Sunteți pe pagina 1din 13

Rezervaţia „Codru Secular Loben”

Rezervaţia Naturală Codrul Secular Loben este o arie protejată înfiinţată în baza Hotărârii
nr. 1143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate care la art. 1
prevede la poziţia B9 „Codrul Secular Loben”. Aria naturală protejată are o suprafaţă de 483
hectare şi constituirea ei are la bază avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii Nr.
1.112/CJ/2.05.2006 a Consiliului Judeţean Suceava.

Istoricul desemnării zonei ca rezervaţie naturală

Demersuri pentru a înfiinţa Rezervaţia „Codrul Secular Loben” s-au făcut graţie
eforturilor domnului inginer Casian Balabaşciuc, alături de care au participat şi militat pentru
înfiinţarea acestei rezervaţii o parte din cercetătorii de la Institutul de Cercetări şi Amenajări
Silvice din Câmpulung Moldovenesc.
Componentele constitutive caracteristice care reprezintă şi motivul pentru care s-a
recomandat înfiinţarea rezervaţiei, sunt păstrarea intactă de către factorul antropic a asociaţiei
vegetale de amestec de fag cu brad şi molid, dozate natural în diferite ponderi. De precizat că, pe
lângă componentele constitutive caracteristice zonei montane, apar elemente endemice, rare, care
dau un plus de valoare rezervaţiei.
“În acestă zonă se află grânarul pădurilor de molid din ţara noastră, cele mai frumoase şi
productive arborete, nu numai de aici ci şi din Europa, cunoscute şi de mult apreciate pentru
calităţile deosebite ale lemnului. În vestigii vechi istorice ale poporului român, al cărui trecut
independent este strâns legat de istoria pădurilor sale.” (Ichim R., 1988 - Istoria pădurilor şi
silviculturii din Bucovina, pg.9.)
Lemnul de rezonanţă provenit de la Moldoviţa, era bine cunoscut şi apreciat pentru
calităţile sale deosebite.
De altfel dacă ne gândim, după cum arată şi prof. Schmidt – Vogt, H., (1981) – la viorile
lui Amati, Gurneri şi Stradivarius construite din lemnul molidului de rezonanţă, atunci putem
afirma fără a greşi că acest lemn este cel mai preţios din lume.
Colpaci, Gh., (1978, p. 246) menţionează că după cum „Viticultura are vinurile ei
renumite în întreaga lume: Cotnari, Murfatlar, Odobeşti etc., iar podgoriile respective se bucură
de un regim special de gospodărire...şi silvicultura noastră are şi ea „Cotnarul” şi ”Murfatlarul”
ei – molidul de Moldoviţa, şi deci ar trebui să se bucure de acelaşi regim preferenţial la modul de
gospodărire şi de valorificare a produselor ca şi viticultura”.
În prezent lemnul de rezonanţă este o raritate din pădurile de aici. Distrugerea pădurilor
seculare, exploatările excesive, doborâturile de vânt în masă, au dus la dispariţiea aproape totală
a acestui preţios sortiment.
Am putea remarca fără „dar” şi „poate” că suprafaţa Codrului Secular Loben reprezintă
unicul vestigiu al fostelor păduri virgine din Moldoviţa care s-a păstrat până în zile noastre.

Localizare, limite

Delimitarea s-a făcut conform „Hotărârii nr. 1143 din 18 septembrie 2007 privind
instituirea de noi arii naturale protejate” care prevede în Secţiunea 2 din „Anexa nr. 2: descrierea
limitelor şi a suprafeţelor rezervaţiilor naturale”.
Rezervaţia „Codrul Secular Loben”se întinde pe raza U. P. III Raşca a Ocolului Silvic
Moldoviţa are o suprafaţă de 483,0 hectare şi cuprinde următoarele parcele şi subparcele silvice:

Tabelul 1
Parcelele şi subparcelele incluse în Rezervaţia „Codrul Secular Loben”

Parcela Subparcela
289 A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L
290 A, B, C, D, E
291 A, B, C, D, E
292 A, B
293 A, B, C, D, E
294 A, B, C, D, E, F, V1, V2, V3, V4
295 A, B, C, D, E, F, G, H

Figura 1. Localizarea Rezervaţiei „Codrul Secular Loben”


(prelucrare după Google Earth)
Descrierea limitelor:
Limita nordică: începe de la borna silvică 17/33 din UP III Raşca a OS Moldoviţa,
continuă pe limita de parcelă prin bornele 15/33, 14/33, 8/101, 6/101, până la borna silvică
11/101.
Limita estică: începe de la borna silvică 11/101, continuă pe limită de parcelă prin bornele
silvice 1/03, 60/03, 1/116, pe Vf. Buzova şi apoi la borna 65/03.
Limita sudică: începe de la borna silvică 65/03, pe limită de parcelă prin bornele 10/113,
7/121, pe pârâul Timotei, până la borna 1/123.
Limita vestică: începe de la borna silvică 1/123, pe limită de parcelă la bornele 2/03, 8/108,
pe sub Vf. Ilemsca, pe limită de parcelă, până la borna 17/33.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al U. P. III Raşca a
Ocolului Silvic Moldoviţa întocmit în anul 2005.

2.1.2. Accesul în rezervaţia naturală Codrul Secular Loben

Accesul în rezervaţia naturală Codrul Secular Loben se poate realiza de pe drumul


Judeţean 176 Vama-Argel.

2.2. Caracterizarea mediului fizico-geografic


Din punct de vedere fizico-geografic Rezervaţia „Codrul Secular Loben” este situată în
ţinutul Carpaţilor Orientali ce includ munţi de tipul Obcinelor Bucovinei de înălţime mică şi
mijlocie.
Obcinele Bucovinei depăşesc spre nord valea Sucevei şi frontiera naţională, ajungând
până în valea Ceremuşului. Spre vest şi sud valea Moldovei şi valea Sadovei le separă de Munţii
Bistriţei Aurii, de Munţii Rarău şi de Munţii Stânişoarei, iar spre est domină Podişul Moldovei
(Podişul Piemontan şi Podişul Sucevei) în lungul contactului Straja-Marginea-Solca-Soloneţul
Nou-Cacica-Păltinoasa.

2.2.1. Geologie
Caracteristic pentru această zonă este prezenţa gresiilor în alternanţă cu marne, şisturi şi
argile. Localizarea rocilor este dificilă deoarece sunt repartizate mozaicat în teritoriu. Arboretele
de pe versanţii cu pante mari îndeplinesc rolul de protecţie a solului deoarece roca se află la
suprafaţă şi se evidenţiază tendinţele de eroziune.

2.2.2. Geomorfologie

Unitatea muntoasă Obcina Mare distinctă în acest teritoriu, constituie limita între
Ocolul Silvic Moldoviţa şi Ocolul Silvic Putna, realizând in acelaşi timp cumpăna apelor dintre
bazinele hidrografice ale Sucevei şi Moldoviţei.
Altitudinea minimă (fig. 1) este 740,0 m în u.a. 293 D şi cea maximă (fig. 2) este de
1174,0 m în u.a. 291 B situat în partea cea mai înaltă a rezervaţiei în apropierea vf. Buzova
(1174 m).
Din figura 1 se evidenţiază faptul că în proporţie de aproximativ 84% altitudinea
minimă în cadrul Rezervaţiei „Codru Secular Loben” este cuprinsă între 700 şi 900 m. În cadrul
acestui ecart o suprafaţă mai mare se încadrează între limitele altitudinale 801-900 m.

Altitudinea minimă
250,0
206,4
200,0 188,6
Suprafata (ha)

150,0

100,0
50,6
50,0 20,4
2,3
0,0
701-800 m 801-900 m 901-1000 m 1001-1100 m 1101-1200 m
Altitudinea (m)

Figura 1. Structura Rezervaţiei „Codru Secular Loben” în raport cu altitudinea


minimă a parcelelor
În ceea priveşte altitudinea maximă (figura 2), cea mai mare parte din Rezervaţie se
încadrează teritorial între 901-1000 m (aprox. 48%). Suprafeţe relativ însemnate se găsesc şi
între 1101-1200 m (aprox. 30%) şi 1001-1100 m (aprox. 21%).

Figura 2. Structura Rezervaţiei „Codru Secular Loben” în raport cu altitudinea


maximă a parcelelor
Tipul de relief majoritar în cadrul Rezervaţiei „Codru Secular Loben” este versantul
ondulat după cum se poate observa şi prin analiza figurii 3 (86%).
Din aceeaşi figură se poate lesne observa că lipseşte terenul plan, precum şi zonele de
luncă montană.

Tip de relief
450 404,8
400
350
300
Suprafaţa

250
200
150
100
47
50 15,7 0,8
0
Versant inf. ond. Versant mijl. ond. Versant sup. ond. Versant ondulat
Figura 3. Structura Rezervaţiei „Codru Secular Loben” în raport cu forma de
relief
Direcţia de curgere a apelor care alcătuiesc reţeaua hidrografică este diferită, ceea
ce determină şi expoziţii diferite ale versanţilor majoritar fiind cea parţial însorită.
Tabelul 2
Repartiţia suprafeţelor pe categorii de altitudine, expoziţie şi înclinare
Categorii de altitudine Categorii de expoziţie Categorii de înclinare
- ha % - ha % - ha %
700 - 800m 1,8 0,4 Însorită 85,1 18,2 <16g 249,7 53,3
801 - 1000 m 228,5 48,8 parţial însorită 281,8 60,2 16g-30g 189,9 40,6
1001 - 1200 m 238,0 50,8 umbrită 101,4 21,6 31 - 40 g 28,7 6,1
Total 468,3 100 Total 468,3 100 Total 468,3 100

Versanţii sunt caracterizaţi ca versanţi repezi, având în cea mai mare parte înclinarea
cuprinsă între 16-30 g.
Referitor la panta terenului (figura 4), aceasta este cuprinsă între 11-20 grade în cea
mai mare proporţie (62%) şi între 21-30 grade (31%).
Date fiind condiţiile de zonă montană, o pantă a terenului de 10-15 grade este una
acceptabilă, ceea ce se traduce printr-un sol relativ profund care permite o dezvoltare
armonioasă a vegetaţiei lemnoase, cu deosebire a celor trei specii de bază (brad, molid, fag).

Panta terenului
350
292,1
300
250
Suprafaţa

200
144,3
150
100
50 28,7
3,2
0
≤ 10 grade 11-20 grade 21-30 grade > 30 grade

Figura 4. Structura Rezervaţiei „Codrul Secular Loben” în raport cu panta


terenului
Vegetaţia forestieră specifică zonei montane este formată din molid, brad, fag, şi
amestecuri ale acestora, având condiţii geomorfologice favorabile.

Figura 5. Structura Rezervaţiei „Codru Secular Loben” în raport cu expoziţia versanţilor


În ceea ce priveşte expoziţia versantului, predomină expoziţia nord-vestică (30%), nordică
(22%), sudică (19%) şi sud-estică (18%) (figura 5).
Aceasta se traduce prin modelarea hidrografică a unor cursuri de apă care curg pe direcţia
NE-SV, lucru adeverit de faptul că rezervaţia este încadrată de cele două pâraie – Loben şi Timotei
– care se varsă în râul Moldoviţa.

2.2.3. Hidrologie

Rezervaţia „Codrul Secular Loben” se află în bazinul hidrografic al râului Moldoviţa cu


reţeaua hidrografică alcătuită din: pârâul Loben şi pârâul Timotei.
Datorită ploilor şi viiturilor abundente din perioada iunie-iulie creşte viteza şi debitul de
curgere a apelor accentuâdu-se fenomenele de eroziune a versantului în special pe versanţii
dezgoliţi şi de albie.
2.2.4. Climatologie

Clima caracteristică acestei zone are acelaşi fond central-european ca şi în cazul altor
munţi din nordul Carpaţilor Orientali, dar cu influenţe boreale în nord-vest şi continentale în sud-
est. Valoarea medie a precipiaţiilor este de 850 mm/an, aceasta se manifestă cu un plus de
aproximativ 100 mm/an în nordul Obcinei Feredeului şi o reducere de 200 mm/an în sud-estul
Obcinei Mari.

Temperatura medie anuală scade în acelaşi sens şi în altitudine, de la 60 C la 20 C. Sunt


60-80 zile de iarnă şi numai 20-30 zile de vară, relieful depresionar atenuând această asprime
climatică (50 zile de iarnă şi peste 40 zile de vară). Ca efect al climei, a p e l e pâraielor şi
râurilor (Sadova, Moldoviţa, Moldova, Suceava şi afluenţii lor sunt alimentate în proporţie de
60% din ploi şi zăpezi (pluvio-nival în nord-est şi pluvial-moderat în sud-est)şi de 20-40% din
ape subterane. Acestea prezintă mineralizări mici şi moderate (bicarbonatări, sulfatări) în sud-est
şi foarte mari (500 g – 800 g/l), pe contactul cu miocenul salifer pericarpatic.

2.2.5. Soluri
Tabel 3
Evidenţa tipurilor de sol
Succesiunea Suprafaţa
Clasa Tipul Subtipul Codul
orizonturilor (ha) (%)
tipic 3301 Ao-Bv-C 445,6 95,2
Cambisoluri districambosol
andic 3303 Ao-Bv-C 22,7 4,8
TOTAL - - - 468,3 100

Din totalul de 483,0 ha pe 14,7 ha nu s-au prelevat probe de sol, acestea fiind poieni şi
goluri, evidenţa din tabelul de mai sus referindu-se doar la suprafaţa ocupată de pădure.
Pe toată suprafaţa rezervaţiei s-a identificat doar clasa cambisolurilor reprezentate de
tipul de sol brun acid cu 2 subtipuri (tipic si andic), aşa cum sunt prezentate în tabelul de
mai sus.
Solul districambosol tipic, este cel mai răspândit, iar subtipul andic ocupă o suprafaţă
mai mică fiind asemănător cu cel tipic, fără a fi însă dominant (Figura 6).
Figura 6. Evidenţa tipurilor de sol în cadrul Rezervaţiei „Codru Secular Loben”

2.3. Caracterizarea mediului biotic

2.3.1. Flora şi comunităţile de plante


Toată suprafaţa Rezervaţiei „Codrul Secular Loben” se încadrează etajul de vegetaţie:
FM2 Etaj montan de amestecuri.
Tabelul 3
Evidenţa tipurilor de staţiune
Tipul de staţiune Bonitatea [ha] Total
Nr.
Tipul Inf. Mijl
Crt Super.
Cod Diagnoză de sol [ha . [ha] %
. [ha]
] [ha]
Etajul montan de amestecuri (FM2)
330 445, 95,
Montan de amestecuri Bs-m, - - 445,6
3.3.3.3 1 6 2
1. brun divers cu drenaj imperfect
. 330
edafic mare - - 22,7 22,7 4,8
3
468,
TOTAL - - - 468,3 100
3

În tabelul 3 avem prezentarea tipurilor de staţiune în care se efectuează o analiză din


punct de vedere edafic, climatic, orografic, litologic, pedologic, fiind evidenţiaţi si factorii
limitativi ai vegetaţiei forestiere.
Montan de amestecuri de răşinoase cu fag, brun edafic mare, Bs, cu Asperula-Dentaria
este tipul de staţiune reprezentativ.
Cumulul de factori climatici şi pedogenetici aflaţi la nivel optim asigură bonitatea
superioară a staţiunii. Celelalte tipuri de staţiune, sunt de bonitate mijlocie datorită volumului
edafic mijlociu-submijlociu şi a conţinutului de schelet al solului sau înmlăştinării permanente.
În unele situaţii mai pot constitui factori limitativi substratele nutritive şi apa accesibilă în
cantităţi mici.
Pe toată suprafaţa Rezervaţiei „Codrul Secular Loben”vegetaţia forestieră asigură o
bonitate superioară, în concordanţă cu productivitatea pădurilor.
Specii de floră de interes comunitar din cadrul ariei naturale protejate
În cadrul procesului de realizare a planului de management, s-au făcut inventarieri
privitoare la elementele de floră de interes comunitar, în tabelul 4 sunt prezentate speciile de
floră de interes comunitar.

Tabelul 4
Speciile de floră de interes comunitar care se regăsesc în
Rezervaţia „Codrul Secular Loben"
Anexa din
Anexa din
Nume specie Denumire populară Cod N2000 Directiva
OUG 57
Habitate
Asplenium adulterinum Feriguţă 4066 II 3
Campanula serrata Clopoţel 4070 II 3

Alte specii de interes pentru conservare


Specii de floră incluse în Lista Roşie Naţională şi specii endemice (Anexa 17).
Angelica archangelica (anghelică, angelină, antonică, buciniş, cucută mare), Campanula
patula ssp. Abietina, Dactylorhiza Cordigera (Orhidee românească), Orchis coriophora ssp.
coriophora, Orchis mascula ssp. Signifera (bujor, gemănariţă, iarba-şarpelui, limba-cucului),
Orchis ustulata, Trollius europaeus (bulbucii de munte).
2.3.2. Fauna

Păsări
Avifauna, consemnată în studii mai vechi, realizate la nivelul Obcinelor Bucovinei (e.g.
Lucescu, 1979, 1980; Barbu, 1976), este foarte bine reprezentată, prezente fiind atât specii
sedentare, cât şi specii sezoniere şi de pasaj. Dintre acestea pot fi amintite: ciocănitorile, piţigoii,
cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaiţa, cioara, stăncuţa, cucul, pupăza, scorţarul, coţofana,
grangurul, forfecuţa, auşelul, alunarul, mierla, sturzul, codroşul, botgrosul, pitulicea,
privighetoarea, muscarul, fisa de pădure, scatiul, prundăraşul, fluierarul de munte, turturica,
guguştiucul, ţoiul, pietrarul, codobatura, sfrânciocul, graurul, sticletele, mugurarul, presura, gaia
roşie, cristelul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure,
lăstunul, rândunica, brumăriţa, mătăsarul, etc.
Dintre păsările răpitoare a fost atestată prezenţa în această zonă a unui număr redus de
specii precum: uliul găinilor (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), şorecarul (Buteo
buteo), ciuful de pădure (Asio otus), huhurezul (Strix aluco), cucuveaua (Athene noctua), acvila
ţipătoare (Aquila clanga), eretele (Circus macrourus), şoimul (Falco vespertinus), buha (Bubo
bubo).
Zborul păsărilor spre înalt, a fost văzut, de-a lungul timpului, ca o legătură supranaturală
între cer şi pământ, făcându-le pe acestea să apară, în diferite culturi, ca mesageri ai divinităţii şi,
astfel, personaje principale în basmele lumii. Mai mult, atenţia acordată simbolisticii păsărilor se
regăseşte şi în unele abordări ştiinţifice de profil. Astfel, pentru multe din speciile de păsări
prezente în aria naturală se pot găsi conotaţii culturale sau spirituale. Spre exemplu, ciocănitorile,
în poveştile şi legendele româneşti, sunt date ca exemplu pentru tenaticitate şi hărnicie. Prin
construirea cuibului în arborii uscaţi, ciocănitorile reuşesc să aducă viaţă, chiar şi acolo unde este
moarte. Răpitoarele de noapte, sub influenţa creştinismului, au suferit asocieri negative,
simbolizând moartea, ghinionul si intunericul spiritual. Barza, ca pasăre migratoare a devenit
emblema călătorului, reprezentând în acelaşi timp primăvara, reînvierea şi o viaţă nouă. Obiceiul
său de a sta nemişcată într-un picior a condus la asocierea ei cu meditaţia. În creştinism,
simbolizează puritatea, vigilenţa şi prudenţa.
Specii de păsări sălbatice de interes economic din aria naturală Codrul Secular Loben
Cocoşul de munte şi ierunca sunt incluse conform OUG 57/2007 în Anexa Nr. 5C: Specii
de interes comunitar a căror vânătoare este permisă.
Principalele specii de păsări de interes cinegetic sunt: cocoşul de munte (Tetrao
urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia), sitarul (Scolopax rusticola). Din studiul datelor de teren
se poate observa o diminuare a efectivelor de cocoş de munte (Tetrao urogallus).

Mamifere
Caracteristice acestui etaj altitudinal şi de vegetaţie sunt: lupul (Canis lupus), mistreţul
(Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), veveriţa (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes,
Martes foina), iepure (Lepus europaeus), cerb carpatin (Cervus elaphus), alături de care, cu o
frecvenţă mai redusă apar: ursul brun (Ursus arctos), rîsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis
silvestris), pârşul (Glis glis). Fauna de interes cinegetic din cadrul ariei protejate este gestionată
de fondul cinegetic nr. 27 Moldoviţa.
Din inventarele speciilor de interes cinegetic se constată o bună reprezentare în zonă în
primul rând a efectivelor de mamifere mari şi cervide, precum şi importanţa pe care această zonă
o are pentru gestionarea acestora.
Fauna piscicolă a Ariei naturale protejate se suprapune peste zona păstrăvului -
caracteristică pâraielor (Timotei, Loben).
Amfibieni

Au fost identificate 2 specii pe teritoriul ariei protejate şi anume Triturus


montandoni (triton carpatic), Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă).

Specia Statut de conservare


Triturus montandoni Anexa Directivei Habitate/ OUG 57/2007 – Anexa 3
Bombina variegata Anexa Directivei Habitate/ OUG 57/2007 – Anexa 3/Anexa 4

Nevertebrate
Au fost identificate 2 specii pe teritoriul ariei protejate şi anume: Carabus variolosus,
Rosalia alpina (Croitorul alpin).
Specia Statut de conservare
Carabus variolosus Anexa Directivei Habitate/ OUG 57/2007 – Anexa 3
Rosalia alpina Anexa Directivei Habitate/ OUG 57/2007 – Anexa II/Anexa 3
„În inima Carpaţilor, acolo unde bătrânele păduri adânci şi pâraiele vesele mai spun
poveşti despre eroi puternici, acolo unde urşii se ascund în luminişuri si cocoşii de munte cântă
triluri desăvârşite în soarele care tainic apune, acolo a dus Dumnezeu o bucata de paradis.
Acest sat minunat, Moldoviţa, cu o natură şi mai minunată, posedă puteri necunoscute şi o
strălucire secretă, care dau putere trupului şi încântă sufletul. O lume vrăjită, cum nimeni nu ar
mai crede ca există, pe care o poţi descoperi pur si simplu la fiecare pas cu privirea.”
(Casian Balabaşciuc)