Universităţi, ONGuri – fundaţii, autorităţi locale
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Condiționarea acordării ajutoarelor sociale (indiferent de formă) de un nivel anume de
performanță în școală (pentru a reduce abandonul școlar)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție Autorităţi locale
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare Reducere abandon şcolar, incluziune socială superioară
implementare

Denumire proiect Premierea / stimularea elevilor și studenților pe zone strategice de dezvoltare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de filantropie adresat susținerii tinerilor din mediul rural în urmarea liceului și
a facultății în domeniile de interes strategic
Scurtă descriere
(opţional)
166
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Calificarea/ recalificarea în domeniile cu potențial competitiv, în vederea configurării
condițiilor pentru specializare inteligentă
Denumire proiect Calificarea populației cu studii primare și medii în domeniul prelucrării lemnului
pentru obiecte de artizanat și de artă tradițională, viticulturii și pomiculturii în zona de
câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Instruire pentru dezvoltarea unor proiecte antreprenoriale locale (uleiuri vegetale,
biocombustibili, vopsele naturale, esențe naturale etc.) în zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Instruire pentru dezvoltarea unor proiecte antreprenoriale locale (produse din cătină
și fructe de pădure etc.) în zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
167
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea asociațiilor meșteșurarilor în rândul populației rrome și calificarea acestei
populații pentru relansarea meseriilor tradiționale, tradițiilor culturale și
evenimentelor culturale tematice - în zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Calificarea populației rrome din zonă în diverse meșteșuguri, realizare de materiale
ceramice (ex. cărămidă) și susținerea prin intermediul unei fabrici sociale, cu
management privat: GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Calificarea populației pentru fabricarea artizanală de haine din lână, carpete, produse
pentru pat, stofe: GAL Valea Șieului; GAL Bârgău-Călimani; GAL Lider; GAL Năsăud
168

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiecte pentru instruirea oamenilor în legumicultură și susținerea dezvoltării serelor
(ex. sere etajate inteligente, cu conservarea energiei și apei: GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Instruiri pentru dezvoltarea turismului de nișă – trasee turistice, concursuri tematice
(a se vedea exemplul loc. Sâncraiu din jud. Cluj): GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Susținerea școlilor profesionale de strungari, lăcătuși, sudori, operatori CNC în
parteneriat cu agenții economici: GAL Bârgău-Călimani
169

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea școlilor profesionale de mecanici, prelucrători în piatră, prelucrători în
lemn, exploatare minieră (inclusiv în parteneriat cu agenții economici – burse,
mecenat): GAL Lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiecte de reconversie pentru calificare în prelucrarea pietrei, lemnului, lutului: GAL
Lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Susținerea școlii de tehnicieni chimiști și textiliști cu sprijinul agenților economici din
170
zonă: GAL Năsăud

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Calificarea populației rrome din zonă în meserii tradiționale și susținerea prin
intermediul unei fabrici sociale, cu management privat: GAL T. Haiducilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea programelor de recalificare și susținerea masteratelor profesionale
pentru a veni în întâmpinarea nevoilor urgente de forță de muncă ale mediului
economic local: Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Dezvoltarea antreprenoriatului
Denumire proiect Inițiere program “primii pași în antreprenoriat” pentru licee (familiarizare cu
171
conceptele cheie ale antreprenoriatului, cultura organizațională, comunicare)

Scurtă descriere
(opţional)
coordonatoare
Parteneri potențiali Universităţi, Inspectorate şcolare, ONGuri
Buget estimat (euro) 300.000 Surse şi căi Fonduri structurale, bugete locale
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de dezvoltare a antreprenoriatului feminin
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de dezvoltare a antreprenoriatului în meșteșuguri și activități tradiționale cu
valoare turistică și identitară
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de schimburi de experiență și transfer de bune practice privind initiative
private și antreprenoriatul
Scurtă descriere
(opţional)
172
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de dezvoltare a antreprenoriatului pe zone strategice de dezvotare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea programelor intensive de instruire în antreprenoriat și managementul
inovării
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea mai accentuată a antreprenoriatului prin diverse mecanisme (instruire,
susținere financiară, informare, mentorat, promovare, consiliere etc.)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
173

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect „O nouă alfabetizare”: instruirea la scară largă în managementul proiectelor,
antreprenoriat, inovare – adaptată la nivelul de înțelegere al oricărei categorii de
antreprenori
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Susținerea școlii de antreprenoriat de la CCI BN
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Înființarea „Școlii de Turism” care să asigure educația pe toate nivelele necesare,
colaborarea cu entitățile relevante (ANTREC și alte asociații, birouri județene, asociații
sportive, formații culturale, meșteșugari etc.), să susțină dezvoltarea strategiei
sectoriale pe turism, planul de implementare aferent și să contribuie la
managementul acestuia
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
174

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Derularea proiectelor de dezvoltare a competențelor în domeniul inovării și
creativității în turism pentru a crea premize favorabile pentru crearea de servicii
turistice novatoare, sofisticate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizarea de proiecte de formare profesională pentru dezvoltarea competențelor
antreprenoriale și promovarea afacerilor în mediul rural, Comuna Chiuza
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Atragerea și dezvoltarea resurselor de consultanță și expertiză în specializare
Denumire proiect Susținerea consultanței / expertizei de calitate ridicată în domeniul inovării pentru
mediul economic și dezvoltarea parteneriatelor public-privat în proiecte de investiții
generatoare de locuri de muncă și produse / servicii cu valoare adăugată în Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
175

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Crearea capabilităților în cadrul clusterelor pentru dezvoltarea rețelelor de afaceri
internaționale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Susținerea dezvoltării competențelor și mecanismelor pentru redactarea permanentă
de proiecte de inovare și cercetare-dezvoltare în rândul clusterelor economice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Susținerea mai accentuată a învățământului tehnic integrat liceal și universitar în
Bistrița, prin alocarea de spații suplimentare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
176

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Programe TIC de instruire pentru seniori în afaceri
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Atragerea de investiții potrivit potențialului capitalului uman
Denumire proiect Elaborarea, publicarea și actualizarea unei analize de tip “grad de atractivitate a
localităților” pe domeniile economice cheie ale judetului (luând în calcul indicatori
precum calitatea vieții, infrastructura, capitalul uman) – cu scopul de a face vizibil
potențialul unor localități de a atrage un anumit tip de investiții
Scurtă descriere
(opţional)
coordonatoare
Parteneri potențiali Autorităţi locale, universităţi, ONGuri
de finanţare
Financiare
Rezultate (beneficii) Nefinanciare Vizibilitate mai bună a localităţilor cu potenţial de dezvoltare;
atragere investitori în respectivele zone
implementare

Denumire proiect Implicarea AJOFM Bistrița-Năsăud în monitorizarea și gestionarea interactive a relației
bazine de capital uman specializat – nevoi firme în domeniile respective
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
177

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect privind asigurarea actualizării conoștințelor din domeniile de difernțiere și
specializare inteligentă potrivit zonelor strategice de dezvoltare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Susținerea structurilor neguvernamentale cu potențial de catalizare a spiritului
întreprinzător
Denumire proiect Dezvoltarea proiectelor de voluntariat: ex. minimum 10 inițiative de voluntariat cu
desfășurare permanentă privind animarea teritoriului (cultură, natură, sport,
economie, turism, antreprenoriat, tineret, seniori etc.)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

întreprinzător
Denumire proiect Activarea unui ONG care să promoveze sloganul “tineret pentru dezvoltare
inteligentă”
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
178

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

întreprinzător
Denumire proiect Activarea unui ONG care să promoveze sloganul “tineret pentru creștere sustenabilă”
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

întreprinzător
Denumire proiect Înființarea „Școlii Seniorilor” în care minimum 50 seniori să fie asistați pentru lansarea
de afaceri inovative
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

întreprinzător
Denumire proiect Dezvoltarea unui program de „coaching” pentru minimum 80 afaceri mici în mediul
rural sărac
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
179
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

întreprinzător
Denumire proiect Activarea a câte un ONG/zonă săracă, condus de lideri locali care să gestioneze
mobilizarea resurselor pe piața muncii, identificarea de soluții de muncă la domiciliu,
identificarea talentelor, antreprenorilor, asistarea și inserția etc.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul 5: Turism, sport și agrement
Domeniul Turism, sport și agrement

Programul Program de management al turismului județului
Denumire proiect Elaborarea unei strategii inter-regionale pentru turism integrat (în colaborare cu
județele învecinate)
Scurtă descriere
(opţional)
coordonatoare
Parteneri potențiali Autorităţi locale, agenţi economici din domeniul turistic
Buget estimat (euro) 100.000 Surse şi căi Fonduri structurale (e.g. POS CCE), buget
de finanţare local
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Identificarea tuturor zonelor turistice potențiale din județ și elaborarea unui plan de
creare a unor rețele turistice în respectivele zone
Scurtă descriere
(opţional)
coordonatoare
180
Parteneri potențiali Autorităţi locale, agenţi economici din domeniul turistic

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Drumul vinului - tradiție și cultură de pe câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Țara Bârgăului, ținutul Contelui Dracula
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltare zonă turistică Colibița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
181
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Drumul lânii
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea zonei turistice de la poalele Munților Rodnei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare trasee turistice – comuna Dumitrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

182

Denumire proiect Amenajare trasee turistice – com. Măgura Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare turistică a lacului Chiliceu din Ţăgşoru – com. Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Punerea în circuit turistic a muzeului sătesc din Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea domeniului skiabil "Gura Plaiului" cota 1570 din Munții Calimani
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
183
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare trasee turistice – com. Măgura Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare turistică a lacului Chiliceu din Ţăgşoru – com. Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare puncte de agrement și informare și trasee turistice în comuna Feldru și
zonele limitrofe
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
184
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Domeniul schiabil Nedeia Țăranului, Sângeorz Bai
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Pârtie schi – com. Ilva Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea unei pârtii de schi – com. Lunca Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
185

Denumire proiect Centrul balnear Sîngeorz-Băi
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea turismului tematic (ex. vânătoare sportivă, trasee tematice): GAL Bârgău-
Călimani
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea turismului sportiv (bazin de înot olimpic; pistă de biciclete; telecabină și
pârtie de schi) în Prundu Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea agro-turismului (Colibița, Tiha Bârgăului etc.) prin certificarea pensiunilor,
186
dezvoltarea serviciilor integrate de marketing și informare, accesul facil la internet și

la bancomate, precum și realizarea de evenimente tematice pentru diverse grupuri
țintă pe tot parcursul anului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Valorificarea superioară a pasului Rotunda cu scop turistic și a unei pârtii de schi la
Măgura Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea turismului alpin, inclusiv valorificarea caselor tradiționale pentru un
turism de nișă în circuit închis (turism tematic, de aventură, inclusiv pentru elevi și
studenți din zonele urbane): GAL Lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea unei rețele de agro-pensiuni cu servicii turistice integrate (turism de
187
weekend, trasee turistice, turism ecvestru, turism extrem, turism cultural și de

legendă): GAL Lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Promovarea turismului de aventură, ecumenic, cultural, științific, sportive și a unei
rețele de școli de vară și ateliere multianuale pentru artiști și cercetători: GAL Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Exploatarea spațiilor din zona rurală pentru afaceri novatoare: sporturi extreme
(motobike, mountainbike etc.), sporturi care necesită mult spațiu (hipism, golf, tir cu
arcul, tir cu pistolul etc.), tabere tematice – ex. vitalizarea cu caracter turistic
Giurgești-Mihaești-Reteag
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizarea unei pârtii de schi pe vârful Bistricioru, împreună cu o ministațiune pentru
188
tratament (calitatea aerului este deosebită) și o linie cu servicii de wellness

Extindere bază turistică Figa, Beclean
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Traseu turistic Petris Dealu Negru, Comuna Cetate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea a minimum 5 rețele integrate de obiective turistice culturale și naturale,
sisteme de educare și antreprenoriat, intervenții de voluntariat
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Crearea de parteneriate bazate pe contracte pe categorii de rețele și circuite turistice
Scurtă descriere
(opţional)
189
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Configurarea de clustere în turism
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Organizarea turismului all-seasons
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Organizarea turismului pe categorii de venituri, vârste, domenii etc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
190
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Certificare și instruire în turism
Denumire proiect Certificarea pensiunilor din zona de câmpie Sud-Vest și integrarea într-o rețea turistică
cu circuit închis, dezvoltarea centrelor de informare turistică conectate la diverse
agenții de turism
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Certificare și instruire în turism
Denumire proiect Dezvoltarea unor azile/case de îngrijire private pentru bătrânii din zona rurală sau
urbană, dezvoltarea unei mini-comunități agricole pentru îmbătrânirea active, inclusiv
cu fabricarea și valorificarea comercială a unor produse tradiționale (ex. în localitatea
Matei)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program pentru dezvoltarea și valorificarea patrimoniului cultural identitar în sprijinul
diferențierii
Denumire proiect Program de conștientizare asupra patrimoniului cultural identitar
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
191
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Program de adoptare de monumente cu caracter cultural identitar
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Program de regenerare a patrimoniului cultural imaterial
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Reabilitare Castel Teleky din Comlod
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
192
implementare

diferențierii
Denumire proiect Punerea în circuit turistic a muzeului sătesc din Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Restaurarea caselor vechi şi redarea în circuitul turistic – com. Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Redarea circuitului turistic a monumentelor istorice din Rodna (ruinele bazilo-
dominicane, biserica Grecocatolică, catacombele), Rodna
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
193

diferențierii
Denumire proiect Refacere Turnuri romane în ,,Ponita " și ,, Muncel " din localitatea Ciceu Corabia, com.
Ciceu Mihăiești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Conservarea Cetății Ciceului , com. Ciceu Mihăiești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Reabilitarea și restaurarea Castelului din localitatea Poșmuș
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

194
diferențierii
Denumire proiect Integrarea într-o rețea națională cu circuit închis a caselor vechi din pământ și lemn,
valorificarea caselor tradiționale cu scop turistic într-o rețea la nivelul județului: din
toate zonele
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Integrarea în circuite turistice a unor monumente istorice din zona de câmpie Sud-
Vest (biserici de lemn din secolul 17, biserici evanghelice, monumemtul de la Vermeș,
muzeul etnografic Budești, parcul dendrologic din Silivașu etc.), în corelație cu
degustarea de vinuri locale prin relansarea unor crame în zonă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Dezvoltarea elementelor de identitate locală și promovarea acestora cu scop turistic:
GAL Bârgău-Călimani
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
195

Programul Program pentru dezvoltarea și valorificarea patrimoniului natural în sprijinul
diferențierii
Denumire proiect Protejarea *reala* a parcurilor naționale și a celorlalte zone naturale de interes
turistic (identificarea și eliminarea construcțiilor ilegale, interzicerea activităților de tip
offroad, interzicerea totală a tăierilor de pădure, interzicerea pășunatului, interzicerea
vânătorii)
Scurtă descriere
(opţional)
coordonatoare
Parteneri potențiali Autorităţi locale, poliţie, jandarmerie, salvamont, ONGuri
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Program de adoptare de monumente ale naturii
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Program de curățare a tuturor zonelor naturale (în special de deșeuri din plastic),
reducerea acestui fenomen prin programe sistematice de educare a populației și prin
înăsprirea penalităților
Scurtă descriere
(opţional)
coordonatoare
Parteneri potențiali Autorităţi locale, ONGuri, scoli, licee, poliţie, jandarmerie
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
196

implementare

diferențierii
Denumire proiect Implementarea măsurilor de conservare a biodiversității stabilite prin Planul de
management al ariei protejate Peștera Tăușoare, creșterea capacității de gestionare
și de monitorizare a speciilor prin dotarea cu echipamente de specialitate și
autovehicul de teren 4x4
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Amenajare arie protejată „Râpă cu Păpuţi” - com. Mărișelu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Sistem de management eficient al sit-ului de importanță comunitară Someșul Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
197
implementare

diferențierii
Denumire proiect Sistem de management eficient al sit-ului de importanță comunitară Șieu-Budac
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Valorificarea superioară a lacului Colibița (ex. schi nautic, scufundări, canotaj, pescuit
sportiv etc.)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

diferențierii
Denumire proiect Proiect integrat pentru valorificarea la scară largă a mitului Dracula (trasee, cazare,
evenimente etc.) pe tot parcursul anului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
198
implementare

Programul Dezvoltarea și diversificarea serviciilor
Denumire proiect Sistem de supraveghere si apărare a limesului în sectorul Ciceu Corabia, com. Ciceu
Mihăiești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Program de diversificare a IMM-urilor în servicii de turism: ex. minimum 80 IMM-uri
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Înființarea unui „Centru Județean pentru Turism de Aventură și Sporturi Extreme”
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea Băilor Figa și diversificarea serviciilor acestora și în perioadele de iarnă,
199
primăvară și toamnă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Măsura 313 - Încurajarea activităților turistice, Comuna Prundu Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Dezvoltarea și diversificarea rețelei de dotări în turism
Denumire proiect Înființare de structuri turistice - Pensiune turistică – Comuna Dumitrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare trasee turistice, Comuna Dumitrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
200
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltare infrastructură de agrement Turistică în Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Agroturism şi pensiuni turistice – com. Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare bază turistică Pădure Haga, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
201
implementare

Denumire proiect Creare infrastructură pentru dezvoltarea turismului pe plan local, com. Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Înființare pârtie schi în Comuna Romuli
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare tabără / centre de cantonament în comuna Romuli
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect bază de tratament cu apă sărată în Zona Valea Cărămizilor-Haga din Loc.
202
Livezile, com. Livezile

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Creșterea și structurarea accesibilității turiștilor la obiectivele de turism
Denumire proiect Organizarea accesibilității potrivit posibilităților de avansare a infrastructurii de
transport și serviciilor aferente
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Închiderea pentru traficul auto (cu excepția transportului public) a centrelor istorice
ale orașelor; compensare prin îmbunătățirea / extinderea transportului public
Scurtă descriere Închiderea presupune şi crearea zonelor pietonale şi a semnalizărilor aferente.
(opţional)
coordonatoare
Parteneri potențiali Autorităţile locale, agenţii economici din centrele istorice
Buget estimat (euro) 1.000.000 Surse şi căi
de finanţare
Financiare
Nefinanciare Stimul foarte puternic pentru dezvoltarea de noi afaceri în
Rezultate (beneficii) domeniul turismului în centrele istorice, flux sporit de turişti,
poluare redusă, capital de imagine crescut pentru oraşe, creştere a
calităţii vieţii în oraşe
implementare

Denumire proiect Program de transport public către punctele de acces în parcurile naționale (e.g.
203
feroviar către Rodna Veche), cu facilitarea transportului bicicletelor

Scurtă descriere Parcurile naţionale trebuie să fie accesibile, via transport public, pentru traversare
(opţional) prin plecare şi sosire în puncte diferite (e.g. traversare Rodnei din Valea Vinului la
Borşa sau Călimani de la Topliţa – Lunca Bradului la Colibiţa).
coordonatoare
Parteneri potențiali Autorităţile locale, CFR Calatori, CFR S.A, operatorii de transport rutier
de finanţare
Financiare
Rezultate (beneficii) Nefinanciare Creşterea numărului de turişti în parcurile naţionale şi zonele
limitrofe, creşterea gradului de utilizare a transportului în comun
implementare

Denumire proiect Identificarea și amenajarea (marcarea) de trasee de mountain-bike în toate zonele
naturale, cu promovarea adecvată (elaborarea unei hărți și actualizarea hărților
turistice existente)
Scurtă descriere
(opţional)
coordonatoare
Parteneri potențiali Administratorii zonelor naturale, autorităţile locale
de finanţare
Financiare
Rezultate (beneficii) Nefinanciare Atractivitate sporită a zonelor naturale din regiune, aflux sporit de
turişti, retenţie mai bună a turiştilor în zonă
implementare

Denumire proiect Drum de acces la cetatea Ciceu și revitalizarea sitului istoric
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Marketingul potențialului turistic
Denumire proiect Promovarea județului Bistrița-Năsăud și a județelor învecinate prin proiecte comune
204
de îmbunătățire a vizibilității; identificare de circuite turistice comune; identificare

moduri eficace de promovare a parcurilor naționale și a patrimoniului cultural / istoric
Scurtă descriere Atracţiile turistice (şi potenţialul turistic) nu ţin seama de delimitări administrative;
(opţional) colaborarea cu judeţele învecinate este obligatorie pentru valorificarea eficientă a
potenţialului turistic. De asemenea, promovarea comună înseamnă partajare de
costuri, plus de imagine etc.
coordonatoare
Parteneri potențiali Consilii judeţene învecinate, autorităţi naţionale, autorităţi locale, operatori de turism,
operatori de transport, ONGuri etc.
Buget estimat (euro) Surse şi căi Fonduri structurale, bugete locale
de finanţare
Financiare
Nefinanciare Creşterea numărului de turişti (în special străini) şi a înnoptărilor
implementare

Denumire proiect Portal “smart tourism” - platformă web (folosind semantic web) pentru a permite
unui potențial turist să-și construiască, într-un mod cât mai facil, un itinerar turistic
complet, pe baza propriilor particularități și preferințe (inclusiv cazări, transport
public, repere turistice), dar fără să fie necesar ca acesta să se documenteze în avans
despre turismul în regiune
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție Consiliul judeţean
coordonatoare
Parteneri potențiali Universităţi, Consilii judeţene învecinate, autorităţi naţionale, autorităţi locale,
operatori de turism, operatori de transport, ONGuri etc.
de finanţare
Financiare
Rezultate (beneficii) Nefinanciare Creşterea numărului de turişti (în special străini) şi a înnoptărilor,
plus semnificativ de vizibilitate online, prestigiu
implementare

Denumire proiect Identificare / dezvoltare / sprijin pentru cel puțin 3 festivaluri culturale majore în
regiune (precum TIFF sau Electric Castle)
Scurtă descriere
(opţional)
coordonatoare
Parteneri potențiali Autorităţi locale, ONGuri
Buget estimat (euro) 30.000 Surse şi căi Buget local
de finanţare
Financiare
Nefinanciare Creşterea notorietăţii regiunii, creşterea fluxului de turişti, venituri
205
semnificative pentru bugetele locale,

implementare

Denumire proiect Marcarea in teren a punctelor turistice de interes cu QR codes si construirea unui site
/ portal adecvat pentru furnizarea de informații despre aceste puncte (e.g.
semnificație, istoric, posibilități vizitare puncte adiționale de interes)
Scurtă descriere Orice vizitator va putea sa se documenteze, la faţa locului, despre orice punct de
(opţional) interes, folosind un smartphone şi legătura mobilă la internet.
coordonatoare
Parteneri potențiali Autorităţi locale, agenţi care au în administrare puncte de interes
Buget estimat (euro) 50.000 Surse şi căi Bugetul local, fonduri structurale
de finanţare
Financiare
Nefinanciare Vizibilitate superioară, prestigiu, grad atractivitate crescut
implementare

Denumire proiect Centru de informare turistică – com. Măgura Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Inființare Centru de Informare Turistică la Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
206

Denumire proiect Centrul local de informare turistică, Rodna
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Înfiinţare centru de informare şi promovare turistică în comuna Tiha Bîrgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program pentru susținerea sportului profesionist
Denumire proiect Susținerea echipelor și performerilor sportive/i pentru imaginea județului, cultură
sportivă, ca modele pentru comunitățile locale și marketing local / județean
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea de baze de recuperare pentru sportivii profesioniști – la Sângeorz, Colibița
Scurtă descriere
207
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare tabără / centre de cantonament în comuna Romuli
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program pentru susținerea sportului de masă
Denumire proiect Construire a două mini-terenuri de sport (fotbal) în localitățile Fântânele și Corvinești,
comuna Matei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sală de sport multifuncţională Budacu de Jos
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
208

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Bazin de înot Budacu de Jos
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire teren sport Silivasu de Campie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire teren minifotbal la școala Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
209

Denumire proiect Construire bază sportivă în comuna Galaţii Bistriţei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare bază sportivă în comuna Măgura Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sală polivalentă – com. Ilva Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construcție Bază sportivă Chiuza
210
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea terenului de sport din localitatea Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare bază sportivă în localitatea Cușma, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare bază sportivă în localitatea Dorolea, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
211

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire teren sintetic în localitatea Cușma, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire teren sintetic în localitatea Dorolea, Com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire teren sintetic în localitatea Dumbrava, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
212

Denumire proiect Amenajare bază sportivă și susținerea activităților sportive în Comuna Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizarea unui teren de sport sintetic – com. Lunca Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Bază sportivă cu teren de handbal, baschet, tenis - model tip 2 , com. Miceștii de
Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare bază sportivă ”Progresul”, Năsăud
213
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare bază sportivă nouă în Localitatea Sebiş, com. Șieuț
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Bază sportivă Hebe, Sângeorz Băi
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Teren minifotbal în loc. Telciu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
214

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare teren de fotbal în loc. Telciu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea bazei sportive în satul Teaca (MBST)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Bază sportivă tip 23 Comuna Nușeni
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
215

Denumire proiect Miniteren de sport, com. Rebrișoara
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire a două mini terenuri de sport (fotbal) în localitățile Fântânele și Corvinești,
Comuna Matei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Bazin de înot, Comuna Budacu de Jos
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sală de sport multifuncţională, Comuna Budacu de Jos
216
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire teren sport , Comuna Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire teren minifotbal, la școală, Comuna Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire bază sportivă în comuna Galaţii-Bistriţei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
217

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea bază sportivă în comuna Ilva Mică
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare bază sportivă în comuna Măgura Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare bază sportivă, Comuna Ilva Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
218

Denumire proiect Amenajare terenuri de sport, construire sală de sport şi piste de biciclişti, Comuna
Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construcție Bază sportivă Comuna Chiuza
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea terenului de sport din localitatea Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare spații de joacă pentru copii în localitățile Livezile, Cușma, Dorolea
219
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Diversificarea serviciilor și dotărilor de agrement
Denumire proiect Realizare complex de agrement în zona Valea Măgurii, Sat Lunca Leşului Comuna Leşu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Parc de distracţii "Like-Zone" Budacu de Jos
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Spaţii de joacă pentru copii şi adolescenţi Budacu de Jos
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
220

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare și modernizare parc comunal Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea unei baze de agrement Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare parcuri şi creare de spaţii verzi din comuna Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
221

Denumire proiect Amenajarea și dotarea unui spațiu de joacă pentru copii – com. Chiuza
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reamenajare și dotare parc în localitatea Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare spații verzi parc Livezile și Dumbrava, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare spații de joacă pentru copii in localitățile Livezile, Cușma, Dorolea, com.
Livezile
222
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare de spațiu verde și loc de plajă în Loc. Livezile, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare de spațiu verde și loc de plajă în Loc. Cușma, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare de spațiu verde și loc de plajă în Loc. Dorolea, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
223

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare spații verzi și locuri de joacă pentru copii în Comuna Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect amenajare bază de agrement cămin de bătrâni în Loc. Cușma, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare loc de picnic în Zona Sub Haga, com. Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
224

Denumire proiect Realizare bază de agrement în oraşul Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare spaţii verzi şi înfiinţare parc în localitatea Şieuţ
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare şi extindere parc în localitatea Lunca, com. Șieuț
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Club Tineret, Sângeorz Băi
Scurtă descriere
225
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Aquaparc Sângeorz-Băi
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare spații verzi în comuna Nușeni
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sală polivalentă, Comuna Ilva Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
226
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltare infrastructură de agrement Turistică în Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Zonă de Agrement Sărățel (CZAS), Comuna Șieu Măgheruș
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare puncte de agrement și informare și trasee turistice în comuna Feldru și
zonele limitrofe
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
227

Denumire proiect Înființare parc și teren de joacă, Comuna Rebrișoara
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul 6: Cultură, tradiții și patrimoniu
Domeniul Domeniul 6: Cultură, tradiții și patrimoniu

Programul Management cultural
Denumire proiect Dezvoltarea sistemelor TIC pentru turism, managementul și valorizarea extensivă a
patrimoniului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea școlii pentru „Managementul Patrimoniului Cultural și Natural”: ex.
minimum 10 programe concrete pentru valorificarea integrată a capitalului cultural și
natural prin afaceri
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
228

Denumire proiect Valorificarea economică a multiculturalității și interconfesionalismului: ex. minimum
50 de locuri noi de muncă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program reabilitare și integrare sustenabilă a obiectelor de patrimoniu cultural în
cadrul localității
Denumire proiect Reabilitarea si modernizarea spațiului ambiental și perimetral al Complexului Muzeal
Bistrița-Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea Bisericii Evanghelice CA Jelna, jud. Bistrița-Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

229

Denumire proiect Reabiltarea și restaurarea Castelului din localitatea Poșmuș
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Muzeul Satului Bistrițean și Năsăudean
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Regenerarea zonelor cu specific cultural identitar
Denumire proiect Crearea unei identități specifice minorităților zonale Muzeul "Casa Săsească" –
comuna Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program de regenerare a rețelei de dotări muzeale, expoziționale, culturale
Denumire proiect Amenajarea secției de Istorie Naturală din cadrul Muzeului Județean Bistrița-Năsăud
Centru de carte multifuncțional
230

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare și dotare Sală Polivalentă pentru spectacole, expoziții, întâlniri
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Bibliobuz-Biblioteca în mijlocul cetățenilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare monumente de pe raza comunei Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
231
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Renovare Centru Cultural Liviu Rebreanu în comuna Chiuza
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Așezământ Cultural tip I – loc. Mijlocenii Bârgaului, com. Josenii Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Așezământului Cultural Liviu Rebreanu, Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
232
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare clădire nouă a Centrului Cultural Sebis, com. Șieuț
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Program de restaurare a patrimoniului artistic

Programul Program de restaurare a patrimoniului artistic
Denumire proiect Restaurarea fondului de carte veche din Biblioteca Județeană (incunabule, carte de
patrimoniu, carte veche)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Digitizarea fondului de carte veche din județul Bistrița–Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
233
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire sediu bibliotecă comunală în Comuna Leşu, Jud. Bistriţa-Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare si modernizare bibliotecă comunală, com. Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Program de susținere a artiștilor

Programul Program de susținere a artiștilor
Denumire proiect Crearea Centrului de rezidență pentru artiști Sângeorz-Băi prin reabilitarea,
modernizarea clădirii din Sângeorz-Băi
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
234
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Protejarea și regenerarea patrimoniului cultural imaterial

Programul Protejarea și regenerarea patrimoniului cultural imaterial
Denumire proiect Valorificarea turistică a unor evenimente culturale locale (ex. târgul Lechinței la
culesul strugurilor, balul rromilor, dansuri populare etc.), la care se poate adăuga
revitalizarea traseelor turistice de învățare/descoperire a identității locale: zona de
câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea pe parcursul unui an întreg a unui pachet de evenimente culturale-
religioase-etnografice-gastronomice care să revitalizeze tradițiile locale (în parteneriat
între mai multe localități, inclusiv cu valorificarea potențialului muzeelor etnografice,
formațiilor folclorice din Monor, Șieu, Galații Bistriței etc.) pentru a genera venituri la
bugetele locale: GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea unor ateliere de meșteșuguri: GAL Bârgău-Călimani
Scurtă descriere
235
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea unor școli populare de vară adresate persoanelor din zone urbane
(produse artizanale, sculptură în lemn, tradiții populare, produse tradiționale din lână,
produse gastronomice tradiționale, costume populare etc.): GAL Lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect valorizarea locală prin centre de artă populară unde să fie colectate produse din lână
realizate de localnici (șosete, paltoane, veste, bluze, fulare, pulovere, mănuși, pături,
căciuli etc.): GAL Lider, GAL Valea Șieului; GAL Bârgău-Călimani
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Înființarea „Școlii de Arte și Meșteșuguri” pentru regenerarea artelor și
meșteșugurilor tradiționale, inclusiv minimum 15 inserții anuale pe piața forței de
muncă
Scurtă descriere
236
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Acțiuni de conservare și promovare a obiceiurilor tradiționale specifice Comunei
Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Susținerea și dezvoltarea activităților meșteșugărești specifice Comunei Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Înfințarea unui ansamblu profesionist în vederea păstrării și promovării culturii
tradiționale Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
237
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Manifestări culturale în comuna Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul 7: Dezvoltare teritorială, urbană și rurală

Nivel teritorial
Domeniul Domeniul 7: Dezvoltare teritorială, urbană și rurală - Teritorial

Programul Organizarea dezvoltării teritoriale
Denumire proiect Dezvoltarea capacității administrative în cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud
prin introducerea de instrumente și proceduri moderne de management urban
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Catalizarea dezvoltării celor 7 zone strategice - plan de acțiune
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
238

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Zona de dezvoltare Sud-Vest (GAL Câmpie), formată din comunele: Lechința – Șieu
Măgheruș – Matei – Chiochiș – Sânmihaiu de Câmpie – Budești – Miceștii de Câmpie –
Silivașul de Câmpie – Urmeniș – Milaș
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Zona de dezvoltare Sud-Est (GAL Valea Șieului), formată din comunele: Teaca – Galații
Bistriței – Monor – Mărișelu – Șieu – Șieuț
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Zona de dezvoltare Est (GAL Bârgău-Calimani), formată din comunele: Tiha Bârgăului –
Bistrița Bârgăului – Prundu Bârgăului – Josenii Bârgăului - Livezile – Dumitrița – Cetate
– Budacu de Jos
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
239
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Zona de dezvoltare Nord-Est (GAL Lider Bistrița-Năsăud), formată din orașul Sângeorz-
Băi și comunele: Maieru – Rodna – Șanț – Ilva Mică – Ilva Mare – Poiana Ilvei – Măgura
Ilvei – Lunca Ilvei – Leșu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Zona de dezvoltare Nord (GAL Țara Năsăudului), formată din orașul Năsăud și
comunele: Dumitra – Feldru – Rebrișoara –Rebra – Parva – Telciu – Romuli – Coșbuc –
Runcu Salvei – Salva – Nimigea
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Zona de dezvoltare Nord-Vest (GAL Ținutul Haiducilor), formată din orașul Beclean și
comunele: Nușeni – Șieu Odorhei – Șintereag – Braniștea – Petru Rareș – Uriu – Ciceu
Mihăești – Ciceu Giurgești – Negrilești – Căianu Mic – Chiuza – Spermezău – Zagra –
Târlișua
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
240
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Zona de dezvoltare Centru, formată din municipiul Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Catalizarea cooperării urban-rural pentru redefinirea profilului economic și
mobilizarea resurselor pe piață – plan de acțiune
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Catalizarea stabilirii clusterelor economice pe domeniile cu potențial competitiv – plan
de acțiune
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
241

Denumire proiect Catalizarea colaborării între cele 7 zone și între structurile de dezvoltare economică
aferente (Clustere, GAL-uri) – plan de acțiune
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Utilizarea shimburilor de experiență și transferului de bune practici pentru dezvoltare
inteligentă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Stabilirea protocolului interinstituțional și intersectorial pentru implementarea
strategiei de dezvoltare durabilă a Județului Bistrița-Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Actualizarea/ adaptarea structurii interne a CJ Bistrița-Năsăud și a responsabilităților
242
privind cooperarea integrată între domeniile: amenajarea teritoriului, strategii de

dezvoltare, investiții, proiecte cu finanțare europeană (monitorizare finanțări,
elaborare proiecte, asistență tehnică/ verificare)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Elaborarea PATJ Bistrița-Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Elaborarea PATZ zone strategice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Master Planuri privind domeniile: Dezvoltare policentrică, Transport, Turism,
Competitivitate (clustere, GAL-uri), coridoare verzi, regenerare fond silvicol,
regenerare microclimat etc
243
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Studii de oportunitate privind constituirea clusterelor economice și a parteneriatului
cu GAL-urile pentru competitivitatea județului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Configurarea bazei de date teritoriale actualizabile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Formularea programului de fundamentare tehnică a sistemului de luare a deciziilor în
dezvoltarea județului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
244
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Nivel Urban
Domeniul Domeniul 7: Dezvoltare teritorială, urbană și rurală - Urban

Programul Program pentru dezvoltarea capacității administraţiei publice
Denumire proiect Dezvoltarea capacității administrative la nivelul localităților urbane prin introducerea
de instrumente și proceduri moderne de management
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Catalizarea dezvoltării celor 7 zone strategice prin repoziționarea orașelor privind
rolurile teritoriale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

mobilizarea resurselor pe piață – planurile periurbane, zonă metropolitană/ sistem
urban etc.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
245
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Catalizarea stabilirii clusterelor economice pe domeniile cu potențial competitiv
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program pentru dezvoltarea serviciilor de educație
Denumire proiect Proiect de orientare a educației pe coordonatele potențialului competitiv, al
specializării inteligente și inovării, potrivit profilurilor competitive ale celor 7 zone,
clusterelor și GAL-urilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de dotare cu atelierele/ spațiile/ echipamentele necesare desfășurării
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
246
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Planificarea la nivel de zone strategice a responsabilităților în educație, potrivit
specificului și intereselor pe zone strategice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de promovare a culturii antreprenoriale, instruire, educație continuă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de implicare a programelor de instruire în rețele specializate potrivit
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
247
implementare

Denumire proiect Stabilirea și funcționarea liniilor de colaborare cu instituțiile responsabile în domeniile
strategice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea, modernizarea, dotarea şi extinderea Colegiul Economic Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Colegiului Naţional “George Coșbuc” Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

248
Denumire proiect Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Școlii Generale “Mihai Eminescu” Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Școlii Generale “Valea Spinului” Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Şcolii Generale “Liviu Rebreanu” Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Grădiniţei cu program normal din Cartierul
Lusca
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
249
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Renovare Grădiniță 4 grupe, str. Sălciilor, Sîngeorz Băi
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate
Denumire proiect Diversificarea serviciilor de sănătate pentru zonele turistice, balneare etc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Stabilizarea echipelor de specialiști în domeniile relevante de sănătate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
250
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de scădere a mortalității infantile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Structurarea unui cluster de servicii medicale-balneare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea centrului balnear Sîngeorz-Băi
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
251

Denumire proiect Reabilitare secții chirurgicale, bloc operator centralizat și secții ATI din cadrul
Spitalului Județean de Urgență Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea termică a secțiilor Spitalului Județean de Urgență Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea termică a secțiilor Spitalului Județean de Urgență Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare, extindere și dotare UPU SMURD Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
252
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea, modernizarea și dotarea Spitalului Orăşenesc “Dr. George Trifon” din
oraşul Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare termică la Spitalul orășenesc, școli, instituții publice, Beclean
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Programul privind protecția socială (incl protecția copiilor, îngrijire vârstnici etc)
Denumire proiect Orientarea spre implicare, în cadrul atelierelor protejate, a grupurilor asistate, către
activități din categoria economiei sociale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
253

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asigurarea unei comunități sănătoase și echilibrate (scăderea nr. de asistați social prin
creșterea angajării, scăderea presiunii asupra bugetului local)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Diseminarea modelelor de grupuri de sprijin reciproc între cei care au nevoie de ajutor
specializat
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Diseminarea modelelor de îmbătrânire activă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
254
implementare

Denumire proiect Proiect de voluntariat privind asistarea copiilor cu părinți în străinătate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de voluntariat privind îngrijirea vărstnicilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Ateliere protejate pentru copiii cu deficiențe severe de la Centrul Școlar de Educație
Incluzivă "Lacrima" Unirea
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

255
Denumire proiect Dezvoltarea de cabinete de terapie pentru copiii cu autism (20-30) IQ, stimulare
senzorială - Snoezel Room
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Internat în cadrul CSEI Lacrima pentru copiii cu deficiențe din județ, care nu au
posibilitate de navetă din 62 localități din județ
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Casă de tip familial "Szorenyi Nicolae"
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extinderea, modernizarea și dotarea Centrului pentru Recuperare și Reabilitare
Neuropsihică pentru Adulți, Beclean
256
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea, modenizarea și dotarea Centrului pentru Protecția Copilului Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea și modernizarea Centrului pentru Protecția Copilului Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea și modernizarea Centrului pentru Protecția Copilului Beclean
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
257

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Înființare adăpost și consiliere pentru victimele violenței domestice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Centrul de îngrijire persoane vârstnice – Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire imobil de locuințe sociale cu 16 apartamente pe Str Bistritei, oraşul Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
258

Programul Program pentru dezvoltarea serviciilor în domeniul culturii
Denumire proiect Asigurarea cadrului pentru o viață armonioasă, de calitate, care să întrețină atitudinea
deschisă, emancipată a comunităilor urbane: evenimente culturale, grupuri de lucru,
mentalitate deschisă, voluntariat etc.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de organizare anuală de evenimente culturale specifice în cele 7 zone
strategice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de adopție de monumente de către instituții/ organizații/ firme
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de adopție de locuințe tradiționale, părăsite, de către instituții/ organizații/
259
firme
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de adopție de izvoare sărate, spații verzi etc de către instituții/ organizații/
firme
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de asigurare a calității spațiului public prinimplicarea cetățenilor, firmelor,
instituțiilor riverane: trotuare, spații verzi și flori, garduri/ împrejmuiri etc și cu
implicarea persoanelor sărace, în șomaj și apte de muncă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de schimburi culturale cu localitățile înfrățite și cu zonele de interes pentru
deschiderea de noi piețe
260
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizarea Muzeului Satului Bistrițean şi Năsăudean
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare și dotare Sală Polivalentă pentru spectacole, expoziții, întâlniri, Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Așezământului Cultural Liviu Rebreanu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
261

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Casa de Cultură, Sîngeorz-Băi
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program dotări în domeniul cultelor
Denumire proiect Renovare şi extindere la capela orașului Sîngeorz-Băi
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de implicare a bisericii în educația civică privind valorile județului, în
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
262
implementare

Denumire proiect Proiect de motivare a stabilizării familiilor, descurajării divorțialității, încurajării
demografice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de dezvoltare a liderilor locali, a voluntariatului prin susținerea bisericii
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program de regenerare urbană
Denumire proiect Susținerea programelor de regenerare urbană: zone centrale cu valoare istorică, alte
zone urbane valoroase, zone industriale, zone verzi, peisaje urbane
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

263
Denumire proiect Instituționalizarea parteneriatelor și procedurilor privind regenerarea urbană pe zone

strategice (direcții strategice, priorități, proiecte, proiecte integrate)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Susținerea proiectelor integrate care să conducă la dezvoltarea unui oraș cultural,
inteligent și ecologic (green smart city) pentru creșterea calității vieții cetățenilor,
atragerii de noi investitori și stabilizării forței de muncă înalt calificate în municipiul
Bistrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de regnerare a mândriei locale, a liderilor locali, a voluntariatului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program privind locuirea urbană
Denumire proiect Programe de educație privind locuirea urbană, cultura locuirii, respectarea
regulamenuelor de urbanism, în beneficiul îmbunătățirii aspectului și funcționării
zonelor de locuințe
264

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Elaborarea programului de locuire la nivelul localităților urbane
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Elaborarea programului de terenuri la nivelul orașelor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajarea parcărilor, spațiilor verzi şi spațiilor de depozitare a combustibililor solizi
în cartierul de blocuri Grănicerilor Sud din oraşul Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
265
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Placarea exterioară cu termosistem (anvelopare) a blocurilor de locuințe din cartierul
Grănicerilor Sud, oraşul Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Executie şarpantă la blocul de locuinţe sociale de pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 2
A, Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Nivel Rural
Domeniul Domeniul 7: Dezvoltare teritorială, urbană și rurală - Rural

Denumire proiect Dezvoltarea capacității administrative prin introducerea de instrumente și proceduri
moderne de management la nivelul comunelor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
266
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Catalizarea dezvoltării celor 7 zone strategice prin repoziționarea comunelor cu rol de
centre polarizatoare privind rolurile teritoriale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

mobilizarea resurselor pe piață – planurile periurbane, zonă metropolitană/ sistem
urban etc.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Catalizarea stabilirii clusterelor economice pe domeniile cu potențial competitiv
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
267
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asigurarea confortului și calității mediului local fără a compromite valorile rurale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Mobilizarea comunităților locale în programele economice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare şi extindere sediu administrativ Primăria Comunei Budacu de Jos
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
268

Denumire proiect Reabilitarea şi extinderea sediului administrativ Primăria Comunei Josenii-Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea sediului Primăriei Comunei Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare, reabilitare, extindere sediu Primăria Comunei Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare Sediu Primărie și curte aferentă, Comuna Spermezeu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
269
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare sedii instituţii publice din Comuna Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea sediului nou, Primăria Comunei Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Susținerea programelor privind dezvoltarea resurselor umane în cadrul primăriei
Comunei Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
270
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de racordare a educației la nevoile de dezvoltare ale zonelor strategice și
cooperării rural-urban - Programe de instruire în funcționarea instrumentelor unei
economii competitive
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de dotare cu atelierele/ spațiile/ echipamentele necesare desfășurării
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sprijinirea tinerilor din mediul rural în urmarea studiilor liceale, tehnice, profesionale,
universitare,potrivit potențialului – proiecte de filantropie și asistență
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
271
implementare

Denumire proiect Proiect de promovare a culturii antreprenoriale, instruire, educație continuă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de implicare a programelor de instruire în rețele specializate potrivit
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Stabilirea și funcționarea liniilor de colaborare cu instituțiile responsabile în domeniile
strategice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
272

Denumire proiect Modernizare, dotare Școala nr.1 din Comuna Bistrița-Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare, dotare Școala Colibița din Comuna Bistrița-Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare Școală Generală, localitatea Dumbrăvița, Comuna Spermezeu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare Școală Generală, localitatea Sita, Comuna Spermezeu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
273
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare Școală, localitatea Recele, Comuna Ilva-Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare și extindere Școala Generală 1, Comuna Lunca Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare și reparații la școli și construire grupuri sanitare la școlile din satele
Urmeniș, Șopteriu și Fânațe
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
274
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea și dotarea școlilor din comuna Teaca
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare, modernizare Școala generală în Comuna Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare şcoli de pe raza Comunei Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
275

Denumire proiect Reabilitare şi modernizare Şcoala Generală, localitatea Ţagu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Școala Gimnazială Coșbuc, Corp II, Comuna Coșbuc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Școală generală cls. V-VIII, P+2, Comuna Salva
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Școala veche şi Grădiniţă, localitatea Dorolea
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
276
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Școala Șieu-Odorhei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Școală generală, localitatea Dobric
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Școala Gimnazială, localitatea Tiha Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
277
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Școala Gimnazială, localitatea Mureşenii Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Şcoala Gimnazială, localitatea Piatra Fântânele
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Şcoala Gimnazială, localitatea Valea Tureacului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

278
Denumire proiect Reabilitare localul Școlii generale, localitatea Şieuţ

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Școală, Comuna Negrilești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Lucrări de reabilitare Școală, localitatea Cristur Șieu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere și reabilitare Școala generală Suplai, Comuna Zagra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
279
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Grup Școlar, Comuna Feldru
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Liceu Tehnologic ICR, localitatea Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Renovare școli și grădinițe în localitatea Petriș și Orheiu Bistriței
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
280
implementare

Denumire proiect Reparaţie capitală la Școala Gimnazială, Comuna Josenii Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reparații Școala Rusu –Bârgăului, cls. I – IV și centrală termică
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea unei şcoli şi a unei grădiniţe în localitatea Dipşa, Comuna Galaţii-Bistriţei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizarea campusului școlar din Teaca
281

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sala de sport la Școala Generală Liviu Rebreanu, Comuna Chiuza
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect împrejmuire Cămin și Școală, localitatea Cușma, Comuna Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Programul "Cu toții la Școală", Comuna Rodna
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
282
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect After school, localitatea Lechința, Comuna Lechința
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare imobil și înființare Afterschool, Comuna Telciu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire sediu bibliotecă comunală în Comuna Leşu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
283
implementare

Denumire proiect Amenajarea și modernizarea Bibliotecii comunale, Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare clădire nouă, Centrul Cultural Sebiș, Comuna Șieuț
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Centru de formare profesională Măgura-Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare şi modernizare Cămin cultural, Comuna Salva
284
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Grădiniță în localitatea Pusta din Comuna Bistrița-Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Grădiniţă cu program normal în sat Lunca Leşului, Comuna Leşu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Grădiniță în Comuna Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
285

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Grădiniță 30 locuri cu program normal în Comuna Josenii Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Gradiniță cu program normal, localitatea Șieu-Odorhei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Grădiniţă, localitatea Tiha Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
286

Denumire proiect Construcție gradinita cu program redus in localitatea Caianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Constructie Grădiniţă cu program redus, localitatea Dobric
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare localul Grădiniţei Şieuţ, 3 grupe
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare Grădiniţă cu 3 grupe, satul Nepos
Scurtă descriere
287
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Grădinița cu program normal în localitatea Vermeș, Comuna Lechința
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Grădiniţa de copii şi afterschool în Budacu de Jos
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Grădiniţa cu program normal, localitatea Mărişelu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
288
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Grădiniţă cu program normal, localitatea Vermeș, Comuna Lechința
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Grădiniță, Comuna Maieru
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Gradiniță cu program prelungit, localitatea Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
289

Denumire proiect Modernizare Grădiniță, localitatea Cociu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare Grădiniţă, Comuna Rebrişoara
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare Grădiniţă, satul Feldru, Comuna Feldru
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Program pentru susținerea serviciilor de sănătătate publică și reținerea sepcialiștilor în
sănătate în comunele județului
Scurtă descriere
290
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Diversificarea serviciilor de sănătate pentru zonele turistice, balneare etc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de scădere a mortalității infantile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea şi dotarea cu echipamentele necesare a unui centru medical, Comuna
Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
291

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare Centru recrere şi tratament, Comuna Romuli
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dispensar medical, Comuna Măgura Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea de cabinet medical uman şi stomatologic, Comuna Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
292

Denumire proiect Modernizare Dispensar uman, Comuna Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect baza de tratament cu apă sărată în zona Valea Cărămizilor-Haga, localitatea
Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare şi dotare Dispensar uman, Comuna Milaş
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare localul Circumscripţiei sanitare umane, localitatea Şieuţ
293
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare Dispensar uman, localitatea Șintereag
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare și reparație capitală la Dispensarul uman, localitatea Urmeniș
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea și dotarea Complexului medico-social, localitatea Teaca
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
294

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea fostului sediu al cabinetelor de medicină individuale, localitatea Teaca
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Dispensar medical și Cabinet stomatologic, Comuna Poiana Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program privind protecția socială (incl protecția copiilor, îngrijire vârstnici etc)
Denumire proiect Orientarea spre implicare, în cadrul atelierelor protejate, a grupurilor asistate, către
activități din categoria economiei sociale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
295
implementare

Denumire proiect Asigurarea unei comunități sănătoase și echilibrate (scăderea nr. de asistați social prin
creșterea angajării, scăderea presiunii asupra bugetului local)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de diseminare a modelelor de grupuri de sprijin reciproc între cei care au
nevoie de ajutor semispecializat
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de diseminare a modelelor de îmbătrânire activă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

296
Denumire proiect Proiect de voluntariat privind asistarea copiilor cu părinți în străinătate

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de voluntariat privind îngrijirea vărstnicilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Centru social de zi, localitatea Fântânița, Comuna Miceștii de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extinderea, modernizarea și reabilitarea Centrului pentru Persoane Vârstnice,
localitatea Nușeni
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
297
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect pentru integrarea romilor în societate, Comuna Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construirea unui Cămin de bătrâni, Comuna Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect amenajare Bază de agrement și Cămin de bătrâni, Comuna Cușma
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
298
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Centru social de zi, localitatea Fântânița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Crearea unui Centru social dedicat persoanelor vârstnice, localitatea Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Cămin de bătrâni, Comuna Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

299
Denumire proiect Regenerarea identității locale, educarea unei comunități deschise la variate opțiuni
pentru prosperitate, în respectul pentru managementul resurselor: evenimente
culturale, grupuri de lucru, mentalitate deschisă, voluntariat etc.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Utilizarea culturii ca instrument de marketing
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de organizare anuală de evenimente culturale specifice în cele 7 zone
strategice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de adopție de monumente de către instituții/ organizații/ firme
Scurtă descriere
300
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de adopție de locuințe tradiționale, părăsite, de către instituții/ organizații/
firme
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de adopție de izvoare sărate, spații verzi etc de către instituții/ organizații/
firme
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de asigurare a calității spațiului public prinimplicarea cetățenilor, firmelor,
instituțiilor riverane: trotuare, spații verzi și flori, garduri/ împrejmuiri etc și cu
implicarea persoanelor sărace, în șomaj și apte de muncă
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
301
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de transfer al obiceiurilor, tradițiilor, meșteșugurilor etc de la seniorii satelor la
generațiile tinere
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de schimburi culturale cu localitățile înfrățite și cu zonele de interes pentru
deschiderea de noi piețe
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect reabilitare Cămin Cultural, localitatea Bretea, Comuna Șieu Odorhei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
302
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect reabilitare Cămin Cultural, localitatea Cristur-Şieu, Comuna Șieu Odorhei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect reabilitare Cămin Cultural, localitatea Şieu-Odorhei, Comuna Șieu Odorhei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire sediu Primărie și Cămin Cultural, localitatea Matei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
303

Denumire proiect Extindere şi modernizare Cămin cultural, Comuna Leşu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Cămin cultural, localitatea Jelna
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Cămin cultural, localitatea Ţagu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Cămin Cultural , sala de spectacole cu funcțiuni adiacente și centrală
termică, localitatea Strâmba, Comuna Josenii Bârgăului
Scurtă descriere
304
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Cămin Cultural, localitatea Nimigea de Jos, Comuna Nimigea
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Cămin cultural, localitatea Cristeştii Ciceului, Comuna Uriu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Cămin Cultural, localitatea Braniștea, Comuna Braniștea
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
305
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Cămin cultural, localitatea Budacu de Jos
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare şi dotare cămine culturale, Comuna Galaţii-Bistriţei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea căminelor culturale, Comuna Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
306

Denumire proiect Reabilitare camine culturale, localitățile Satu Nou și Petriș, Comuna Cetate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Cămin Cultural , localitatea Fântânița, Comuna Miceștii de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Cămin mic, Comuna Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Cămin, localitatea Poienile Zagrei
Scurtă descriere
(opţional)
307
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Renovare, modernizare și dotare Cămin cultural, localitatea Vișuia, Comuna Miceștii
de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Cămin cultural, localitatea Orosfaia, Comuna Milaş
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Cămin Cultural, localitatea Mireș, Comuna Chiuza
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
308
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitarea și modernizarea căminelor culturale, localitățile Căianu Mic, Căianu
Mare, Dobric și Ciceu-Poieni, Comuna Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare si modernizare Cămin Cultural, localitatea Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare Cămin cultural, localitatea Dobricel, Comuna Spermezeu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
309

Denumire proiect Modernizare și dotare cămine culturale, localitățile Șopteriu, Delureni și Fânațe,
Comuna Urmeniș
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea căminelor culturale, localitățile Archiud și Pinticu (MCCAP), Comuna
Teaca
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Renovare Centru Cultural "Liviu Rebreanu", Comuna Chiuza
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Punerea în circuit turistic a Muzeului sătesc din Budeşti
310

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Susținerea cultelor și a activităților cultural religioase la nivelul Comunei Căianu Mic,
persoanelor cu dizabilități și copiilor proveniți din familii defavorizate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare Biserică ortodoxă, localitatea Satu Nou, Comuna Cetate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire de capele mortuare, Comuna Budacu de Jos
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
311
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare cimitire, Comuna Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Capelă mortuară, Comuna Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Capelă mortuară, localitatea Coşbuc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
312
implementare

Denumire proiect Construire de capele mortuare, localitățile Livezile, Cușma și Dorolea
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Capelă mortuară, localitatea Lunca Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Capelă mortuară, Comuna Salva
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Capelă mortuară, Comuna Rebrişoara
313

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Capelă, Comuna Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire două capele mortuare, Comuna Maieru
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de implicare a bisericii în educația civică privind valorile județului, în
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
314
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de motivare a stabilizării familiilor, descurajării divorțialității, încurajării
demografice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de dezvoltare a liderilor locali, a voluntariatului prin susținerea bisericii
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program privind asigurarea iluminatului public
Denumire proiect Proiect pentru iluminatul artistic al obiectivelor istorice, instituțiilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
315
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Iluminat public, panouri fotovoltaice, Comuna Bistrița-Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Iluminat public cu energie regenerabilă, Comuna Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Iluminat stradal bazat pe energie neconvențională cu panouri fotovoltaice pe o
lungime de 40 km, Comuna Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
316

Denumire proiect Modernizare rețea iluminat public, Comuna Ilva Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea iluminatului public, Comuna Chiuza
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizarea iluminatului public, localitatea Șieu Măgheruș (MIPSM)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere rețele electrice spre Cimitir, zonele Ciurgău și dintre Strâmba și Josenii -
Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
317
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere iluminat stradal, Comuna Livezile (2700 m)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Extindere și modernizare sistemului de iluminat public, Comuna Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Refacere iluminat public stradal, Comuna Coșbuc Electrificare grup de case, localitatea
Valea Muntelui
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
318
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Energie fotovoltaică pentru iluminatul public şi al instituţiilor, Comuna Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program pentru regenerare locală rurală
Denumire proiect Identificarea și asumarea elementelor care conferă specific, valorilor locale, transferal
către generațiile tinere
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Organizarea și implementarea politicii de regenerare a identității locale, a mândriei
locale, a liderilor locali
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
319
implementare

Denumire proiect Proiect de regenerare a esteticii localității prin utilizarea elementelor valoroase de
specific și identitate locală
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea a minimum 5 întreprinderi sociale în zonele sărace
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea a minimum 5 inserții economice (formare, atragere investiție și asigurare
facilități, angajare)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

320
Denumire proiect Reabilitare centru civic, Comuna Chiuza

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare centru civic, Comuna Ilva Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare centru civic, Comuna Ciceu-Giurgești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajarea centrului civic, trotuare, rigole, Comuna Lunca Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
321
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare şi modernizarea centrului civic în localitatea Şieuţ
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajarea și dotarea unui Spațiu de joacă pentru copii, Comuna Chiuza
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare centru civic, Comuna Coșbuc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
322
implementare

Denumire proiect Modernizare piață auto, Comuna Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dotare Punct PSI, localitatea Ilva Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect Reabilitare Remiza PSI, localitatea Dorolea
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire Remiza PSI, localitatea Cusma
323

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dotari ISU, Primăria Maieru
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Montare sisteme de supraveghere video, Comuna Căianu Mic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Sistem de supraveghere și apărare a limesului în sectorul Ciceu Corabia, Comuna Ciceu
Mihăești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
324
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajarea unor puncte de supraveghere pe teritoriul Comunei Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program pentru locuirea în rural
Denumire proiect Programe/ proiecte de regenerare a specificului valoros al arhitecturii locale/ zonale, a
materialelor locale utilizate după tehnici tradiționale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asigurarea calității locuirii, a accesului la o locuință
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
325
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Responsabilizarea riveranilor pentru aspectul zonelor cu locuințe: troruare,
împrejmuiri, mobilier, spații verzi etc.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Regenerarea locuințelor tradiționale părăsite și includerea în circuitul turistic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Bloc locuințe tineri, Comuna Bistrița-Bârgăului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
326

Denumire proiect Modernizare bloc locuințe 4 apartamente, Comuna Coșbuc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire locuință socială cu 3 apartamente, Comuna Livezile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program privind rețelele de spații verzi
Denumire proiect Proiecte de configurare și implementare de soluții de landscaping pentru creșterea
atractivității satelor, pentru accentarea identității spațiului: aliniamente, zone verzi,
jardiniere etc.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare spații verzi, Comuna Nușeni
Scurtă descriere
327
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Alei pietonale și spații verzi, Comuna Dumitrița
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare spații verzi și locuri de joacă pentru copii, Comuna Căianu Mic Amenajare
spații verzi și parc, localitățile Livezile și Dumbrava
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare spaţii verzi şi înfiinţare parc, localitatea Şieuţ
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
328

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Modernizare parcuri şi creare de spaţii verzi, Comuna Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reamenajare și dotare Parc,localitatea Dumitra
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Reabilitare şi extindere parc, localitatea Lunca
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
329

Denumire proiect Reabilitare și modernizare parc comunal , Comuna Silivașu de Câmpie
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare parc, Comuna Ilva Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Amenajare parcuri, Comuna Galaţii-Bistriţei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul 8: Administrație și bună guvernanță
Domeniul Domeniul 8: Administrație și bună guvernanță

Programul Program pentru managementul resurselor pentru dezvoltare: materiale, umane, de
organizare, financiare etc - Asigurarea planurilor de dezvoltare
330
Denumire proiect Bazele de date (cadastru, date terioriale, GIS etc)

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect PAT Județean
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect PATZ-urile celor 7 zone strategice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect PATZ-urile privind zonele de patrimoniu, zonele de dezvoltare , zonele critice,
periferice etc
331
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Documente pentru fundamentarea politicior: Master Planul de accesibilitate, Master
Planul de Turism, Master Planul privind structurile strategice de dezvoltare teritorială
(GAL-uri, clustere, zonele strategice), împăduriri etc
Instituționalizarea, implementarea și monitorizarea implementării
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Instituționalizarea, implementarea și monitorizarea implementării
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

organizare, financiare etc - Managementul resurselor în procesul de dezvoltare
Denumire proiect Formalizarea structurii operative a strategiei județului: ex. „Bistrița-Năsăud 2020”
privind asigurarea infrastructurilor și serviciilor integrate pentru o economie
competitivă – cooperare interservicii, interinstituții, intersectorială -
332

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Coordonarea bunei funcționări a implementării strategiilor, proiectelor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Programul multianual de investiții integrate, mentenanță etc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

organizare, financiare etc - Asigurarea parteneriatelor și colaborărilor relevante
pentru dezvoltare sustenabilă, inteligentă, incluzivă
Denumire proiect Parteneriate orizontale și vertical pentru implementarea strategiei de dezvoltare
Scurtă descriere
333
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Parteneriate verticale pe mai multe nivele teritoriale: localitate, zone strategice, județ,
regiune, țară
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiecte de catalizare a dezvoltării pe zone strategice, clustere, GAL-uri
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiecte de generare de politici specifice și abordări integrate care pot apărea ca
necesare în procesul implementării strategiei
334
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

organizare, financiare etc - Program de marketing și de atragere a investițiilor
Denumire proiect Evenimente privind obiectivele strategice de dezvoltare și potențialul
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Evenimente care urmăresc atragerea de resurse, de investitori
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Elaborarea Ghidului Investitorilor, inclusiv pe site și telefoane mobile
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
335
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

organizare, financiare etc - Rezolvarea statutului proprietăților
Denumire proiect Rezolvarea întăbulărilor prin diverse scheme inteligente (ex. facilități pentru
investitori care să preia și costurile întăbulărilor): GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Catalizarea comasărilor de terenuri agricole și viticole
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de management al tereurilor la nivelul fiecărei unități adminsitrativ-teritoriale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
336
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare sistem GIS la nivelul Județului Bistrița-Năsăud
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Actualizare P.U.G. şi R.L.U. pentru Comuna Leşu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Administrare eficientă și calitate în servicii achizitionare de programe și softuri,
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
337
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare cadastru general, Comuna Leşu
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare cadastru general, Comuna Ilva Mare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare cadastru general, Comuna Budeşti
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
338
implementare

Denumire proiect Realizare cadastru general, Comuna Maieru
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Realizare cadastru, Comuna Poiana Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Construire sediu primărie și sediu Poiliție, Comuna Poiana Ilvei
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

339

Denumire proiect Dotare primărie cu logistică şi programe, Comuna Budești
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program pentru managementul dezvoltării locale/ teritoriale
Denumire proiect Program instruire continuă în management local (urban, rural)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Soluții în domeniul administrației pentru facilitarea asocierii în proiecte integrate:
zona de câmpie Sud-Vest
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Configurarea de parteneriate relevante la nivelul celor 7 zone și a județului
340
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Monitorizarea centralizată a lucrărilor la nivel de județ și informarea pe un portal web
specializat a tuturor primăriilor privind evoluția lucrărilor efectuate de regii (apă, gaz,
canal, drumuri)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Implementarea la scara județului a e-administrației și e-sănătății este o prioritate
pentru a asigura o planificare adecvată a proiectelor de investiții, master planuri bine
ancorate în realitate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Înființarea și operaționalizarea „Consiliului de Competitivitate și Inovare al Județului
Bistrița-Năsăud”
Scurtă descriere
341
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Configurarea asocierilor (structurilor coezive) aferente zonelor cu probleme și
obiective de dezvoltare comune (GAL-uri, sisteme urban-rural etc.)
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Fundamentarea programelor bugetare multianuale potrivit priorităților strategice
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program privind dezvoltarea capacității instituționale pentru administrare pe mai
multe niveluri
Denumire proiect Asumarea poziției pe care județul o poate juca la nivel regional și de mai mare
anvergură, pe baza proiectelor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
342
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

multe niveluri
Denumire proiect Dezvoltarea capacității la nivel județean pentru a ajuta partenerii din zonele strategice
de dezvoltare să își elaboreze strategii personalizate și proiecte armonizate cu ceea ce
se întâmplă la nivel județean
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

multe niveluri
Denumire proiect Proiect de catalizare a cooperării pe zonele strategice, cooperare urban-rural,
periurban etc.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

multe niveluri
Denumire proiect Dezvoltarea cooperării la nivel regional, în rețele teritoriale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
343
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program privind atragerea de resurse pentru proiecte de dezvoltare
Denumire proiect Dezvoltarea colaborării cu instituțiile de promovare, de atragere a investițiilor directe,
dar și de intermediere a micilor producători/antreprenori locali – mai ales din zona
rurală – cu rețelele de desfacere naționale și internaționale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program privind atragerea de resurse pentru proiecte de dezvoltare
Denumire proiect Înființarea unui centru specializat pentru elaborarea de recomandări în îmbunătățirea
legislației în diverse domenii pentru evitarea barierelor în inițiativele administrațiilor
locale – posibil în cadrul direcției/serviciilor strategii – proiecte europene
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Programul Program privind dezvoltarea comunității
Denumire proiect Proiect de punere în valoare a personalităților și implicare mai ridicată în viața publică
și ca exemplu pentru comunitățile locale
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
344

de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de dezvoltare a mândriei locale, a liderilor locali
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de stimulare a voluntariatului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de diseminare a cazurilor de succes locale și privind diapsora județului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
345

Denumire proiect Proiect de educare privind locuirea, valorile urbane și rurale, responsabilitățile față de
comunitate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect de susținere a urmăririi liceului, școlilor tehnice, universității de către tinerii
din mediul rural
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect privind stabilizarea tinerilor, a familiilor tinere
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect privind implicarea cetățenilor în dezvoltarea locală și marketingul localității
346

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea unor facilități de asistență pentru persoane vârstnice (pensiuni dedicate și
servicii de asistență): GAL Bârgău-Călimani
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Crearea unui centru pentru persoane în vârstă din zona urbană cu servicii specializate
și activități sociale: GAL Lider
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Acordarea a minimum 50 burse pentru tineri din zonele rurale sărace pentru urmarea
liceului/școlii tehnice, urmată de asistență pentru inserție pe piața muncii
Scurtă descriere
(opţional)
347
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Acordarea a minimum 20 burse pentru tineri din zonele rurale sărace pentru urmarea
facultății și asistență pentru inserție pe piața muncii
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asistență tehnică gratuită și instruire antreprenorială pentru persoane defavorizate
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Activarea a minimum 5 grupuri de suport în zonele sărace și îmbătrânite pentru
comune
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
348
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Mobilizarea grupurilor de asistați social (L 416) în proiecte în interesul comunităților și
pe piața muncii
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Aplicarea unui pachet de minimum 50 măsuri concrete pentru reținerea tinerilor și
creșterea familiilor
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asigurarea unui pachet de minimum 50 de apartamente pentru tineri în regim de
chirie avantajoasă pentru reținerea forței de muncă inteligente
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
349
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Asigurarea a minimum 20 dotări orientate pe servicii privind nevoile tinerilor din
mediul urban și cel rural
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea de locuințe sociale în asociere, cu implicarea persoanelor în cauză în
activități economice în agricultura de nișă: GAL Valea Șieului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Proiect major de informare și sensibilizare în toate mediile din zona urbană și rurală cu
exemple de bună practică din țară și străinătate în toate domeniile de interes pentru
județ
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
350
implementare

Programul Program privind protejarea resurselor
Denumire proiect Pachet de măsuri pentru eliminarea infracționalității în domeniul forestier, programe
complexe de trasabilitate a lemnului, aplicarea unui cod forestier eficace, prioritizarea
accesului la material lemnos a fabricilor de mobilă din județ în defavoarea
comercializării buștenilor și cherestelei în afara județului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Pachet de măsuri pentru protejarea izvoarelor minerale, sărate etc.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Pachet de măsuri pentru regenerarea microclimatului
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

351

Denumire proiect Pachet de măsuri pentru comasarea terenurilor agricole și viticole cu potențial
competitiv
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Pachet de măsuri privind managementul patrimoniului cultural
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Pachet de măsuri privind managementul patrimoniului natural
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
Domeniul 9: Cooperare teritorială
Domeniul Domeniul 9: Cooperare teritorială

Programul Program privind implicarea în proiectele de anvergură teritorială mare din regiune, pe
temele de dezvoltare ale celor 7 microregiuni, zone strategice - Complex de proiecte
pe temele de dezvoltare ale celor 7 microregiuni, zone strategice
352
Denumire proiect Strategia Dunării – transport pe ape interne, cultură și turism, riscuri de mediu;
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Strategia Tisei – pe cele patru direcții strategice: reducerea vulnerabilităţii;
îmbunătăţirea căilor de comunicaţii fizice şi funcţionale, utilizarea armonioasă a
bunurilor naturale şi culturale; stabilirea unor obiective strategice comune şi
promovarea eficientă a fondurilor de investiţii;
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Strategia Euroregiunii Carpatice – în cele cinci domenii de acțiune: dezvoltare
regională, turism și mediu, dezvoltarea comerțului, infratsructura socială, prevenirea
dezastrelor naturale;
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
353

Denumire proiect Grupul Visegrad 6 - rețeaua de poli teritoriali, rețeaua de transport și comunicații,
cooperarea în Zona Visegrad;
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Stabilirea de parteneriate teritoriale în proiecte comune pentru atragerea de resurse
și implementarea proiectelor prioritare.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Stabilirea de parteneriate teritoriale în proiecte comune pentru atragerea de resurse
și implementarea proiectelor prioritare.
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
354
implementare

Programul Program privind participarea în rețele
Denumire proiect Rețele de turism tematic
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Rețele specializate în domeniile relevante pentru zonele strategice: turism, agro-
zootehnie, viticultură, irigații și lucrări funciare, industrie alimentară, mase plastice,
logistică de transport, industria lemnului, silvicultură, calitatea mediului (împăduriri,
antideșertificare, managementul inundațiilor), industria farmaceutică și cosmentică,
materiale de construcții, produse electro-mecanice, turism diversificat, servicii
medical-balneare, meșteșuguri tradiționale și suveniruri, industria textilă și confecții,
industria pielăriei, etc..
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Participarea în board-uri relevante pentru politicile de interes pentru județ: susținerea
domeniilor de competitivitate, dezvoltare rurală, strategia forestieră, mediu etc
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
355
implementare

Programul Program privind participarea în parteneriate teritoriale relevante
Denumire proiect Structurarea parteneriatelor la nivelul ansamblului celor 7 zone și a fiecăreia în parte,
privind proiectele prioritare pentru acestea
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Structurarea sistemului de clustere
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Înființarea Agenției/ Biroului de dezvoltare a Județului Bistrița Năsăud sau atribuții
integrate la nivelul direcțiilor: planificarea teritoriu (incl GIS), strategii, investiții,
proiecte cu finanțare europeană
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
356
Programul Program pentru lobby și marketing

Denumire proiect Evenimente anuale orientate pe domeniile de competență: pe cele 7 zone strategice,
1 eveniment / an, ex: turism, agro-zootehnic-industrial, silvicultură, mase plastice,
prelucrarea lemnului, electro-mecanică, textile-pielărie-confecții
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Evenimente orientate pe potențialul de dezvoltare
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Activarea diasporei – diaspora pentru Bistrita-Năsăud pentru promovare și dezvoltare
rețele
Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare

Denumire proiect Dezvoltarea conexiunilor internaționale: rețele de cunoaștere, de inovare și transfer
tehnologic, de turism, de produse bio, servicii medical-balneare, managementul
357
patrimoniului cultural și natural, în domenii competitive etc

Scurtă descriere
(opţional)
Instituție
coordonatoare
de finanţare
Financiare
Nefinanciare
implementare
358
Repere privind surse potențiale de finanțare 2014-2020
ANEXA 2
REPERE PRIVIND SURSE POTENȚIALE DE FINANȚARE 2014-2020
1. Programele active cu finanțare europeană 2007-2013 (2015), http://www.fonduri-

structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Finantari
Programele de finanțare constituie începând Pe de altă parte, UE vine cu concepte noi și

cu perioada de după anii 2000, unul dintre cele foarte sofisticate de dezvoltare, bugetul
mai râvnite instrumente de finanțare a național și bugetele locale sunt angajate deja
dezvoltării locale, regionale, naționale, a în investiții multianuale până în 2014-2015,
schimburilor de experiență și transferurilor de sectorul privat este dezamăgit de birocrație și
deprinderi, tehnologie, inovare etc.. reticent la asocieri în clustere, sau la soluții
inovative.
Actorii din sectoarele public, privat, comunitate
etc., au câștigat tot mai multă experiență în În cele ce urmează sunt prezentate
utilizarea acestor instrumente. programele de finanțare active, relevante
pentru obiectivele strategiei Județului Bistrița-
Problemele actuale în atragerea de fonduri s- Năsăud, orizont 2025. Se așteaptă ca, potrivit
au deplasat de la utilizarea oportunității, la formei actuale pe care o are Acordul de
planificarea nevoilor, de la gândirea pe termen Parteneriat 2014-2020, ca direcțiile actuale de
scurt la cea strategică. finanțare să fie consolidate și integrate.
1.1. Programul Operational Regional

Perioada de depunere
Domenii de finantare active
De la… pana la…
DMI 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbana”, sub-
domeniul „Centre urbane”, axa 1; Nota: Linie
31 decembrie
08 martie 2010 deschisa doar pentru orasele/municipiile - centre urbane
2013
din regiunea Bucuresti-Ilfov.Pe 15 decembrie 2011
procesul de depunere a proiectelor a fost suspendat
03 decembrie 31 decembrie DMI 1.2. Sprijinirea investitiilor in eficienta energetica a
2012 2013 blocurilor de locuinte, axa 1
DMI 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri
judetene, strazi urbane – inclusiv constructia/reabilitarea
10 septembrie 31 decembrie
soselelor de centura,axa 2.
2007 2013
Depunerea de proiecte este, in prezent, suspendata pentru
toate regiunile
31 octombrie 31 decembrie DMI 3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor
2007 2013 operationale pentru interventii in situatii de urgenta, axa 3
DMI 3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea
infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a
31 decembrie
29 februarie 2008 infrastructurii pentru formare profesionalã continuã, axa 3
2013
Depunerea de proiecte este, in prezent, suspendata pentru
toate regiunile
1.2. Programul Operational Sectorial Mediu

De la… pana la…
31 decembrie DMI 1.1. Extinderea/modernizarea sistemelor de apa/apa
2013 uzata, axa 1
DMI 2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al
31 decembrie
deseurilor si extinderea infrastructurii de management al
2013
deseurilor, axa 2
69
DMI 2.2. Reabilitarea zonelor poluate istoric, axa 2

31 decembrie
2013
1.3. Programul Operational Regional

De la… pana la…
DMI 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a
afecrilor, de importanta regionala si locala, axa
4.Nota: Pe 13 iunie 2012 s-a suspendat depunerea
pentru Regiunea Sud Muntenia. Pe 10 mai 2011 s-a
suspendat depunerea pe Regiunea Sud-Est. Pe 25
31 decembrie
25 aprilie 2008 martie 2011 s-a suspendat depunerea pentru Regiunea
2013
Nord-Vest. Pe 8 februarie 2011 s-a suspendat
depunerea in Regiunea Vest. Pe 1 noiembrie s-a
suspendat depunerea pentru Regiunile Centru si Sud-
Vest Oltenia. Pe 5 iulie 2010 s-a suspendat depunerea
de proiecte pentru Regiunea Bucuresti-Ilfov.
DMI 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate si
neutilizate si pregatirea pentru noi activitati, axa 4
Depunerea de proiecte este, in prezent, suspendata

pentru toate regiunile
31 decembrie Nota: Pe 15 noiembrie 2012, s-a suspendat depunerea
25 aprilie 2008
2013 pe Regiunea Sud-Vest Oltenia. Pe 24 august 2012, s-a
suspendat depunerea pe Regiunea Vest. Pe 25 august
2011 s-a suspendat depunerea pe Regiunile Bucuresti-
Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est si Sud Muntenia. Pe
8 februarie 2013 s-a suspendat depunerea pentru
Regiunea Centru
DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor, axa 4.
23 noiembrie 31 decembrie Depunerea de proiecte este, in prezent, suspendata
2009 2013 pentru toate regiunile
DMI 5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a

patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea
31 decembrie
14 martie 2008 infrastructurilor conexe, axa 5.
2013
Depunerea de proiecte este, in prezent, suspendata
pentru toate regiunile
DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea
infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor
23 noiembrie 31 decembrie
naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice, axa 5.
2009 2013
Nota: Depunerea de proiecte pentru Regiunea Nord-
Vest s-a suspendat pe 25 februarie 2010
DMI 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea
infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii
11 septembrie 31 decembrie Romaniei ca destinatie turistica. Operatiunea „Crearea
2008 2013 unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica
prin definirea si promovarea brandului turistic national” ,
axa 5
DMI 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea
infrastructurii necesare, în scopul cresterii atractivitatii
31 decembrie
12 martie 2012 României ca destinatie turistica, Operatiunea „Crearea
2013
Centrelor Nationale de Informare si Promovare
Turistica (CNIPT) si dotarea acestora”, axa 5
70
1.4. Programul National pentru Dezvoltare Rurala – numai pentru partenerii rurali din
cadrul PAZIA
De la… pana la…
31 decembrie Masura 1.4.2. Infiintarea grupurilor de producatori, axa 1
2013
31 decembrie Masura 4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare,

23 iulie 2012 axa 4
2013
1.5. Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR
AXA 1: Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier

1.1. Masuri menite sa imbunatateasca cunostintele si sa consolideze potentialul
Uman
1.1.1. Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte
1.1.2. Instalarea tinerilor fermieri
Status Linie inchisa

Lansare neanuntata
Apel 2013
Apeluri
Descarca Ghidurile Solicitantului
anterioare
1.2. Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic si sa promoveze

Inovatia
1.2.2. Imbunatatirea valorii economice a padurii

Lansare neanuntata
Apel 2013 Descarca Ghidul Solicitantului
Schema de ajutor de stat nr. N578/ 2009 Stimularea dezvoltarii regionale prin realizarea de
investitii pentru procesarea produselor agricole si forestiere in vederea obtinerii de produse
neagricole

Apel 2013 Lansare neanuntata
Apeluri
anterioare
1.2.5. Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si

silviculturii

Apeluri
anterioare
1.4. Masuri de tranzitie pentru Romania
1.4.1. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
71

Apeluri
anterioare
1.4.2. Infiintarea grupurilor de producatori
Status Linie deschisa!

Apel 2008- Depunere continua
2013 Descarca Ghidul Solicitantului
1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori
AXA 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

2.1. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole
2.1.2. Sprijin pentru zone defavorizate – altele decat zona montana
2.1.4. Plati de Agro-mediu
2.1.5. Plati in favoarea bunastarii animalelor
2.2. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor forestiere

2.2.1. Prima impadurire a terenurilor agricole

Lansare neanuntata
Apel 2013
Apeluri
anterioare
AXA 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale

3.1. Masuri privind diversificarea economiei rurale
3.1.2. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

Lansare neanuntata
Apel 2013
Apeluri
anterioare
3.1.3. Incurajarea activitatilor turistice

Lansare neanuntata
Apel 2013
Apeluri
anterioare
3.2. Masura privind imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale

3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru
economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale
Apeluri
anterioare
72
AXA 4: Axa LEADER

4.1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locala
4.1.1. Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
4.1.2. Imbunatatirea mediului si spatiului rural
4.1.3. Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale
4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare
Status Linie deschisa!

Apel 2012 - Data lansarii: 23 iulie 2012
2013 Descarca Ghidul Solicitantului
4.3.1 Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului
4.3.1.1 Constructie parteneriate public-private

Apel 2013 Nu se lanseaza
Apeluri
anterioare
4.3.1.2 Functionarea Grupului de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea

teritoriului
1.6. Programul Operational pentru Pescuit - POP
AXA 2: Acvacultura, pescuitul in apele interioare, procesarea si marketingul produselor

obtinute din pescuit si acvacultura
2.1. Acvacultura
Actiunea 2.1.1. Cresterea capacitatii de productie datorita constituirii de noi exploatatii piscicole

Perioada: 11 martie - 11 mai 2013
Apel 2013
Descarca Ghidul Solicitantului
Apeluri
anterioare
Actiunea 2.1.2. Cresterea productiei datorita extinderii sau modernizarii exploatatiilor piscicole
existente

Apel 2012
Apeluri
anterioare
73
Actiunea 2.1.3. Cresterea numarului de puiet provenit din statiile de reproducere

Apel 2013
Apeluri
anterioare
3.4. Dezvoltarea de noi piete si campanii de promovare

Apeluri
anterioare
3.5. Actiuni pilot

Apeluri
anterioare
AXA 4: Dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti

4.1. Selectarea Grupurilor Locale

Apeluri
anterioare
4.2. Sprijin pentru actiunile de cooperare intre Grupurile Locale
2. Alte finanțări (http://www.fonduri-structurale.ro)
2.1. Programul MOL pentru Sanatatea Copiilor - editia a cincea
Valoarea finantarii Termen de

Beneficiari eligibili
acordate depunere
- ONG-uri (fundatii, asociatii,
federatii)
20.000 lei 9 noiembrie 2013
- organizatii religioase
Obiectiv general
Finantarea unor proiecte de terapie emotionala si prin arta, avand ca scop reabilitarea psiho-
sociala a copiilor cu deficiente, afectiuni cronice sau in curs de recuperare dupa afectiuni grave.
Grupuri tinta
 copii cu deficiente sau cu afectiuni cronice
 copii in curs de recuperare dupa afectiuni grave
 copii cu afectiuni grave permanentizate (tumori, afectiuni psihiatrice, ale sistemului limfatic,
endocrin, ale aparatului respirator, digestiv, motor si altele)
74
Proiecte eligibile
 programe de terapie emotionala: terapii de grup, terapii prin trairi personale pozitive, prin
experiente si acumulari personale
 proiecte de terapie prin arta: instrumente vizuale, muzica, activitati de autoexprimare
creativa, individuale si de grup
2.2. Premii pentru afaceri sustenabile propuse de tineri antreprenori
Beneficiari Termen de
Valoarea finantarii acordate
eligibili depunere
- 1 premiu constand intr-o finantare de
50.000 lire sterline si un program
customizat de consiliere si mentorat, in
Antreprenori cu 1 noiembrie
valoare de 25.000 lire sterline
varsta de pana la 2013, ora
30 de ani 17:00 GMT
- 6 premii constand intr-o finantare de
10.000 lire straine si un program de
mentorat in valoare de 10.000 lire sterline
Ideile de proiect trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii:

 Apa, salubritate si igiena
 Nutritie
 Insuficienta apei
 Gaze de sera
 Deseuri
 Agricultura durabila
Criterii de selectie
 Caracter inovator: proiectele trebuie sa propuna solutii creative la problemele identificate
de antreprenor. Aceste solutii pot include noi produse sau practici, noi aplicatii sau
combinatii noi ale unor instrumente existente
 Impact masurabil: proiectele trebuie sa explice modul in care initiativa genereaza un
impact social, economic si de mediu pozitiv, prin utilizarea datelor cantitative si calitative
 Sustenabilitate financiara: proiectele trebuie sa contina un plan de atingere a obiectivelor
pe termen lung, precum si pentru asigurarea resurselor financiare necesare pentru
implementarea activitatilor propuse.
 Competentele de leadership ale aplicantului, inclusiv capacitatea lui de a forma
parteneriate cu stakeholderi relevanti
 Contributia premiilor la succesul initiativei
2.3. Cecuri de inovare - Finantare pentru activitati de cercetare si dezvoltare derulate de

IMM-uri
Valoarea maxima a finantarii Termen de

Beneficiari eligibili
acordate depunere
IMM-uri care nu au ca 45.000 lei, dar nu mai mult de

30 noiembrie
activitate principala 90% din cheltuielile eligibile ale
2013
cercetarea-dezvoltarea proiectului
75
Obiectiv general
Asigurarea unui instrument flexibil pentru sustinerea IMM-urilor din sectorul productiv in vederea
modernizarii tehnologice si cresterii gradului de inovare
Obiective specifice
 Incurajarea IMM-urilor sa investeasca in activitati de cercetare-dezvoltare
 Dezvoltarea de parteneriate intre IMM-uri si institutii de cercetare si inovare
 Testarea conceptelor cuprinse in brevetele de inventii
 Valorificarea competentelor tehnico-stiintifice existente in sistemul de CDI in sectorul
productiv, prin asistarea IMM-urilor in procesul de dezvoltare si modernizare, prin
achizitionarea de servicii, tehnologii si metode noi sau avansate
 Cresterea productivitatii, competitivitatii si calitatii produselor obtinute la nivelul IMM-urilor
 Sprijinirea IMM-urilor inovatoare in vederea accesarii fondurilor publice si/sau private din
alte surse/programe
Activitati eligibile
 Cercetare industriala
 Dezvoltare experimentala
 Studii de fezabilitate tehnica
 Protectia drepturilor de proprietate intelectuala
 Inovare de proces si organizationala in servicii
 Procurarea de servicii suport si de consultanta pentru inovare
2.4. Schema de ajutor de minimis pentru investitiile realizate de Intreprinderile Mici si

Mijlocii
Valoare maxima a Termen

Beneficiari
ajutorului depunere
Inca
IMM-uri care isi desfasoara activitatea 200.000 euro,
neanuntat
si sunt inregistrate in Romania echivalent in lei
* in sistemul de inregistrare a cererilor de acord nu se vor mai putea inscrie potentiali beneficiari
dupa epuizarea bugetului alocat
Obiectivul
Stimularea realizarii de investitii de catre intreprinderile mici si mijlocii si crearea de noi locuri de
munca.
Cheltuieli eligibile
Investitiile in active corporale referitoare la:
 Realizarea de constructii noi
 Achizitia de constructii
 Echipamente tehnologice - masini, utilaje si instalatii de lucru;
 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare;
 Mijloace de transport neinmatriculabile, pentru sustinerea activitatii intreprinderii (exemplu:
motostivuitor, buldoexcavator);
 Echipamente it.
2.5. Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regionala prin stimularea investitiilor
Beneficiari Valoarea finantarii

Termen de depunere
eligibili acordate
Intreprinderi - max. 50% din valoarea Depunere continua, in limita
mari costurilor eligibile bugetului disponibil
76
 Crearea unei unitati noi
 Extinderea unei unitati existente
 Diversificarea productiei unei unitati prin realizarea de produse noi, suplimentare
 Schimbarea fundamentala a procesului de productie al unei unitati existente
Conditii minime de eligibilitate

 Valoarea investitiei initiale depaseste echivalentul in lei a 100 de milioane euro, iar valoarea
costurilor eligibile depaseste echivalentul in lei a 50 de milioane euro
 Proiectul creeaza cel putin 500 de noi locuri de munca, ca urmare a realizarii investitiei
initiale
2.6. Programul Mihail Kogalniceanu pentru intreprinderi mici si mijlocii
Beneficiari Valoarea maxima a

Termen de depunere
eligibili finantarii acordate
depunere continua, pana la
IMM-uri 400.000 lei/an
epuizarea bugetului
Obiectiv general
Facilitarea accesului IMM-urilor la garantare si creditare, prin acordarea unei linii de credit cu
dobanda integral subventionata si/sau garantata partial de stat
Obiective specifice
 Facilitarea accesului la finantare a IMM-urilor
 Mentinerea activitatii si a locurilor de munca existente in randul IMM si sustinerea
competitivitatii economice a acestora
 Reducerea arieratelor datorate statului de catre sectorul IMM
 Reducerea masei monetare in numerar, care, in prezent, circula nestingherita in economia
nefiscalizata
2.7. Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor care promoveaza dezvoltarea
regionala prin utilizarea tehnologiilor noi si crearea de locuri de munca (HG
nr.797/2012)
Beneficiari Valoarea maxima a finantarii

Termen de depunere
eligibili acordate
Pentru Regiunea Bucuresti-Ilfov:
- max. 22,5 mil. euro per
intreprindere
- max. 40% din costurile salariale pe
Depunere continua, in
o perioada de 2 ani cu personalul
limita bugetului disponibil
nou-angajat
Societati
comerciale Apelul din 2013 -
Pentru celelalte regiuni:
deschis incepand cu 7
- max. 28,125 milioane euro per
martie 2013
intreprindere
- max. 50% din costurile salariale pe
o perioada de 2 ani cu personalul
nou-angajat
77
Pentru 2013 - conform Legii bugetului de stat pe anul 2013, pentru aceasta schema, cumulat cu
schema instituita prin HG nr.1680/2008, sunt disponibile 3,22 miliarde lei.
Obiectiv general
Incurajarea dezvoltarii regionale prin realizarea de investitii care utilizeaza tehnologii noi si creeaza
locuri de munca cu valoare adaugata ridicata in sectoarele eligibile.
Obiective specifice
 Stimularea investitiilor initiale inovative sau care includ o componenta ITC de minimum 20%
din valoarea planului de investitii
 Crearea a cel putin 200 de locuri de munca per intreprindere finantata
 Cresterea viabilitatii si eficientei economice a proiectelor de investitii
 Dezvoltarea de produse si servicii inovative
 Cresterea contributiei intreprinderilor inovative la dezvoltarea regionala
Sectoare economice eligibile

 Industria prelucratoare, cu exceptia fabricarii bauturilor si produselor din tutun
 Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat
 Activitati de editare de programe software
 Telecomunicatii
 Activitati de servicii in tehnologia informatiei
 Activitati de servicii informatice
 Activitati de cercetare-dezvoltare
2.8. Fondul European pentru promovarea eficacitatii energetice (EEEF) - Programul

energetic european pentru relansare
Beneficiari eligibili Termen de depunere

- Autoritati locale si regionale
- Autoritati nationale
- permanent
- Companii si IMM-uri
- Asociatii
Obiective
 Sa contribuie la atenuarea schimbarilor climatice ;
 Sa atraga capitalurile private si publice in finantarea proiectelor care vizeaza atenuarea
schimbarilor climatice;
 Sa atinga durabilitatea economica a fondului.
Actiuni finantate
Sunt finantate proiecte pe energie durabila, in special cele care se implementeaza in mediul urban,
privind:
 Cladirile publice si private care integreaza solutii de eficacitate energetica si energii

regenerabile, inclusiv cele fondate pe utilizarea TIC;
 Sursele de energie regenerabila descentralizate si integrate la nivel local si in retelele
electrice;
 Microgenerarea plecand de la sursele de energie regenerabila ;
 Transporturile urbane verzi care contribuie la cresterea eficacitatii energetice si integrarea
surselor de energie regenerabila, punand accent pe transporturile publice, vehiculele care
functioneaza cu energie electrica si hidrogen si reducerea emisiilor de gaz cu efect de sera;
 Infrastructurile locale, inclusiv iluminatul eficient al infrastructurilor publice externe precum
cel al strazilor, solutiile de stocaj de electricitate, contoarele inteligente si retelele inteligente
care utilizeaza din plin TIC ;
78
 Tehnologiile in materie de eficacitate energetica si energii regenerabile prezentand un

potential inovator si economic si utilizand cele mai bune procedee disponibile.
Tipuri de investitii
Directe si prin institutiile financiare.
2.9. Ajutor de stat pentru asigurarea dezvoltarii economice durabile (HG 1680/2008)
Beneficiari
eligibili Termen de depunere
Maxim 40% pentru Regiunea Depunere continua, in
Bucuresti-Ilfov, dar nu mai mult de limita bugetului
- IMM-uri 22,5 milioane euro; disponibil
- intreprinderi
mari Maxim 50% din costurile eligibile Apelul din 2013 -
pentru celelalte regiuni, dar nu mai deschis incepand cu 7
mult de 28,125 milioane euro martie 2013
Buget
Bugetul total maxim al schemei este echivalentul in lei a 1 miliard euro, cu un buget mediu anual
de 200 milioane euro, in limita plafoanelor bugetare anuale pe perioada celor 5 ani.
Pentru 2013 - conform Legii bugetului de stat pe anul 2013, pentru aceasta schema, cumulat cu
schema instituita prin HG nr. 797/2012, sunt disponibile 3,22 miliarde lei.
Conditii de eligibilitate a investitiei

 Realizeaza o investitie initiala cu o valoare care se incadreaza intre 5 si 10 milioane euro,
inclusiv, echivalent in lei, si creeaza minim 50 de noi locuri de munca ca urmare a realizarii
investitiei initiale;
inclusiv, echivalent in lei, si creeaza minim 100 de noi locuri de munca ca urmare a
realizarii investitiei initiale;
inclusiv, echivalent in lei, si creeaza minim 200 de noi locuri de munca ca urmare a
realizarii investitiei initiale;
 Realizeaza o investitie initiala cu o valoare care depaseste 30 milioane euro, echivalent in
lei, si creeaza minim 300 de noi locuri de munca ca urmare a realizarii investitiei initiale.
Nota:
Investitia initiala - reprezinta o investitie in active fixe, corporale si necorporale, amplasate in
acelasi perimetru, referitoare la:
 Crearea unei unitati noi,
 Extinderea unei unitati existente,
 Diversificarea productiei unei unitati pe noi piete de produse,
 Schimbarea fundamentala a procesului de productie al unei unitati existente
2.10. Programul BAS Romania - Fonduri nerambursabile pentru consultanta
Beneficiari Termen de
eligibili depunere
Societati Pana la 75% din costul net al unui
comerciale - proiect de consultanta, dar nu mai mult
private* de 10.000 Euro
79
Conditii suplimentare de eligibilitate pentru beneficiari

 Au capital majoritar romanesc;
 Au cel putin doi ani de activitate;
 Nu depasesc 250 de angajati;
 Pot demonstra necesitatea serviciilor de consultanta pentru care solicita finantare si au
capacitatea de a implementa concluziile si recomandarile rezultate in urma realizarii
proiectulului respectiv de consultanta.
Obiective
 Sustinerea dezvoltarii si cresterii competitivitatii companiilor private din Romania prin co-
finantarea costurilor pentru proiecte de consultanta efectuate de specialisti locali;
 Sprijinirea dezvoltarii industriei locale a serviciilor de consultanta prin incurajarea firmelor
romanesti in utilizarea consultantei in afaceri.
Proiecte eligibile
 Restructurare / reorganizare;
 Studii de fezabilitate;
 Identificarea de parteneri comerciali si strategici;
 Consultanta in dezvoltarea planului de afaceri;
 Implementarea si perfectionarea sistemelor de management informational (MIS);
 Consultanta in marketing;
 Consultanta tehnica;
 Audituri si bilanturi energetice;
 Bilanturi de mediu;
 Proiectarea si modernizarea liniilor de productie;
 Alte servicii de consultanta.
2.11. Europa pentru cetateni 2007-2013
Valoare Termen
Beneficiari
programului depunere
- Autoritati si organizatii locale
- Organizatii de cercetare a politicii
publice europene
- Grupuri de cetateni
215 milioane
- Organizatii nonguvernamentale 31 decembrie
Euro
- Sindicate 2013
- Institutii de invatamant
- Organizatii active din domeniul
voluntariatului, sportului pentru amatori.
Obiectiv
Participarea cetatenilor la constituirea unei Europe mai apropiate, democratica si deschisa,
dezvoltarea unei identitati europene, bazata pe valori comune, istorie si cultura, cresterea gradului
de toleranta si intelegere in randul cetatenilor europeni.
 Masura 1 – „Cetateni activi pentru Europa”: implica cetatenii in mod direct, fie prin activitati
legate de infratirea oraselor fie prin alte tipuri de proiecte ale cetatenilor;
 Masura 2 – „O societate civila activa pentru Europa”: se concentreaza asupra organizatiilor
societatii civile din intreaga Europa, care pot primi fie sprijin pe baza programului lor de
activitate, fie sprijin pentru proiecte transnationale;
 Masura 3 – „Impreuna pentru Europa”: sprijina evenimentele de o mare vizibilitate, studii si
instrumente de informare care se adreseaza unui public cat mai larg dincolo de granite si
care sa faca Europa mai accesibila cetatenilor sai;
80
 Masura 4 – „Memoria europeana activa” : aceasta actiune sprijina pastrarea principalelor

situri si arhive referitoare la deportari si la comemorarea victimelor nazismului si
stalinismului.
3. Programele cu finanțare europeană

2014-2020 (2022)
Dupa intrarea in vigoare recenta a noului Simplificare

regulament financiar, Comisia a adoptat noile Regulamentul financiar revizuit contine
norme de aplicare a acestuia. Acordarea de numeroase imbunatatiri care vor facilita
fonduri ale UE catre agenti economici, ONG- demersurile beneficiarilor fondurilor Uniunii.
uri, cercetatori, studenti, municipalitati si alti Intervalul de timp dintre cererile de propuneri,
beneficiari va fi imbunatatita incepand cu 1 incheierea unor acorduri de grant si termenele
ianuarie 2013 gratie unor proceduri de plata va fi redus. Sistemul de grant se va
simplificate. Noua legislatie asigura o concentra asupra efectuarii platilor pentru
transparenta mai buna si prevede o furnizarea rezultatelor decat asupra
responsabilitate mai mare pentru orice rambursarii cererilor de plata. Se vor acorda
persoana care se ocupa de finantele UE. premii de stimulare pentru soluții la probleme
Aceasta include posibilitati mai largi de a predefinite. Beneficiarii de fonduri UE nu vor
utiliza sume forfetare si rate forfetare, pentru mai fi obligati sa deschida conturi bancare
sume mai mici, elimina necesitatea de a separate purtatoare de dobanzi. Mai
completa aceleasi detalii de fiecare data cand mult, daca exista castiguri din dobanzi,
se depune o cerere pentru fondurile UE, acestea nu vor mai trebui returnate bugetului
introduce inscrierea electronica si multe alte UE si nici nu vor fi considerate venituri ale
noi caracteristici proiectului.
Responsabilitate si protectie sporita Context
pentru cetatenii europeni Regulamentul financiar este nucleul normelor
Noile norme vor creste gradul de financiare ale UE, care stabileste principiile
responsabilizare al celor care gestioneaza bugetului UE si reglementeaza modul in care
banii contribuabililor din UE. Printre acestia sunt cheltuite fondurile UE. Noile norme se
se numara statele membre, care concentreaza pe asigurarea unui acces mai
implementeaza o mare parte din bugetul simplu si mai rapid la fonduri, sporindu-se in
UE, inclusiv in politica regionala a Uniunii. In acelasi timp responsabilitatea celor care
viitor,autoritatile din statele membre care gestioneaza banii contribuabililor europeni.
gestioneaza fonduri UE vor semna si
prezenta Comisiei declaratii anuale care Regulamentul financiar a intrat in vigoare in
atestă ca fondurile au fost corect utilizate. data de 27 octombrie 2012. In urma intrarii in
vigoare, Comisia a adoptat pe 19 octombrie
Mecanismele de corectii financiare in cazuri noile norme de aplicare a noului regulament
de nereguli comise de beneficiari si financiar, care contin detalii privind
descoperite prin intermediul auditului au fost gestionarea financiara si care completeaza
consolidate. Comisia va publica deciziile de regulamentul financiar. Noile norme sunt
aplicare a sanctiunilor pentru utilizarea aplicate de la 1 ianuarie 2013, odata cu noul
incorecta a fondurilor UE, acest lucru regulament financiar.
dorindu-se a fi un element de descurajare.
In vederea imbunatatirii eficientei si eficacitatii
Sporirea eficacitatii fondurilor UE prin cheltuielilor efectuate in cadrul politicii de
mecanisme de finantare inovatoare coeziune, CAG a ajuns la un acord de
Vor fi utilizate instrumente financiare, cum
principiu referitor la patru blocuri tematice din
ar fi imprumuturi, capitaluri proprii sau
garantii, pentru a spori eficacitatea pachetul de negociere pentru viitorul exercitiu
fondurilor UE si, astfel, pentru a amplifica bugetar 2014-2020.
impactul lor financiar. Sunt create noi  Concentrarea tematica a fondurilor pe
posibilitati pentru o mai mare flexibilitate in un numar limitat de obiective, in
aplicarea parteneriatelor intre sectorul concordanta cu obiectivele Strategiei
81
public si cel privat (denumite in continuare Europa 2020 si tinand cont de nivelul de
„PPP-uri”), fapt care reflecta cererile partilor dezvoltare al diferitelor regiuni ale UE.
europene interesate din sectorul industrial  Cadrul de performanta presupune
care sunt parteneri in astfel de PPP-uri. stabilirea unor reguli privind posibilitatea
suspendarii sau anularii finantarii in cazul
In planul actiunii externe, UE va crea fonduri esecului de a atinge obiectivele stabilite.
fiduciare prin punerea in comun a resurselor
 Instrumentele financiare. Cele cinci
proprii cu cele ale statelor membre si ale
fonduri (FEDR, FSE, FC, FEADR, FEPAM)
altor donatori, pentru o mai bună
coordonare si furnizare a ajutorului extern si vor putea fi utilizate pentru sprijinirea unor
pentru sporirea vizibilitatii. instrumente financiare (imprumuturi,
garantii, instrumente de impartire a
Comisia va extinde programul de riscurilor) daca acestea vizeaza nevoi
simplificare specifice ale pietei.
Simplificarea normelor si proceselor nu va  Proiectele generatoare de venit si
inceta dupa adoptarea noului regulament parteneriatele public-private. Blocul
financiar. Comisia va continua sa isi tematic vizeaza investitiile generatoare de
urmareasca propunerile sale multiple in venituri dupa finalizare si lucrarile de
vederea simplificarii, astfel incat acestea sa infrastructura: cheltuielile eligibile ale
fie ferm ancorate in noua generatie de proiectelor co-finantate de UE se vor
programe (2014-2020). reduce dupa potentialul de a genera
venituri, iar fondurile vor sprijini
implementarea proiectelor in cadrul
parteneriatelor public-private.
4. Acordul de Parteneriat 2014-2020 Aceste cifre nu includ o serie de instrumente
de flexibilitate care sunt in mod traditional in
Prin documentul intitulat Acordul de afara CFM, deoarece nu sunt „programabile”
Parteneriat 2014-2020 se stabilesc cadrul (rezerva pentru ajutoare de urgenta, Fondul
general, principiile, direcțiile strategice și european de ajustare la globalizare, Fondul de
obiectivele tematice pe baza cărora vor solidaritate, instrumentul de flexibilitate).
funcționa programele cu finanțarea
europeană în perioada următorului exercițiu Principalul instrument de reducere a
bugetar al Uniunii. Pe baza experienței și decalajelor dintre regiunile Europei este
lecțiilor din perioada curentă, având în vedere Politica de Coeziune (PC), care, prin Fondul
problemele de rezolvat și potențialul de European de Dezvoltare Regionala (FEDR),
dezvoltare, Acordul de Parteneriat pune în Fondul Social European (FSE) si Fondul de
evidență o nouă abordare, folosindu-se de Coeziune (FC), va finanta in statele si regiunile
documentele strategice privind dezvoltarea membre obiectivele: "Investitii pentru crestere
pe termen lung a Uniunii, în conexiune cu economica si locuri de munca" (obiectiv
aspirațiile și nevoile statelor membre. finantat din toate fondurile) si "Cooperare
Teritoriala Europeana" (finantat doar de
4.1. Alocarea financiara a Romaniei in FEDR).
cadrul Politicii de Coeziune 2014 – 2020 se
va ridica la 21,82 miliarde euro. Fondul de Coeziune va sprijini proiecte in
domeniul mediului si de transport trans-
In perioada 7-8 februarie 2013 a avut loc, la europene.
Bruxelles, Summit-ul european privind Cadrul
Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Sprijinul necesar pentru dezvoltarea capitalului
Europene pentru perioada 2014-2020. uman va fi asigurat, in cadrul Politicii de
Coeziune, de FSE, printr-un procent
CFM este un mecanism care asigură corespunzator,:
previzibilitatea cheltuielilor UE si, in acelasi  25 % din alocarea financiara pentru
timp, respectarea unei discipline bugetare regiunile mai putin dezvoltate (7 din cele 8
stricte. El nu reprezinta bugetul UE pentru o regiuni de dezvoltare ale Romaniei)
perioada de sapte ani, ci defineste sumele  40 % din alocarea financiara pentru
maxime („plafoanele”) pentru fiecare regiunile in tranzitie (Bucuresti Ilfov)
domeniu de cheltuieli majore din bugetul  52 % in regiunile mai dezvoltate
82
Uniunii si stabileste prioritatile politice pentru

anii urmatori reprezentand atat un cadru Capitolul Coeziunea economica, sociala si
politic cat si unul bugetar. teritoriala are alocate (la nivel european)
325,149 mlrd euro din care:
Noul Cadru Financiar Multianual este
aplicabil pe perioada 2014-2020 si a fost Alocarea financiara pentru Obiectivul "Investitii
elaborat pentru o Uniune Europeana care pentru crestere economica si locuri de
cuprinde 28 de state membre, considerand munca", va fi de 313,197 mlrd de euro:
ca, in 2013, Croatia va adera la Uniune.  164,279 miliarde Euro pentru regiunile mai
putin dezvoltate (cu PIB sub 75% din
Consiliul a convenit plafonul global de media europeana, adica 7 din cele 8
cheltuieli de 959,988 miliarde Euro, alocat pe regiuni de dezvoltare ale Romaniei)
cinci capitole:  31,677 mlrd Euro pentru regiunile de
 Crestere inteligenta si favorabila tranzitie (cu PIB intre 75% si 90% din
incluziunii - 451,194 miliarde Euro (47%) media europeana, incluzand si Regiunea
 Crestere durabila: Resurse naturale - de Dezvoltare Bucuresti Ilfov)
374.395 miliarde Euro (39%)  49,492 mlrd Euro pentru regiunile mai
 Europa in lume - 57.599 mlrd Euro (6%) dezvoltate (cu PIB peste 90% din media
 Administratie - 57.599 miliarde Euro (6%) europeana)
 Securitate si cetatenie - 19.200 mlrd Euro  362,66 mlrd Euro pentru Fondul de
(2%) coeziune
Resursele financiare alocate pentru 4.2. Acordul de Parteneriat 2014-2020

Obiectivul "Cooperare teritoriala europeana"
se vor ridica la 8,948 miliarde euro: Provocări în dezvoltare
 6,627 miliarde euro pentru cooperarea Pentru a îndeplini aspirațiile de creștere
transfrontaliera economică reflectate în obiectivul global al
 1,822 miliarde de euro pentru cooperarea acestui Acord de Parteneriat, România va
transnationala întreprinde măsurile necesare pentru
 500 milioane Euro pentru cooperarea dezvoltarea socio-economica, abordând
interregionala următoarele cinci provocări privind
dezvoltarea:
Un procent de 0,35% din alocarea globala va a. Competitivitatea
fi alocata pentru Asistenta Tehnica pentru b. Oamenii şi societatea
consolidare institutionala si capacitatea c. Infrastructura
administrativa a statelor, gestionarea d. Resursele
eficienta a fondurilor, identificarea si e. Administrația și guvernarea
realizarea de proiecte prioritare in cadrul
programelor operationale, pentru depasirea Noua gândire pentru perioada de
provocarilor economice. programare 2014-2020 are la bază o
structură mai concentrată/centralizată, la
La initiativa Comisiei, pentru actiuni nivelul a trei ministere, în ceea ce privește
inovatoare in domeniul dezvoltarii urbane coordonareaFondurilor Europene
durabile, vor fi alocate 330 milioane euro. Structurale şi de Investiţii.
a. Ministerul Fondurilor Europene pentru m
Prin CFM 2014 – 2020 Romania are alocata, anagementul a 4 programe operaționale
pentru Politica de Coeziune, suma de 21,825 care vizează: Infrastructura mare
miliarde Euro, suma care va fi indexata cu (transport, mediu și energie);
inflatia de-a lungul celor sapte ani. Pentru ca Competitivitatea (cercetare-
Romania se afla intr-un program de dezvoltare, Agenda Digitală); Capital
asistenta, cu Uniunea Europeana si Fondul Uman și Asistența Tehnică;
Monetar International, va beneficia de o b. Ministerul Dezvoltării Regionale și
prefinantare de 4% din aceasta suma. Administrației Publice pentru
Totodata rata de cofinantare de 85% pentru managementul programelor de
proiectele finantate din Fondurile Structurale dezvoltare regională, a programelor
va putea ajunge la 95%. dedicate cooperării teritoriale europene
și a celui dedicat dezvoltării
83
Noul Cadru Financiar Multianual, inclusiv capacității administrative;

prevederile referitoare la alocarile pentru c. Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării
Romania, va intra in vigoare odata cu Rurale pentru managementul
aprobarea acestuia de catre Parlamentul programelor dedicate dezvoltării rurale
European. Sursa:www.fonduri-ue.ro și pescuitului și acvaculturii.
Obiective tematice
Potrivit abordării descrise, pe categorii de Acestea integrează aspectele-cheie privind

provocări au fost identificate 11 obiective dezvoltarea Uniunii și răspunsul la
tematice. provocările identificate.
Obiectivul tematic nr. 1: Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării
84
Obiectivul tematic nr. 2‐ Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației

și comunicațiilor, a utilizării și a calității acestora
Obiectivul tematic nr. 3

Îmbunătățirea competitivității IMM‐ urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului
și acvaculturii
85
Obiectivul tematic nr. 8: Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței
de muncă
Obiectivul tematic nr. 9 – Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
86
Obiectivul tematic nr. 10 -

Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții
Obiectivul tematic nr.2 „Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației

și comunicațiilor, a utilizării și a calității acestora”
87
Obiectivul tematic nr. 7 „Promovarea unor sisteme de transport durabile și eliminarea

blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore”
Obiectivul tematic nr. 4

Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
88
Obiectivul tematic nr. 5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii

și a gestionării riscurilor
Obiectivul tematic nr. 6 Protecția mediului

și promovarea utilizării eficiente a resurselor
89
Obiectivul tematic nr. 11 Consolidarea capacității instituționale și o administrație publică

eficientă
Obiectivul tematic nr. 2 - „Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației

și comunicațiilor, a utilizării și a calității acestora”
Structura de Coordonare
a. Nivelul 1 – Comitetul Interinstituțional
Mecanismul de coordonare instituțională pentru Acordul de Parteneriat (CIAP)
propus pentru următoarea perioadă de va fi creat ca un comitet interministerial
programare implică un număr de niveluri, sub responsabilitatea Ministerului
dupa cum urmeaza: Fondurilor Europene;
90
b. Nivelul 2 Sub‐comitete interinstituționale performanță între programe și fondurile ESI,

tematice, conform celor cinci priorități în timp ce cadrele de performanță (indicatorii
de finanțare naționale, sub coordonarea și țintele finale și intermediare) sunt incluse
Ministerului Fondurilor Europene, respectiv: în program pentru fiecare prioritate.
 Promovarea competitivității economice
și a dezvoltării locale Abordare integrată a dezvoltării teritoriale
 Ameliorarea capitalului uman prin susținută de fesi sau un rezumat al
creșterea ratei de ocupare a forței de abordărilor integrate privind
muncă și politici mai bune privind dezvoltarea teritorială, bazat pe conținutul
incluziunea socială și educația programelor
 Dezvoltarea infrastructurii moderne În funcție de potențialul identificat și
pentru creștere și locuri de muncă disparitățile teritoriale, se stabilesc
 Optimizarea utilizării și protecției următoarele priorități de dezvoltare teritorială
resurselor naturale și activelor pentru perioada 2014 ‐ 2020:
 Modernizarea și consolidarea a. Îmbunătățirea calității vieții pentru
administrației naționale și a sistemulu comunitățile locale și regionale,
judiciar pentru ca regiunile României să
devină mai atractive pentru locuit,
c. Nivelul 3 -Grupuri de lucru funcționale pentru petrecerea timpului liber,
create sub coordonarea Ministerului pentru investiții și muncă;
Fondurilor Europene: b. Consolidarea rețelei urbane prin dezvolt
 GLF operațional are policentrică și specializare teritorială;
c. Promovarea parteneriatelor rural‐urban;
 GLF pentru evaluarea performanței
d. Creșterea accesibilității și conectivității;
 GLF pentru noi abordări
Metodologia și mecanismele de asigurare a

consecvenței în funcționarea cadrului de
performanță
În Acordul de Parteneriat se menționează
metodologia și mecanismele pentru a asigura
coerența în funcționarea cadrului de
91
Sisteme de asigurare a unei abordări  Acțiuni de diversificare a activităților

integrate pentru dezvoltarea teritorială a neagricole (activități de producție, servicii)
anumitor zone subregionale specifice  Acțiuni de stimulare a antreprenoriatului
în zonele rurale (crearea de centre de
a. Dezvoltare locală asigurată de comunitate / formare profesională, deschiderea de
dezvoltarea locală de tip leader (DLCR) ateliere, organizarea de sate tematice,
b. Investiții Teritoriale Integrate crearea de eco‐muzee).
c. Dezvoltare Urbană Durabilă  Sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor
d. Cooperare Teritorială piscicole și îmbunătățirea calității vieții în
e. Abordarea integrată în soluționarea nevoilor aceste zone.
specifice zonelor geografice cele mai
afectate de sărăcie sau ale grupurilor‐țintă În zonele urbane, urmărește să crească
cu cel mai Înalt risc de discriminare sau de nivelul de incluziune socială și să reducă
excluziune socială, în special cu privire la sărăcia în rândul comunităților marginalizate
Comunitățile marginalizate, persoanele cu din orașele românești.
handicap, șomerii cu o perioada Mare de
inactivitate și tinerii care nu sunt încadrați în b.Investiții Teritoriale Integrate (ITI)
muncă sau în vreo formă de instruire. Guvernul României va utiliza instrumentul
ITI, orientând dezvoltarea viziunii strategice
a.Dezvoltare locală asigurată de comunitate / d teritoriale și obiectivele formulate în
ezvoltarea locală de tip leader (DLCR) strategiile integrate relevante în următorele
Principalele provocări pe care România zone:
intenționează să le combată cu ajutorul  Zone urbane funcționale, care folosesc
abordării DLRC în zonele rurale și de pescuit experiența acumulată prin implementarea
care continuă experiența LEADER și GALP din Planurilor de dezvoltare urbană integrată
perioada 2007‐2013: din perioada de programare 2007-2013,
 Participarea membrilor comunității rurale la în special în ceea ce privește politica
procesul de dezvoltare rurală și încurajarea polilor de creștere.
acțiunilor inovatoare (de exemplu, soluții noi  Rezervația Biosferei Delta Dunării
la probleme vechi, introducerea și
dezvoltareade produse noi, noi sisteme de Utilizarea ITI în zonele urbane funcționale se
piață, modernizarea activităților tradiționale va axa pe două obiective principale:
prin aplicarea de tehnologii noi etc.)  Dezvoltarea zonelor majore de dezvoltare
 Încurajarea cooperării între părțile (motoare de dezvoltare națională și
interesate de la nivel local și reprezentanții regională), sprijinind astfel
altor comunități din țară și străinătate competitivitatea la nivel național (de
 Încurajarea parteneriatelor, pregătirea și exemplu, concentrarea pe inovare,
asigurarea implementării strategiilor de cercetare și dezvoltare, accesul la rețele
dezvoltare locală. europene etc.);
 Promovarea tradiției locale pentru a  Dezvoltare teritorială echilibrată, care
conserva autenticitatea satului românesc asigură acces echitabil la servicii de
 Acțiuni dedicate conservării și păstrării interes general, sprijinind astfel obiectivul
mediului de coeziune.
 Protejarea biodiversității printr‐o mai bună
educație privind mediul, La nivel național, este luat în considerare un
 Măsuri de creștere a veniturilor fermelor proces de selecție a zonelor urbane
familiale, valorizarea resurselor turistice funcționale și a strategiilor acestora de
locale utilizare a ITI, având în vedere următoarele
 Acțiuni de promovare a produselor locale criterii de selecție orientative:
prin lanțuri scurte de aprovizionare,  • Zona acoperită de ITI va include zonele
 Investiții în servicii de bază (educație, urbane funcționale constând într-o
sănătate, servicii sociale) și în mica așezare urbană polarizată și zonele sale
infrastructură pentru populația rurală înconjurătoare, sau un sistem urban;
 Investiții în TIC (infrastructură și servicii)
92
 Zona acoperită de ITI este o concentrare Pentru fiecare zonă selectată pentru punerea
importantă de populație și activitate în aplicare a unei ITI va exista o structură de
economică la nivel regional și național; gestionare a capacității administrative
 Existența de structuri administrative relevante pentru punerea în aplicare a
înființate la nivelul unei zone urbane proiectelor la nivelul relevant.
potențial funcționale și/sau existența unei
experiențe anterioare privind proiectele c.Dezvoltarea Urbană Durabilă
finanțate la nivel zonal; Principiile pe baza cărora urmează să fie
 Existența unei strategii de dezvoltare identificate zonele urbane pentru
integrate la nivelul zonei urbane promovarea și punerea în aplicare acțiunilor
funcționale; integrate de dezvoltare durabilă sunt după
 Existența unui plan de acțiune derivat din cum urmează:
strategia de dezvoltare integrată, cu o listă  Promovarea de diverse acțiuni bazate pe
prioritară de obiective care trebuie să fie tipologia așezărilor urbane (poli de
complementare și etapizate, inclusiv creștere, zone metropolitane, orașe mici,
bugetele planificate pentru implementarea stațiuni turistice);
proiectelor.  Utilizarea dispozițiilor din documentațiile
de planificare urbană pentru a stabili
Pentru o mai bună gestionare a instrumentelor zonele și tipurile de intervenții;
de dezvoltare teritorială, la nivelul Ministerului  Definirea intervențiilor specifice pentru
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice tipurile de zone identificate, pe baza
ar putea fi creată o unitate de coordonare zonelor funcționale (zone centrale, zone
pentru strategii integrate/instrumente de rezidențiale, zone industriale, etc.);
dezvoltare teritorială, care să asigure:  Concentrarea pe domenii specifice de
 corelarea adecvată între strategiile la intervenție pentru o abordare integrată;
diferite niveluri (coordonare verticală);  Stabilirea criteriilor de selecție pentru
 coerența cu alte strategii sectoriale și proiectele de regenerare urbană,
măsuri propuse (coordonare orizontală); proiectele urmând a fi selectate în funcție
 stabilirea unui cadru de performanță care de obiectivul intervenției;
să includă obiective concrete legate de
competitivitate și obiective de coeziune, Din perspectiva dezvoltării urbane, măsurile
care să fie atinse în cadrul teritoriului unde prioritare sunt:
vor fi puse în aplicare ITIurile;  Susținerea dezvoltării economiei orașelor
 monitorizarea punerii în aplicare a  Îmbunătățirea calității mediului în zonele
strategiilor, inclusiv elemente de evaluare a urbane
impactului teritorial;  Susținerea dezvoltării infrastructurii de
 procesul de selectare a aglomerărilor bază și a mobilității urbane în orașele
urbane care vor implementa ITI. României
Fiecare aplicație care va derula operațiuni ITI d.Cooperarea Teritorială Europeană

va fi însoțită de o Strategie de Dezvoltare Coperarea teritorială europeană cuprinde
Integrată, care va stabili:  Programul transnațional Dunărea: OT1
 motivele de intervenție legate de nevoile de (consolidarea cercetării, dezvoltării
dezvoltare spațială și oportunitățile tehnologice și inovării), OT5 (promovarea
compatibile cu specializarea funcțională; adaptării la schimbările climatice,
 bazele pentru propunerea de integrare a prevenirii riscurilor și managementului),
Axelor Prioritare, Programelor și Fondurilor; OT7 (promovarea transportului durabil și
 nivelul și ponderea finanțării necesare; eliminarea blocajelor din rețelele cheie de
 detalii referitoare la capacitatea infrastructuri), OT10 (investiții în educație,
administrativă a organismului desemnat; competențe și învățare pe tot parcursul
 corelarea cu documentele strategice vieții), și OT11 (consolidarea capacității
relevante la alt nivel teritorial. instituționale și o administrație publică
eficientă);
93
 INTERREG 2020: OT1 (consolidarea Cartografierea sărăciei în zonele rurale și

cercetării, dezvoltării tehnologice și urbane arată un risc mai mic de sărăcie în
inovării), OT3 (îmbunătățirea competitivității localitățile rurale care sunt aproape de un
IMM), OT4 (susținerea trecerii la o oraș mare. În zonele în care nu există centre
economie cu emisii scăzute de carbon), urbane, sau la periferia orașelor mici sau
OT6 (Protecția mediului și promovarea subdezvoltate, tendința este de creștere a
eficienței resurselor). sărăciei.
e.Abordarea integrată în soluționarea nevoilor Pentru perioada de programare 2014‐2020

specifice zonelor geografice cele mai afectate sunt avute în vedere două abordări principale
de sărăcie sau ale grupurilor‐țintă cu cel mai privindcomunitățile defavorizate:
Înalt risc de discriminare sau de excluziune  utilizarea planurilor integrate care să
socială, în special cu privire la Comunitățile abordeze nevoile specifice ale
marginalizate, persoanele cu handicap, șomerii comunităților defavorizate din zonele
cu o perioada Mare de inactivitate și tinerii care urbane identificate ca atare (sub forma
nu sunt încadrați în muncă sau în vreo formă DLRCL);
de instruire  măsuri cu caracter nelegislativ vizând
persoanele nevoiașe și care nu sunt
În România, zonele urbane afectate de sărăcie incluse în planurile integrate adresate
includ orașe mici care se confruntă cu comunităților defavorizate.
îmbătrânirea demografică și depopularea,
oraşele mono‐industriale (de exemplu orașele Abordarea care se va adopta pentru
miniere), orașe agricole sau orașe nou sprijinirea persoanelor expuse riscului
înființate. Oraşele mici concentrează sărăcia sărăciei și privațiunilor materiale va fi în
din cauza infrastructurii fizice sărace conformitate cu Strategia Națională de
(transport,sănătate, educație), în plus, acestea Incluziune Socială și Reducere a Sărăciei
au fost puternic afectate de restructurarea 2014‐2020 și se va baza pe prevenire și
industrială și sunt acțiuni care să abordeze cauzele sărăciei și
foarte vulnerabile la reforma industrială și ale excluziunii sociale.
economică, care are ca principal efect o rată
scăzută de ocupare și, prin urmare, venituri Din acest punct de vedere, autoritățile
instabile și mici. române au demarat procesul de redactare a
Strategiei Naționale de Incluziune Socială și
Localitățile izolate din zonele muntoase sau din Reducere a Sărăciei 2014‐2020, care va
regiunile de‐a lungul coridorului Dunării suferă conține o abordare integrată în domeniul
aceleași tendințe negative ca rezultat în ocupării forței de muncă, asistenței sociale,
special al poziționării geografice dificile și al educației, sănătății, infrastructurii sociale și
limitărilor în ceea ce privește activitățile și locuințelor.
ocuparea forței de muncă. Nivelul sărăciei este
foarte mare în aceste teritorii, fiind necesară o
abordare integrată pentru a răspunde nevoilor
lor complexe de dezvoltare.
Harta sărăciei în România
94
5. Programul COSME (http://ec.europa.eu/enterprise/initiatives/cosme/index_en.htm)
COSME este un program al Uniunii Europene adresat Competitivităților întreprinderilor și IMM-

urilor, care se derulează în perioada 2014-2020 cu un buget planificat de 2,3 bilioane euro prin
Programul Cadru pentru Competitivitate și Inovare.
Programul-Cadrul pentru Competitivitate și Inovare (PCCI)

 Având IMM-urile ca principală țintă, Programul-Cadrul pentru Competitivitate și Inovare
(PCCI) sprijină activitățile din domeniul inovării (inclusiv eco-inovarea), asigură un acces
mai bun la finanțare și oferă sprijjin pentru serviciile în afaceri la nivelul regiunilor;
 Încurajează lansarea afacerilor și utilizarea tehnologiei informațiilor și comunicațiilor și
spriină dezvoltarea sociatății informaționale;
 Promovează utilizarea energiei regenerabile și a eficientei energiei;
 Programul are trei componente majore; fiecare componentă are obiective specifice, care
urmăresc să contribuie la competitivitatea întreprinderilor și la capacitatea de inovare a
acestora în domeniile specifice, ex TIC, energia sustenabilă etc.:
o Programul pentru Antreprenoriat și Inovare;
o Programul de sprijin pentru Politica privind Tehnlogia Informației și Comunicațiilor;
o Programul Energia Inteligentă Europa.
Programul Cadru pentru Competitivitate și Inovare se bazează pe câteva scheme și un buget de

peste 1 mil euro pentru faclitarea accesului la împrumuturi și finanțarea de capital pentru IMM-uri
în zonele identificate ca necesar de acoperit pe piață.
Instrumentele financiare ale programului sunt implementate pentru Comisia Europeană de către
Fondul European de Investiții, care acoperă nevoi diverse, potrivit etapei de dezvoltare a micilor
afaceri.
6. Accesul la finațare europreană prin intermediari financiari
Posibilitățile de finanțare europeană sunt din următoarele categorii de surse>

 Banca Europeană pentru Investiții;
 Fondurile Structurale, accesabile la nivel național;
 Progress Microfinance;
 Darby Private Fund.
Pentru România, principalii intermediari financiari prin care aceste surse de finanțare vor putea fi
accesate sunt:
 Banca Comercială Română;
 Bancpost S.A.;
 Banca Transilvania;
 BRD Sogelease, IFN S.A.;
 EFG Leasing IFN S.A;
 Banca Europeană pentru Investiții;
 Fondul European pentru Investiții;
 Granturi ale UE, fonduri și programe (aplicații la finanțare);
 Intesa Sanpaolo Bank România;
 Intesa Sanpaolo Leasing România IFN SA;
 Patria Credit;
 ProCredit Bank;
 Raiffeisen Bank, România;
 Societatea de Finanţare Rurală - FAER IFN SA;
 UniCredit Leasing Corporation IFN S.A
 UniCredit Tiriac Bank S.A.;
 ING Bank, România;
 BRD Groupe, Societe Generale;
95
 CEC Bank;
 Darby Private Equity;
 East Accession BV;
 Enterprise Investors;
 Syntaxis Capital;
 HBM Partners;
 3TS Capital Partners.
Tipurile de finanțare sunt din categoriile::

 Împrumut/ Garanție;
 Equity/ Venture capital.
Se finanțează:
 Împrumuturile BEI pot fi utilizate pentru toate categoriile de investiții tangibile și netangibile;
 Start-up, equity/ venture capital, în stadiile de lansare;
 Investiții în industrie, servicii, turism și infrastructură;
 Investiții în transport, energie, telecomunicații, managementul deșeurilor, tratarea apelor
uzate;
 Finanțarea companiilor private și a celor publice din sectorul de sănătate, în etapele de
dezvoltare și creștere;
 Investiții în tehnologie, internet, media, comunicații și servicii.
Nivelul finanțărilor poate fi:

 De până la 25.000 euro;
 De până la 1.875.000 euro;
 Cuprins între 3.000.000 și 20.000.000 euro.
7. Programul Uniunii Europene de Cercetare și Inovare Orizont 2020
În data de 3 decembrie 2013 a fost adoptat de către Consiliul Uniunii Europene Programul Uniunii
Europene de Cercetare și Inovare Orizont 2020 care înlocuiește Programul Cadru 7. Noul program
urmărește eliminarea fragmentării în domeniul cercetării științifice și inovării.
Principalele carateristici ale noului program sunt:

 Simplificarea procedurilor și a abordării generale;
 Institutul European pentru Inovare și Tehnologie va juca un rol important în program;
 Programul va sprijini IMM-urile;
 Programul va sprijini cercetarea pentru și cu societatea;
 Răspândirea excelenței și lărgirea participării;
 Fundamentarea demersurilor pe principii etice;
 Configurarea de parteneriate în cercetare și inovare;
 Asigurarea accesului deschis la rezultate;
 Asigurarea monitorizării desfășurării activităților prin evaluarea intermediară.
Bugetul noului program se ridică la 77 miliarde de euro pentru o perioadă de desfășurare de șapte
ani, ceea ce înseamnă că Orizont 2020 este cel mai mare program de cercetare din lume.
Principalele linii de finanțare sunt:

 Știința de excelență, 31.73 % din buget;
 Lideri în industrie, 22.09 % din buget;
 Schimbări sociale, 38.53 % din buget;
 Răspândirea excelenței și lărgirea participării, 1.06 % din buget;
 Știința pentru și cu societatea, 0.60 % din buget;
 Alocarea pentru Institutul European pentru Inovare și Tehnologie va fi de 3.52 % din buget;
 Centrul de cercetare asociat va primi 2.47 % din buget pentru acțiuni directe non-nucleare.
96
Anexa A3: Proiecte ale Consiliului Județean Bistrița-Năsăud 2014-2020
ANEXA A3
PROIECTE ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN
BISTRIȚA NĂSĂUD ÎN PERIOADA 2014-2020
I. PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT
Nr. Titlu proiect Domeniul strategic (1) Stadiu (2) Maturitate (3) Grup ţintă
1 Modernizare DN17C - • Infrastructura de FP 2014-2020 110000 locuitorii din localitatile

Bistrita-Moisei transport Bistrita, Dumitra, Cepari, Liviu
Rebreanu, Nasaud, Salva, Cosbuc,
Telciu, Fiad, Romuli, Dealul
Stefanitei, Sacel, Moisei
2 Modernizare DN17D - • Infrastructura de FP 2014-2020 55000 locuitori din localitatile
Beclenut -Valea Mare transport Beclenut,Sasarm, Chiuza, Piatra,
Mocod, Salva, Nasaud, Rebrisoara,
Nepos, Feldru, Ilva Mica,
Sangeorz-Bai, Maieru, Anies,
Rodna, Sant, Valea-Mare
3 Refactie Linie cale ferata • Infrastructura de FP 2014-2020 18421 locuitori din localitatile
Beclean-Saratel-Deda transport Beclean-Saratel-Deda
4 Refactie Linie cale ferata • Infrastructura de FP 2014-2020 35058 locuitori din localitatile Dej-
Dej-Ilva Mica transport Ilva Mica
5 Refactie Linie cale ferata • Infrastructura de FP 2014-2020 4100 locuitori din localitatile Ilva
Ilva Mica-Gradinita transport Mica-Gradinita
6 DJ 172 D - Josenii • Infrastructura de PT -partial 214-2017 7800 locuitori din localitatile
Bargaului(DN 17)-Stramba - transport Magura Ilvei-Ilva Mare-Lunca Ilvei
Ilva Mica(DN 17D)-Poiana
Ilvei-Magura Ilvei-Ilva Mare-
Lunca Ilvei-Limita
jud.Suceava
7 Drumurile Colibitei - Prundu • Infrastructura de SF - 214-2017 13200 locuitori din localitatile
Bargaului(DN 17) - Bistrita transport partial Prundu Bargaului(DN 17) - Bistrita
Bargaului - Colibita - Bargaului - Colibita - Muresenii
Muresenii Bargaului(DN 17) Bargaului(DN 17)
9 DJ 173 - Bistrita(DN17)- • Infrastructura de PT -partial 214-2017 110000 locuitori din Bistrita(DN17)-
Jelna-Orheiu Bistritei-Ragla- transport Jelna-Orheiu Bistritei-Ragla-
Budacu de Sus-Soimus- Budacu de Sus-Soimus-Sieu-
Sieu-Posmus-Pinticu- Posmus-Pinticu-Teaca-Ocnita-
Teaca-Ocnita-Milas- Milas-Sopteriu-Silivasu-de Campie-
Sopteriu-Silivasu-de Visuia-Micestii de Campie-
Campie-Visuia-Micestii de Sanmihaiu de Campie(DJ 151)
Campie-Sanmihaiu de
Campie(DJ 151)
10 DJ 171 - Uriu(DN17)-Ilisua- • Infrastructura de SF 2017-2020 15000 locuitori din localitatile
Dobric-Caianu Mic- transport Uriu(DN17)-Ilisua-Dobric-Caianu
Spermezeu-Lunca Borlesei- Mic-Spermezeu-Lunca Borlesei-
Borleasa-Tarlisua-Agries- Borleasa-Tarlisua-Agries-Agriesel-
Agriesel-Breaza - Breaza - Purcarete-Negrilesti-Ciceu
Purcarete-Negrilesti-Ciceu Giurgesti-Reteag(DN 17
Giurgesti-Reteag(DN 17
11 DJ 154 - Limita jud.Mures- • Infrastructura de FP 2017-2020 11000 locuitori din localitatile
Monor-Sieut-Sieu-Barla- transport Monor-Sieut-Sieu-Barla-Mariselu-
Mariselu- Domnesti- Domnesti- Sarata(DN 17)
Sarata(DN 17)
1
12 DJ 172 E - Lim.jud.Cluj- • Infrastructura de PT -partial 2017-2020 7400 locutori din localitatile

Chiochis-Strugureni-Matei- transport Chiochis-Strugureni-Matei-
Lechinta-Herina(DN 15 A Lechinta-Herina(DN 15 A
13 DJ 172 H - Nuseni(DJ 172 • Infrastructura de PT 2017-2020 5800 locuitori din localitatile
A)-Bidiu-Corvinesti- transport Nuseni(DJ 172 A)-Bidiu-Corvinesti-
Matei(DJ 172 E)-Morut- Matei(DJ 172 E)-Morut- Fantanele-
Fantanele-DJ 151 DJ 151
14 DJ 154 B - Limita jud. • Infrastructura de FP 2017-2020 1500 locuitori din localitatile -Monor
Mures-Monor transport
15 DJ 154 D- Domnesti(DJ • Infrastructura de FP 2017-2020 3700 locuitori din localitatile
154)-Neteni-Albestii transport Domnesti(DJ 154)-Neteni-Albestii
Bistritei-Galatii Bistritei- Bistritei-Galatii Bistritei-Dipsa-Viile
Dipsa-Viile Tecii-Budurleni- Tecii-Budurleni
Brateni-DJ151
16 DJ 162 - Teaca-Archiud- • Infrastructura de FP 2017-2020 8500 locuitori din localitatile Teaca-
Stupini-Sanmihaiu de transport Archiud-Stupini-Sanmihaiu de
Campie Campie
17 DJ 173 B - Bistrita(DN 17 • Infrastructura de PT -partial 2017-2020 88300 locuitori din localitatile
C)-Tarpiu-Mintiu-Nimigea de transport Bistrita(DN 17 C)-Tarpiu-Mintiu-
Jos(DJ 172) Nimigea de Jos(DJ 172)
18 DJ 172 B - Unirea(DN 17)- • Infrastructura de FP 2017-2020 13100 locuitori di localitatile
Slatinita-Nepos(DN 17 D)- transport Unirea(DN 17)-Slatinita-Nepos(DN
DN 17 D(Rebrisoara)- 17 D)-DN 17 D(Rebrisoara)-Rebra-
Rebra-Parva Parva
19 DJ 172 - Beclean(DN 17)- • Infrastructura de FP 2017-2020 17500 locuitori din localitatile
Figa-Agrisu de Sus-Agrisu transport Beclean(DN 17)-Figa-Agrisu de
de Jos-Cociu- -Mogoseni - Sus-Agrisu de Jos-Cociu- -
Floresti-Nimigea de Jos- Mogoseni -Floresti-Nimigea de Jos-
Mocod-Zagra-Poienile Mocod-Zagra-Poienile Zagrei
Zagrei
20 DJ 172 A - Beclean(DN 17)- • Infrastructura de FP 2017-2020 14000 locuitori din localitatile
Rusu de Jos-Rusu de Sus- transport Beclean(DN 17)-Rusu de Jos-Rusu
Nuseni-Beudiu-Bozies- de Sus-Nuseni-Beudiu-Bozies-
Apatiu-Strugureni Apatiu-Strugureni
21 DJ 172 F- Limita jud.Cluj- • Infrastructura de FP 2017-2020 12000 locuitori din localitatile
Branistea-Malut- transport Branistea-Malut-Beclean(DN 17)
Beclean(DN 17)
22 DJ 172 G Nuseni(DJ 172 • Infrastructura de PT -partial 2017-2020 9900 locuitori din localitatile
E)-Feleac-Chirales-Arcalia- transport Nuseni(DJ 172 E)-Feleac-Chirales-
Saratel-Monariu-Budacu de Arcalia-Saratel-Monariu-Budacu de
Jos -Jelna-Orheiu Bistritei- Jos -Jelna-Orheiu Bistritei-Satu
Satu Nou-Cusma-Dorolea- Nou-Cusma-Dorolea-Livezile(DN
Livezile(DN 17) 17)
23 DJ 172 I Beudiu(DJ 172 A)- • Infrastructura de FP 2017-2020 2700 locuitori din localitatile
Vita-Tentea-Sannicoara-D J transport Beudiu(DJ 172 A)-Vita-Tentea-
172 A(Lim.jud.Cluj) Sannicoara-D J 172 A(Lim.jud.Cluj)
24 DJ 172 J Magura Ilvei(DJ • Infrastructura de FP 2017-2020 8300 locuitori din localitatile
172 D)-Rodna(DN 17 D)- transport Magura Ilvei(DJ 172 D)-Rodna(DN
Valea Vinului 17 D)-Valea Vinului
25 DJ 172 K Reteag(DN 17)- • Infrastructura de FP 2017-2020 5900 locuitori din localitatile
Branistea-Ciresoaia transport Reteag(DN 17)-Branistea-
Ciresoaia
26 DJ 173 C Bistrita(DN 17)- • Infrastructura de FP 2017-2020 87300 locuitori din localitatile

Budacu de Jos-Budus-DJ transport Bistrita(DN 17)-Budacu de Jos-
154 (Bârla) Budus-DJ 154 (Bârla)
2
II. PROIECTE ÎN DOMENIILE: UTILITĂȚI, TURISM,

DEZVOLTARE ECONOMICĂ, SOCIALE, CULTURALE, DE MEDIU, ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ 2014-2020
Localizare (4)
Domeniul Stadiu (2) Maturitate (3) Grup ţintă
Judeţ UAT
Titlu proiect strategic (1) Alte detalii
1 Dezvoltarea capacitatii • Cercetare- FP 2014-2015 110 persoane din Administraţia BN CJ BN Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice
administrative in cadrul dezvoltare si Publică Locală a judeţului BN locale la nivelul judeţului BN, gestionarea
Consiliului Judetean BN prin inovare (nivelul superior şi mediu de sistemului de servicii prin revizuirea de
introducerea de instrumente management din cadrul Consiliului structuri şi introducerea de instrumente
si proceduri moderne de Judeţean care sunt beneficiarii moderne de management , urmărindu-se
management direcţi ai proiectului. Beneficiari eficientizarea activităţii prin reducerea
indirecţi sunt instituţiile publice din costurilor şi alocarea optimă a resurselor
subordine conform nevoilor.
2 Centru de afaceri (incubator) • Dezvoltare FP 2014-2016 Firmele din judet aflate la inceput BN CJ in Firmele selectate sunt gazduite intr-un
in judetul Bistrita-Nasaud economica de activitate cu diverse profiluri de parteneriat cu Incubator de Afaceri pe o perioadă
(susţinerea mediului activitate CCI BN determinată de timp (ciclul de incubare),
de afaceri, interval în care beneficiază de suport financiar,
infrastructuri suport, servicii de consultanţă şi spaţii pentru birouri;
dezvoltare toate acestea au rolul de a susţine dezvoltarea
economica locala) firmelor, astfel încât aceastea să poată ajunge
la un nivel de stabilitate și autonomie care să
le permită părăsirea Incubatorului și
funcționarea pe cont propriu, cu șanse
crescute de a face față mediului concurențial
și de a supraviețui pe termen lung.
3 Reabiltarea si restaurarea • Turism PT 2014-2016 populatia de pe Valea Sieului BN Obiectul investiţiei este reabilitarea,
Castelului din localitatea consolidarea, restaurarea şi conversia
Posmus funcţională a Castelului din localitatea Posmuş
în centru cultural – turistic – şi de agrement.
Lucrările propuse vor asigura construcţiei
rezistenţa, stabilitate, siguranţă în exploatare,
condiţii de igienă şi reabilitare termică.
Funcţiunile propuse sunt compatibile cu
caracterul de monument istoric al castelului
din localitatea Posmuş;
Incinta castelului va fi împrejmuit, se propune
alei carosabile şi pietonale, teren de joacă,
CJBN teren de sport, plantaţii şi mobilier urban.
3
Localizare (4)
Judeţ UAT
4 Extindere si modernizare • Infrastructura de FP 2014-2018 populatia judetului Bistrita-Nasaud BN CJBN - Demararea lucrărilor prevăzute în „Master
infrastructura de apa si apa utilitati (apa AQUABIS Planul privind alimentarea cu apă şi
uzata in jud. BN- faza II-a potabila, canalizare, evacuarea apelor uzate în judeţul Bistriţa –
gaz) Năsăud” - FAZA II - 2013-2018
Investiţiile necesare sunt:
1. Reţele de aducţiune de apă potabilă 37
localitati
2. Reţele de distribuţie apă potabilă in 46
localitati
3. Canale colectoare pentru apa uzată in 18
localitati
4. Staţii de epurare a apelor uzate:
• Extindere: Beclean şi Bistriţa
• Investiţe nouă: Dumitra, Dumitriţa, Monor,
Parva.
5 Drumul vinului - traditie si FP 2014-2017 17510 locuitori din 4 comune din BN CJ BN Promovarea produsului viticol bistritean si a
cultura de pe campie zona de campie obiceiurilor traditionale de pe campie prin
crearea de trasee tematice cu traditie in
Turism productia viticola, organizare "Festivalul
+Infrastructura de Vinului", amplasare panouri publicitare,
transport produse traditionala, arta mestesugareasca,
etc. Reabilitare infrastructura rutiera,
amenajare obiective turistice naturale,
construire puncte de observare.
6 Tara Bargaului, tinutul FP 2014-2017 27.500 locuitori ai comunelor de pe BN CJ BN Valorificarea atractiilor turistice prin crearea de
Contelui Dracula Valea Bargaului trasee tematice, organizare festivaluri,
drumetii, amenajari peisagistice, marcare
Turism
trasee montane, amplasare de panouri de
+Infrastructura de
orientare si informare tusritica. Reabilitare
transport
infrastructura rutiera, amenajare obiective
turistice naturale, construire puncte de
observare.
4
Localizare (4)
Judeţ UAT
7 Implementarea masurilor de • Biodiversitate SF 2014-2015 4723 locuitori ai comunei BN CJ BN in
conservare a biodiversitatii Rebrisoara, 40689 locuitoriai parteneriat cu
stabilite prin Planul de comunelor invecinate ariei Complexul
management al ariei protejate, 7622 elevi din scoli, 150 Muzeal BN Pastrarea si imbunatatirea integritatii
protejate PesteraTausoare, de ecoturisti, 300 de persoane- ecologice a ecosistemului ariei protejate prin
cresterea capacitatii de cercetatori, profesori , studenti,5 aplicarea masurilor stabilite prin Planul de
gestionare si de salariati ai custodelui ariei management , creearea unui cadru favorabil
monitorizare a speciilor prin protejate. sustinerii cercetarii stiintifice,dotarea
dotarea cu echipamente de custodelui cu autovehicul de teren si
specialitate si autovehicul echipamente speologice de protectie,
de teren 4x4. extinderea infrastructurii de acces in pestera.
8 Microferme ecologice pentru • Incluziune sociala PT 2015-2017 60 COPII- cu deficiente; 20 BN CJBN cu
integrarea in munca a VoluntariI , 20 tineri din localitate, parteneri
tinerilor cu deficiente din cu deficiente , fara ocupatie/locuri olandezi: Livezi - cultivare arbusti fructiferi, livada
categoriile sociale de munca; 1 Ha fundatia De intensiva (goji, aronia, afin, merisoare) livada
defavorizate brug meri - mere eco ce pot ajunge in scoli;
kinderhulp crestere animale: prepelite, iepurasi)
9 Cabinet de terapie pentru • Incluziune sociala SF 2014-2015 CJ BN
100 de copii cu deficiente grave; 60 Camera senzoriala cu aparatura pentru
copiii cu autism (20-30)IQ,
copii autisti ce frecventeaza scoala, stimulare motrica, auditiva, tactila,
stimulare senzoriala -
dar camera senzoriala poate servi aromoterapie, stimulare vizuala, motricitate
snoezel room
si celorlalti copii cu autism din oras fina (camera 17mp)
BN
10 Internat in cadrul CSEI • Incluziune sociala SF 2014-2015 40 de elevi cu deficiente grave, ce BN CJ BN
Lacrima pentru copiii cu frecventeaza scoala
deficiente din judet, care nu
au posibilitate de naveta si
provin din 62 localitati din 10 dormitoare (4 copii / camera),dotari grupuri
judet sanitare, mobilier dormitoare
11 Casa de tip familial incluziune sociala SF sprijin >10 tineri ce provin din centrul de BN CJ BN
"Szorenyi Nicolae" material/profe servicii sociale,
sional de la tinerii care au frecventat scoala, in care s-a
parteneri investit si au ajuns la un nivel ridicat de
olandezi: recuperare, ar putea frecventa atelierele
fundatia De protejate daca ar avea unde locui si care la
brug finalizarea scolarizarii risca sa ajunga intr-un
kinderhulp camin-spital daca nu ar avea unde locui
5
Localizare (4)
Judeţ UAT
12 Muzeul Satului Bistritean si • Cultura si FP 2014-2016 19550 elevi/an; 1640 studenti/an; BN CJ BN Recuperare, stramutarea si restaurarea
Nasaudean patrimoniu cultural 260 specialisti /an, intr-o atitudine arhitecturii traditionale judetene, mestesuguri
participativa fata de patrimoniul agrare si preindustriale, colectionarea si
cultural al judetului si regiunii ; conservarea bunuri culturale respectiv
21800 turisti/an din care modele de arhitectura in vederea constituirii si
min.350.turisti straini; completarii patrimoniului muzeal, Bistrita -
zona rezidentiala Sigmir
13 Crearea unei identitati • Cultura si FP 2015-2016 turism specific 4000/an din care BN Reabilitarea si modernizarea muzeului
specifice minoritatilor zonale patrimoniu cultural etnici germani= 2000/an ednografic Casa Saseasca" -Livezile in
Muzeul "Casa Saseasca" - conformitate cu pedagogia muzeala specifica
Livezile, jud. Bistrita-Nasaud locuintelor sasesti pentru dezvoltarea
activitati;pr de turism cultural, comuna Livezile,
CJBN jud. BN
14 Amenajarea sectiei de Istorie • Cultura si PT 2014-2015 21800/an : turisti, elevi, studenti, BN CJ BN Dotarea cu mobilier specific si diorame,
Naturala din cadrul Muzeului patrimoniu cultural specialisti; suport multimedia , a spatiilor nou create
judetean Bistrita-Nasaud pentru expozitie de baza si punerea in valoare
a patrimoniului muzeal specific sectiei cu
mobilier specific si diorame, suport
multimedia, locatia Bistrita Str. Gen. Grigore
Balan. Nr.19Bistrita Str. Gen. Grigore Balan.
Nr.19
15 Centru de carte • Cultura si FP 2014-2015 24000 cititori/an : Elevi, BN CJ BN Corp de cladire noua, cu 2 nivele cu 4-5 tipuri-
multifunctional patrimoniu cultural studenti,profesori, din judetului sali multifunctionale si depozite speciale de
Bistrita Nasaud si nu numai carte specifice bibliotecilor.
16 Restaurarea fondului de • Cultura si FP 2014-2015 500/an : cercetatori elevi,studenti, BN CJ BN
carte veche din Biblioteca patrimoniu cultural profesori Un nr de 22000 de volume din anii 1500-1900,
Judeteana (incunabule, carte aparatura si materiale specifice pentru
de patrimoniu, carte veche) restauratori
17 Digitizarea fondului de carte • Cultura si FP 2014-2015 20000/an : Cercetatori
veche din judetul Bistrita - patrimoniu cultural elevi,studenti, profesori, publucul Aparatura moderna de it care transpune in
Nasaud larg interesat format electronic continutul, documentele, etc.
BN CJBN
18 Bibliobuz-Biblioteca in • Cultura si FP 2014-2015 10000de persoane/an din cadrul BN
Microbus 17 locuri, dotat cu spatii de
mijlocul cetatenilor patrimoniu cultural comunitatile din cartierele orasului
depozitare fond de carte, masa rabatabila, 2
Bistrita si populatia judetului Bistrita
laptop-uri, sofer si bibliotecar
Nasaud CJBN
6
Localizare (4)
Judeţ UAT
19 Extindere, modernizare si • Incluziune sociala PT 2014-2015 80 tineri cu handicap grav si sever, BN Preluare de catre CJ bn cladire 3 nivele
dotarea Centrului pentru extindere in camere supraaglomerate neterminata conservata din 2005, faza ''la
Recuperare si Reabilitare in val. de rosu", finalizarea lucrarilor de constructii-
Neuropsihica Adulti Beclean 1200000 instalatii, dotarea cu mobilier si aparatura
lei CJBN medicala specifica persoanelor cu handicap.
20 Reabilitarea, modenizarea si • Incluziune sociala SF 2014-2017 53 copii si tineri, 3-26 ani BN Cladire p+2, cu 26 incaperi, cu ultimele
dotarea Centrului pentru reabilitari din anul 2000, extindere centru cu
Protectia Copilului Nasaud 300 mp,recompartimentare spatii, reabilitare
termica exterioara, reabilitare termica
interioara, reabilitarea apartamentelor si
spatiilor comune, reabilitarea bucatariei,
dotarea cu mobilier, aparatura electrocasnica,
CJBN aparatura profesionala de gatit.
21 Extindere, modernizarea si • Incluziune sociala SF 2014-2017 50 persoane varstnice cu si fara BN Recompartimentari, reabilitarea spatiilor
reabilitarea Centrului pentru dizabilitati existente,extindere 300mp, panouri solare apa
Persoane Varstnice- Nuseni calda, dotari pavilion C si bucatariei cu
aparatura de gatit profesionala, dotarea cu
CJBN mobilier a centrului.
22 Reabilitarea si modernizarea • Incluziune sociala SF 2014-2017 121, copii si tineri in 5 centre; 6-10 BN
Centrului pentru Protectia mame: copii strazii-15 locuri; centru Reabilitarea termica interioara - schimbat
Copilului Bistrita de recuperare de zi pt copilul cu instalatie de incalzire si centrale termice;
dizabilitati 150-in evidenta; centru reabilitarea apartamentelor si spatiilor
maternal mame cu copii 12 locuri, comune, reabilitarea bucatariei, dotarea
centru educational de zi pentru centrului cu mobilier, aparatura electrocasnica,
copilul exploatat prin munca-10 dotarea bucatariei cu aparatura de gatit
locuri, cu masa; centru de profesionala, dotarea centrului cu mobilier,
plasament de tip familial pt copilul dotarea cabinetului cu aparatura de
cu dizabilitati =40 locuri CJBN kinetoterapie.
23 Reabilitare si modernizarea • Incluziune sociala FP 2014 – 2015 BN BECLEAN Reabilitare termica exterioara; reabilitarea
Centrului pentru Protectia termica interioara, reabilitarea apartamentelor
Copilului Beclean si spatiilor comune; reabilitarea bucatariei,
dotarea cu mobilier, aparatura electrocasnica,
aparatura de gatit profesionala, amenajarea si
dotarea unui spatiu de joaca pentru copii.
24 Dezvoltarea domeniului • Turism FP 2014-2016 locuitorii judetului Bistrita-Nasaud BN
siabil "Gura Plaiului" cota
1570 din Muntii Calimani CJBN 5 partii cu 2 bretele de legatura
7
Localizare (4)
Judeţ UAT
25 Realizare si dotare Sala 2014-2016 cetateni ai orasului/regiunii, artisti;
Polivalenta pentru • Cultura si Ridicarea nivelului cultural al cetatenilor,
spectacole, expozitii, intalniri patrimoniu cultural FP BN CJBN promovarea culturii in plan local, regional;
26 Crearea Centrului de FP 2014-2016 artisti si scriitori din Bistrita,
rezidenta pentru artisti regiune, tara si strainatate Salvarea cladirii si atribuirea unei destinatii ce
Sangeorz-Bai prin incurajeaza creatia contemporana
reabilitarea, modernizarea • Cultura si romaneasca si creaza posibilitatea unor
cladirii din Sangeorz-Bai patrimoniu cultural BN CJBN schimburi culturale intre artisti romani si straini
27 Depozite agroalimentare • Dezvoltare FP 2014-2016 Populatia rurala din jurul orasului
economica Beclean si a Vaii Bargaului
(susţinerea mediului
de afaceri,
infrastructuri suport,
dezvoltare
economica locala) BN CJBN Depozite legume-fructe
28 Parc agro-industrial Lechinta • Dezvoltare FP Populatia comunelor de pe campie
economica
(susţinerea mediului Parcul agro-industrial va avea spatiu de
de afaceri, productie, desfacere si prezentare, un centru
infrastructuri suport, suport de afaceri
dezvoltare
economica locala) 2014-2017 BN CJBN
29 Infiintare clustere agro- • Dezvoltare FP 2014-2015 Intreprinderi din judet cu profil
alimentare economica agroalimentar Dezvoltare de noi clustere si sprijin pentru
(susţinerea mediului intarirea capacitatii institutionale a acestora;
de afaceri, Activitati de atragere de noi membri,
infrastructuri suport, promovare si animare cu scopul de a
dezvoltare imbunatati imaginea clusterului ca intreg si a
economica locala) BN CJBN cooperarii intre membrii sai.
8
30 Dezvoltare zona turistica FP 2014-2016 27.500 locuitori ai comunelor de pe Dezvoltarea potentialului turistic prin crearea
Colibita Valea Bargaului de trasee tematice, festivaluri, drumetii, creare
de barcadere amplasate pe lacul Colibita,
Turism amenajari specifice sporturilor nautice,
+Infrastructura de amenajari practicare pescuit sportiv, marcare
transport trasee montane, amplasare de panouri de
orientare si informare turistica, alte amenajari
peisagistice, construire puncte de observare +
BN CJBN Reabilitare-modernizare Drumurile Colibitei
Localizare (4)
Judeţ UAT
31 Sistem de management FP 33.000 locuitori
eficient al sit-ului de 2017-2020 Masuri de managemet privin protejarea sit-ului
importanta comunitara Protectia mediului
si masuri de informare
Somesul Mare BN CJBN
32 Sistem de management FP 2014-2017 27.000 locuitori
eficient al sit-ului de Masuri de managemet privin protejarea sit-ului
importanta comunitara Sieu- Protectia mediului
si masuri de informare
Budac BN CJBN
33 Drumul lanii FP 2014-2016 13000 locuitori de pe Valea Sieului Dezvoltare zona turistica de pe Valea Sieului,
( Budac, Mariselu, Sieu, Sieut, prin promovarea produselor si obiceiurilor
Monor) locale traditionale, trasee tematice, organizare
Turism
de targuri si festivaluri, amenajari
+Infrastructura de
peisagistice,amplasare panouri de informare
transport
turistica. Reabilitare infrastructura rutiera,
amenajare obiective turistice naturale,
BN CJBN construire puncte de observare.
34 Centrul Judetean pentru FP 2014-2015 locuitorii jud. Bistrita-Nasaud Promovarea turismului de aventura si a
Turism de Aventura si sporturilor extreme prin crearea unei baze de
Sporturi Extreme • Turism date gen portal web, cataloage, brosuri,
referitoare la: trasee, obiective, pachete de
BN CJBN vacanta turistice profesioniste si accesibile.
35 Amenajare rau Somesul locuitorii zonelor adiacente Vaii
Administratia
Mare si afluenti intre Valea Infrastructura de Somesul Mare si afuentii acestuia Amenjare rau Somesul Mare si afluentii
SF si PT Bazinala de
Mare si Lelesti, etapa I mediu acestuia in jud. Bistrita-Nasaud
Apa Somes-
2014-2016 BN Tisa
9
36 Amenajare Vale Dipsa intre SF 2014-2017 populatia Vaii Dipsa intre loc.
localitatile Chirales si Teaca Chirales si Teaca Administratia SF alaborat in 2006, a fost propus pentru
Infrastructura de Bazinala de finantare din Programul National de
mediu Apa Somes- Dezvoltare Infrastructura amplasament intr
BN Tisa localitatile Chirales si Teaca
37 Dezvoltarea zonei turistice FP 2014-2016 17800 locuitori din 3 comune (Sant, Dezvoltare zona turistica M-tii Rodnei, prin
de la poalele Muntilor Maieru, Rodna) promovarea produselor si obiceiurilor locale
Rodnei traditionale, trasee tematice, organizare de
targuri si festivaluri, amenajari peisagistice,
• Turism marcare trasee montane si amplasare panouri
de informare turistica. Reabilitare
infrastructura rutiera, amenajare obiective
turistice naturale, construire puncte de
BN CJBN observare.
Localizare (4)
Judeţ UAT
38 Infiintare adapost si FP 2014-2017 Persoane- victime ale violentei Infiintarea unui adapost, de cazare temporara,
consiliere pentru victimele Infrastructura domestice asistentã, sprijin si consiliere psihologica si
violentei domestice sociala
BN CJBN materiala pentru victimele violentei domestice
39 Dezvoltare durabila prin FP 2014-2017 Locuitorii judetului Bistrita-Nasaud
Promovare si diseminare a informatiilor si
energie si biomasa in jud. Dezvoltare durabila
bunelor practici legate de utilizarea resurselor
Bistrita-Nasaud si infrastructura de
regenerabile de la nivelul localitatilor rurale din
mediu
judet
BN CJBN
40 Realizare centru de • Cercetare- FP 2014-2017 Firmele din jud. Bistrita-Nasaud
Infiintare unui centru de cercetare-inovare in
cercetare-inovare in jud. dezvoltare si
parteneriat cu universitati pentru dezvoltarea
Bistrita-Nasaud inovare
zonei industriale a judetului
BN CJBN
41 Realizare sistem GIS la FP 2014-2017 locuitorii judetului Bistrita-Nasaud
Achizitionare echipamente hardware si
nivelul judetului Bistrita-
software pentru sitem GIS la nivel judetean
Nasaud Urbanism BN CJBN
42 Reabilitare Castel Teleky din FP 2014-2017 locuitori de zona BN CJ redarea obiectivului patrimoniului cultural
Comlod
• Turism
43 Terminal intermodal de Infrastructura de FP 2014-2020 locuitorii judetului Bistrita-Nasaud BN CJ Terminal propus pentru extinderea retelei
transport transport TEN-T pe tronsonul Apahida-Dej-Beclean pe
Somes-Salva-Vatra Dornei-Suceava
10
Anexa A4: Proiecte ale Unităților Administrativ Teritoriale din Județul Bistrița-Năsăud, 2014-2020
ANEXA A4
PROIECTE ALE UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE
DIN JUDEȚUL BISTRIȚA NĂSĂUD ÎN PERIOADA 2014-2020
1. ORAȘUL BECLEAN
Titlu proiect Domeniul strategic (1) Stadiu (2) Maturitate (3) Grup ţintă
1 Construirea centurii Infrastructura SF

orasului Beclean
2 Extindere baza turistica Infrastructura SF
Figa
3 Amenajare piste biciclete Infrastructura SF
4 Amenajare infrastructura Infrastructura SF

drumuri, trotuare cartier
Podirei
5 Izolare termica Spitalul Infrastructura SF
orasenesc, scoli, institutii
publice
6 Amenajare spatii verzi Infrastructura SF
7 Transformarea Infrastructura SF
iluminatului public
existent in unul ecologic
8 Statie pompare stocare Infrastructura SF
apa pentru extinderea
orasului ca zona turistica
9 Indiguire maluri Valea Infrastructura SF
Sarata
10 Transport ecologic Utilaje SF
Beclean-Baile Figa
2. COMUNA BRANIȘTEA
1 Construire Cămin PT 2016-2017 1200 locuitori ai satului

Cultural, sat Braniștea, Braniștea
comuna Braniștea
2 Trecere bac plutitor pe PT 2014-2015 locuitorii satului Braniștea +
cursul de apă Someșul legătură spre comuna Petru
Mare Hm 1.114 la rareș pe DJ 172H
Braniștea, comuna
Braniștea, bazin
hidrografic Someș-Tisa
3 Realizare rețea de apă și 2016-2017 1400 locuitori ai satului
canalizare în localitatea Cireșoaia
Cireșoaia
1
3. COMUNA BUDEȘTI
Nr. Titlu proiect Domeniul strategic (1) Stadiu Maturitate (3) Grup ţintă
(2)
1 Modernizare drum FP 2016-2017 Beneficiari finali - 2500
comunal Ţagu - Cătina persoane
Budeşti - - Copru - persoane
Cătina
3 Modernizare drum DC FP 2016-2017 Beneficiari finali - 1500
21 Visuia - Budeşti- persoane
Fânaţe - Gorgan -
Copru
vicinal Ţăgşoru - persoane
Silivaşu de Câmpie
5 Modernizare drum FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
vicinal Budeşti - Miceştii persoane
de Câmpie
vicinal Budeşti - persoane
Sânmihaiu de Câmpie
vicinal Budeşti - Buza persoane
8 Amenajare turistică a FP 2018-2020 Beneficiari finali 3000
lacului Chiliceu din persoane
Ţăgşoru
9 Cadastrul general al FP 2016-2017 Beneficiari finali 3000 de
comunei Budeşti persoane care deţin terenuri
pe raza comunei Budeşti
10 Reabilitare cimitire de FP 2016-2017 Beneficari finali 3000 de
pe raza comunei persoane
Budeşti
11 Reabilitare şcoli de pe FP 2018-2020 Beneficiari finali 1500 de
raza comunei Budeşti persoane
12 Reabilitare monumente FP 2018-2020 Beneficiari finali 2500
de pe raza comunei persoane
Budeşti
13 Amenajare terenuri de FP 2018-2020 Beneficiari finali 2500
sport, construire sală de persoane
sport şi piste de biciclişti
14 Energie fotovoltaică FP 2016-2017 Beneficiari finali 2500
pentru iluminatul public persoane
şi al instituţiilor
15 Punerea în circuit FP 2016-2017 Beneficari finali 2000
turistic a muzeului persoane
sătesc din Budeşti
16 Manifestări culturale în FP 2014-2015 Beneficiari finali 3000
comuna Budeşti persoane
17 Reabilitarea căminelor FP 2016-2017 Beneficiari finali 3000
culturale din comuna persoane
Budeşti
18 Construire cămin SF 2016-2017 Beneficiari finali 1000
cultural în satul Ţagu persoane
2
(2)
19 Modernizare parcuri şi FP 2016-2017 Beneficiari finali 3000
creare de spaţii verzi persoane
din comuna Budeşti
20 Modernizare sedii FP 2016-2017 Beneficari finali 3000 de
instituţii publice din persoane
comuna Budeşti
21 Amenajarea târgului de FP 2016-2017 Beneficiari finali 3000 de
animale şi pieţei de persoane
mărfuri din Budeşti
22 Integrarea romilor în FP 2016-2017 Beneficiari finali 200 de romi
societate
23 Construirea de cabinet FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
medical uman şi persoane
stomatologic
24 Dotare sediu primărie FP 2016-2017 Beneficiari finali 3000
cu logistică şi programe persoane
25 Construire cămin de FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
bătrâni persoane
26 Fabricarea de materiale FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
de construcţii persoane
27 Agricultură şi zootehnie FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
la standarde europene persoane
28 Procesarea produselor FP 2018-2020 Beneficiari finali 3000
vegetale şi animale persoane
29 Agroturism şi pensiuni FP 2018-2020 Beneficari finali 3000 de
turistice persoane
30 Restaurarea caselor FP 2016-2017 Beneficiari finali 3000 de
vechi şi redarea în persoane i
circuitul turistic
31 Înfiinţarea de livezi şi vii FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
persoane
32 Centre de preluare şi FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
depozite de legume , persoane
fructe şi silozuri de
cereale
33 Creşterea animalelor în FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
scopul comercializării persoane
produselor
34 Construirea de abatoare FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
în vederea procesării persoane
produselor
35 Dezvoltarea FP 2018-2020 Beneficiari finale 3000
meşteşugurilor şi persoane
artizanatului tradiţional
36 Constuirea unei fabrici FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
de biogaz prin folosirea persoane
deşeurilor regenerabile
37 Alimentare cu apă şi PT 2014-2015 Beneficiari finali 2000
canalizare în comuna persoane
Budeşti
38 Reabilitare şi PT 2014-2015 Beneficiari finali 150 de copii
modernizare Şcoala
Generală Ţagu
39 Construirea capelei FP 2018-2020 Beneficiari finali 2000
mortuare persoane
3
4. COMUNA CĂIANU MIC
Nr. Titlu proiect Domeniul strategic Stadiu (2) Maturitate (3) Grup ţintă
(1)
1 Reabilitare Liceu Tehnologic PT 2014-2015
ICR Caianu Mic
2 Reabilitare Scoala Generala PT 2014-2015
Dobric
3 Asfaltare strazi Comuna Caianu SF 2014-2015
Mic
4 Retea de canalizare si statie de FP 2016-2017
epurare a apelor uzate in
Comuna Caianu Mic
5 Constructie gradinita cu PT 2014-2015
program redus in localitatea
Caianu Mic
6 Constructie gradinita cu PT 2014-2015
program redus in localitatea
Dobric
7 Amenajare baza sportiva si FP 2014-2015
sustinerea activitatilor sportive
in Comuna Caianu Mic
8 Reabilitare si modernizare a SF 2014-2015
caminelor culturale din
localitatile Caianu Mic, Caianu
Mare, Dobric și Ciceu-Poieni
9 Amenajare si modernizare FP 2018-2020
Biblioteca Comunala
10 Amenajare santuri pentru FP 2014-2015
scurgerea apelor pluviale
Comuna Caianu Mic
11 Aductiune retea gaz FP 2018-2020
12 Regularizare paraie si vai FP 2016-2017

necadastrate in Comuna
Caianu Mic
13 Regularizarea Vaii Ilisua FP 2016-2017
14 Amenajare drumuri vicinale si FP 2016-2017

de exploatatie agricola
15 Creare infrastructura pentru FP 2018-2020
dezvoltarea turismului pe plan
local
16 Extindere retea electrica PT 2014-2015
17 Extindere si modernizare sistem FP 2014-2015

iluminat public
18 Amenajare Spatii Verzi Si FP 2016-2017
Locuri De Joaca Pentru Copii In
Comuna Caianu Mic
19 Actiuni de conservare si FP 2018-2020
promovare a obiceiurilor
traditionale specifice Comunei
Caianu Mic
20 Montare sisteme de FP 2018-2021
supraveghere video in Comuna
Caianu Mic
4
(1)
21 Crearea unui centru social FP 2018-2022
dedicat persoanelor varstnice,
persoanelor cu dizabilitati si
copiilor proveniti din familii
defavorizate
22 Sustinerea si dezvoltarea a FP 2016-2017
activitatilor mestesugaresti
specifice Comunei Caianu Mic
23 Sustinerea programelor privind FP 2016-2017
dezvoltarea resurselor umane
24 Sustinerea cultelor si a FP 2018-2023
activitatilor cultural religioase la
nivelul Comunei Caianu Mic
25 Amenajare drumuri forestiere FP 2018-2024
5. COMUNA CETATE
(2)
1 Reabilitare camine FP 2016-2017 1900
culturale localitatea
Satu Nou si Petris
2 Reabilitare biserica FP 2018-2020 700
ortodoxa localitatea
Satu Nou
3 Asfaltare drumuri FP 2016-2017 2750
agricole in comuna
4 Renovare scoli si FP 2014-2015 450 copii
gradinite in localitatea
Petris si Orheiu
Bistritei
5 Santuri si podete FP 2016-2017 2750
betonate in comuna
Cetate
6 Traseu turistic Petris FP 2016-2017 2000
Dealu Negru
7 Asfaltare strazi in FP 2016-2017 2750
comuna Cetate
6. COMUNA CHIUZA
(2)
1 Modernizare DJ 170 A FP 2014-2015 14,171
Chiuza-Dumbravita-
Paltineasa
2 Sistem de canalizare PT 2014-2015 2266
ape uzate menajere si
statie de epurare in
comuna Chiuza
5
(2)
3 Renovare Centru PT 2014-2015 2546
Cultural Liviu
Rebreanu in Chiuza
4 Extinderea retelei de PT 2014-2015 33
joasa tensiune in
Chiuza si Sasarm
5 Modernizarea PT 2014-2015 2346
iluminatului public in
comuna Chiuza
6 Constructie Baza SF 2014-2015 2346
sportiva Chiuza
7 Sala de educatie FP 2016-2017 789
fizica la Scoala
Generala Liviu
Rebreanu Chiuza
8 Reabilitare centru FP 2016-2017 2346
civic
9 Amenajarea vailor din FP 2018-2020 2191
localitatile Chiuza,
Sasarm si Piatra
pentru prevenirea
inundatiilor.
10 Modernizarea strazilor FP 2016-2017 2346
din localitatile Chiuza,
Sasarm, Piatra si
Mires.
11 Reabilitare Camin FP 2016-2017 155
Cultural Mires
12 Sistem de alimentare FP 2018-2020 155
cu apa a localitatii
Mires.
13 Amenajarea si FP 2016-2017 302
dotarea unui spatiu de
joaca pentru copii
14 Realizarea de FP 2018-2020 75
proiecte de formare
profesionala pentru
dezvoltarea
competentelor
antreprenoriale si
promovarea afacerilor
in mediul rural
15 Utilizarea FP 2018-2020 2346
complementara a
surselor regenerabile
de energie in
institutiile publice
7. COMUNA CICEU GIUGEȘTI
(1)
1 Alimentare cu apa a infrastructura 83% 2014 960 cetateni
loc Ciceu-Giurgesti
6
(1)
2 Asfaltare DC 35 infrastructura 80% 2015 1686 cetateni
,Ciceu-Giurgesti -
Dumbraveni
3 Amenajare centru infrastructura Studiu 2014-2015 960 cetateni
civic al comunei Fezabilitate
Ciceu-Giurgesti si Proiect
4 Asfaltare drumuri de infrastructura Studiu 2014-2016 960 cetateni
interes local din Fezabilitate
comuna Ciceu- si Proiect
Giurgesti
5 Alimentare cu infrastructura Studiu 2014 960 cetateni
energie electrica la Fezabilitate
statia de pompe apa si Proiect
a localitatii Ciceu-
Giurgesti
6 Amenajare prin infrastructura Studiu 2014-2016 960 cetateni
pietruire drum Ciceu Fezabilitate
Giurgesti- Cetatea
Ciceului-
CiceuCorabia- Ciceu
Mihaesti
7 Decolmatarea vaii infrastructura _ 2014-2018 726 cetateni
Canciului pe o lngime
de 7 Km
8 Amenajare drum infrastructura _ 2014-2020 cetateni
comunal
Dumbraveni-Chiuiesti
prin transformarea
acestuia in drum
judetean
9 Alimentare cu apa si infrastructura _ 2014-2018 1686 ateni
canalizare a satului
Dumbraveni si
canalizare a
localitatii Ciceu-
Giurgesti
8. COMUNA CICEU MIHĂIEȘTI
(1)
1 Sistem de supraveghere si FP 2014-2015 Turistii
aparare a limesului in sectorul
Ciceu Corabia
2 RefacereTurnuri romane in FP 2014-2015 Turistii
,,Ponita " si ,, Muncel " din
localitatea Ciceu Corabia
3 Conservarea Cetatii Ciceului FP 2014-2015 Turistii
4 Proiectarea si executia unui SF 2014-2015 Locuitorii comunei
sistem de canalizare si a unei Ciceu Mihaiesti
statii de epurare pentru
preluarea si tratarea apelor
uzate menajere din comuna
Ciceu Mihaiesti
7
(1)
5 Proiectarea si executia unui FP 2014-2015 Locuitorii comunei
sistem de alimentare cu apa in Ciceu Mihaiesti
localitatea Lelesti
9. COMUNA COȘBUC
(1)
1 Infrastructura de SF 2016-2017 beneficiari fiind cetatenii
prevenire si de comunei
protectie impotriva
inundatiilor in
comuna Cosbuc,
jud.Bistrita-Nasaud
2 Electrificare extindere FP 2014-2015 cetatenii comunei
retele electrice
3 Reabilitare pod de SF 2014-2015 cetatenii comunei
lemn in localitatea
Cosbuc, jud.Bistrita-
Nasaud, monument
istoric
4 Modernizare centru SF 2016-2017 cetatenii comunei
civic
5 Refacere iluminat SF 2014-2015 cetatenii comunei
public stradal
6 Modernizare strazi SF 2016-2017 cetatenii comunei
comunale
7 Extindere retea FP 2016-2017 cetatenii comunei
canalizare
8 Constructie pod FP 2018-2020 cetatenii comunei
peste raul Salauta
9 Constructie Capela SF 2018-2020 cetatenii comunei
mortuala in
localitatea Cosbuc,
jud.Bistrita-Nasaud
10 Reabilitare Scoala FP 2016-2017 cetatenii comunei
Gimnaziala Cosbuc
Corp II
11 Modernizare bloc SF 2014-2015 cetatenii comunei
locuinte 4
apartamente
10. COMUNA DUMITRA
(1)
1 Asfaltare strazi SF Cetățenii comunei
Dumitra-Cepari-
Tarpiu
2 Modernizare drumuri Documentatie Cetățenii comunei
agricole si forestiere neinitiata
3 Extindere retele de SF Cetățenii comunei
Canalizare
8
(1)
4 Reabilitarea terenului SF+PT Cetățenii comunei
de sport din
localitatea Dumitra
5 Construire Gradinita SF+PT Cetățenii comunei
in Dumitra
6 Infiintare Centru de SF+PT Cetățenii comunei
Informare Turistica la
Dumitra
7 Reamenajare si SF+PT Cetățenii comunei
Dotare Parc in
localitatea Dumitra
8 Modernizare Documentatie Cetățenii comunei
Dispensar Uman Neinitiata
Dumitra
9 Lucrari de amenajare SF Cetățenii comunei
a cursurilor de apa in
comunele Dumitra si
Sintereag
10 Construire sediu nou SF si PT Cetățenii comunei
Primaria Dumitra
11 Amenajare si SF Cetățenii comunei
modernizare Camin
Cultural Dumitra
12 Dezvoltare SF si licenta Cetățenii comunei
infrastructura de prospectiuni
agrement Turistica in
Dumitra,
11. COMUNA FELDRU
Nr. Titlu proiect Domeniul strategic Stadiu Maturitate (3) Grup ţintă
(1) (2)
1 Gradinitia cu 3 grupe • Educatie (inclusiv PT 2014-2015 Prescolarii din satul Nepos
in satul Nepos infrastructura comuna Feldru care nu au unde
educationala) sa isi desfasoare activitatile in
mod corespunzator 66
2 Amenajare gradinita • Educatie (inclusiv PT 2014-2015 110 elevi prescolari care nu au o
in satul Feldru infrastructura gradinita amenajata
comuna Feldru educationala)
3 Reabilitare Grup • Educatie (inclusiv PT 2014-2015 952 elevi total din care 259 la
Scolar Feldru infrastructura scoala de arte si meserii reusesc
educationala) sa obtina o calificare, o meserie
iar 20 finalizeaza cu diploma de
bacalaureat.
4 Regularizare torente • Schimbari climatice FP 2014-2015 Toata populatia comunei Feldru
pe vaile comunale in si adaptare (inclusiv va beneficia de amenajarea
comuna Feldru inundatii, acestor cursuri de apa:
managementul aprox.8000 locuitori din satele
situatiilor de urgenta) Feldru și Nepos.
5 Reabilitare diguri de • Schimbari climatice FP 2014-2015 8000 personae locuitori ai satelor
protectie si poduri de si adaptare (inclusiv Feldru si Nepos pe unde trece
trecere peste inundatii, cursul de apa Somesul Mare.
Somesul Mare managementul
situatiilor de urgenta)
9
Nr. Titlu proiect Domeniul strategic Stadiu Maturitate (3) Grup ţintă
(1) (2)
6 Reabilitare drumuri • Infrastructura de FP 2014-2015 8000 locuitori ai comunei Feldru
comunale si vicinale transport in mod direct si indirect toti cei
care vor tranzita zona.
7 Amenajare piata • Agricultura si FP 2014-2015 Un număr de cel putin 50
agro-alimentara in Industrie Alimentara producatori agricoli acreditati care
comuna Feldru isi pot vinde produsele intr-un
spatiu organizat din comuna si cel
putin 50 e producatori din
comunele invecinate care nu au
aceasta posibilitate
8 Amenajare puncte de • Turism FP 2014-2015 Populatia comunei Feldru în
agrement și întregime: 8000 locuitori. Toți
informare și trasee turiștii care vor trece prin zonă și
turistice în comuna vor folosi traseele turistice și
Feldru și zonele spațiile de agrement. Locuitorii
limitrofe. comunelor limitrofe: Livezile, Tiha
Bârgaului, Parva, Dumitra pe
unde se va face trecerea spre
Drumul Verde și Ținutul lui
Dracula.
12. COMUNA JOSENII BÂRGĂULUI
(1)
1 Modernizare strazi in SF 2016-2017 5238 locuitori
comuna Josenii -
Birgaului
2 Alimentare cu apa a SF 2014-2015 473
localitatii Strimba
3 Sistemul de SF 2014-2015 473
canalizare menajera
pentru localitatea
Strimba
4 Construire Gradinita SF 2016-2017 30
30 locuri cu program
normal
5 RK Scoala PT 2016-2017 300
Gimnaziala Josenii -
Birgaului
6 Reabilitare si PT 2016-2017 5238
extindere Camin
Cultural si sediul
Primariei Joseniii -
Birg.
7 Construire Pod peste SF 2014-2015 5238
Raul Bistrita in
localitatea Josenii -
Birgaului "Ulita
Marcului"
8 Varianta de ocolire SF 2018-2020 5238
drum comunal
colateral in comuna
Josenii - Birgaului
10
(1)
9 Reparatii Scoala PT 2016-2017 40
Rusu -Birgaului cls. I
- IV
10 Construire Camin PT 2018-2020 473
Cultural , sala de
spectacole cu
functiuni adiacente si
CT
11 Reabilitare Canalul PT 2018-2020 4765
Morii
12 Electrificare grup de PT 2016-2017 1787
case Valea Muntelui
13 Extind. retele PT 2014-2015 500
electrice spre Cimitir,
Ciurgau si dintre
Strimba si Josenii -
Birg
14 Asezamant Cultural PT 2014-2015 2077
tip I
13. COMUNA LECHINȚA
(1)
1 Modernizare strazi in S.F 2014-2015 Locuitorii din localitatile
localitatile Lechinta si Lechinta si Vermes
Vermes
2 Modernizare DC 27A S.F 2016-2017 Locuitorii din localitatile
Saniacob, Tigau si Chirales
3 Retea publica de S.F 2014-2015 Locuitorii din localitatea
canalizare a apelor Sangeorzu Nou
uzate si statie de
epurare in localitatea
Sangeorzu Nou
4 Retea publica de S.F 2014-2015 Locuitorii din localitatea
alimentare cu apa Sangeorzu Nou
potabila in localita-
tea Sangeorzu Nou
5 Sistem de canalizare SF 2016-2017 Locuitorii din localitatea
a apelor uzate in Vermes
localitatea Vermes
6 Gradinita cu program SF 2016-2017 Invatamantul prescolar din
normal in localitatea localitatea Vermes
Vermes
7 After school in S.F 2018-2020 Invatamintul din localitatea
localitatea Lechinta Lechinta
11
14. COMUNA LIVEZILE
Nr. Titlu proiect Domeniul Stadiu (2) Maturitate (3) Grup ţintă
strategic (1)
1 Apa-canal 2014-2016 1177 persoane din
localitatea Livezile
2 Apa 2014-2016 359 persoane din
localitatea Dumbrava
3 Canal SF 2014-2016 359 persoane din
localitatea Dumbrava
4 Apa 2014-2016 713 persoane din
localitatea Cusma
localitatea Cusma
localitatea Valea Poenii
7 Modernizarea SF 2014-2016 Locuitorii Comunei Livezile
infrastructurii ruriere
agricole in loc. Livezile pe
o lungime de 7859 m
8 Iluminat stradal bazat pe SF 2014-2016 1222 gospodarii din
energiene conventionala Comuna Livezile
cu panouri fotovoltaice pe
distanța de 40 km
9 Modernizare strazi in PT 2014-2016 Locuitorii Comunei Livezile
Comuna Livezile pe o
lungime de 18.000 m
10 Extindere iluminat stradal 2014-2016 Locuitorii Comunei Livezile
in Comuna Livezile (2700
m)
11 Rest de executie la PT 2014-2016 Locuitorii localitatii Livezile
gradinita cu program
prelungit din localitatea
Livezile
12 Reabilitare scoala veche 2014-2016 147 elevi
Dorolea
13 Reabilitare gradinita 2014-2016 45 copii
Dorolea
14 Reabilitare gradinita si 2014-2016 40 copii si 247 cititori
biblioteca Livezile
15 Reabilitare sediu primarie 2014-2016
16 Amenajare spatii verzi SF 2014-2016 Locuitorii localitatii Livezile

parc Livezile si Dumbrava si Dumbrava
17 Construire de capele SF 2014-2016 Livezile:2921 locuitori,
mortuare in localitatiile Dorolea: 727 locuitori,
Livezile, Cusma si Dorolea Cusma:701 locuitori
18 Reabilitare camin mic SF 2014-2016 Locuitorii localitatii Livezile
Livezile
19 Amenajare spatii de joaca 2014-2016 Locuitorii comunei Livezile
pentru copii in localitatile
Livezile, Cusma, Dorolea
20 Modernizare drumuri 2014-2016 Locuitorii localitatii Cusma
agricole in localitatea
Cusma pe o lungime de
5.000 m
12
strategic (1)
21 Modernizare drumuri 2014-2016
agricole in localitatea
Dorolea pe o lungime de
5.000 m
22 Amenajarea paraurilor din 2014-2016 Locuitorii Comunei Livezile
Comuna Livezile prin
betonare pe o lungime de
3.200 m
23 Construirea de trotuare in SF 2014-2016 Locuitorii localitatii Livezile
localitatea Livezile pe o
lungime de 10.000 m
24 Construirea de trotuare in 2014-2016 Locuitorii localitatii Dorolea
localitatea Dorolea pe o
lungime de 4.000 m
25 Construirea de trotuare in 2014-2016 Locuitorii localitatii Cusma
localitatea Cusma pe o
lungime de 5000 m
26 Amenajare baza sportiva 2014-2016 Locuitorii localitatii Cusma
in localitatea Cusma
27 Amenajare baza sportiva 2014-2016 Locuitorii localitatii Dorolea
in localitatea Dorolea
28 Construire teren sintetic in 2014-2016 Locuitorii localitatii Cusma
localitatea cusma
29 Construire teren sintetic in 2014-2016 Locuitorii localitatii Dorolea
localitatea Dorolea
30 Construire teren sintetic in 2014-2016 Locuitorii localitatii
localitatea Dumbrava Dumbrava
31 Targ de animale 2014-2016 Locuitorii Comunei Livezile
si cei ale comunelor vecine
32 Modernizare piata auto 2014-2016 Locuitorii Comunei Livezile
si cei ale comunelor vecine
precum si din alte judete
33 Amenajarea de parcari pe 2014-2016
langa piata auto
34 Amenajare de spatiu 2014-2016
verde si loc de plaja in loc.
Livezile
Cusma
Dorolea
37 Proiect reabilitare remiza 2014-2016
psi loc. Dorolea
38 Construire remiza psi loc. 2014-2016
Cusma
39 Priect imprejmuire camin 2014-2016
si scoala din loc. Cusma
40 Construire locuinta sociala 2014-2016
cu 3 apartamente
41 Proiect amenajare baza 2014-2016
de agrement camin de
batrani in loc. Cusma
13
strategic (1)
42 Proiect baza de tratament 2014-2016
cu apa sarata in Zona
Valea Caramizilor-Haga
din loc. Livezile
43 Amenajare loc de picnic in 2014-2016
zona sub haga
44 Amenajare baza turistica 2014-2016
Padure Haga
15. COMUNA LUNCA ILVEI
strategic (1)
1 Modernizare si extindere PT 2014-2015 elevii si prescolarii
Scoala Gen.1, Lunca Ilvei comunei
2 Modernizarea si asfaltarea PT 2014-2015 cetatenii comunei,agenti
str.Izvoarelor,Iliutei,Salcamului, economici
Fermierului,Muncelului
3 Construirea de 2 poduri peste PT 2014-2015 cetatenii comunei,agenti
raul Ilva in zona strazilor economici
Teleschi si Salcamului
4 Construirea unei capele PT 2014-2015 cetatenii comunei
mortuare
5 Extinderea sistemului de SF 2014-2015 cetatenii comunei
alimentare cu apa si canalizare
6km
6 Modernizarea centralei termice PT 2014-2015 cetatenii comunei
si montarea unui cazan pe
biomasa la pepiniera Silhoasa
7 Amenajarea centrului FP 2016-2017 cetatenii comunei
civic,trotuare,rigole
8 Construirea unei partii de schi FP 2016-2017 cetatenii comunei
9 Realizarea unui teren de sport FP 2016-2017 cetatenii comunei

sintetic
10 Construirea unei piete FP 2016-2017 cetatenii comunei
agroalimentare
16. COMUNA MAIERU
strategic (1)
1 Canalizare Locuitorii Comunei
Maieru
2 Asfaltare strazi comunale Locuitorii Comunei
Maieru
3 Indiguiri Somes Anies Locuitorii Comunei
Maieru
4 Extindere retele electrice Locuitorii Comunei
Maieru
5 Cadastru Locuitorii Comunei
Maieru
14
strategic (1)
6 Doua capele mortuare Locuitorii Comunei
Maieru
7 Trotuare Locuitorii Comunei
Maieru
8 Patru poduri Locuitorii Comunei
Maieru
9 Reabilitare drumuri agricole Locuitorii Comunei
Maieru
10 Gradinite Locuitorii Comunei
Maieru
11 Dotari ISU Locuitorii Comunei
Maieru
17. COMUNA MICEȘTII DE CÂMPIE
strategic (1)
1 Asfaltare drum comunal DC21- PT 2014-2015 Comuna Micestii de
DC21A sat Fintinita si Strada Cimpie
Pe Vale , sat Micestii de
Cimpie , judetul : Bistrita-
Nasaud
2 Construire retele de alimentare PT 2014-2015 Comuna Micestii de
cu apa potabila in comuna : Cimpie
Micestii de Cimpie cu satele
apartinatoare Visuia si Fintinita
3 Modernizare DC21 si strazi in SF 2014-2015 Comuna Micestii de
comuna Micestii de Cimpie Cimpie
4 Reabilitare Camin Cultural , sat SF 2016-2017 Comuna Micestii de
Fintinita , comuna Micestii de Cimpie
Cimpie Fintinita , comuna
Micestii de Cimpie
5 Reabilitare Camin Cultural - SF 2016-2017 Comuna Micestii de
Micestii de Cimpie Cimpie
6 Renovare , modernizare si SF 2016-2017 Comuna Micestii de
dotare Camin cultural in Cimpie
localitatea Visuia comuna
Micestii de Cimpie
7 Construire Centru social de zi - SF 2018-2020 Comuna Micestii de
sat Fintinita Cimpie
8 Baza sportiva cu teren de PT 2018-2020 Comuna Micestii de
handbal , baschet ,tenis - Cimpie
model tip 2
9 Retea de canalizare apa SF 2016-2017 Comuna Micestii de
menajera si statie de epurare , Cimpie
sat Fintinita , comuna Micestii
de Cimpie
10 Retele de calizare si epurare a SF 2016-2017 Comuna Micestii de
apelor uzate I localitatile Cimpie
Micestii de Cimpie si Visuia
15
18. COMUNA MILAȘ
strategic (1)
1 Reţea publică de alimentare cu SF 2014-2015 740 gospodării
apă potabilă a localităţilor
Comlod şi Orosfaia,comuna
Milaş
2 Reţea publică de canalizare a SF 2016-2017 740 gospodării
apelor uzate menajere în
loc.Comlod şi
Orosfaia,comuna Milaş
3 Modernizare DJ 173 km SF 2014-2015
60+300-66+488,Milaş-limită
jud.Mureş
4 Modernizare DC 20 A,km SF 2014-2015
0+000-2+100,DJ 173-
Hirean,comuna Milaş
5 Modernizare DC 20 B,km SF 2014-2015
0+000-3+700,DJ 173-
Ghemeş,comuna Milaş
6 Modernizare uliţe principale în FP 2014-2015
comuna Milaş
7 Extindere reţea canalizare în FP 2014-2015 100 gospodării
localitatea Milaş
8 Reabilitare Cămin cultural în SF 2014-2015 645 locuitori
satul Orosfaia,comuna Milaş
9 Reabilitare şi dotare Dispensar FP 2014-2015 1400 uitori
uman comuna Milaş
19. COMUNA MONOR
strategic (1)
1 Submasura 125 a2-
Infrastructura agricola de
acces
2 Reabilitare si modernizare
retea de drumuri in intravilanul
comunei Monor
20. ORAȘUL NĂSĂUD
(1)
1 Reabilitare Străzii Vaşile Naşcu Infrastructura de SF + PT 2014-2015 Cetăţenii oraşului
din Oraşul Năsăud transport Năsăud
2 Reabilitarea şi modernizarea Infrastructura de SF + PT 2014-2015 Cetăţenii oraşului
drumului comunal DC 2D al transport Năsăud
Cartierului Liviu Rebreanu
drumului comunal DC 2I transport Năsăud
Năsăud – Gersa
drumului comunal DC 2J -Salva transport Năsăud
16
(1)
5 Reabilitarea drumului de interes Infrastructura de SF 2014-2015 Cetăţenii oraşului
local din cartierul Lusca, strada transport Năsăud
Cimitirului Vechi
6 Amenajare drum acces, Dezvoltare urbana SF + PT 2014-2015 Cetăţenii oraşului
parcari,imprejmuire şi retea de Năsăud
apa şi canalizare la Cimitirul
Multiconfesional din Oraşul
Năsăud
7 Pod cu o banda de circulatie Dezvoltare urbana SF 2014-2015 Cetăţenii oraşului
peste raul Somesul Mare, Năsăud
cartier Lusca, Oraş Năsăud
8 Modernizarea Străzii Gagi din Infrastructura de SF + PT 2014-2015 Cetăţenii oraşului
oraşul Năsăud transport Năsăud
9 Reabilitare trotuare in oraşul Infrastructura de - 2014-2015 Cetăţenii oraşului
Năsăud transport Năsăud
10 Realizarea variantei de ocolire Infrastructura de - 2014-2015 Cetăţenii oraşului
a oraşului Năsăud transport Năsăud
11 Extinderea retelei de canalizare
menajeră şi fluvială pe Bd. Infrastructura de Cetăţenii oraşului
Granicerilor, Oraş Năsăud utilitati SF 2014-2015 Năsăud
12 Amenajare baza sportivă” Cetăţenii oraşului
Progresul” Sport şi tineret SF + PUD 2014-2015 Năsăud
13 Realizare baza de agreement in Cetăţenii oraşului
oraşul Năsăud Sport şi tineret 2014-2015 Năsăud
14 Imbatranire activa
Centrul de ingrijire persoane / Incluziune Persoanele varstnice
varstnice - Nasaud sociala - 2014-2015 din oraşul Năsăud
15 Amenajarea parcarilor, spatiilor
verzi şi spatiilor de depozitare a Locatarii blocurilor de
combustibililor solizi in cartierul locuinte -
de blocuri Granicerilor Sud din Granicerilor Sud din
oraşul Năsăud Dezvoltare urbana - 2014-2015 oraşul Năsăud
16 Placarea exterioară cu Locatarii blocurilor de
termosistem (anvelopare) a Energie şi locuinte din cartierul
blocurilor de locuinte din eficienta Granicerilor Sud,
cartierul Granicerilor Sud energetica - 2014-2015 oraşul Năsăud
17 Reabilitarea, modernizarea si
dotarea Spitalului Oraşenesc
“Dr. George Trifon” din oraşul Cetăţenii oraşului
Năsăud Sanatate - 2014-2015 Năsăud
18 Reabilitarea, modernizarea,
dotarea şi extinderea Colegiul Elevii Colegiul
Economic Năsăud Educatie SF + PT 2014-2015 Economic Năsăud
19 Reabilitarea, modernizarea şi Elevii şcolii Generala
dotarea Scolii Generala “Mihai “Mihai Eminescu”
Eminescu” Năsăud Educatie SF 2014-2015 Năsăud
20 Reabilitarea, modernizarea şi Elevii Colegiului
dotarea Colegiului Naţional Naţional “George
“George Cosbuc” Năsăud Educatie SF 2014-2015 Cosbuc” Năsăud
21 Reabilitarea, modernizarea şi Elevii şcolii Generale
dotarea Scolii Generale “Valea “Valea Spinului”
Spinului” Năsăud Educatie SF 2014-2015 Năsăud
22 Reabilitarea, modernizarea şi Elevii şcolii Generale
dotarea Şcolii Generale “Liviu “Liviu Rebreanu”
Rebreanu” Năsăud Educatie SF 2014-2015 Năsăud
17
(1)
23 Reabilitarea, modernizarea şi Prescolarii gradiniţei
dotarea Gradiniţei cu program cu program normal
normal din cartierul Lusca Educatie SF 2014-2015 din cartierul Lusca
24 Reabilitarea, modernizarea şi Cetăţenii oraşului
dotarea Asezamantului Cultural Cultura şi Năsăud, cartier Liviu
Liviu Rebreanu patrimoniu cultural SF + PT 2014-2015 Rebreanu
25 Locatarii blocului de
Executie şarpantă la blocul de locuinţe sociale de pe
locuinţe sociale de pe strada strada Tudor
Tudor Vladimirescu, nr. 2 A Dezvoltare urbana SF + PT 2014-2015 Vladimirescu, nr. 2 A
26 Locatarii imobilului de
Construire imobil de locuinte locuinte sociale cu 16
sociale cu 16 apartamente pe apartamente pe
Strada Bistritei, oraşul Năsăud Dezvoltare urbana SF + PT 2014-2015 Strada Bistritei
27 Varianta de ocolire a oraşului Infrastructura de Cetăţenii oraşului
Năsăud transport SPF 2014-2015 Năsăud
28 Reabilitare străzii Valea
Mintiului, Cartierul Liviu Infrastructura de Cetăţenii oraşului
Rebreanu transport PT 2014-2015 Năsăud
21. COMUNA NEGRILEȘTI
(1)
1 Canalizare 2014-2020 locuitori comunei
2 Modernizare starzi 2014-2020 locuitori comunei
3 Modernizare drumuri hotar 2014-2020 locuitori comunei
4 Regularizare cursuri apa 2014-2020 locuitori comunei
5 Reabilitare Scoala Negrilesti 2014-2020 locuitori comunei
22. COMUNA NUȘENI
(1)
1 Realizare spatii • Dezvoltare rurala PT 2014-2015 Copii cu varsta intre 0-18 din
verzi in comuna localitatiile
Nuseni , jud. Nuseni,Beudiu,Vita,Feleac,Rusu
Bistrita- Nasaud.'' de Sus și Malin , Com.Nuseni si
cetateni ai comunei, 3024
2 Baza Sportiva Tip • Dezvoltare rurala SF 2014-2015 1200 copii si cetateni ai
23 Comuna Nuseni loc.Nuseni
23. COMUNA ODORHEI
(1)
1 Proiect reabilitare Camin SF+PT Locuitorii
Cultural Bretea
2 Proiect reabilitare Camin SF+PT Satului Bretea
Cultural Cristur-Şieu
3 Proiect reabilitare Camin SF+PT Locuitorii
Cultural Şieu-Odorhei
18
(1)
4 Reabilitare scoala Sieu-Odorhei HG Satului Cristur-Sieu
655/2009
5 Construire gradinita cu program SF+TP Locuitorii
normal in localitatea Sieu-
Odorhei
6 Lucrari de reabilitare scoala Admis pe Satului Sieu-Odorhei
Cristur Sieu lista de
rezerva
17.12.2009
POR Axa
3,DMI3.4
7 Modernizare DC 28 Bretea SF+TP Copii din Cristur-Sieu
DJ151
8 Modernizare strada principala SF+TP Locuitorii comunei
Sieu Odorhei
24. COMUNA PARVA
(1)
1 Modernizare statie • Dezvoltare rurala FP 2014-2015 Nr. beneficiari = 1800
tratare apa locuitori si 13 agenti
economici
2 Amenajare drumuri • Dezvoltare rurala FP 2014-2015 aproximativ 150 de
agricole si forestiere exploatatii ale familiilor care
locuiesc in extravilanul
localitatii
25. COMUNA PETRU RAREȘ
(1)
1 Asfaltare drumuri comunale si fisa de 2014-2015 populatia comunei
ulite in Comuna Petru Rares proiect 3683
2 Introducere gaz metan fisa de 2014-2015 populatia comunei
proiect 3683
26. COMUNA POIANA ILVEI
(1)
1 Extindere retea de alimentare SF 2014-2015 1000
cu apa a comunei Poiana Ilvei
2 Retea de canalizare si statie de SF 2016-2017 1600
epurare in localitatea Poiana
Ilvei, judetul Bistrita Nasaud
3 Modernizare drumuri locale in SF 2016-2017 1600
localitate Poiana Ilvei, judetul
Bistrita Nasaud
19
(1)
4 Regularizare albie si aparari de SF 2014-2015 1600
mal a raului Ilva in intravilanul
localitatii Poiana Ilvei
5 Cadastru general comuna 2014-2015 1600
Poiana Ilvei
6 Sediu primarie + Dispensar 2018-2020 1600
medical + Cabinet stomatologic
+ sediu Poilitie Comuna Poiana
Ilvei
7 Instalatii irigatie terenuri 2018-2020 800
agricole in comuna Poiana Ilvei
27. COMUNA PRUNDU BÂRGĂULUI
Nr. Titlu proiect Domeniul Stadiu Maturitate Grup ţintă

strategic (1) (2) (3)
1 Masura 322 - renovarea si g 2014-2015 Comunitatea locala in ceea ce
dezvolatrea satelor, priveste modernizarea
imbunatatirea serviciilor de infrastructurii, promovarea
baza pentru economia si turismului atit din punct de vedere
populatia rurala si punerea in cultural cit si social ; de aici si
valoare a mostenirii rurale cresterea economiei locale prin
dezvoltarea societatii bazate pe
cunoastere.
2 Masura 125 - Imbunatatirea si 2014-2015 Cresterea eficientei activitatii
dezvoltarea infrastructurii legate agricole prin îmbunatatirea
de dezvolatrea si adaptarea aprovizionarii cu input-uri si o mai
agriculturii si silviculturii, buna valorificare a produselor
submasura 125 a, obtinute valorificare a produselor
modernizarea /retehnologizarea rezultate; Diminuarea riscului si
infrastructurii de irigatii si alte incertitudinii în agricultura prin
si alte lucrari de imbunatatiri reducerea incidentei fenomenelor
funciare naturale (seceta, eroziunea solului
etc.); Ameliorarea calitatii mediului
si diminuarea surselor de poluare.
3 Sumasura 125 b - 2014-2015 Comunitatea locala prin
Imbunatatirea si dezvoltarea promovarea turismului si punerea
infrastructurii legate de in valoare a obiectivelor turistice
dezvolatrea si adaptarea aflate in zona
silviculturii
4 Masura 313 - Incurajarea 2014-2020 Dezvolarea activitatilor turistice in
activitatilor turistice zonele rurale care sa contribuie la
cresterea numarului de locuri de
munca si a veniturilor alternative ,
precum si la cresterea activitatii
spatiului rural
5 Masura 211- Sprijin pentru zona 201-2015 Comunitatea locala , dezvoltata
montana defavorizata prin incluziune sociala
28. COMUNA REBRIȘOARA
(1)
1 Modernizare drum comunal SF 2016-2017 Locuitorii comunei, Sat
DC2 Gersa - 7km Gersa 1200 pers
20
(1)
2 Modernizare drum comunal 2016-2017 Locuitorii satului
Rebrisoara - Poderei Poderei
3 Punti pietonale fixe peste raul 2016-2017 Locuitorii satului
Somesul Mare 2 bucati Poderei
4 Podul peste raul Somesul Mare 2014-2015 Locuitorii satului
- Rebrisoara Poderei si ai comunei
Rebrisoara
5 Modernizare strazi comunale 2016-2017 Locuitorii comunei
Rebrisoara
6 Trotuare si santuri in PT 2014-2015 Locuitorii comunei
Rebrisoara Rebrisoara, 4800
locuitori
7 Modernizare gradinita PT 2014-2015 Copiii comunei
Rebrisoara
8 Miniteren de sport PT 2014-2015 Tineretul din comuna
Rebrisoara
9 Infiintare parc si teren de joaca PT 2014-2015 Locuitorii comunei
Rebrisoara
10 Construirea unei capele 2016-2017 Locuitorii comunei
mortuare Rebrisoara
29. COMUNA RODNA
(1)
1 Dezvoltare infrastructura locala, Infrastructura 2015-2016 locuitorii comunei
asfaltarea drumului comunal 3.5 Rodna
km
2 Centrul local de informare Turism 2015-2017 locuitorii comunei
turistica Rodna si turisti
3 Redarea circuitului turistic a Turism 2015-2017 locuitorii comunei
monumentelor istorice din Rodna si turisti
Rodna( ruinele bazilo-
dominicane, biserica
Grecocatolica, catacombele)
4 Cu totii la scoala Educatie 2017-2019 50de elevi romi
30. COMUNA RUNCU SALVEI
(1)
1 Modernizare ulita Ideciului de SF 2014-2015 1354 locuitori
la km 2.400 la km 6.600
2 Canalizare in Comuna Runcu SF 2018-2020 1354 locuitori
Salvei
3 Modernizari uliţe,străzi SF 2016-2017 1354 locuitori
4 Modernizari drumuri de hotar SF 2016-2017 1354 uit

ori
21
31. COMUNA SALVA
(1)
1 Modernizare si asfaltare strazi SF 2014 va deservi cei 2800
in loc Salva de cetateni ai com
Salva
2 Distributie gaze naturale,racord SF + PT 2015 2800 de cetateni
de inalta presiune si SRM gaz
3 Reabilitare si modernizare SF 2014-2015 locuitorii si vizitatorii
camin cultural
4 Extindere alimentare energie FP si 2014-2015 va deservi un numar
electrica in extravilan la 96 de PT+DE de aproximativ 280
locuinte de cetateni
5 Regularizare rau Salauta in SF 2014-2016 protejeaza aprox. 540
intravilan de persoane de
inundatii
6 Reabilitare scoala generala SF 2014-2015 un nr de 260 de elevi
CLS. V-VIII P+2 ai scolii generale
7 Capela mortuara 2016 locuitorii comunei
32. ORAȘUL SÎNGEORZ-BĂI
(1)
1 Piata agroalimentara proiect 2014-2015 populatia orasului
cca. 11.000 locuitori
2 Centru de documentare si proiect 2014-2018 1.100 elevi din
informare la liceul Solomon localitate si
Halita imprejurimi
3 Reabilitare Casa de Cultura proiect 2014-2016 populatia orasului
4 Domeniul schiabil Nedeia 2014-2017 populatia din judet si
Taranului din judetele limitrofe
5 Reabilitare retea stradala 2015-2016 populatia orasului
urbana cca. 11.000 locuitori
6 Centrul balnear Singeorz-Bai 2015-2020 populatia din judet si
din alte zone ale tarii
7 Capela orasului Singeorz-Bai 2014-2015 populatia orasului
8 Gradinita 4 grupe, str. Salciilor 2014-2015 populatia orasului
9 Reabilitare Baza sportiva Hebe 2015-2017 populatia orasului
10 Reabilitare Club Tineret 2015-2017 cca. 3000 persoane
11 Aquaparc Singeorz-Bai 2016-2019 populatia din judet si

din judetele limitrofe
22
33. COMUNA ȘIEU MĂGHERUȘ
(1)
1 Alimentare cu apa • Infrastructura de Masterplanul 2016-2017 Cetatenii localitatii Arcalia
,canalizare ,statie de utilitati (apa potabila, judetului
epurare in localitatea canalizare, gaz) Bistrita
Arcalia (ACEA) Nasaud PT
2 Modernizare drum • Infrastructura de SF 2016-2017 10000
comunal DC transport
31A(MDC31A)
3 Modernizarea • Infrastructura de FP 2014-2015 4235
iluminatului public in transport
Sieu Magherus
(MIPSM)
4 Construirea unui • Agricultura si FP 2016-2017 3500 Beneficiarii sunt
depozit de preluare Industrie Alimentara cetatenii comunei Sieu
,pastrare si Magherus proprietari de
valorificare a terenuri agricole dar si alti
produselor agricole in cetateni care se ocupa de
Sieu Magherus agricultura in mediul rural
(CDPASM)
5 Modernizare drum Infrastructura de FP 2016-2017 10000 Beneficiarii sunt
agricol Sieu transport cetatenii comunei in mod
Magherus (MDASM) direct iar indirect vor fi doua
categorii cetatenii
localitatilor invecinate
comunei noastre posesori
de atelaje ,masini agricole
,vehicule lente ,biciclete
,mopede iar apoi posesorii
de autovehicule care circula
pe drumurile nationale
castiga confort acestea fiind
mai fluide prin directionarea
acestui trafic lent pe
sectoarele de drum din
investitia propusa
6 Canalizare si • Infrastructura de FP 2016-2017 Magherus si Crainimat
epurarea apelor utilitati (apa potabila, (2322 locuitori) dar si un
uzate in Sieu canalizare, gaz) numar de 30 societati
Magherus (CESM) comerciale ce desfasoara
activitati pe raza UAT ului in
diverse domenii
7 Construire Zona de • Infrastructura de FP 2016-2017 1000
Agrement Saratel transport
(CZAS)
34. COMUNA ȘIEUȚ
(1)
1 Reabilitare localul Şcolii Învăţământ SF 2014 160 elevi
Generale Şieuţ
2 Realizare localul GRĂDINIŢEI Învăţământ SF 2014 30 copii
ŞIEUŢ 3 GRUPE
3 Reabilitare localul Circumscripţ Sănătate SF 2014 2.652 locuitori
Sanitare Umane Şieuţ
23
(1)
4 Realizare clădire nouă a Cultură Finalizat 2014 915 locuitori
Centrului Cultural Sebis proiect
5 Amenajare bază sportivă nouă Cultură, sport şi SPF 2014 915 locuitori
în localitatea Sebiş tineret
6 Amenajare şi modernizarea Servicii şi SPF 2014 860 locuitori
centrului civic în localitatea dezv.publică
Şieuţ
7 Amenajare spaţii verzi şi Protecţia mediului SF 2014 860 locuitori
înfiinţare parc în localitatea
Şieuţ
8 Reabilitare şi extindere parc în Protecţia mediului SF 2014 450 locuitori
localitatea Lunca
9 ”Realizare a reţelelor de Protecţia mediului Ridicări 2014 860 locuitori
canalizare publice şi epurare a topografice
apelor uzate în Comuna Şieuţ”
10 Modernizare drumuri străzi şi Infrastructură SF 2014 2.652 locuitori
trotuare în Comuna Şieuţ reţele străzi şi
trotuare
11 Modernizare drumuri forestiere Infrastructură SF 2014 Supraf.agr.a 700
şi agricole în Comuna Şieuţ drumuri gospodării
35. COMUNA ȘINTEREAG
(1)
1 Modernizare strazi in Comuna SF 2014-2015 Locuitorii Comunei
Sintereag Sintereag 4000
2 Modernizare Drum Comunal 31 PT 2014-2015 Locuitorii Localitatii
Caila Caila 400
3 Modernizare Dispensar Uman FP 2014-2015 Locuitorii Comunei
Sintereag 4000
4 Modernizare trotuare FP 2014-2015 Locuitorii Comunei
Sintereag 4000
5 Modernizare Gradinita Cociu PT 2014-2015 Copii Prescolari Din
Localitatea Cociu 40
6 Calalizare Sintereag, Sieu FP 2014-2015 Locuitorii Localitatilor
Sfintu, Cociu Sintereag, Sieu
Sfintu, Cociu 2327
36. COMUNA TEACA
(1)
1 Rețea publică de alimentare cu Promovarea Există 2014-2015 Locuitorii satului
apă potabilă a localității Ocnița, adaptării la studiu de Ocnița
comuna Teaca, Județul Bistrița- schimbările fezabilitate
Năsăud (RPAPO) climatice, a
prevenirii și
gestionării
riscurilor
24
(1)
apă potabilă a localității Pinticu, adaptării la studiu de Ocnița
comuna Teaca, Județul Bistrița- schimbările fezabilitate
Năsăud (RPAPP) climatice, a
prevenirii și
gestionării
riscurilor
apă potabilă a localităților adaptării la studiu de Ocnița
Archiud și Budurleni, comuna schimbările fezabilitate
Teaca, Județul Bistrița-Năsăud climatice, a
(RPAPAB) prevenirii și
gestionării
riscurilor
4 Rețea publică de canalizare a Promovarea Există 2014-2015 Locuitorii satului
apelor uzate menajere și stație adaptării la studiu de Ocnița
de epurare în localitatea schimbările fezabilitate
Archiud, comuna Teaca, județul climatice, a
Bistrița-Năsăud (RPCAUZSEA) prevenirii și
gestionării
riscurilor
de epurare în localitatea Ocnița, schimbările fezabilitate
comuna Teaca, județul Bistrița- climatice, a
Năsăud (RPCAUZSEO) prevenirii și
gestionării
riscurilor
de epurare în localitatea schimbările fezabilitate
Pinticu, comuna Teaca, județul climatice, a
Bistrița-Năsăud (RPCAUZSEP) prevenirii și
gestionării
riscurilor
de epurare în localitățile schimbările fezabilitate
Budurleni și Viile Tecii Pinticu, climatice, a
comuna Teaca, județul Bistrița- prevenirii și
Năsăud (RPCAUZSEBVT) gestionării
riscurilor
8 Extindere rețea publică de Promovarea Există 2014-2015 Locuitorii satului
canalizare a apelor uzate adaptării la studiu de Ocnița
menajere și stație de epurare în schimbările fezabilitate
localitatea Teaca, comuna climatice, a
Teaca, județul Bistrița-Năsăud prevenirii și
(ERPCAUZSET) gestionării
riscurilor
9 Extindere rețea stradală în Dezvoltare rurală Există 2014-2015 Locuitorii satului
localitatea Teaca, județul studiu de Ocnița
Bistrița-Năsăud (ERST) fezabilitate
10 Modernizare drumuri de interes Dezvoltare rurală Există 2014-2015 Locuitorii satului
local în localitatea Archiud, studiu de Ocnița
comuna Teaca, Județul Bistrița- fezabilitate
Năsăud (MDILA)
25
(1)
local în localitatea Pinticu, studiu de Ocnița
Năsăud (MDILP)
local în localitatea Ocnița, studiu de Ocnița
Năsăud (MDILO)
13 Modernizarea și dotarea școlilor Educație Stadiu fișă 2018-2020 Preșcolarii și elevii
din comuna Teaca (MDST) de proiect din comuna Teaca
14 Realizarea campusului școlar Educație Există 2014-2015 Elevi din ciclul liceal
din Teaca (RCST) proiect și școli de arte și
tehnic meserii
15 Modernizarea târgului din satul Dezvoltare rurală Stadiu fișă 2018-2020 Locuitorii comunei
Teaca (MTT) de proiect Teaca, agricultorii
din zonă și agenții
economici
16 Modernizarea și dotarea Dezvoltare rurală Stadiu fișă 2018-2020 Locuitorii comunei
complexului medico-social din de proiect Teaca, asistați
Teaca (MDCMST) medico-sociali din
zonă și beneficiari ai
sistemului de
sănătate
17 Reabilitarea, modernizarea, Dezvoltare rurală Stadiu fișă 2018-2020 Locuitorii comunei
realizarea de poduri, podețe de proiect Teaca
sau punți pietonale în comuna
Teaca (RMRPPPT)
18 Modernizarea căminelor Dezvoltare rurală Stadiu fișă 2018-2020 Locuitorii comunei
culturale din localitățile Archiud de proiect Teaca
și Pinticu (MCCAP)
19 Reabilitarea fostului sediu al Dezvoltare rurală Stadiu fișă 2018-2020 Locuitorii comunei
cabinetelor de medicină de proiect Teaca
individuale din satul Teaca
(RCMIT)
20 Reabilitarea fostului sediu al Dezvoltare rurală Stadiu fișă 2016-2017 Locuitorii comunei
C.A.P. din satul Pinticu de proiect Teaca
(RCAPP)
21 Modernizarea bazei sportive în Dezvoltare rurală Există 2014-2015 Locuitorii satului
satul Teaca (MBST) proiect Teaca
tehnic
37. COMUNA TELCIU
(1)
1 Modernizare DC42, DN17C SF 2015 930 locuitori din
Bichigiu Bichigiu + alte multe
persoane care o sa
utilizeze acest drum
2 Parc fotovoltaic in comuna SF 2015 peste 5000 de
Telciu locuitori ai comunei
Telciu
3 Teren minifotbal in loc Telciu SF 2014 peste 1500 de
persoane din zona
26
(1)
4 Modernizare teren de fotbal in SF 2015 peste 1200 de tineri
loc Telciu care vor practica
activitati sportive
5 Reabilitare imobil – infiintare SF 2014 180 de elevi
Afterschool
6 Retele de canalizare si epurare SF 2015 930 de locuitori ai
a apelor uzate in loc Bichigiu, localitatii Bichigiu
com Telciu
7 Construire retele de alimentare SF 2015 930 de locuitori ai
cu apa potabila in loc. Bichigiu, localitatii Bichigiu
com. Telciu
8 Extindere retea de canalizare SF 2014 2000 de locuitori ai
pe strazile laterale din com. comunei Telciu
Telciu
38. COMUNA TIHA BÂRGĂULUI
(1)
1 Construire piata agroalimentara PT 2014-2015 6300
in localitatea Tureac
2 Asfaltare drumuri comunale PT 2014-2015 6300
3 Reabilitare Scoala Gimnaziala PT 2014-2015 1700

Tiha Bîrgăului
4 Reabilitare Scoala Gimnaziala PT 2014-2015 1500
Mureşenii Bîrgăului
5 Reabilitare Şcoala Gimnazială PT 2014-2015 350
Piatra Fântânele
6 Reabilitare Şcoala Gimnazială PT 2014-2015 900
Valea Tureacului
7 Construire Grădiniţă în PT 2014-2015 1700
localitatea Tiha Bîrgăului
8 Reabilitare drumuri forestiere in PT 2014-2015
comuna Tiha Birgaului
9 Înfiinţare centru de informare şi PT 2014-2015 6300
promovare turistică în comuna
Tiha Bîrgăului
10 Alimentară cu apă FP 2016-2017 5000
11 Canalizare FP 2016-2017 5000
39. COMUNA URIU
(1)
1 Asfaltare DC36 Ilişua - SF 2014 - 2016 3600 locuitori ai
Hăşmaşu Ciceului 3,6 km comunei
2 Asfaltare străzi comunale SF 2014 - 2016 3200 locuitori ai
comunei
3 Construire cămin cultural PT 2014 - 2015 1530 locuitori ai
Cristeştii Ciceului localitatii
27
(1)
4 Introduecere apă potabilă în 2014 - 2020 300 locuitori ai
Hăşmaşu Ciceului localitatii
40. COMUNA URMENIȘ
(1)
1 Modernizare si asfaltare drum
comunal Coseri
2 Retea apa si canal Coseriu-
Valea Mare
3 Extindere retea de apa potabila
in comuna Urmenis, sat
Urmenis
4 Modernizare si dotare camine
culturale in satele Sopteriu,
Delureni, si Finate
5 Modernizare si reparatii la scoli
si construire grupuri sanitare la
scolile din satele Urmenis,
Sopteriu si Finate
comunal Urmenis-Cimp
comunal Urmenis-Cimp
comunal Finate
9 Modernizarea si asfaltare drum
comunal Sopteriu-Delureni
10 Construire retea de apa si
canalizare in satele Sopteriu,
Finate si Delureni
11 Construire retea de canalizare
in satul de resedinta de comuna
Urmenis
12 Modernizare si asfaltare
drumuri agricole
13 Modernizare si asflatare drum
comunal Finate-Valea Mare
14 Modernizare si asfaltare
drumuri in satele Urmenis,
Sopteriu si Delureni
15 Modernizare si reparatie
capitala la dispensarul uman
Urmenis
41. COMUNA ZAGRA
(1)
1 Asfaltare Drum Comunal DC 40 SF 2014-2015 Cetateni Comunei
Zagra -Alunisul Zagra ,Sat Alunisul
28
(1)
2 Asfaltare Drum Comunal DC 39 SF-PARTE 2014-2015 Cetatenii Comunei
Mires Perisor , Perisor- Zagra ,Sat Perisor si
Paltinesa si strazi Perisor cetatenii Comunei
Spermezeu
3 Alimentare cu apa Comuna PT--parte 2016-2017 Cetatenii Comunei
Zagra ,satele Zagra,Poienile Zagra ,Sat
Zagrei și Suplai,Alunisul Zagra,Poienile
Zagrei,Suplai și
Alunisul
4 Canalizare ape uzate si statie FP 2016-2017 Cetatenii Comunei
de epurare Zagra, Poienile Zagra ,Sat
Zagrei, Suplai, Alunisul Zagra,Poienile
Zagrei,Suplai și
Alunisul
5 Extindere si reabilitare Scoala PT 2014-2015 Cetateni Comunei
Generala Suplai Zagra ,Sat Suplai si
cei 240 elevi
6 Modernizare Drum Comunal PT 2014-2015 Cetatenii Comunei
Perisor-Dumbravita ,reabilitare Zagra ,Sat Perisor si
Camin Poienile cetatenii Comunei
Zagrei,alimentare cu apa si Spermezeu
canalizare localitatea Alunisul
29
ANEXA 5
LISTA DE SURSE DOCUMENTARE
1. Bibliografie
 Datele și informațiile furnizate de către instituțiile implicate în elaborarea strategiei;

 Date INS Tempo Online
 Legea Nr.350/2001 privind “Amenajarea Teritoriului şi Urbanismul”
 Legea 363/2006, Secţiunea I a PATN, Reţele de transport
 Legea 171/1997, Secţiunea II a PATN – Apa
 Legea 5/2000, Secţiunea III a PATN - Zone protejate
 Legea 351/2001, Secţiunea IV a PATN – Reţeaua de localităţi
 Legea 575/2001, Secţiunea V a PATN - Zone de risc natural
 Legea pentru aprobarea OUG nr. 142/2008 privind aprobarea PATN Secţiunea a VIII-
a zone cu resurse turistice
 Legea 350/2001
 Legea 90/2001 şi Legea 215/2001 care reglementează competenţele administraţiei
publice locale şi centrale
 Legea nr. 215/2001 Legea administraţiei publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123
din 20 februarie 2007
 Principii directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului european
 Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar, spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi
durabilă a teritoriului Uniunii Europene, Postdam, mai 1999
 Convenţia Europeană a Peisajului, 20/10/2000, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 536 din 23/07/2002
 Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene
 Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene
 Cartea Albă a Comitetul Regiunilor
 Consolidarea şi concentrarea cooperării internaționale a UE în domeniul cercetării şi
al inovării: o abordare strategică
 Proiectul ESPON 1.1.1 Rolul , situaţia specifică şi potenţialul zonelor urbane în
calitate de noduri ale dezvoltării policentrice, Dicţionar critic de dezvoltare
policentrică, Iulie, 2004;
 ESPON Briefing 2 - Cartarea coeziunii şi competitivităţii regionale, Privire asupra
diversităţii teritoriale în context global şi european, Martie 2006;
 Raport intermediar ESPON 1.1.3. Efecte ale extinderii UE asupra dezvoltării reţelei
policentrice, Institutul Regal de Tehnologie (IRT), Departamentul de Infrastructură şi
Studii Urbane, Stockholm, Suedia, 31 August 2004;
 Raport final ESPON 1.1.1. – Oportunităţi privind dezvoltarea policentrică, mai 2005;
 Raport final ESPON 1.1.2. – Relaţii urban-rural în Europa,

 Agenda Teritorială a Uniunii Europene, Leipzig 2007
 Cartea verde a coeziunii teritoriale, 2008
 Morisson D. - Economic Development, a Strategic Approach for Local Governments)
 Strategia Europa 2020
 Acordul de Parteneriat 2014-2020
 Strategia de Competitivitate a României 2014-2020
 Conceptul strategic de dezvoltare teritorială - România 2030
 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul de timp
2020, respectiv 2030
 Strategia de transport intermodal în România 2020
 Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007 – 2013 şi 2020, 2030
 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007-2026
 Ordin 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a
publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism
 Metodologie privind conţinutul – cadru al documentaţiilor de urbanism în
concordanţă cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
proiect 222/ 2001
 Metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a
teritoriului
 INCD URBANPROIECT (coordonator), Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion
Mincu", SC PRODOMUS SA, IHS România, SC URBANA SA - Model conceptual şi
metodologic pentru stabilirea sistemului de relaţii în domeniul planificării strategice
regionale în România din perspectiva dezvoltării durabile a zonelor funcţionale
/metropolitane şi a aglomeraţiilor urbane, Vol I, Sinteza cercetării şi prezentarea
modelului conceptual şi metodologic, Programul Amtrans, Subprogramul
Amenajarea Teritoriului şi Urbanism, Pr. 1A01, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Planul Naţional Pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, 2004
 Miklos Bakk (coord.), Jozsef Benedek (coord.), Politicile regionale in Romania, Hors
Collection, ISBN 978-973-46-1845-3, 2004
 Sistem de management integrat al deseurilor solide in judeţul Bistriţa Năsăud,
http://ecobn.ro/
 Strategia de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2014-2020
 Programul de Guvernare 2013-2016
 Raport privind starea învăţământului preuniversitar din Judeţul Bistriţa- Năsăud
2011-2012
 Plan Managerial Anual, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, an şcolar
2012-2013
 Planul de Management al Spatiului Hidrografic Somes – Tisa, 2013
 Planul de analiză şi acoperire a riscurilor actualizat în anul 2012
 Planul de management ISU Bistrța-Năsăud
 Planul de Management al Parcului Național Munții Rodnei

 Planul de Management al Parcului Național Munții Călimani
2. Webografie
 http://www.isjbn.ro/
 http://www.isu-bistrita.ro/
 http://apmbn.anpm.ro/Mediu
 http://www.inromania.info/cheile-bistritei.html
 http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-stancile-tatarului-din-judetul-bistrita-
nasaud-ob-3223.html
 www.carpati.org
 http://www.skytrip.ro/piatra-corbului-de-la-budacu-de-sus-din-judetul-bistrita-
nasaud-ob-1798.html
 http://www.turismland.ro/rezervatia-naturala-rapa-cu-papusi/
 http://www.mesagerul.ro/2009/08/15/masivul-de-sare-de-la-saratel
 http://www.infopensiuni.ro/cazare-sangeorz-bai/obiective-turistice-sangeorz-
bai/zavoaiele-borcutului_8024
 http://www.inromania.info/cheile-bistritei.html
 http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-stancile-tatarului-din-judetul-bistrita-
nasaud-ob-3223.html)
 http://www.skytrip.ro/lacul-zagra-sau-taul-lui-alac-din-judetul-bistrita-nasaud-ob-
1777.html)
 http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale/513-tăul-zânelor)
 http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-valea-repedea-din-judetul-bistrita-
nasaud-ob-3222.html)
 http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale/299-rapa-neagra-
budacul-de-sus)
 http://bistrita.crrt.ro/rezervatia-tausoare-zalion/)
 http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-comarnic-din-judetul-bistrita-nasaud-ob-
1870.html)
 http://www.2rism.ro/obiective-turistice/pestera-cobasel)
 http://www.romaniaturistica.ro/parcul-dendrologic-arcalia).
 http://apmbn.anpm.ro/upload/
 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Index:Arii_protejate_%C3%AEn_jude%C5%A3ul
_Bistri%C5%A3a-N%C4%83s%C4%83ud
 http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_rezerva%C8%9Bii_naturale_din_Rom%
C3%A2nia
 94743_Raport%20mediu%20APM%20BN_FEBR%20%202013.pdf
 http://apmbn.
anpm.ro/upload/44797APM%20BN%20Raport%20mediul%202010.pdf),
 http://apmbn.anpm.ro
/upload/44797_APM%20BN%20Raport%20mediul%202010.pdf
 http://colibitabikefestival.blogspot.ro/
 http://jurnaluldenordvest.ro/bistrita-nasaud-noapte-alba-la-muzeul-judetean/)
 http://www.bistrita-nasaud.djc.ro/Public/ObiectiveCulturaleImg.aspx?ID=3396)
 http://citynews.ro/din-oras/parada-pe-pietonal-de-maialul-bistritean-maghiar-foto-
1242933)
 http://stiri.tvr.ro/noaptea-de-sanziene--sarbatoare-pagana-in-calendarul-ortodox--
sanzienele-sau-dragaica_32036_foto.html#view)
 http://www.rasunetul.ro/inger-la-zid-la-caianu-mare)
 http://www.rasunetul.ro/ioan-alexandru-parcul-din-fata-sinagogii-george-cosbuc-la-
biblioteca-judeteana#slide-1-field_galerie-53761)
 http://ro.wikipedia.org/wiki/ Biserica_Evanghelic%C4%83_din_Bistri%C8%9Ba)
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_BN_Chirales_church_2.jpg)
 http://www.rasunetul.ro/interetnic-festival-redescoperirea-traditiilor-tuturor-
minoritatilor)
 http://www.dreamdestinations.ro/castelul-hye-ilisua-romania-10580/)
 http://www.castelintransilvania.ro/?lang=ro&page=castle&spage=show&idcastle=2
7)
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C8%9Ba)
 http://adevarul.ro/locale/bistrita/foto-sugaletele-biserica-evanghelica-dovada-
maiestriei-arhitecturale-sasilor-bistriteni-
1_5178d136053c7dd83f44fdb1/index.html)
 http://www.mesagerul.ro/2013/05/22/ansamblul-rural-de-la-dorolea-ar-putea-
intra-patrimoniul-unesco)
 http://www.siebenbuerger.de/ortschaften/jaad/)
 http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cosbuc-podul-graniceresc-salauta.jpg)
 http://www.mncr.ro/images/product_images/1142_pagina1.jpg)
 http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS2.pdf,
 http://www.prefecturabn.ro/pref/portal.nsf/, http://www.ghidulprimariilor.ro,
 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/
 http://www.portalbn.ro
 http://www.fonduri-structurale.ro/
 http://ruralis.ro/v1/
 http://leader-romania.ro/
 http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/Axa_LEADER/GAL_ROMANIA_2013.pdf
 http://www.maap.ro/docs/dezvoltare-
rurala/Axa_LEADER/HARTA%20GAL%20ROMANIA%202013.pdf

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD Pentru Perioada 2014-2020 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD Pentru Perioada 2014-2020 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Departamentul pentru Managementul Cercetării, Dezvoltării și Inovării

Specialist/ Etapa Semnătura

Prof. Dr.Ec.Dr. Ing. Stelian Brad

Drd. Mihaela Vrabete

Ș.l. Dr. Ing. Bogdan Mocan

Ș.l. Dr. Ing. Mircea Fulea

Conf.Dr.Ing Emilia Brad

Ing. MBA Liliana Pop

1.1 Localizarea judeţului şi aspecte de natură administrativă

2.1. Infrastructura rutieră și feroviară

3.1 Factorii de mediu (aer, apă, sol)

4.1 Factorii care influențează competitivitatea economică

5.1 Structura populaţiei şi distribuţia acesteia în teritoriu

6.1 Puncte curente (și potențiale) de atracție pentru activitatea turistică

7.1 Potenţialul cultural, infrastructura pentru cultură şi distribuţia în teritoriu

8.1 Situația actuală

8.3.3 Convenţia Europeană a Peisajului, 20/10/2000, Publicat in Monitorul Oficial,

9.1 Cadrul general

10.1 Politica de coeziune a Uniunii Europene și cooperarea teritorială

10.4 Abordări în sprijjinul consolidării și diversificării cooperării teritoriale europene

10.4.1 Rețele teritoriale de schimburi de experiență și cunoștințe și de transfer al

11.1 Analiza potențialului de dezvoltare din perspectiva populației (resursei umane)

12.1 Expunere de motive

13.1 Analiza SWOT pe infrastructură și utilități

13.9 Analiza SWOT pe dezvoltarea incluzivă a comunităților

14.1 Sinteza diagnozei

15.1 Portofoliul de programe prioritare

16.1 Planificarea viitorului comun: cadrul instituțional pentru implementarea strategiei

Mulțumirile Echipei de elaborare

Strategia de Dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud pentru perioada 2014-2020 constituie carta

Dorim să ne exprimăm adânca recunoștință și caldele mulțumiri

Conducerii Consiliului Județean Bistrița-Năsăud pentru deschidere, pentru calitatea deosebită

Dorim succes în etapa operațională partenerilor implicați. Problemele comune, potențialul

1.1 Localizarea judeţului şi aspecte de natură administrativă

Judeţul Bistriţa-Nasăud este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei,

Figura 1.1. Harta administrativă a județului Bistrița-Năsăud

Judeţul Bistriţa-Năsăud constituie una din unităţile administrativ-teritoriale ale Regiunii de

Figura 1.2. Poziţia judeţului Bistriţa-Năsăud în România și principalele sale localități

Instituţiile cheie ale administrației judeţului Bistrița-Năsăud sunt Prefectura și Consiliul

1.2 Repere istorice

Imagini din municipiul Bistrița

Imagini din orașul Năsăud

Imagini din orașul Sângeorz Băi

Imagini din orașul Beclean

La Bistriţa, poetul pașoptist Andrei Mureşanu a compus „Deşteapă-te române” imnul de

industrială cu potenţial însemnat, o reţea comercială considerabilă şi deţine atracţii turistice

1.3 Repere geografice

Contactul dintre cristalin şi sedimentarul transgresiv a favorizat naşterea a numeroase văi

Heniul Mare – 1410 m. Se observă un aspect divergent al reţelei hidrografice, precum şi

Imagini din munții Rodnei

Imagini din munții Bârgăului

Imagini din munții Călimani

Figura 1.6. Imagini din zona montană a județului Bistrița-Năsăud

- În partea de sud a Piemontului Călimanilor se dezvoltă Culmea Şieului, având ca limită

Figura 1.7. Zone de deal în județul Bistrița-Năsăud

Figura 1.8. Zone de luncă în județul Bistrița-Năsăud

Figura 1.9. Rețeaua hidrografică a județului Bistrița-Năsăud (albastru în figură)

Tabelul 1.1. Râurile ce străbat teritoriul judeţului Bistriţa-Nasăud

Figura 1.10. Lacul de acumulare de la Colibița

Din punct de vedere climatic, județul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continental