ANEXA2.1b Investigatii Analiza Calitatii Apei Si Tratabilitate

“Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului regional - Extinderea si modernizarea sistemului de apa si canalizare in
judetul Vrancea, etapa a II-a, POIM”
ANEXA 2.1b
INVESTIGAȚII ANALIZA CALITAȚII APEI SI TRATABILITATEA APEI
Studiu de fezabilitate – ANEXA 2.1b - Investigații analiza calitații apei si tratab ilitatea apei Pagina 1
CUPRINS
1 INVESTIGAȚII ANALIZA CALITAȚII APEI SI TRATABILITATEA APEI .............................6
1.1 Consideratii ge nerale si criterii de proiectare. ..........................................................................6

1.1.1 Prezentarea situatiei actuale ................................................................................................................................................ 6
1.1.1.1 Informaţii Generale despre Sistemul de Apă ......................................................................................................6
1.1.1.2 Unitati administrativ teritoriale ..................................................................................................................................6
1.1.1.3 Cont ext general evolutie populatie .........................................................................................................................7
1.1.1.4 Cont ext general privind consumurile de apa specifice zonei .........................................................................8
1.1.1.5 Cont ext general pentru sistemele de alimentare cu apa existente..............................................................8
1.1.1.6 Date privind executia sistemelor de alimentare cu apa existente in mediul rural .................................10
1.1.1.7 Date privind operatori pent ru sistemele de alimentare cu apa existente .................................................14
1.1.1.8 Sisteme de apa si sisteme de canalizare creat e in cadrul prezentei investitii .......................................18
1.1.1.9 Calitatea apei ...............................................................................................................................................................20
1.1.1.9.1 Calitatea apei potabile .............................................................................................................................................20
1.1.1.9.2 Eficacitatea dezin fecţiei cu clor .............................................................................................................................21
1.1.1.9.3 Prevederile legislaţiei în privinţa clo rului ............................................................................................................21
1.1.1.10 Monitorizarea calitatii apei...........................................................................................................................................22
1.2 Sistem de alime ntare cu apa Focsani........................................................................................27

1.2.1 Calitatea apei brute ............................................................................................................................................................. 27
1.2.1.1 Date hidrogeologice ...................................................................................................................................................27
1.2.1.2 Calitatea apei brute la Captare .....................................................................................................................................29
1.2.2 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 34
1.3 Sistem de alime ntare cu apa Odobesti......................................................................................35

1.3.2 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 39
1.4 Sistem de alime ntare cu apa Marasesti ....................................................................................40

1.4.2 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 43
1.5 Sistem de alime ntare cu apa Panciu .........................................................................................44

1.5.1 Calitatea apei ....................................................................................................................................................................... 44
1.5.2 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 47
1.6 Sistem de alime ntare cu apa Adjud ..........................................................................................48

1.6.1 Calitatea apei ....................................................................................................................................................................... 48
1.6.2 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 54
1.7 Sistem de alime ntare cu apa UAT Biliesti................................................................................56

1.7.1 Calitatea apei ....................................................................................................................................................................... 56
1.8 Sistem de alime ntare cu apa UAT Bolotesti.............................................................................57

1.8.1 UAT Bolotesti – sate Bolotesti, Gagesti, Pietroasa si Vitanestii de sub Magura - Calitatea apei ........................ 57
1.8.2 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 59
1.8.3 UAT Bolotesti – sate Putna si Ivancesti - Calitatea apei ............................................................................................. 60
1.8.4 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 62
1.9 Sistem de alime ntare cu apa UAT Bordesti. ............................................................................63

1.9.1 UAT Bordesti – sat Bordesti - Calitatea apei................................................................................................................. 63
1.9.1.1 Date hidrogeologice din studiile Hidrogeologice intocmite de INHGA ..............................................................63

1.9.1.2 Calitatea apei ..................................................................................................................................................................66
1.9.2 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 70
1.9.3 UAT Bordesti – sat Bordestii de Jos - Calitatea apei ................................................................................................... 71
1.9.4 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 73
1.10 Sistem de alime ntare cu apa UAT Brosteni .............................................................................74

1.10.1.1 Date hidrogeologice ......................................................................................................................................................74
1.10.2 Calitatea apei ....................................................................................................................................................................... 74
1.10.3 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 74
1.11 Sistem de alime ntare cu apa UAT Carligele ............................................................................75

1.11.1 UAT Carligele – sistem Carligele - Calitatea apei ........................................................................................................ 75
1.11.1.2 Calitatea apei ..................................................................................................................................................................76
1.11.1.3 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................82
1.11.2 UAT Carligele – sistem Dalhauti - Calitatea apei ......................................................................................................... 82
1.11.2.2 Date priv ind calitatea apei ............................................................................................................................................83
1.11.2.3 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................86
1.12 Sistem de alime ntare cu apa UAT Ciorasti..............................................................................88

1.12.1 Calitatea apei ....................................................................................................................................................................... 88
1.12.2 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 90
1.13 Sistem de alime ntare cu apa UAT Cotesti ...............................................................................92

1.13.1 Calitatea apei ....................................................................................................................................................................... 92
1.13.2 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 94
1.14 Sistem de alime ntare cu apa UAT Dumbraveni ......................................................................96

1.14.1 UAT Du mb raveni –sat Du mbraveni - Calitatea apei .................................................................................................. 96
1.14.2 Tratarea apei ........................................................................................................................................................................ 99
1.14.3 UAT Du mb raveni - sat Candesti - Calitatea apei .......................................................................................................... 99
1.14.4 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 104
1.14.5 UAT Du mb raveni – sat Dragosloveni - Calitatea apei............................................................................................... 105
1.14.6 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 107
1.15 Sistem de alime ntare cu apa UAT Gologanu.........................................................................108

1.15.1 Calitatea apei ..................................................................................................................................................................... 108
1.15.1.1 Date hidrogeologice ....................................................................................................................................................108
1.15.1.2 Date priv ind calitatea apei ..........................................................................................................................................108
1.15.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 113
1.16 Sistem de alime ntare cu apa UAT Gugesti ............................................................................115

1.16.1 Calitatea apei ..................................................................................................................................................................... 115
1.16.1.2 Calitatea apei ................................................................................................................................................................116
1.16.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 121
1.17 UAT Gugesti – sat Oreavu - Calitatea apei............................................................................122

1.17.1 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 123
1.18 Sistem de alime ntare cu apa UAT Homocea .........................................................................124

1.18.1 UAT Ho mocea – sat Ho mocea - Calitatea apei........................................................................................................... 124
1.18.1.2 Calitatea apei ................................................................................................................................................................127
1.18.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 130
1.18.3 UAT Ho mocea – sat Lespezi - Calitatea apei .............................................................................................................. 131
1.18.4 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 133
1.19 Sistem de alime ntare cu apa UAT Jaristea ............................................................................134

1.19.1 UAT Jaristea – sate Jaristea, Padureni si Varsatura - Calitatea apei b rute ............................................................ 134
1.19.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 136
1.19.3 UAT Jaristea – sat Scanteia - Calitatea apei ............................................................................................................... 138
1.19.4 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 139
1.20 Sistem de alime ntare cu apa UAT Maicanesti.......................................................................140

1.20.1 UAT Miacanesti – sate Maicanesti, Ramn iceni, Belciugele si Tataru - Calitatea apei ....................................... 140
1.20.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 140
1.21 Sistem de alime ntare cu apa UAT Milcovu ...........................................................................141

1.21.1 UAT Milcovu - Calitatea apei ........................................................................................................................................ 141
1.21.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 144
1.22 Sistem de alime ntare cu apa UAT Nanesti.............................................................................146

1.22.1 UAT Nanesti – sate Calienii Vechi si Noi - Calitatea apei........................................................................................ 146
1.22.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 146
1.22.3 UAT Nanesti – sat Nanesti - Calitatea apei................................................................................................................. 146
1.22.4 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 150
1.23 Sistem de alime ntare cu apa UAT Obre jita...........................................................................151

1.23.1 UAT Obrejita - Calitatea apei......................................................................................................................................... 151
1.23.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 155
1.24 Sistem de alime ntare cu apa UAT Popesti .............................................................................156

1.24.1 UAT Popesti – sat Popesti - Calitatea apei................................................................................................................... 156
1.24.1.2 Calitatea apei ................................................................................................................................................................157
1.24.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 158
1.24.3 UAT Popesti – sat Terchesti - Calitatea apei brute ..................................................................................................... 159
1.24.4 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 160
1.25 Sistem de alime ntare cu apa UAT Rastoaca ..........................................................................161

1.25.1 UAT Rastoaca - Calitatea apei ....................................................................................................................................... 161
1.25.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 161
1.26 Sistem de alime ntare cu apa UAT Ruginesti .........................................................................162

1.26.1 UAT Ruginesti – sate Ruginesti, Anghelesti si Valeni - Calitatea apei ................................................................. 162
1.26.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 166
1.27 Sistem de alime ntare cu apa UAT Sihlea ...............................................................................168

1.27.1 UAT Sihlea - Calitatea apei ............................................................................................................................................ 168
1.27.1.2 Calitatea apei ................................................................................................................................................................171
1.27.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 173
1.28 Sistem de alime ntare cu apa UAT Slobozia Bradului...........................................................174

1.28.1 UAT Slobozia Bradului - Calitatea apei ....................................................................................................................... 174
1.28.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 180
1.29 Sistem de alime ntare cu apa UAT Slobozia Ciorasti ............................................................182

1.29.1 UAT Slobozia Ciorasti..................................................................................................................................................... 182
1.29.2 Calitatea apei ..................................................................................................................................................................... 182
1.29.3 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 183
1.30 Sistem de alime ntare cu apa UAT Soveja ..............................................................................184

1.30.1 UAT Soveja - Calitatea apei ........................................................................................................................................... 184
1.30.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 187
1.31 Sistem de alime ntare cu apa UAT Straoane ..........................................................................188

1.31.1 UAT Straoane – sate Straoane si Muncelu - Calitatea apei....................................................................................... 188
1.31.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 189
1.32 Sistem de alime ntare cu apa UAT Suraia ..............................................................................190

1.32.1 UAT Suraia - Calitatea apei ............................................................................................................................................ 190
1.32.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 194
1.33 Sistem de alime ntare cu apa UAT Tataranu .........................................................................195

1.33.1 UAT Tataranu – sistem Tataranu - Calitatea apei ....................................................................................................... 195
1.33.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 198
1.33.3 UAT Tataranu – sat Bordeasca Veche - Calitatea apei .............................................................................................. 198
1.33.4 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 201
1.33.5 UAT Tataranu – sat Bordeasca Noua ............................................................................................................................ 201
1.33.6 Calitatea apei ..................................................................................................................................................................... 201
1.33.7 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 201
1.33.8 UAT Tataranu – sat Martinesti - Calitatea apei.......................................................................................................... 201
1.33.9 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 204
1.33.10 UAT Tataranu – sat Vajaitoarea - Calitatea apei ....................................................................................................... 204
1.33.11 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 207
1.34 Sistem de alime ntare cu apa UAT Timboesti ........................................................................208

1.34.1 UAT Tamboiesti - Calitatea apei brute ......................................................................................................................... 208
1.34.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 210
1.35 Sistem de alime ntare cu apa UAT Tulnici .............................................................................211

1.35.1 UAT Tuln ici – sate Lepsa si Gresu - Calitatea apei.................................................................................................... 211
1.35.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 213
1.36 Sistem de alime ntare cu apa UAT Urechesti .........................................................................214

1.36.1 UAT Urechesti - Calitatea apei ...................................................................................................................................... 214
1.36.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 219
1.37 Sistem de alime ntare cu apa UAT Vartescoiu .......................................................................220

1.37.1 UAT Vartescoiu – Calitatea apei ................................................................................................................................... 220
1.37.1.2 Date calitatea apei ........................................................................................................................................................222
1.37.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 228
1.38 Sistem de alime ntare cu apa UAT Vanatori ..........................................................................229

1.38.1 UAT Vanatori - Calitatea apei ........................................................................................................................................ 229
1.38.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 229
1.39 Sistem de alime ntare cu apa Vulturu .....................................................................................230

1.39.1 UAT Vu lturu - Calitatea apei.......................................................................................................................................... 230
Date hidrogeologice (de la extinderea sistemului, in anul 2006) .................................................................................230
1.39.1.1 Calitatea apei brute la Captare .......................................................................................................................232
1.39.2 Tratarea apei ...................................................................................................................................................................... 235
1 INVESTIGAȚII ANALIZA CALITAȚII APEI SI TRATABILITATEA APEI
1.1 Consideratii generale si criterii de proiectare.
1.1.1 Prezentarea situatiei actuale
1.1.1.1 Informaţii Generale despre Sistemul de Apă

La aceasta data, in judetul Vrancea se afla 2 municipii, 3 orase si 68 de comune.
Aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei se realizează prin sisteme centralizate, în cele 5
oraşe şi în 49 de comune din cele 68 existente.
Deoarece la aceasta data, numarul sistemelor de alimentare cu apa este MULT diferit fata de
numarul localitatilor iar in cadrul prezentei investitii multe sisteme de apa vor fi inglobate in
sisteme de apa zonale nou create, pentru corelare intre:
• capitolul 4, cu structura sistemelor existente,
• capitolul 8 cu structura sistemelor existente, sisteme analizate si sisteme propuse,
• capitolul 9, cu structura sistemelor propuse
in capitolul 4, situatia existenta este prezentata pe arii comune de proiect, respectiv situatie
actuala sisteme de apa dar prezentate grupat pe teritoriul sistemului viitor de apa proiectat,
acolo unde este cazul. De exemplu, in capitolul 4, cand se vorbeste despre zona de
alimentare cu apa Focsani, se intelege teritoriul acelor UAT-uri care vor fi componente ale
viitorului sistem de alimentare cu apa Focsani. Sistemele existente vor fi modificate si vor
deveni SUBSISTEME ale sistemului de apa Focsani.
Avand in vedere ca in acest capitol s-a prevazut si prezentarea deficientelor SISTEMELOR

EXISTENTE, iar unele deficiente majore sunt neasigurarea cerintei de apa, in capitol au fost
prezentate si date privind debitele de apa prognozate (de dimensionare), pentru a se
justifica, acolo unde este cazul, neasigurarea cerintei de apa.
Pentru intelegerea situatiei existente si apoi corelarea cu situatia proiectata, a fost prevazut
un capitol introductiv care sa prezinte contextul existent al situatiei sistemelor de apa si
contextul de dezvoltare a acestor sisteme de alimentare cu apa (vechimea si calitatea
sistemelor de apa existente, scaderea populatiei, dinamica sistemelor de apa, etc).
1.1.1.2 Unitati administrativ teritoriale
Conform art. 3 al Constituției României, teritoriul României este organizat, sub aspect
administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate
municipii.
Din punct de vedere istoric, există 3 provincii tradiționale: Valahia (formată din regiunile
Oltenia, Muntenia și Dobrogea), Moldova și Transilvania (formată din regiunile Banat,
Crișana, Maramureș și Ardeal).
Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată dintr-unul sau
mai multe sate și este condusă de un consiliu local și un primar ales. România are 2.685 de
comune însumând 13.285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună. Satele in
care isi au resedinta primariile (organele de conducere ale comunei) sunt resedinta de
comuna. Satul este unitatea administrativ-teritoriala elementara.
Orașul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar ales. Orașele
mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de orașe, dintre care 82 sunt
municipii.
Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect. Consiliul
județean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale și orășenești, având ca
scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanță la nivel județean.
Guvernul numește un prefect în fiecare județ pentru a fi reprezentantul său local. România
are 41 de județe plus municipiul-capitală București, care are un statut similar cu acela de
județ. Un județ are, în medie, o suprafață de 5.800 km2 și o populație de 500.000 de locuitori.
Unitate administrativ-teritoriala (UAT) este parte componenta a teritoriului tarii, cu
populatia si institutiile aferente, denumita si organizata prin lege. In tara noastra unitatile
administrativ-teritoriale sunt judetele, orasele, dintre care unele sunt municipii, si comunele.
În anul 1998, în cadrul programului pentru aderarea la Uniunea Europeană, consiliile

județene din România s-au asociat în opt regiuni de dezvoltare, organisme fără
personalitate juridică. În anul 2001 Guvernul României a adoptat ordonanța de urgență
nr. 75/2001, prin care în cadrul Institutului Național de Statistică au fost create opt
direcții pentru statistică regională, corespunzătoare celor opt regiuni de dezvoltare.
Conform ORDONANŢĂ nr.53 din 16 august 2002 privind Statutul-cadru al unităţii

administrativ-teritoriale:
Art. 1. - (1) Prezenta ordonanţă are ca obiect stabilirea Statutului-cadru al unităţilor
administrativ-teritoriale din România
Art. 3. - (1) Oraşul este unitatea administrativ-teritorială de bază, alcătuită, de regulă, dintr-o
singură localitate.
(2) Oraşul poate grupa în jurul său unul sau mai multe sate aparţinătoare ori localităţi
componente.
(3) Satele aparţinătoare îşi păstrează caracterul preponderent rural. Acestora li se
aplică reglementările legale în vigoare specifice mediului rural.
(4) Localităţile componente sunt părţi integrante ale oraşului.
1.1.1.3 Context general evolutie populatie

In judetul Vrancea se afla 2 municipii, 3 orase si 68 de comune, cu o populatie totala de
aproximativ 340.310 de locuitori conform recensamant 2011 fata de 396.002 locuitori
conform recensamant 2002 si o suprafata de 4.863 km patrati. Este unul din judetele cu cele
mai mari zone viticole.
- Localitatile judetului Vrancea
o In judetul Vrancea se afla 5 orase din care 2 sunt municipii
- Lista municipiilor din judetul Vrancea
o Focsani - este resedinta de judet, aproximativ 79.315 locuitori in 2011 fata de
102.821 locuitori conform recensamant 2002;
o Adjud - aproximativ 16.045 locuitori in 2011 fata de 18.682 locuitori conform
recensamant 2002;
- Lista oraselor din judetul Vrancea
o Odobesti - aprox. 9.364 locuitori in 2011 fata de 8.106 locuitori conform

recensamant 2002;
o Marasesti - aprox. 10.671 locuitori in 2011 fata de 12.284 locuitori conform
recensamant 2002;
o Panciu - aprox. 7.664 locuitori in 2011 fata de 9.149 locuitori conform
recensamant 2002;
Conform situatiei comparative intre recensamantul din 2011 si proiectia populatiei pe

perioada 2014-2045, populatia judetului Vrancea este in scadere, rata de scadere
medie anuala este in jur de cca. -0,17% in mediu urban si cca. -0,69% in mediu rural
(date extrase din MP 2014).
1.1.1.4 Context general privind consumurile de apa specifice zonei
In judet, desi exista o cantitate mare de apa de suprafata si subterana, ca resurse, exista
probleme legate de repartitia acesteia in judet si de calitatea acesteia din punct de vedere al
potabilitatii. Apele de suprafata, in multe cazuri sunt sarate, datorita rocilor componente ale
albiilor prin care trece apa iar apele subterane sunt in general sarate deasemeni, avand in
multe zone depasiri ale indicatorului cloruri.
Ca urmare a climei zonei si a lipsei resurselor de apa in zonele populate, infiintarea
sistemelor de alimentare cu apa a fost o actiune binevenita in judet, dar a aratat ca aceasta
actiune trebuie continuata cu extinderea capacitatii acestor sisteme, atat din punct de vedere
al acoperiri cu retele de conducte a localitatilor cat si neconcordanta intre calculele de
dimensionare a sistemelor si realitatea din judet.
Specific judetului este un consum foarte mare de apa in lunile mai si august, consum explicat
prin folosirea apei la udat gradinile, in lipsa apei in multe zone. In multe cazuri, unde exista
inregistrari, s-au semnalat depasiri ale consumului mediu de apa de 5-10 ori. Un exemplu din
presa locala a judetului:
.... Cel mai mare salt s-a înregistrat la Jariştea unde, de la 175 metri cubi/zi de apă s-a ajuns
la un consum de 1060 metri cubi/zi de apă, adică de şase ori mai mult. „Motivul principal al
creşterii consumului de apă este udatul grădinii şi stropitul la vie. Avem cazuri în care o
bătrânică, de la care nu te aştepţi să consume mai mult de 10 metri cubi de apă pe lună, să
aibă înregistrat la apometru nu mai puţin de 70 metri cubi de apă. Este un consum foarte
mare şi care depăşeşte capacitatea proiectată a sistemelor, motiv pentru care se iau aceste
măsuri extraordinare, pentru a furniza apă cu program. În această perioadă nu a plouat, iar
oamenii au folosit apa la udat. Cum plouă, consumul de apă revine la normal“
1.1.1.5 Context general pentru sistemele de alimentare cu apa existente
Glosar de termeni:
- Sistem de alimentare cu apa = sistem compus din componentele principale,
respectiv sursa de apa, aductiune 1, statie de tratare, rezervor de inmagazinare,
statie de pompare (daca este necesar), aductiune 2 (daca este necesar), retea de
distributie. Un sistem de alimentare cu apa poate avea unul sau mai multe surse
de apa (exemplu Focsani, cu alimentare din sursa Babele si din sursa Suraia) si
mai multe gospodarii de apa aferente surselor (exemplu Focsani, pentru fiecare
sursa are cate o gospodarie de apa care contine statie de tratare, rezervoare,
statie de pompare si alimenteaza IN COMUN reteaua de distributie a municipiului
Focsani si comunelor Campineanca si Golesti).
- SUBsistem de alimentare cu apa = sistem de alimentare cu apa din care lipsesc
obiectele principale din amonte (cel putin sursa de apa si statia de tratare).
Exemplu ar putea fi sistemul Vulturul, care in afara de alimentarea cu apa pentru
UAT Vulturul asigura apa bruta (dar tratata) si pentru subsistemul Calienii Noi si
subsistemul Maicanesti. Aceste subsisteme au toate componentele unui sistem de
apa (inclusiv statie de clorare) dar nu au sursa proprie de apa. Deci, in realitate,
sistemele Maicanesti si Calienii Noi sunt subsisteme ale sistemului de alimentare
cu apa Vulturu.
- Zone de Aprovizionare cu Apă (ZAA) = suprafete administrative de teren pe care se
asigura alimentarea cu apa a populatiei, prin intermediul unui SISTEM DE
ALIMENTARE CU APA.
Context general existent pentru sistemele de alimentare cu apa
In judeţul Vrancea, la sfârşitul anului 2014, s-au evidenţiat următoarele aspecte, privitor la
alimentarea cu apa potabila:
- aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei se realizează prin sisteme centralizate, în
cele 5 oraşe şi în 49 de comune din cele 68 existente.
- în 19 de comune, nu există sisteme centralizate, aprovizionarea cu apă potabilă
realizându-se din sisteme locale publice sau individuale (fântâni publice, fântâni
particulare, puţuri forate proprii, captări de izvoare).
In cursul anului 2014 s-au evidenţiat următoarele aspecte, din punct de vedere al
operatorilor de sisteme de apa:
- în mediul urban aprovizionarea cu apă potabilă s-a realizat din 12 Zone de
Aprovizionare cu Apă (ZAA) administrate de SC"CUP"SA Focşani. Odata cu
finalizarea lucrărilor de extindere şi modernizare din cadrul POS 1, numărul
acestora s-a redus la 6, sistemele mici intrând în conservare.
- In mediul rural sunt 22 de ZAA-uri care au fost adminstrate de SC CUP SA precum şi
48 de ZAA-uri administrate de Primării.
- Conform situatiei existente la nivelul anului 2014 (anteproiect) sistemele de apa
existente sunt localizate in general in cadrul unui UAT (oras, comuna).
- Exista si cazuri de UAT-uri in care sunt 2 sau mai multe sisteme de apa
(exemplu UAT Bolotesti, unde exista sistemul de alimentare cu apa Bolotesti,
infiintat si pus in functiune in 2004, prin programul MLPTL, care deserveste 4
sate din cele 6 ale UAT si sistemul de alimentare cu apa Putna, infiintat de
Primarie, care deserveste celelalte 2 sate ale UAT) sau UAT-uri care au un
sistem de alimentare cu apa care deserveste retelele de distributie din mai
multe UAT-uri (exemplu Suraia care deserveste comuna Suraia si comuna
Biliesti).
1.1.1.6 Date privind executia sistemelor de alimentare cu apa existente in mediul rural
Pana in anul 2004, in afara de orase foarte putine localitati (comune) beneficiau de un sistem
de alimentare cu apa, cele existente fiind in general create pe infrastructura fostelor CAP -uri
sau IAS-uri, inainte de 1989.
Incepand cu programul MLPTL si SAPARD, in 2002, si continuand ulterior cu programe ca
Masura 312, OG7-2006 si OG28/2013, in mediul rural au fost realizate sisteme de alimentare
cu apa si ulterior sisteme de canalizare (prin Masura 312).
Cele 60 de sistemele de apa existente in mediul rural in judetul Vrancea (22 de ZA A-uri care
au fost adminstrate de CJ precum şi 48 de ZAA-uri administrate de Primării), au fost realizate
majoritar in cadrul urmatoarelor programe de investitii:
Programul MLPTL, PIF 2004-2007, 17 sisteme de alimentare cu apa

O prima sursa de finantare prin care au fost realizate sisteme de alimentare cu apa in judet a
fost programul MLPTL, prin JOINT VENTURE SOLEL BONEH INTERNATIONAL – TAHAL,
în conformitate cu contractul comercial încheiat cu MLPTL, urmare licitaţiei internaţionale
deschise organizate în baza HG Nr. 687/1997.
Proiectarea lucrarilor pentru judetul Vrancea a fost realizata centralizat, de TAHAL Romania
SRL, executia lucrarilor a fost facuta in calitate de Antreprenor General de SOLEL BONEH
INTERNATIONAL SRL iar calitatea lucrarilor a fost conforma cu prevederile standardelor si
normativelor din acea vreme. Dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa a fost facuta
pentru consum din cismele in proprietatea privata, cu un consum de 80 l/zi x om, pentru
etapa 2020. Diametrul minim al conductelor, impus de MLPTL (pentru ca nu exista la acea
data un diametru minim pentru localitatile rurale) a fost de De63 mm. Conductele prevazute
sunt in general din PEID PE 80 şi PE 100, PN 6.
Lista acestor investitii realizate in judetul Vrancea:
B) Monitorizarea calităţii apei distribuită populaţiei prin sisteme centrale, din mediul rural,
administrate de Serviciului Public de Exploatare a Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apă
Serviciului Public de Exploatare a Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apă administrează
22 zone de aprovizionare cu apă, care furnizeaza sub 1.000mc/zi:
Nr.
Sistem de apa investitie MLPTL, PIF 2004-2007
Crt.
Sistem de apa BOLOTEŞTI (satele Boloteşti, Găgeşti, Pietroasa, Vităneşti de
1
sub Magura)
Sistem de apa CIORĂŞTI (satele Ciorăşti, Salcia Veche, Mihălceni şi
2
Spătăreasa)
3 Sistem de apa Cîmpuri (satele Rotileşti Mari, Rotileştii Mici şi Feteşti)
4 Sistem de apa CÎRLIGELE (satele Cîrligele, Bonţeşti , Blidari)
5 Sistem de apa DUMBRĂVENI (satul Dumbrăveni)
6 Sistem de apa DUMBRĂVENI (satul Cîndeşti)
7 Sistem de apa GOLEŞTI
8 Sistem de apa GURA CALIŢEI
9 Sistem de apa JARIŞTEA (satele Jariştea, Pădureni şi Vărsătura)
10 Sistem de apa GUGEŞTI (satul Oreavu )
11 Sistem de apa RUGINEŞTI (satele Rugineşti, Angheleşti, Copăceşti, Văleni)
12 Sistem de apa comunelor SURAIA şi BILIEŞTI
13 Sistem de apa STRĂOANE (satele Străoane şi Muncelu)

14 Sistem de apa TĂTĂRANU (satul Tătăranu)
15 Sistem de apa VULTURU (satele Vulturu, Boţîrlău, Maluri şi Hînguleşti)
Sistem de apa MĂICĂNEŞTI (satele Măicăneşti, Tataru, Belciugele şi
16
Rîmniceni), subsistem Vulturu
17 Sistem de apa NĂNEŞTI (satele Călienii Noi şi Călienii Vechi), subsistem Vulturu
Programul SAPARD, Masura 2.1, PIF 2005-2009, 19 sisteme de alimentare cu apa si 4 sisteme
de canalizare
O a doua sursa de finantare a fost programul SAPARD, Masura 2.1. Prin aceste surse de finantare au
fost realizate/reabilitate 19 sisteme de alimentare cu apa si 4 sisteme de canalizare.
Proiectarea lucrarilor a fost realizata de firme locale din judet iar calitatea lucrarilor a fost conforma cu
prevederile standardelor si normativelor din acea vreme. Dimensionarea sistemelor de alimentare cu
apa a fost facuta pentru consum din cismele publice stradale, cu un consum de 50 l/zi x om si pentru
consum din cismele in proprietatea privata, cu un consum de 80 l/zi x om. Diametrul minim al
conductelor, conform prevederilor MLPTL (pentru ca nu exista la acea data un diametru minim pentru
localitatile rurale) a fost de De63 mm. Conductele prevazute sunt in general din PEID PE80 Pn6.
Lista contracte incheiate pentru

Masura 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale" a Programului SAPARD
Valoare
Nr. Luna Sesiune de Cod proiect Beneficiar Titlul proiectului publică
Crt finalizarii depunere - EURO -
Sub Nr.
Măsura Licitaţia An Regiunea Judeţ
măsura ordine
Consiliul Local al Statie epurare , reabilitare
septembrie-
297 feb.-05 2.1 3 1 0 2 41 00058 com. Gugesti, ext retele canalizare Com 955.848,15
02
Vrancea Gugesti
Consiliul Local al
septembrie-
302 mar.-05 2.1 2 1 0 2 41 00059 com. Milcovul, Alim apa Com Milcovul 559.990,41
02
Vrancea
Consiliul Local al
septembrie-
310 dec.-06 2.1 2 1 0 2 41 00061 com. Jitia, Alim apa Com Jitia 222.350,52
02 Vrancea
Consiliul Local al
septembrie- Moderniz si ext alim apa
315 aug.-07 2.1 2 1 0 2 41 00062 com. Vintileasca, 227.046,23
02 Com Vintileasca
Vrancea
Consiliul Local al
septembrie-
321 ian.-05 2.1 2 1 0 2 41 00063 com. Dumitresti, Alim apa Com Dumitresti 961.163,12
02
Vrancea
Consiliul Local al Statie epurare , retele
septembrie-
326 oct.-08 2.1 3 1 0 2 41 00064 com. Tulnici, colectoare , Canalizare 833.598,80
02
Vrancea Com Tulnici
Consiliul Local al
329 ian.-05 septembrie- 2.1 2 1 0 2 41 00065 com. Reghiu, Ext alim apa Com Reghiu 347.371,68
02 Vrancea
Consiliul Local al
septembrie-
333 aug.-07 2.1 2 1 0 2 41 00066 com. Paunesti, Ext alim apa Com Paunesti 965.163,76
02
Vrancea
Consiliul Local al Extindere si modernizare
septembrie-
339 oct.-08 2.1 2 1 0 2 41 00067 com. Andreiasu alim apa Com Andreiasu 409.653,64
02
de jos, Vrancea de jos
Consiliul Local al
septembrie-
343 feb.-05 2.1 2 1 0 2 41 00068 com. Cirligele, Alim apa Com Carligele 349.243,25
02 Vrancea
Consiliul Local al Statie epurare , retele
septembrie-
346 mai.-05 2.1 3 1 0 2 41 00069 com. Vidra, colectoare , Canalizare 967.176,81
02 Vrancea Com Vidra
Consiliul Local al
354 feb.-05 septembrie- 2.1 2 1 0 2 41 00071 com. Dumbraveni, Alim apa Com Dumbraveni 286.736,10
02
Vrancea
Consiliul Local al
septembrie- Modern si ext alim apa
357 aug.-07 2.1 2 1 0 2 41 00072 com. Vrincioaia, 680.558,73
02 Com Vrincioaia
Vrancea
Consiliul Local al
364 ian.-05 2.1 2 1 0 2 41 00073 com. Tifesti, 533.855,90
02 Com Tifesti
Vrancea
Consiliul Local al
septembrie-
395 ian.-05 2.1 2 1 0 2 41 00081 com. Fitionesti Alim apa Com Fitionesti 442.455,98
02 Vrancea
Consiliul Local al
402 ian.-05 2.1 2 1 0 2 41 00083 com. 392.631,92
02 Com Racoasa
Racoasa,Vrancea
Extindere si modernizare
628 dec.-08 mai-06 2.1 2 1 5 2 41 00158 C.L.BORDESTI alimentare cu apa comuna 970.926,98
Bordesti, jud.Vrancea
Extindere alimentare cu
669 dec.-09 mai-06 2,1 2 2 5 2 41 00182 C.L.REGHIU apa potabila com.Reghiu, 135.918,90
satele Reghiu, Sindrilari si
Lista contracte incheiate pentru

Masura 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale" a Programului SAPARD
Valoare
Nr. Luna Sesiune de
Cod proiect Beneficiar Titlul proiectului publică
Crt finalizarii depunere - EURO -
Sub Nr.
Măsura Licitaţia An Regiunea Judeţ
măsura ordine
Valea Milcovului, etapa a-
II-a jud.Vrancea,proiect
calamitat in urma
inundatiilor
Reabilitare instalatii
671 dec.-08 mai-06 2,1 2 2 5 2 41 00183 C.L.RACOASA alimentare cu apa comuna 138.419,78
Racoasa, jud.Vrancea
Alimentare cu apa potabila
a comunei Dumitresti,
satele:Trestia, Siminoc,
Motnau, Dumitrestii de Sus,
681 dec.-09 mai-06 2.1 2 2 5 2 41 00186 C.L. DUMITRESTI Dumitresti Esedinta, 751.097,11
Blindari, Bicestii de Sus si
Galoiesti-jud.Vrancea-
Proiect calamitat in urma
inundatiilor
Actualizare, modernizare si
extindere alimentare cu
806 oct.-08 mai-06 2.1 2 1 5 2 41 00161 C.L. URECHESTI 689.149,57
apa com.Urechesti, sat
Urechesti, jud.Vrancea
Alimentare cu apa,
loc.Dalhauti, com.Cirligele,
jud.Vrancea-proiect
814 oct.-08 mai-06 2.1 2 2 5 2 41 00189 C.L. CIRLIGELE 99.256,32
calamitat in urma
inindatiilor
Statie de epurare, retele

colectoare, canalizare -
Comuna Vidra, Loc. Vidra,
819 apr.-09 iunie-06 2.1 3 2 5 2 41 00194 CL Vidra 87.257,74
Jud. Vrancea - Proiect
calamitat in urma
inundatiilor
Investitii locale si Programul OG 7-2006 / OG28-2013, PIF 2005-2009, 39 sisteme de alimentare

cu apa si 3 sisteme de canalizare
Investitiile au fost realizate prin fonduri acordate prin Ordonanta Guvernului nr. 7/2006 privind
instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural.
Finantare pentru continuarea lucrarilor si realizarea de lucrari noi pentru sisteme de alimentare cu apa
si sisteme de canalizari au fost prevazute prin OUG nr. 28/10.04.2013 pentru aprobarea Programului
national de dezvoltare locala.
Au mai fost realizate investitii pentru infiintari/reabilitari de sisteme de apa sau extinderi de retele de
distributie prin fonduri locale.
Sisteme de apa operate de Primarii:

1. Primăria Andreiaşu de Jos, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA Andreiaşu deJos
- ZAA Andreiaşu de Sus
- ZAA Răchitaşu
2. Primăria BÎRSEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Bîrseşti şi Topeşti)
3. Primăria BOLOTEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Putna si Ivancesti
4. Primăria BORDEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Bordeştii de Jos şi
Bordeştii de Sus) care este autorizata sanitar cu derogare pentru parametrul „nitrati”
5. Primăria CÂMPURI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Cîmpuri)
6. Primăria CIORASTI , administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Salcia Noua, Satul
Nou si Codresti) reabilitata si data în folosinta în anul 2014.
7. Primăria COTEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Coteşti, Budeşti,
Odobasca, Valea Coteşti şi Goleştii de Sus)
8. Primăria CHIOJDENI , administrează o zonă de aprovizionare cu apă, data în folosinta în anul
2014.
9. Primăria DUMITREŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Dumitreştii de Sus,

Dumitrești si Biceștii de Jos).
10. Primăria FITIONEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Fitioneşti,
Holbănești, Mănăstioara și Ghimicești)).
11. Primăria GUGEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Gugeşti).
12. Primăria HOMOCEA, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA - sat Homocea
- ZAA - sat Lespezi
13. Primăria JITIA, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA Jitia - distribuie apă în satele Jitia și Cerbu
- ZAA -sat Dealul Sării
14. Primăria JARIŞTEA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Scînteia).
15. Primăria MILCOVUL, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Milcovul şi
Lămoteşti).
16. Primăria MOVILIŢA, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă :
- ZAA - satele Moviliţa, Trotuşanu, Frecăţei şi Văleni.
- ZAA - sat Diocheţi
17. Primăria NĂRUJA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Năruja)
18. Primăria NĂNEŞTI administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Năneşti)
19. Primăria NEGRILEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Negrileşti)
20. Primăria OBREJIŢA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Obrejiţa).
21. Primăria PĂULEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Păuleşti şi Hăulişca)
22. Primăria PAUNEŞTI, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA Păuneşti
- ZAA Viişoara
23. Primăria Răcoasa, administrează 4 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA Răcoasa
- ZAA Varnita
- ZAA Verdea
- ZAA Mărăşti
24. Primăria REGHIU, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Reghiu, Şindrilari, Valea
Milcovului)
25. Primăria SLOBOZIA BRADULUI, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă
- ZAA Slobozia Bradului
- ZAA satelor Coroteni, Cornetu, Valea Beciului, Lieşti şi Olăreni.
26. Primăria SLOBOZIA CIORĂŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Slobozia
Ciorăşti, Jilişte şi Armeni)
27. Primaria Soveja - administrează o zonă de aprovizionare cu apă , dar aceasta nu este destinata
consumului in scop potabil. Instalatia capteaza apa de suprafata si nu dispune de o statie de tratare
adecvata.
28. Primăria TĂNĂSOAIA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Tănăsoaia, Galbeni,
Vladnicul)
29 .Primăria TĂTĂRANU, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă :
- ZAA sat Vîjîietoarea
- ZAA sat Mărtineşti
- ZAA sat Bordeasca Veche

30. Primăria TULNICI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Tulnici)
31. Primăria ŢIFEŞTI, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA sat Clipiceşti
- ZAA sat Ţifeşti
- ZAA sat Bătineşti
32. Primăria VÎRTEŞCOIU, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA -sat Olteni
- ZAA -sat Vîrteşcoiu (foraj Primărie)
- ZAA -satele Beciu, Rîmniceanca, Rotăreşti, Pietroasa şi Faraoanele
33. Primăria VIDRA, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă :
- ZAA satele Vidra şi Scafari
- ZAA satele Tichiriş şi Ruget
- ZAA satele Ireşti şi Şerbeşti
34. Primăria VINTILEASCA, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă :
- ZAA sat Neculele
- ZAA satele Vintileasca -Tănăsari
35. Primăria VRÂNCIOAIA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Vrîncioaia,
Ploştina şi Muncei)
Sisteme de apa operate de CUP Focsani, sucursala Rurala:
36. Instalaţia Dumbrăveni (satul Dragosloveni)
37. Instalaţia GOLOGANU
38. Instalaţia TÎMBOIEŞTI (satele Tîmboieşti, Pădureni, Slimnic şi Trestieni)
39. Instalaţia URECHEŞTI (satul Urecheşti)
Sisteme de canalizare operate de Primarii, functionale:

1. Primăria Gologanu, administrează SEAU Gologanu, pentru satul Gologanu
2. Primăria Gugesti, administrează SEAU Gugesti, pentru satul Gugesti
3. Primăria Tulnici, administrează SEAU Lepsa, pentru satul Lepsa
Sisteme de canalizare operate de Primarii, in executie:

1. Primăria Biliesti, are o investitie nefinalizata pentru un sistem de canalizare, pentru comuna
2. Primăria Fitionesti, are o investitie nefinalizata pentru un sistem de canalizare, pentru comuna
Fitionesti si comuna Movilita
3. Primăria Gugesti, are o investitie nefinalizata pentru un sistem de canalizare vacuumatic, pentru
satul Oreavu
4. Primăria Maicanesti, are o investitie nefinalizata pentru un sistem de canalizare, pentru satul
Maicanesti, Tataru si Ramniceni
5. Primăria Paunesti, are o investitie nefinalizata pentru un sistem de canalizare, pentru satul
Paunesti
1.1.1.7 Date privind operatori pentru sistemele de alimentare cu apa existente

In judetul Focsani sistemele de alimentare cu apa din cele 5 orase si din cele 49 de comune
sunt operate de:
- SC "CUP" SA Focsani prin cele 6 sucursale existente la nivelul anului 2014.

- Primarii
Trebuie remarcat ca configuratia sistemelor de apa este dinamica, avand loc schimbari in
configuratia acestora, ceea ce face ca informatiile prezentate mai departe sa fie valabile
pentru data la care au fost culese datele.
Un exemplu elocvent este comuna Ciorasti, unde in anul 2004 s-a pus in functiune un sistem
de alimentare cu apa realizat in cadrul programului MLPTL, iar in anii urmatori, prin investitii
proprii, reteaua de distributie a fost extinsa in alte 3 sate (satele Salcia Noua, Satul Nou si
Codresti), prin realizarea unei retele de distributie in cele trei sate si reabilitarea unor puturi
care alimentau direct reteaua de distributie a comunei, alturi de sistemul existent din 2004.
Intr-o prima etapa, tot sistemul a fost operat de CJ Vrancea prin operatorul de apa rural.
Incepand cu anul 2013 reteaua din cele trei sate a fost reabilitata si data în folosinta în anul
2014 ca sistem de alimentare cu apa operat de Primaria Ciorasti, iar operatorul de apa rural
a ramas ca operator numai pe sistemul infiintat prin programul MLPTL in 2004.
La sfarsitul anului 2014, situatia operarii sistemelor de apa era urmatoarea:

A) Apa distribuită populaţiei prin sisteme centrale, administrate de SC "CUP" SA:
1. SC "CUP" SA - Sucursala Focșani a administrat 3 zone de aprovizionare cu apă:

- ZAA Focșani, front captare Suraia, care distribuie apă atât în orașul Focșani, cât și
în cartierul Mîndrești, comuna Goleşti și comuna Cîmpineanca, cu excepţia satului Pietroasa.
- ZAA Focșani, front captare Babele care distribuie apă în orașul Focșani.
- ZAA Pietroasa, care distribuie apă în comuna Cîmpineanca, satul Pietroasa.
2. SC "CUP" SA - Sucursala Adjud administrează , începind din anul 2014, 2 zone de

aprovizionare cu apă:
- ZAA Adjud , front captare Adjud extravilan, care distribuie apă în tot orașul Adjud
inclusiv în cartierul Adjudul Vechi). Forajele din intravilan - Sirețel și Salcîmilor , au intrat în
conservare, nu mai sunt exploatate.
- ZAA Ruginești, care distribuie apă în comuna Ruginești, satele Ruginești ,
Copăcești și Anghelești.
3. SC "CUP" SA - Sucursala Panciu administrează, începand din anul 2014, 3 zone de

- ZAA Panciu (sursa Chicera) care distribuie apă în tot orașul Panciu, inclusiv în
cartierele Crucea de Sus, Crucea de Jos, Neicu, Dumbrava și Satul Nou). Sursa C ălimănesti
și statia Haret au intrat în conservare, nu mai sunt exploatate.
- ZAA Cîmpuri care distribuie apă în satele Fetești, Rotileștii Mari și Rotileștii Mici.
- ZAA Străoane care distribuie apă în satele Străoane și Muncelu.
4. SC "CUP" SA - Sucursala Odobești administrează , începind din anul 2014, 2 zone de

- ZAA Odobești (sursa Babele) care distribuie apă în tot orașul Odobești, inclusiv
în cartierul Unirea.
- ZAA Bolotești care distribuie apă în satele Bolotești, Găgești și Vitănești.
5. SC "CUP" SA - Sucursala Mărășești administrează, începand din anul 2014, 1 zonă

nouă de aprovizionare - ZAA Mărășești care aprovizionează cu apă orașul Mărășești, în
totalitate. Vechile instalații de apă (Gospodaria de apă și Castelul II) au intrat în conservare,
nu mai sunt exploatate.
6. SC "CUP" SA - Sucursala Rurală administrează, începind din anul 2014, 17 zone de

aprovizionare cu apă din mediul rural, preluate de la Serviciul Public de Exploatare a
Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apă al Consiliului Judetean Vrancea:
- ZAA Ciorăști care distribuie apă în satele Ciorăști, Mihălceni, Salcia și Spătăreasa.
- ZAA Cîrligele care distribuie apă în satele satele Cîrligele, Blidari, Bonțești din comuna
Cîrligele
- ZAA Dălhăuți care distribuie apă în satul Dălhăuti din comuna Cîrligele
- ZAA Cîndești care distribuie apă în satul Cîndești din comuna Dumbrăveni
- ZAA Dragosloveni care distribuie apă în satul Dragosloveni din comuna Dumbrăveni
- ZAA Dumbrăveni care distribuie apă în satul Dumbrăveni din comuna Dumbrăveni
- ZAA Gologanu care distribuie apă în comuna Gologanu
- ZAA Gura Calitei care distribuie apă în satele Gura Calitei și Lacul lui Baban.
- ZAA Jariștea care distribuie apă în satele Jariștea și Pădureni
- ZAA Măicănești care distribuie apă în satele Măicănești și Rîmniceni
- ZAA Nănești care distribuie apă în satele Călienii Noi și Călienii Vechi din comuna Nănești.
- ZAA Oreavu care distribuie apă în satul Oreavu din comuna Gugești
- ZAA Suraia- Biliești care distribuie apă în comunele Suraia și Biliești
- ZAA Tătăranu care distribuie apă în satul Tătăranu al comunei Tătăranu
- ZAA Tămboiești care distribuie apă în satele Tămboiești, Trestieni, Pădureni și Slimnic.
- ZAA Urechești care distribuie apă în toată comuna Urechești
- ZAA Vulturu care distribuie apă în satele Vulturu, Hîngulești, Maluri, Boțirlău și cartierul
"Gigi Becali".
B) Apa distribuită populaţiei prin sisteme centrale, din mediul rural, ce aparţin
Primariilor.
1. Primăria Andreiaşu de Jos, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă:

- ZAA Andreiaşu deJos
- ZAA Andreiaşu de Sus
- ZAA Răchitaşu
2. Primăria BÎRSEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Bîrseşti şi
Topeşti)
3. Primăria BOLOTEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Putna si
Ivancesti
4. Primăria BORDEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Bordeştii
de Jos şi Bordeştii de Sus) care este autorizata sanitar cu derogare pentru parametrul
„nitrati ”
5. Primăria CÂMPURI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Cîmpuri)
6. Primăria CIORASTI , administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Salcia
Noua, Satul Nou si Codresti) reabilitata si data în folosinta în anul 2014.
7. Primăria COTEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Coteşti,
Budeşti, Odobasca, Valea Coteşti şi Goleştii de Sus)
8. Primăria CHIOJDENI , administrează o zonă de aprovizionare cu apă, data în folosinta
în anul 2014.
9. Primăria DUMITREŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele
Dumitreştii de Sus, Dumitrești si Biceștii de Jos).
9. Primăria FITIONEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Fitioneşti,
Holbănești, Mănăstioara și Ghimicești)).
10. Primăria GUGEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Gugeşti).
11. Primăria HOMOCEA, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA - sat Homocea
- ZAA - sat Lespezi

12.Primăria JITIA, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA Jitia - distribuie apă în satele Jitia și Cerbu
- ZAA -sat Dealul Sării
13. Primăria JARIŞTEA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Scînteia).
14. Primăria MILCOVUL, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Milcovul şi
Lămoteşti).
15.Primăria MOVILIŢA, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă :
- ZAA - satele Moviliţa, Trotuşanu, Frecăţei şi Văleni.
- ZAA - sat Diocheţi
16. Primăria NĂRUJA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Năruja)
Prin Hotărârea Consiliului Local Năruja nr. 11/29.03.2014, s-a schimbat destinația apei
distribuită în sistem centralizat, din apă potabilă, în apă menajera (pentru adăparea
animalelor, consum menajer la instalațiile de baie și bucătărie), deoarece UAT Năruja este în
insolventă conform Sentintei Civile nr.43/25.02.2014, neasigurând intreținerea si
exploatarea instalației centrale de aprovizionare cu apă, precum si monitorizarea calității
apei produse și distribuite.
17. Primăria NĂNEŞTI administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Năneşti)
18.Primăria NEGRILEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Negrileşti)
19.Primăria OBREJIŢA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Obrejiţa).
20. Primăria PĂULEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Păuleşti şi
Hăulişca)
21. Primăria PAUNEŞTI, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA Păuneşti
- ZAA Viişoara
22. Primăria Răcoasa, administrează 4 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA Răcoasa
- ZAA Varnita
- ZAA Verdea
- ZAA Mărăşti
23. Primăria REGHIU, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Reghiu,
Şindrilari, Valea Milcovului)
24. Primăria SLOBOZIA BRADULUI, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă
25. Primăria SLOBOZIA CIORĂŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă
(satele Slobozia Ciorăşti, Jilişte şi Armeni)
26. Primaria Soveja - administrează o zonă de aprovizionare cu apă , dar aceasta nu este
destinata consumului in scop potabil. Instalatia capteaza apa de suprafata si nu dispune de o
statie de tratare adecvata.
27. Primăria TĂNĂSOAIA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele
Tănăsoaia, Galbeni, Vladnicul)
28 .Primăria TĂTĂRANU, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă :
28. Primăria TULNICI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Tulnici)
29.Primăria ŢIFEŞTI, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA sat Clipiceşti
- ZAA sat Ţifeşti
- ZAA sat Bătineşti
30.Primăria VÎRTEŞCOIU, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA -sat Olteni

- ZAA -satele Beciu, Rîmniceanca, Rotăreşti, Pietroasa şi
Faraoanele
31. Primăria VIDRA, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă :
- ZAA satele Vidra şi Scafari
- ZAA satele Tichiriş şi Ruget
- ZAA satele Ireşti şi Şerbeşti
32. Primăria VINTILEASCA, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă :
- ZAA sat Neculele
- ZAA satele Vintileasca -Tănăsari
33. Primăria VRÂNCIOAIA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele
Vrîncioaia, Ploştina şi Muncei)
1.1.1.8 Sisteme de apa si sisteme de canalizare create in cadrul prezentei investitii

Ca urmare a analizei situatiei existente in judetul Vrancea, in ceea ce priveste situatia
sistemelor de alimentare cu apa, au fost selectate initial 41 de UAT-uri (5 orase si 46 de
comune) care sa fie incluse in proiect cu investitii pentru sisteme de apa si sisteme de
canalizare. Ca urmare a faptului ca trei UAT-uri nu au aderat la ADI, acestea au fost scoase
din programul de investitii, ca urmare au ramas 38 de UAT-uri in cadrul investitiei (5 orase si
43 de comune) iar pe teritoriul unui UAT (Comuna Ciorasti) se executa investitii pentru
sistemul de alimentare cu apa care a fost si este operat de CUP Focsani.
HARTA CU AMPLASAMENTUL INVESTITIILOR IN JUDETUL VRANCEA
Gresu+Lepsa
Haret
Biliesti
Rastoaca
1.1.1.9 Calitatea apei

1.1.1.9.1 Calitatea apei potabile
Calitatea apei potabile este legiferata de doua legi:

• Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile
• Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile
Parametrii de calitate ai apei potabile sunt microbiologici, chimici si indicatori.

Parametrii microbiologici
Parametru Valoare admisa Parametru Valoare admisa
Escherichia coli (E.coli) 0 numar/100ml Enterococi 0 numar/100ml
Parametrii chimici
Acrilamida 0,1 microg/l Cupru 0,1 mg/l
Arsen 10 microg/l Dicloretan 3,0 microg/l
Benzen 1,0 microg/l Epiclorhidrina 0,1 microg/l
Benz(a)piren 0,01 microg/l Fluor 1,2 microg/l
Bor 1,0 microg/l Mercur 1,0 microg/l
Bromati 10 microg/l Nichel 20 microg/l
Cadmiu 5 microg/l Nitrati 50 mg/l
Clorura de vinil 0,50 microg/l Nitriti 0,50 mg/l
Cianuri totale 50 microg/l Plumb 10 microg/l
Cianuri libere 10 microg/l Seleniu 10 microg/l
Crom total 50 microg/l Stibiu 5 microg/l
Tetracloretan si Tricloretena 10 microg/l Hidrocarburi policiclice 0,1 microg/l
(suma concentratiilor aromatice:
compusilor specificati) benzo(b)fluorantren,
benzo(k)fluorantren,
benzo(ghi)perilen,
indeno(1,2,3-cd) piren
Pesticide pe clasa aldrin, 0,1 microg/l Pesticide Total 0,5 microg/l
dieldrin, heptaclor si
heptaclor epoxid
Trihalometani Total (suma 100 microg/l
concentratiilor compusilor
specificati)
Parametrii indicatori
Aluminiu 200 microg/l Sulfuri si hidrogen sulfurat 100 microg/l
Amoniu 0,5 mg/l Turbiditate 5 UNT
Bacterii coliforme 0 numar/100 ml Oxidabilitate 5 mg O/l
Carbon organic total Nici o modificare anormala pH Intre 6,5 si 9,5
Cloruri 250 mg/l Sodiu 200 mg/l
Clostridium perfringens 0 numar/100 ml Sulfat 250 mg/l
Clor rezidual liber 0,5 mg/l la intrare in retea Gust Acceptabila consumatorilor
0,25 mg/l la capatul retelei si fara nici o modificare
anormala
Conductivitate 2.500 microS/cm la 20C Numar de colonii la 22 Nici o modificare anorrmala
grade C
Culoare Acceptabila consumatorilor Miros Acceptabila consumatorilor
si fara nici o modificare si fara nici o modificare
anormala anormala
Duritate totala Minim 5 grade germane Activitatea alfa globala 0,1 Bq/l
Fier 200 microg/l Doza efectiva totala de 0,10 mSv/an
referinta
Mangan 50 microg/l Activitatea beta globala 1 Bq/l
Zinc 5.000 microg/l Tritiu 100 Bq/l
1.1.1.9.2 Eficacitatea dezinfecţiei cu clor

Factorii care influenţează eficacitatea dezinfecţiei cu clor sunt: concentraţia clorului, timpul de contact,
temperatura, pH-ul, numărul şi tipurile de microorganisme prezente în apă, concentraţia de materiale
organice prezente în apă.
În tabelul de mai jos sunt indicaţi timpii de contact necesari pentru distrugerea cu ajutorul clorului a
diferite microorganisme patogene în condiţiile în care concentraţia de clor din apă este 1 mg/l (1 ppm),
ph-ul este 7,5 iar temperatura de 250 C.
E. Coli 0157 H7 bacterium sub 1 min.

Virusul Hepatitei A cca. 16 min
Giardia cca. 45 min
Cryptosporidium cca. 9.600 min. (6 - 7 zile)
1.1.1.9.3 Prevederile legislaţiei în privinţa clorului

Normele europene 98/83/EC privitoare la apa potabilă nu conţin limite în ceea ce priveşte clorul.
Normele OMS (Organizaţia Mondiala a Sănătăţii) privitoare la apa potabilă prevăd adăugarea a 2 – 3
mg/l de clor care trebuie adăugat pentru a se obţine o dezinfecţie satisfăcătoare şi o concentraţie
reziduală. Cantitatea maximă de clor care poate fi folosită este de 5 mg/l. Pentru o dezinfecţie mai
eficace cantitatea reziduală de clor liber trebuie sa depăşească 0,5 mg/l după cel puţin 30 min. timp de
contact pentru o valoare a pH-ului de până la 8.
Legea 458/2002 prevede 0,5 mg/l clor rezidual liber la intrarea în reţea şi 0,25 mg/l la capătul reţelei
de distribuţie.
1.1.1.10 Monitorizarea calitatii apei
Monitorizarea apelor subterane se realizeaza periodic pe baza de analize fizico-chimice prin reteaua nationala
de foraje de observatie coordonata de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (I.N.H.G.A.) si
totodata din sursele de apa aflate in exploatare prin puturile forate de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor
(S.G.A.) Vrancea (conform Planului Local de Actiune pentru Mediu – PLAM Vrancea).
Monitorizarea de control şi audit a calităţii apei potabile produsă şi distribuită anual se realizeaza de Autoritatea
de Sănătate Publică Vrancea.
Pentru evaluarea calitatii apei conform Legii calitatii apei potabile Consultantul si Beneficiarul au efectu at
suplimentar analize de apa in cursul anului 2014 pentru majoritatea parametrilor fizico chimici.
Tabel centralizator privind calitatea apei la sistemele de apa din proiect
Fier total
Duritate
(Nitrati)
Mangan
Amoniu
(Nitriti)
Turbid.
Azotati
Cloruri
grade minim
totala,
Azotiti
Sistem apa
UAT
2014
NTU
mg NO3 /l
mg NO2 /l
mg NO4 /l
µg Fe 3+2 /l
mg Mn+2 /l
mg Cl/l
germane
max. 5 minim 5 50 0.5 0.5 200 0.05 250

Focsani, CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA
Focsani sursa Babele
Campineanca Focsani, CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA
sursa Suraia
Ceardac
Nu are
Vanatori sistem de
apa
CMA 22,57-37,0 46,80-103,4 CMA <0,1-0,84 <100-1307 0,180-0,01 CMA
Milcovu Milcovu
Gologanu Gologanu CMA 35 - 39,94 41,52 - 154,6 CMA CMA CMA 0,012 -1,050 CMA
Rastoaca,
Rastoaca Estimat Estimat Estimat Estimat Estimat
fara PIF
Tataranu CMA CMA CMA DSP 2,27-1,52 CMA 0,263 CMA
Martinesti CMA CMA CMA DSP 0,372 258 0,31 CMA
Vajietoarea CMA CMA CMA DSP 0,523 296 CMA CMA
Tataranu Bordeasca
CMA CMA CMA DSP 0,667-0,08 <100-289 CMA CMA
Veche
Nu are
sistem de
apa
CMA CMA CMA DSP 0,14-0,95 525 0,2963 CMA
Vulturu Vulturu
Nanesti CMA CMA CMA DSP <0,1-1,35 893,7 CMA CMA

Nanesti Vulturu - GA Vulturu Vulturu Vulturu Vulturu Vulturu Vulturu Vulturu CMA
Calienii Noi
CMA CMA CMA 0,01-0,777 0,1-1,131 320 0,0064-0,30 CMA
Ciorasti Ciorasti
Vulturu Vulturu Vulturu Vulturu Vulturu Vulturu Vulturu CMA
Maicanesti Maicanesti
Adjud Adjud CMA CMA CMA CMA 0,126-0,73 161-990 0,102-0,505 CMA
Fier total
Duritate
(Nitrati)
Mangan
Amoniu
(Nitriti)
Turbid.
Azotati
Cloruri
grade minim
totala,
Azotiti
Sistem apa
UAT
2014
NTU
mg NO3 /l
mg NO2 /l
mg NO4 /l
µg Fe 3+2 /l
mg Mn+2 /l
mg Cl/l
germane
Marasesti Marasesti CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA
CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA
Odobesti Odobesti
Sursa Foraje CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA
Vartescoi
(Talaban)
Sursa foraj
Vartescoi CMA CMA CMA CMA CMA Valoare CMA CMA
F5
Sursa Izvor CMA CMA CMA CMA CMA 820 CMA CMA
Nu are
Brosteni sistem de
apa
CMA CMA 67,34-93,0 CMA 0,165-0,93 0,52-0,85 0,71-0,77 CMA
Carligele
Carligele
Dalhauti CMA 26,77 18,53-84,96 CMA CMA CMA CMA CMA

CMA 26,36 - 29,73 58,62 - 36,94 CMA CMA CMA CMA CMA
Cotesti Cotesti
Urechesti Urechesti CMA CMA 54,39-66,06 CMA CMA <100-388 <0,002-0,146 CMA
Nu are
Popesti sistem de
apa
Bordesti CMA 25,08-28,15 54,53-104,19 CMA CMA 106 - 258 CMA CMA
Bordesti Bordestii de
Jos CMA 25,08-33,97 CMA CMA CMA CMA CMA CMA
Panciu Panciu CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA
Marasesti Marasesti
CMA CMA CMA CMA CMA CMA 0,111 CMA
Jaristea
Jaristea
Scanteia 30 CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA

Nu are
Tulnici sistem de
apa
Marasesti Marasesti CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA
Gugesti CMA CMA 48,40-64,14 CMA <0,1-0,659 <100-291 0,0025-0,345 CMA
Gugesti
Oreavu CMA CMA CMA CMA 0,769 CMA CMA CMA
Homocea CMA CMA 75,86 CMA CMA 591-138 0,191-0,215 CMA
Homocea
Lespezi CMA CMA CMA CMA 0,58 - 0,8177 CMA CMA CMA
Obrejita Obrejita CMA CMA CMA CMA 0,16-1,3867 CMA CMA CMA
Nu are
Sihlea sistem de
apa
Slobozia
Bradului CMA CMA DSP CMA CMA CMA CMA CMA
GA1
Slobozia CMA CMA DSP CMA CMA CMA CMA CMA
Bradului Slobozia
Bradului
GA2
CMA CMA CMA CMA CMA

Soveja Soveja
Suraia Suraia CMA CMA CMA CMA 0,888 -1,762 190-450 0,12 - 0,44 CMA
Tamboiesti Tamboiesti 5.48 CMA CMA CMA 0,87-1,50 189-240 0,1025-0,0703 CMA
Fier total
Duritate
(Nitrati)
Mangan
Amoniu
(Nitriti)
Turbid.
Azotati
Cloruri
grade minim
totala,
Azotiti
Sistem apa
UAT
2014
NTU
mg NO3 /l
mg NO2 /l
mg NO4 /l
µg Fe 3+2 /l
mg Mn+2 /l
mg Cl/l
germane
CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA 0.1
Dumbraveni
Dumbraveni
Candesti CMA CMA CMA 2,05-64,20 CMA CMA CMA 0.12-0.05
Dragosloveni CMA CMA CMA DSP CMA CMA CMA CMA
Straoane Straoane

Bolotesti
Bolotesti
CMA CMA CMA CMA CMA CMA CMA 309
Putna
CMA CMA CMA CMA 0,50-0,6344 650 DSP CMA

Ruginesti Ruginesti
LEGENDA
CMA Indicator sub Concentratia Maxima Admisa (CMA)
Indicator in limita admisa, valoare mare, recomandabil reducerea indicatorului, normativele
22,57-37,0
nu prevad masuri
Indicator cu variatii temporare ale concentratiei, periodic apar depasiri (fara o frecventa determinabila,
46,80-103,4
conf. monitorizarii DSP si analize operator)
Indicator cu variatii temporare ale concentratiei, periodic apar depasiri (fara o frecventa
DSP
determinabila, conf. monitorizarii DSP)
<0,1-0,84 Indicator cu depasiri permanente ale CMA
Dezinfectie cu UV Dezinfectie cu UV existenta in loc de statie de clorare
Clorare Statie de clorare existenta, cu deficiente, necesita inlocuire/reabilitare/extindere
Statie de tratare existenta, nu acopera tratarea indicatorilor chimici necesari, ca valoare
Tratare
sau ca tip
Este necesar o statie de tratare care sa acopere indicatorii chimici cu depasiri (eventual
Tratare
si dezinfectia apei)
Statie de tratare necesara numai pentru eliminare indicatori chimici cu depasiri
Tratare
temporare ale CMA
Tratare Statie de tratare care se realizeaza pe alte f onduri
Din analizarea datelor culese, rezulta cateva observatii privind calitatea apei :
• Variatia parametrilor chimici in timp. Din diverse motive, calitatea apei potabile nu a fost monitorizata
constant pentru principalii parametri chimici (Turbiditate, Duritate totala, Azotati (Nitrati), Azotiti (Nitriti),
Amoniu, Fier total, Mangan, Cloruri). Ca urmare, datele istorice privind variatile temporare ale
unor parametri chimici nu pot fi cunoscute cu precizie si ca urmare modul de variatie sau cauzel e
variatiei unor indicatori chimici (nitrati si nitriti, ca poluare de suprafata) nu pot fi identificate.
• Gradul de precizie al masuratorilor analizelor de apa. In cadrul campaniei de masuratori s-a
constata ca exista diferente intre masuratorile facute in diverse laboratoare iar unele analize, pentru
mangan de exemplu, nu se fac deloc in judet, in mod uzual. Deoarece este dificil de a lua o proba de
apa si a o duce concomitent la mai multe laboratoare, pentru calibrarea rezultatelor, sau considerat
corecte analizele de apa preluate din istoricul diverselor surse (DSP, CUP Focsani, APA NOVA
Bucuresti, etc), avand in vedere ca au acreditarea RENAR. Aceasta problema a aparut avand in vedere
datele mult diferite existente intre analize de apa realizate de Cons ultant in Bucuresti, analize de apa
realizate de CUP Focsani, analize de apa realizate la DSP Vrancea si analize de apa efectuate la DSP
Bacau. Avand in vedere ca analizele considerate nu au aceasi proba de apa ca baza de analiza, nu se
poate face nici o speculatie privind diferentele de valori dintre analizele efectuate in diverse locatii. Au
fost destul de multe cazuri in care apa bruta de la data executiei forajelor aveau depasiri la unii
indicatori (uzual fier, mangan amoniu) dar la data prelevarii ulterioare de probe (inclusiv de catre
consultant si CUP pentru actualul proiect) nu mai existau aceste depasiri sau erau depairi la alti
indicatori. Un exemplu este captarea Adjud, unde la data punerii in functiune a captarii reabilitate pe
POS 1 au aparut depasiri la indicatorul fier iar ulterior au aparut depasiri si la indicatorul mangan, iar
indicatorul amoniu a fost gasit foarte aproape de limita (0.45-0.48 mg/l fata de maxim 0.50 mg/l). Aceste
depasiri ale indicatorilor chimici ale apei brute, la data ex ecutiei forajelor, au fost tratate diferit, functie
de proiectant/fonduri de realizare a investitiei :
• Sistemele realizate prin Programul MLPTL, PIF 2004-2007, 17 sisteme de alimentare cu
apa. In cadrul acestor sisteme, in cele mai multe cazuri, unde au fost depistate depasiri la
indicatorii chimici, au fost prevazute statii de tratare (ex.: Ciorasti, Tataranu, Vulturu, Carligele).
Au fost si cazuri cand nu au fost prevazute statii de tratare, in general pentru depasiri la
indicatorul amoniu, cand s-a rezolvat problema chimismului apei prin clorare (nu se stie daca in
mod controlat sau intamplator)
• Sistemele realizate prin Programul SAPARD, Masura 2.1, PIF 2005-2009, 19 sisteme de
alimentare cu apa si celelalte sisteme, realizate prin fonduri OG7/OG28. In cadrul acestor
sisteme, in toate cazurile nu au fost luate in considerare chimismul apei si au fost prevazute doar
statii de clorare, pentru dezinfectie. In cadrul acestor sisteme, acolo unde a existat depasire la
indicatorul amoniu, acesta a fost redus ca valoare printr-un consum mai mare de clor. In rest,
clorarea apei nu a redus valorile celorlalti indicatori chimici cu depasiri, permanente sau
temporare.
• Utilizarea instalatiilor cu UV ca dezinfectie pentru sisteme centralizate de alimentare cu apa. In
legislatia actuala nu este specificat ca in instalatiile de dezinfectie, la sistemele centralizate de
alimentare cu apa sa se foloseasca un anumit agent dezinfectant sau o anumita metodologie de
dezinfectie. In practica, majoritatea solutiilor pentru dezinfec tie folosesc clorul (clor gazos sau hipoclorit
de sodiu ca agent primar) iar standardele si normele prevad anumite caracteristici ale clorului intr-un
sistem de apa,lucru care, prin logica (nu explicit) conduce la ideea ca trebuiesc folositi acesti doi age nti
de dezinfectie. Logica normelor in vigoare este ca sa existe un agent dezinfectant, care la iesirea din
statia de tratare/rezervoare sa aiba o anumita valoare (dupa un timp de reactie in rezervoare), care sa
asigure ca agentii patogeni au fost distrusi iar prezenta in continuare in reteaua de distributie a acestui
agent sa permita dezinfectia si altor agenti patogeni ajunsi intamplator in retea (la reparatii, etc).
Utilizarea instalatiilor cu UV nu asigura aceste cerinte. Conform Legi 458 din 8 iulie 2002, este admisă
valoarea maximă de 0,5 mg/l clor rezidual la intrarea în reţea şi este admisă valoarea maximă de 0,25
mg/l la capăt de reţea. Conform OG 1 din 19.01.2011, este admisă valoarea maximă de 0,5 mg/l clor
rezidual la iesirea din staţia de tratare şi este admisă valoarea minimă de 0,1 mg/l la capăt de reţea.
Conform HG nr. 974/2004: (2) Producătorul de apă trebuie să asigure prelevarea şi analizarea
săptămânală a unei probe de apă de la ieşirea din fiecare rezervor de înmagazinare în funcţiune, pentru
a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme totale, E. coli, streptococi fecali, număr
de colonii la 22°C şi la 37°C, turbiditate şi dezinfectantul rezidual.
Zona de protecţie sanitară
În conformitate cu HG 930 din 11 august 2005 – “Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de
protecţie sanitară şi hidrogeologică” , la fronturile de captare existente sunt prevăzute măsurile pentru realizarea
zonelor de protecţie sanitară a obiectelor componente ale captărilor de apă, respectiv zona de protecţie sanitară
cu regim sever, zona de protecţie cu regim de restricţie şi perimetrul de protecţie hidrogeologică.
Zona de protecţie hidrogeologică

Pentru toate sursele din judet exista studii privind instituirea Zonelor de protecţ ie hidrogeologică. În acestă zonă,
măsurile de protecţie referitoare la utilizarea terenurilor sunt cuprinse în HG 930 din 11 august 2005.
Zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii

Pentru toate sursele din judet exista studii privind instituirea Zonelor de protecţie sanitară cu regim de restricţii.
Conform prevederilor HG 930 din 11 august 2005, zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii este
dimensionata pe baza criteriului timpului de tranzit de 50 de zile.
În acestă zonă, măsurile de protecţie referitoare la utilizarea terenurilor sunt cuprinse în HG 930 din 11 august
2005.
Zona de protecţie sanitară cu regim sever

Pentru toate sursele din judet exista studii privind instituirea Zonelor de protecţie sanitară cu regim sever. La ora
actuală, toate forajele existente sunt împrejmuite şi au asigurate o distanţa de protecţie sanitară cu regim sever.
Conform prevederilor HG 930 din 11 august 2005, zona de protecţie sanitară cu regim sever s e dimensioneaza
pe baza criteriului timpului de tranzit de 20 de zile. S-a considerat distanţa de protecţie minima, pe o raza de
cca. 10,0 m împrejurul puţurilor forate, ţinînd cont de prevederile normativului în ceea ce priveşte adîncimea
stratului captat şi pericolul de contaminare al acestui strat, est e suficientă.
Măsurile de protecţie complete referitoare la utilizarea terenurilor din această zonă sunt cuprinse în HGR
930/2005.
Urmărirea comportării în timp a construcţiei (Captare)

Conform HGR 930/2005:
(1)Pentru asigurarea folosirii rationale si a protectiei resurselor de apa subterana impotriva supraexploatarii si
poluarii, in cazul captarilor destinate alimentarii cu apa potabila care furnizeaza in medie peste 100 m3 de apa
pe zi, detinatorii acestora au obligatia de a efectua in forajele captarii observatii si masuratori privind evolutia
debitelor exploatate si evolutia nivelurilor apelor subterane si a calitatii acestora, pe baza unui program stabilit
prin autorizatia de gospodarire a apelor, de a tine o evidenta la zi a datelor obtinute in cadrul programului si de a
transmite aceste date unitatii bazinale de gospodarire a apelor, in conformitate cu prevederile art. 35 din Legea
nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3)Administratia Nationala "Apele Romane" intocmeste si tine la zi evidenta computerizata a zonelor de

protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica din fiecare bazin hidrografic si o transmite la
sfarsitul fiecarui an calendaristic directiei de specialitate din cadrul autoritatii publice centrale din domeniul
apelor, in vederea inscrierii acestora in Registrul zonelor protejate.
Calitatea apei brute este dictata de calitatea apei din stratele captate.
1.2 Sistem de alimentare cu apa Focsani.
1.2.1 Calitatea apei brute
1.2.1.1 Date hidrogeologice

Municipiul Focsani dispune de o mare captare, in lungul drumului spre Suraia (Debit instalat
de 750 l/s, cu posibilitati de extindere, pentru inca 500 l/s, debit maxim captat de 1.050 l/s)
Structura geologica si conditiile hidrogeologice favorabile acumularii apei subterane existente
in sectorul central al judetului Vrancea sunt caracteristice zonelor cu resurse de apa si cu
capacitate de debitare foarte bune.
Din analiza documentatiilor hidrogeologice existente, rezultatelor forajelor de studii si/sau de
explorare – exploatare executate anterior a rezultat confirmarea existentei urmatoarelor
acvifere:
- acviferul freatic din lunca si terasele râului Milcov la sud de municipiu;
- acviferul de medie adâncime din Stratele de Cândesti.
Acviferul de medie adâncime din Stratele de Cândesti
● Acviferul de medie adâncime cantonat in rocile sedimentare psamo-psefitice
granulare, poros-permeabile reprezentând Stratele de Cândesti, constituie cea mai
importanta hidrostructura din judetul Vrancea. Acest acvifer cu valori medii pâna la foarte
ridicate ale permeabilitatii si transmisivitatii are resurse de apa subterana foarte mari si de
calitate potabile in general, dar variabile atât in plan orizontal (scad de la nord spre sud), cât
si in plan vertical (scad spre adâncime, dar si local când gradul de cimentare al rocilor
granulare permeabile creste).
● In limitele judetului Vrancea, acviferul de medie adâncime din Stratele de
Cândesti se dezvolta astfel:
- pe directia nord – sud, incepe la nord de orasul Adjud si se continua fara
intreruperi dincolo de limita sudica a judetului;
- pe directia vest-est, intre aliniamentul vestic delimitat aproximativ de localitatile
Adjud – Ruginesti – Jaristea – Cotesti – Tâmboesti – Slobozia Bradului si râul Siret la est
(latimi variabile de la 10 la cca. 45 km).
Grosimea totala a acviferului este variabila, ca si cota inferioara de aparitie, iar grosimea
totala a intercalatiilor argiloase acvifere creste spre sudul judetului. Si principalele
caracteristici hidraulice ale acviferului (permeabilitatea, transmisivitatea si capacitatea de
cedare) sunt variabile in consecinta.
Zona de alimentare a acestui acvifer se afla spre contactul tectonic cu „Zona Neogena”
reprezentând colinele subcarpatice, sursa fiind precipitatiile atmosferice In pus, peste
depozitele pleistocene (care cantoneaza si Stratele de Cândesti), râurile Carecna, Susita,
Putna, Zabrauti si Milcov au depus conuri de dejectie de diferite marimi, care se intrepatrund
si formeaza practic un singur con aluvionar de dimensiuni impresionante, ocupând un
teritoriu de cca. 855 kmp (ISLGC – Bucuresti, 1983 S.C. FORADEX S.A. – Bucuresti, 1995).
De mentionat ca, in unele sectoare ale judetului Vrancea baza depozitelor torentiale ale
acestui con de dejectie este marcata de existenta unui orizont argilos, impermeabil. In mod
frecvent insa depozitele torentiale ale conului de dejectie mentionat s-au depus in
continuitate de sedimentare peste Stratele de Cândesti, facând imposibila delimitarea exacta
intre ele. Din aceasta cauza, zona ocupata de Stratele de Cândesti si de conurile de dejectie
ale acestor râuri, este considerata o structura hidrogeologica unitara, având surse de
alimentare identice, comunicare hidraulica directa intre ele sau prin drenanta verticala si
calitatea apei aproximativ identica (ISLGC – Bucuresti, 1983).
Zona de drenare a acviferului se afla spre râul Siret, rezultând o directie generala de curgere
a apei subterane aproximativ vest – est, cu pante variabile de la un sector la altul.
● Calitatea apei subterane: atât in puturile forate imediat la nord de zona Golesti, din
sursele existente pe raza intravilanului Focsani, cât si in puturile forate pentru unitatile
agricole din arealul Golesti, apa este potabila in limitele admise de Legea privind
protectia calitatii apelor nr.458 din 2002, complectata cu Legea 311 din 2004. Exista 2
– 3 puturi forate in care s-a semnalizat depasirea concentratiilor admise la indicatorul
fier (maximum 0,46 mg/l, fata de valoarea limita maxim admisa de 0,20 mg/l).
Unitatile agricole care au exploatat sursele de apa subterana peste 22 – 25 ani, nu au fost dotate cu
statie de deferizare a apei utilizate in cresterea pasarilor, porcinelor sau taurinelor.
Este posibil ca in perioada exploatarii puturilor forate, valorile initiale ale indicatorului chimic fier
(nespecificat daca era bivalent sau trivalent si nici daca era asociat cu manganul), sa fi ramas
stationare sau probabil sa fi scazut sau in mod exceptional chiar sa fi crescut. Lipsa unor analize
fizico-chimice suplimentare ale apei exploatate face imposibila urmarirea evolutiei calitative a surselor
mentionate.
Studiile hidrogeologice de sinteza citate, intocmite de I.S.L.G.C. in anul 1983 si S.C.FORADEX S.A. –
Bucuresti in anul 1995, mentioneaza prezenta fierului in apa din unele puturi forate la adâncimea de –
165,00 m in zona localitatii Golesti, judetul Vrancea, folosind aceleasi valori initiale ale acestui
indicator chimic general.
O incercare de grupare a valorilor initiale ale indicatorului fier in apa subterana din sursele unitatilor
agricole ale localitatii Golesti, este urmatoarea:
a) Sursa complexului avicol (puturile forate F1 si F2 executate in 1970)
Caracteristica Putul forat F1 Putul forat F2

142,50 – 144,00
- Orizonturi captare (m) 147,50 – 149,00 142,00 – 158,00
150,50 – 157,00
- Debit (l/s) 6,34* 6,94
- Fier in apa (mg/l) 0,42 < 0,30
- Amplasament sursa:
la extremitatea estica a
intravilanului Golesti, pe
malul drept al râului Micov * Artezian
b) Sursa complexului de porci (puturile forate F1, F3 executate in 1972 si F4 executate in 1973)
Caracteristica Putul forat F1 Putul forat F3 Putul forat F4

71,00 – 74,00 124,00 – 128,00
- Orizonturi captare (m) 89,00 – 93,00 142,50 – 157,00 144,00 – 148,00
105,00 – 110,00
- Debit (l/s) 1,10* 11,1 8,06
- Fier in apa (mg/l) 0,46 < 0,30 < 0,30
la nord de intravilanul Golesti
* Curgere libera
c) Sursa complexului de taurine (puturile forate F2 si F5, executate in 1975)
Caracteristica Putul forat F2 Putul forat F5

139,00 – 143,00
- Orizonturi captare (m) 143,00 – 158,00
146,00 – 156,00
- Debit (l/s) 11,1 8,38
- Fier in apa (mg/l) < 0,30 < 0,30
la sud de intravilanul Golesti
Rezulta ca: la est si nord de intravilanul localitatii Golesti prezenta fierului in apa subterana este
semnalata prin rezultatele mentionate, iar in sectorul sudic nu, dar orizonturile acvifere captate sunt
diferite. Astfel, puturile forate de la complexul avicol si respectiv de taurine, capteaza orizonturile
acvifere
mai adânci situate sub – 139,00 – 142,50 m, dar la complexul avicol indicatorul fier este 0,42 mg/l, iar
in al doilea caz este zero.
Pe de alta parte la complexul de porci, putul forat F1 a captat orizonturile acvifere situate in
intravilanul de adâncimi – 71,00 ... – 1,10 m si a avut fier = 0,46 mg/l.
1.2.1.2 Calitatea apei brute la Captare

Din punct de vedere chimic, calitatea apei captate se situeaza in limitele admise de Legea privind
calitatea apei potabile nr.458/2002 modificata si completata prin Legea nr.311/2004.
Monitorizarea apelor subterane se realizeaza periodic pe baza de analize fizico-chimice prin reteaua
nationala de foraje de observatie coordonata de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a
Apelor (I.N.H.G.A.) si
totodata din sursele de
apa aflate in exploatare
prin puturile forate de
catre Sistemul de
Gospodarire a Apelor
(S.G.A.) Vrancea
(conform Planului Local
de Actiune pentru Mediu
– PLAM Vrancea).
Pentru evaluarea calitatii
apei conform Legii calitatii
apei potabile Consultantul
si Beneficiarul au efectuat
suplimentar analize de
apa pentru majoritatea
parametrilor fizico chimici.
In continuare, sunt
prezentate rezultatele
analizelor chimice ale
apei colectate de la
frontul de captare
Suraia, si de la drenul
Babele in anul 2013 si
anul 2014,
Sursa Front Suraia
Sursa Babele
Din analizele efectuate de catre CUP Focsani si de catre Consultant, au rezultat urmatoarele :
Calitatea apei subterane analizate din sursele orasului Focsani:
• Apa bruta de la sursele Suraia si Babele din punct de vedere al indicatorilor chimici si ai
proprietatilor microbiologice, se inacdreaza in limitele CMA.
• Apa de pe retelele de distributie ale sistemului se incadreaza in limitele CMA.
Sursa Suraia
Tabel sinteza parametri chimici pe baza analizelor existente sau efectuate

Valori Limite max. admise de
Parametrii de calitate chimici Valori masurate
U.M masurate legea 458/2002 si legea
/ indicatori determinanti apa bruta
retea 311/2004
Turbiditate NTU 0,48 Max. 5
Duritate totală, minim grade 18,82 minim 5
germane
Azotati (Nitraţi) mg NO3/l 5,45 50
Azotiti (Nitriti) mg NO2/l 0,028 0,50
Amoniu mg NO4/l 0,032 0,50
Fier total µg Fe3+2/l 200
Mangan mg Mn+2/l 0,05
Sursa Babele

retea 311/2004
Turbiditate NTU 1,67 max. 5
Duritate totală, minim grade minim 5
germane
Azotiti (Nitriti) mg NO2/l <0,013 0,50
Amoniu mg NO4/l <0,017 0,50
Raport DSP 2014
1. SC "CUP" SA - Sucursala Focșani a administrat 3 zone de aprovizionare cu apă:

- ZAA Focșani , front captare Suraia, care distribuie apă atât în orașul Focșani, cât și
în cartierul Mîndrești, comuna Goleşti și comuna Cîmpineanca, cu excepţia satului Pietroasa.
- ZAA Focșani , front captare Babele care distribuie apă în orașul Focșani.
- ZAA Pietroasa care distribuie apă în comuna Cîmpineanca, satul Pietroasa.
În cadrul monitorizării de audit, au fost prelevate :

- 40 probe pentru examen bacteriologic, care au fost conforme Legii nr. 458/2002.
- 40 probe pentru examen chimic, care au fost conforme Legii nr. 458/2002.
- 2 probe, prelevate din ZAA Babele, care au fost trimise la CRSP - Iași ( conform
metodologiei sintezei "Supravegherea calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat
în zonele de aprovizionare mici" din Programul Naţional II "). S-a efectuat atât analiza
microbiologică cât și analiza chimică completa. Probele au fost conforme Legii nr.
458/2002.
În cadrul monitorizării de control:

❖ S-a respectat frecventa prelevărilor, stabilită in conformitate cu prevederile HG. nr.
974/2004.
- pentru determinarea parametrilor microbiologici, au fost prezentate Laboratorului de
diagnostic şi investigare în sănătate publică din cadrul DSP Vrancea, 701 probe, care au fost
conforme Legii nr. 458/2002.
- informaţii despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie,
în scopul determinării dacă apa potabilă este/nu este corespunzătoare din punct de vedere
fizico-chimic , s-au obţinut analizând în Laboratorul de determinări fizico-chimice apă al
SC "CUP" SA Focşani (laborator înregistrat la Ministerul Sănătăţii), 5862 probe urmatorii
parametrii fizico-chimici: "clor rezidual liber", turbiditate", "conductivitate", "amoniu",
"azotaţi","nitriţi" "substante organice" , "cloruri", " pH"-ul ,"duritate").
S-au înregistrat 150 de probe (2,55% ) neconforme pentru parametrul "clor rezidual liber",
preponderent din ZAA Pietroasa unde nu există stație de tratare a apei, dezinfectia
efectuându-se manual.
1.2.2 Tratarea apei

Duritatea apei de la Babele este de aproximativ 10-15 grade germane si de 15 – 30 grade pentru
apa de la Suraia.
Calitatea foarte buna a apei din toate sursele (tipice ale zonei) necesita clorurare numai ca protectie
in sistemul de distributie. Nu este necesar nici un fel de tratare a apei pentru a fi in conformitate cu
regulamentele UE.
Sistemul de alimentare cu apa al municipiului Focsani detine doua statii de clorare, alte
procese de tratare ale apei nefiind necesare:
1. Statia de clorare amplasata in cadrul Uzinei de apa Focsani;

2. Statia de clorare amplasata in cadrul „Statiei de Pompare Vrancei”.
Statiile de clorare sunt la Uzina de apa Focsani cu utilizare clor gazos, injectat sub vid si cu control
continuu, respectiv injectie de hipoclorit pentru apa de la frontul Babele.
1.3 Sistem de alimentare cu apa Odobesti.

Apelor (I.N.H.G.A.) si totodata din sursele de apa aflate in exploatare prin puturile forate de catre
Sistemul de Gospodarire a Apelor (S.G.A.) Vrancea (conform Planului Local de Actiune pentru Mediu
– PLAM Vrancea).
Pentru evaluarea calitatii apei conform Legii calitatii apei potabile Consultantul si Beneficiarul au
efectuat suplimentar analize de apa pentru majoritatea parametrilor fizico chimici.
In continuare, sunt prezentate rezultatele analizelor chimice ale apei efectuate de catre CUP Focsani
si de catre Consultant,colectate de la frontu de captare Babele, de la rezervorul Babele si
respectiv de la reteaua de distributie a sistemului Odobesti, probe colectate in anul 2014.
Buletine de calitatea a apei subterane din frontul de captare Babele
Buletine de analiza a apei de la rezervorul Babele
Buletin de analiza a apei de la reteaua de distributie
Din analizele efectuate pentru apa bruta si apa tratata, de catre CUP Focsani si de catre
Consultant, au rezultat urmatoarele :
• Apa bruta de la forajele F1, F2, F3, F4, F6 si F7 din frontul de captare Babele are indicatorii
chimici sub CMA.
• Apa de la rezervorul Babele din punct de vedere al proprietatilor microbiologice se incadreaza

in limitele CMA.
• Apa de la reteaua de distributie are indicatorii chimici sub limitele CMA.

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0 0,50
Analize DSP 2014

Pentru ZAA Odobeşti.
În cadrul monitorizării de audit s-au recoltat :
- 12 probe pentru examen bacteriologic, care au fost conforme Legii 458/2002.
- 12 probe pentru examen fizico-chimic, care au fost conforme Legii 458/2002 .
În cadrul monitorizării de control

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevarilor la nivelul rezervoarelor de înmagazinare,
astfel ca monitorizarea de control s-a realizat în proporţie de 60% pentru parametrii
microbiologici şi de 60% pentru parametrii fizico-chimici, ca urmare, nu se poate face o
evaluare reprezentativa asupra calitatii apei produse si distribuite consumatorilor.
- informaţii despre calitatea microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită, s-au
obtinut prezentând (pe bază de contract) în Laboratorul de diagnostic şi investigare în
sănătate publică din cadrul DSP Vrancea, 51 probe pentru examen microbiologic, care au
fost conforme Legii nr. 458/2002.
fizico-chimic , s-au obţinut analizând în laboratorul SC"CUP"SA Focşani (laborator înregistrat
la Ministerul Sănătăţii), 68 probe pentru analize fizico-chimice, din care 12 probe (17,6% )
au fost neconforme pentru parametrul "clor rezidual liber" .
1.3.2 Tratarea apei

Calitatea foarte buna a apei din sursa Babele necesita clorurare numai ca protectie in sistemul de
distributie. Nu este necesar nici un fel de tratare a apei pentru a fi in conformitate cu regulamentele
UE.
Sistemul de alimentare cu apa al orasului Odobesti detine o statie de clorare, alte procese de
tratare ale apei nefiind necesare:
1. Statia de clorare amplasata in cadrul Gospodariei de apa Odobesti;
Statiile de clorare utilizare injectie de hipoclorit pentru apa de la frontul Babele.
1.4 Sistem de alimentare cu apa Marasesti

– PLAM Vrancea).
In continuare, sunt prezentate rezultatele analizelor chimice ale apei colectate de la frontul de
captare amplasat pe raza orasului Marasesti, rezultate obtinute in anul 2014.
Buletine de analiza a apei subterane din sursele sistemului Marasesti si Cartier Doaga
• Pentru cele 5 Foraje din frontul de capatare Marasesti– F1 reabilitat, F2, F3, F4 si F5 noi, apa
bruta are indicatorii chimici sub CMA.
• Forajul din cartierul Doaga are parametri chimici sub CMA

retea 311/2004
Turbiditate NTU 0,11-0,18 max. 5
Duritate totală, minim grade 13,50-15,18 minim 5
germane
Azotati (Nitraţi) mg NO3/l 4,04-5,75 50
Azotiti (Nitriti) mg NO2/l 0,0009-0,0019 0,50
Amoniu mg NO4/l 0 0,50
Analize DSP-2014

❖ S-a respectat frecventa prelevărilor, stabilită în conformitate cu prevederile HG.
nr. 974/2004.
- informaţii despre calitatea microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită, s-au
obtinut prezentând (pe bază de contract) în Laboratorul de diagnostic şi investigare în
sănătate publică din cadrul DSP Vrancea, 72 probe pentru examen microbiologic, care au
fost conforme Legii nr. 458/2002.
fizico-chimic , s-au obţinut analizând în laboratorul SC"CUP"SA Focşani 72 probe pentru
analize fizico-chimice, din care 1 probă (1,3% ) a înregistrat neconformarea parametrului
"clor rezidual liber" .
1.4.2 Tratarea apei

Calitatea foarte buna a apei necesita clorurare numai ca protectie in sistemul de distributie. Nu este
necesar nici un fel de tratare a apei pentru a fi in conformitate cu regulamentele UE.
Sistemul de alimentare cu apa al orasului Marasesti detine o statie de clorare, alte procese
de tratare ale apei nefiind necesare:
1. Statia de clorare amplasata in cadrul Gospodariei de apa Marasesti;
Statiile de clorare utilizare injectie de hipoclorit pentru apa de la frontul de captare.
Este necesar o statie de clorare pentru dezinfectie in cartierul Doaga
1.5 Sistem de alimentare cu apa Panciu
1.5.1 Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la sursa Chetroaia si de la sursa Calimanesti, analize
efectuate in anul 2014.
Buletine de analiza a apei subterane din sursele sistemului Panciu

Pentru cele 6 Foraje din frontul de capatare Chetroaia– F1÷ F6, apa bruta are indicatorii chimici sub
CMA.
• Pentru forajul Calimanesti (abandonat ca sursa pentru Panciu) de mare adancime cu H=380
m, apa bruta inregistreaza depasiri la indicatorul chimic amoniu. Forajul nu mai este in
exploatare ca sursa pentru Panciu
• Apa de la captarea Chetroaia din punct de vedere chimic si al al proprietatilor microbiologice
se incadreaza sub limitele CMA.
• Apa de la reteaua de distributie are indicatorii chimici sub limitele CMA.

retea 311/2004
Turbiditate NTU 1.09 max. 5
Duritate totală, minim grade 14.41-16.83 minim 5
germane
Azotati (Nitraţi) mg NO3/l 0.78 50
Azotiti (Nitriti) mg NO2/l <0.013 0.50
Amoniu mg NO4/l 0.001-0.04 0.50
Mangan mg Mn+2/l 0.05
Conform analize DSP-2014

Pentru ZAA Panciu
- 11 probe pentru examen chimic, dintre care 7 probe (63% ) au înregistrat
neconformităţi pentru parametrul "clor rezidual liber" .

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevarilor, astfel ca monitorizarea de control s-a
realizat în proporţie de 40% pentru parametrii microbiologici şi de 93% pentru parametrii
fizico-chimici, ca urmare, nu se poate face o evaluare reprezentativa asupra calitatii apei
produse si distribuite consumatorilor.
- informaţii despre calitatea microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită, s-au obtinut
prezentând (pe bază de contract) în Laboratorul de diagnostic şi investigare în sănătate
publică din cadrul DSP Vrancea, 49 probe pentru examen microbiologic, care au fost
la Ministerul Sănătăţii), 115 probe pentru analize fizico-chimice, din care 11 probe (9,5% )
au înregistrat neconformităţi pentru parametrul "clor rezidual liber"
1.5.2 Tratarea apei

Calitatea foarte buna a apei din sursa Chetroaia necesita clorurare numai ca protectie in sistemul de
distributie. Nu este necesar nici un fel de tratare a apei pentru a fi in conformitate cu regulamentele
UE.
Sistemul de alimentare cu apa al orasului Panciu detine o statie de clorare, alte procese de
tratare ale apei nefiind necesare:
1. Statia de clorare amplasata in cadrul Gospodariei de apa Panciu;
Statiile de clorare utilizare injectie de hipoclorit pentru apa de la frontul de captare.
1.6 Sistem de alimentare cu apa Adjud

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Adjud, de la mixer, de la statie, de la
rezervoarele de inmagazinare si de la reteaua de distributie a sistemului Adjud, analize
efectuate in anul 2014.
Buletine de analiza a apei subterane din frontul de captare Adjud
Buletine actuale de analiza a apei subterane din frontul de captare Adjud

Concentratie fier total, mangan si debite front captare Adjud, martie 2015
NR. DEBIT MEDIU CONCENTRATIE CONCENTRATIE

FORAJ EXTRAS m3 /h FIER TOTAL mg/l MANGAN mg/l
F2 38 0,820
F6 16 0,805
F7 22 0,341
F8 30 0,996
F9 28 0,888
F10 21 0,659 0,359
F11 31 0,613 0,198
F13 28 0,869 0,193
F14 21 0,161 0,149
F15 43 0,809 0,146
Limita maxima admisa este Fier total=0,2mg/l si Mangan=0,05mg/l
Adjud foraj Adjud foraj Adjud foraj Adjud foraj Adjud foraj Adjud foraj Adjud foraj Adjud foraj Adjud foraj Adjud foraj
6 7 8 9 2 15 14 13 11 10
Rezultate obtinute Limita
Amoniu 0,31 0,73 0,69 0,14 0,39 0,57 0,62 0,56 0,47 Nefunct mg/L 0,50
Mangan 0,220 0,102 0,099 0,505 0,229 0,144 0,130 0,127 0,173 Nefunct mg/L 0,050
Fier 0,426 0,244 0,467 0,485 0,373 0,388 0,478 0,521 0,324 Nefunct mg/L 0,200
Debit 16 22 30 28 36 43 22 29 31 28 mc/h
Debit 4,44 6,11 8,33 7,78 10,00 11,94 6,11 8,06 8,61 7,78 l/s
Buletine de analiza a apei brute de la camin mixer (suma apei brute de la puturi) si iesire staie
pompare (retea distributie)
Buletine de analiza a apei dupa rezervoare
Buletine de analiza a apei de la iesire statie
Buletine de analiza a apei de la reteaua de distributie:
Apa bruta de la 9 foraje din frontul de captare Adjud are depasiri la indicatorii chimici amoniu, mangan
si fier.
• Apa bruta de la Forajul F15 are depasiri la indicatorii chimici : amoniu, mangan si fier.
• Apa bruta de la Forajul F11 are depasiri la indicatorii chimici mangan si fier.
• Apa bruta de la Forajul F9 are depasiri la indicatorii chimici mangan si fier.
• Apa bruta de la Forajul F8 are depasiri la indicatorii chimici : amoniu, mangan si fier
• Apa bruta de la Forajul F7 are depasiri la indicatorii chimici : amoniu si mangan.

• Apa bruta de la Forajul F6 are depasiri la indicatorii chimici : mangan si fier.
• Apa bruta de la Forajul F2 are depasiri la indicatorii chimici : mangan si fier.
• Apa bruta Totala de la intrarea in caminul mixer are depasiri la indicatorii chimici : amoniu
(0,54 mg/l) mangan (0,184 mg/l) si fier (0,586 mg/l).
• Apa de la rezervoare are indicatorii parametrii microbilogici sub CMA.
• Apa de la iesirea din statia de pompare (retea) are are depasiri la indicatorii chimici : mangan
(0,160 mg/l) si fier (0,466 mg/l) iar clorul rezidual este sub limita minima
• Apa de la iesirea din statia de pompare (retea) are parametrii microbilogici sub CMA.
Tabel sinteza parametri chimici pe baza analizelor existente sa u efectuate

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,126-0,73 0,38 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l 161-990 466 200
Mangan mg Mn+2/l 0,102-0,505 0,16 0,05

Pentru ZAA Adjud
- 14 probe pentru examen chimic, care au fost conforme Legii nr. 458/2002, cu exceptia
parametrului "Fier" determinat în 2 probe, ambele (100%) înregistrând depasirea
concentratiei maxime admise.

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevărilor (la nivelul rezervoarelor de înmagazinare),
astfel ca monitorizarea de control s-a realizat în proporţie de 77 % , atât pentru parametrii
microbiologici şi pentru parametrii fizico-chimici, ca urmare, nu se poate face o evaluare
reprezentativa asupra calitatii apei produse si distribuite consumatorilor.
- informaţii despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în
scopul determinării dacă apa potabilă este/nu este corespunzătoare din punct de vedere
la Ministerul Sănătăţii), 92 de probe pentru analize fizico-chimice, din care 20 probe
(21,7% ) au înregistrat neconformităţi pentru parametrul "clor rezidual liber" .
1.6.2 Tratarea apei
La aceasta data tratarea apei se face doar pentru dezinfectie, instalatia de dezinfectie, cu hipoclorit
produs electroloitic fiind realizata prin POS 1.
Avand in vedere rezultatele analizelor de apa, rezulta ca este necesar o statie de tratare care sa
elimine compusii chimici amoniu, mangan si fier.
Calitatea apei captate; in timp , au fost realizate, de catre diferite unitati specializate, analize
asupra apei captate;
- Fierul cu concentratii de 0,16-0,996 mg/l (functie de put), cu o valoare medie
ponderata de 0,73mg/l pentru toate puturile si 0,66 mg/l pentru puturile in functiune curenta
(puturile care au o calitate mai buna a apei); doza de Fe acceptata in apa potabila este de
0,2 mg/l; in caz de trare trebuie eliminat Fe pana la o limita de 90% cat se poate obtine
practic; deci cantitatea de Fe de eliminat va fi de cca 0,9x0,66=0,60 mg/l; cantitatea totala
de Fe de eliminat, pentru debitul final (la puturile existente actual) va fi de 0,6 g/mc x 288
mc/h = 172,8 g/h = cca 4,2 kg Fe/zi = 1.515 kg/an.
- Manganul, cu concentratii de 0,15-0,36 mg/l , cu o valoare medie ponderata de 0,21

mg/l, va trebui eliminat tot in proportie de 90% (limita practica); cantitatea de Mn de eliminat
va fi 0,9 x o,21 g/mc x 288 mc/h= 60,5 g/h = 1,45 kg Mn/zi = 530 kg Mn/an.
Limita normata de Mn este 0,05 mg/l.
- Amoniacul cu concentratii de 0,5-0,75 mg/l va fi eliminat in proportie variabila functie

de mai multi parametrii; daca se accepta ca limita tehnica de eliminare este tot 90% rezulta
ca se va elimina 0,9 x0,75 mg/l = 0,68 mg/l; desi limita admisa pentru amoniu in apa potabila
este de 0,5 mg/l in momentul introducerii clorului pentru dezinfectare acesta va fi consumat
pana cand cantitatea de amoniu din apa nu va mai putea fi redusa (limita tehnica, apreciata
la 90% din cantitatea existenta). Limita normata pentru amoniu este 0,5 mg/l.cantitatea e
amoniu de eliminate va fi : 0,68 x288 mc/h=195 g/h =4,7 kg/zi =1.715 kg/an
- Turbiditatea apei: Elementele care produc turbiditate in apa (turbiditate in jur de 5 0 –

70 ) vor fi eliminate in totalitate pana la limita admisa de 10 turbiditate; ele sunt formate din
nisip fin antrenat din unele puturi, particule de Fe, Mn oxidate pe traseul de curgere al apei
etc.
- Dezinfectarea apei; Pentru siguranta calitatii apei distribuite trebuie asigurata o
concentratie de clor remanent de 0,5-0,1 mg/l in apa din retea; aceasta cantitate asigura /
impiedica dezvoltarea si propagarea microorganismelor la consumatori.
Avand in vedere ca apa de la foraje inregistreaza depasiri semnificative la indicatorii chimici
amoniu, fier si mangan este necesar un nou proces de trarare al apei pentru a rezulta in final,
dupa procesul de tratare o calitate a apei conforma cu limitele admise de Legea privind
Conform studiului de tratabilitate intocmit de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Ecologie Industriala – ECOIND, “CARACTERIZARE APA BRUTA STAITE DE TRATARE ADJUD.
TESTE DE TRATABILITATE”, pe baza tehnologiei propuse de catre SC ECO AQUA DESIGN SRL,
au rezultat urmatoarele concluzii principale:
• Fe se poate elimina prin oxidare
• Mn se poate elimina prin tratare cu KMn04; avantajul major fiind utilizarea unor doze mai mici
de KMn04 care actioneaza ca oxidant numai pentru Mn2+ (doza stoichiometrica =1,92 mg
KMn04/mg Mn, exces utilizat ~ 10%);
• aplicarea operaţiei de filtrare pentru indepartarea materiilor in suspensie (turbiditate iniţiala +
precipitatele de oxizi/hidroxizi rezultate la fazele de oxidare) inainte de oxidare NH4+ cu clor;
• clorarea la break point la un raport maxim ChrN-NHC = 8,2 : 1 (raport masic) permite in
condiţiile unei încărcări organice naturale mici, in absenta altor poluanti/micropoluanti oxidabili
si asigurării unui timp de contact de 30 minute, obţinerea unor concentraţii remanente de
NH4+ < 0,1 mg/1. Clorul rezidual liber remanent după 4 ore de contact este 0,5 mg/1, iar
clorul rezidual legat reprezintă ~ 17% din clorul rezidual total.
1.7 Sistem de alimentare cu apa UAT Biliesti
– PLAM Vrancea).
Sistemul de alimentare cu apa Biliesti se alimenteaza din sursa Suraia, prin intermediul unei
statii de pompare si un rezervor de inmagazinare comune pentru ambele sisteme.
Astfel, datele aferente sursei de apa pentru sistemul Biliesti, sunt descrise la Cap 1.32 Sistem
de alimentare cu apa UAT Suraia, din cadrul acestei documentatii.
1.8 Sistem de alimentare cu apa UAT Bolotesti.
1.8.1 UAT Bolotesti – sate Bolotesti, Gagesti, Pietroasa si Vitanestii de sub

Magura - Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Vitanestii de sub Magura si respectiv din
reteaua de distributie a comunei Bolotesti, analize efectuate in 2014.
Buletine de analiza a apei brute subterane din sursa Vitanestii de sub Magura si Gagesti si
analize retea distributie
• Apa bruta de la cele 2 foraje din frontul de captare Vitanestii de sub Magura si de la forajul de
la Gagesti au indicatorii chimici sub CMA.
• Turbiditatea marita de la forajul Gagesti indica o supraexploatare a forajului
• Apa de pe reteaua de distributie are indicatorii chimici sub CMA.

retea 311/2004
Turbiditate NTU 14.1 max. 5
germane
Amoniu mg NO4/l 0,03-0,039 0,37 0,50
Fier total µg Fe3+2/l <100 <100 200
Mangan mg Mn+2/l <0,002 <0,002 0,05

Pentru ZAA Bolotești (preluată de la Sucursala Rurală în semestrul II 2014)

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevărilor (la nivelul rezervorului de înmagazinare și
la iesirea din stația de tratare), astfel ca monitorizarea de control s-a realizat în proporţie de
42 % pentru parametrii microbiologici şi de 11% pentru parametrii fizico-chimici, ca
urmare, nu se poate face o evaluare reprezentativa asupra calitatii apei produse si distribuite
consumatorilor.
publică din cadrul DSP Vrancea, 27 probe pentru examen microbiologic, dintre care 1
proba (3,7%) a fost neconformă Legii nr. 458/2002 pentru cei 5 parametri analizati (E.coli,
Enterococi, Bacterii coliforme, NTG la 22 oC și NTG la 37oC).
la Ministerul Sănătăţii), 7 probe pentru analize fizico-chimice, din care 1 probă (14,2% ) a
înregistrat neconformităţi pentru parametrul "clor rezidual liber" .
1.8.2 Tratarea apei

Tratarea apei se realizeaza printr-o statie de clorinare amplasata in zona de protectie a forajului F2
Statia de clorare, are doua compartimente – unul in care se afla buteliile de Cl2 si aparatul de dozare,
iar celalalt in care se afla pompa pentru ejectorul de clor, instalatia de contorizare si instalatiile anexe.
1.8.3 UAT Bolotesti – sate Putna si Ivancesti - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant,colectate de la forajul de adancime si respectiv din reteaua de distributie a
localitatii Putna, analize efectuate in 2014.
Buletine de analiza a apei brute subterane din sursa sistemului Putna si pentru retea
• Apa bruta de la forajul din localitatea Putna are depasiri la cloruri.

retea 311/2004
germane
Fier total µg Fe3+2/l <100 200
Mangan mg Mn+2/l <0,002 0,05
Cloruri Mg / l 309 250
Analize DSP-2014
În cadrul monitorizării de audit
Au fost prelevate :
- 3 probe pentru examen bacteriologic, care au fost 100% conforme Legii 458/2002 .
- 3 probe pentru examen fizico - chimic, care au fost 100% conforme Legii 458/2002.
În cadrul monitorizării de control :

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevarilor, astfel că, monitorizarea de control s-a
realizat în proporţie de 15 % atat pentru parametrii microbiologici cat şi pentru parametrii
fizico-chimici şi ca urmare, evaluarea nu este reprezentativă pentru calitaţea apei produse
si distribuite consumatorilor, in anul 2014.
❖ S-au prezentat şi analizat:
- 9 probe pentru examen microbiologic, care au fost conforme Legii nr. 458/2002.
- 9 probe pentru examen fizico-chimic , care au fost conforme Legii nr. 458/2002, pentru
parametrii analizaţi.
1.8.4 Tratarea apei
Din punct de vedere chimic, cu exceptia indicatorului cloruri (305 mg/l in loc de max 250 mg/l),
calitatea apei captate se situeaza in limitele admise de Legea privind calitatea apei potabile
nr.458/2002 modificata si completata prin Legea nr.311/2004.
La ora actuala dezinfectia apei se realizeaza cu o statie de clorare.

Tehnologia de tratare se bazeaza pe dezinfectia cu hipoclorit de sodiu.
Cantitatea de hipoclorit necesara pentru asigurarea procesului de tratare este de 3mg/mc.
1.9 Sistem de alimentare cu apa UAT Bordesti.

In Comuna Bordesti exista trei surse de apa si doua retele de distributie, care pot fi interconectate intre
ele prin deschiderea/inchiderea unei vane.
Sistemul de apa Bordesti are in componenta :
Sursa Gobej, alcatuita din drenuri care descarca gravitational si prin pompare intr-un rezervor. Din
rezervor apa este pompata printr-o aductiune la rezervorul compensator de la frontul de captare Budui,
alcatuit din drenuri, doua foraje paralele cu drenurile si un foraj de 200 m, toata apa descarcand intr-un
rezervor tampon. Din rezervorul tampon apa este pompata in cele doua rezervoare din Gospodaria de
apa La Monument, care alimenteaza gravitational reteaua din Bordesti. In GA La Monument exista si
o statie de clorare si o statie de pompare pentru zona de localitate de langa gospodaria de apa si pentru
zona inalta a comunei.
Sursa Ciuciur, alcatuita din drenuri care descarca gravitational intr-un rezervor, care alimenteaza prin
pompare reteaua satului Bordestii de Jos. In GA Ciuciur exista si o statie de clorare si o statie de
pompare pentru alimentarea retelei de distributie a satului.
1.9.1 UAT Bordesti – sat Bordesti - Calitatea apei
1.9.1.1 Date hidrogeologice din studiile Hidrogeologice intocmite de INHGA

Din punct de vedere hidrogeologic cele mai importante formaţiuni care pot cantona apă subterană sunt
depozitele Cuaternare. Aceste depozite sunt redate în harta hidrogeologică ca nedivizate.
în zona Bordeşti, „Stratele de Cândeşti” prezintă un caracter torenţial şi o stratificaţie generală N - S cu
o înclinare de către est.
în zona de aflorare a acestor strate (ex. punctul Gobej ), datorită presării rocilor, permeabilitatea este
mai scăzută.
în partea sud-sud-vestică a localităţii Bordeşti (mal dreapta al râului Slimnic) aflorează depozitele
Levantine alcătuite din argile marnoase cenuşii cu intercalaţii subţiri de nisipuri, cu grosimi de 3,00 -
8,00 m.
în zona localităţii Bordeşti sunt puţine date privind apele subterane, singura sursă de apă potabilă din
zonă.
Pe teritoriul localităţii s-au săpat două foraje de medie adâncime (30 - 115 m) care au pus în evidenţă
stratul de adâncime cantonat în Stratele de Cândeşti.
Astfel forajul F1, săpat în nord estul localităţii Bordeştii de Sus (aproximativ la cota de 300 m) a
interceptat Stratele de Cândeşti (orizontul acvifer) între adâncimile de 18,80 m şi 22,80 m, alcătuit din
pietrişuri şi nisipuri. Nivelul piezometric s-a ridicat până la cota terenului (0,00 m), iar pentru o
denivelare de 16 m a debitat 1,00 l/sec. în zona Budui a fost executat un alt foraj pentru prospecţiuni
seismice, de cca. 30 m adâncime care a interceptat acelaşi orizont acvifer interceptat în forajul F1.
Pentru acest foraj nu deţinem date.
Forajul F2, săpat la. aproximativ jumătatea distanţei între Bordeştii de Sus şi Bordeştii de Jos, în
apropierea şoselei ce leagă aceste localităţi a interceptat 2 orizonturi acvifere (Stratele de Cândeşti)
între 20-51 m adâncime. Nivelul piezometric s-a ridicat până la adâncimea de 4,0 m, pentru o
denivelare de 38,0 m a debitat 0,3 l/sec.
Sursa de apă din zona Gobei constă în captarea unor izvoare de coastă printr-un dren(lungime 250-300
m) care îşi deversează apa într-un rezervor aflat la o cotă inferioară.
Ulterior a mai fost captat un alt izvor care însă se află la o cotă inferioară rezervorului impunând astfel
nivelul şi deci debitul de prea plin din rezervor.
Valoarea debitului de exploatare (Qexpl) a drenului măsurată în luna octombrie este de 1,3 -1,4 l/sec.
Sursa de apă Budui este constituită din 5 fântâni de 4 - 6 m adâncime unite cu drenuri. Apa ce se
acumulează în aceste fântâni este deversată gravitaţional într-o fostă fântână cu diametru de 20 m
adâncime (fântâna este în prezent colmatată pe aproape întreaga adâncime). Din aceste fântâni, trei
sunt scoase din funcţiune fiind secate.
Tot în această fântână de diametru mare este pompată şi apa din izvoarele din zona Gobej precum şi
apa din forajul F1 aflat la cca 10 m de fântână şi care captează acviferul de sub adâncimea de 15 m.
Forajul F1 în prezent este colmatat 65-70 %.
Sursa de apă Ciuciur este constituită în prezent din izvoare situate la baza depozitelor de loess.
Apariţia acestor izvoare se poate explica prin existenţa la baza depozitelor de loess a unei albii înguste
şi ascunse formată în decursul timpului de un pârâu care a depus material permeabil (probabil nisipuri
fine) creând un mic acvifer.
Apa acestor izvoare este captată şi drenată către o fântână iar apoi este îmagazinată într-un rezervor de
60 mc.
Măsurătorile efectuate în luna octombrie 2002 au indicat un debit (Qexpl) al tuturor acestor izvoare
captate de cca.0.7 l/sec.
Cu excepţia forajelor, drenurile captează freaticul de până la adâncimea de 6,0 m, având nivelul
piezometric fie la adâncimea de 6,0 m, fie la aproximativ cota terenului.
La o cotă puţin mai ridicată decât treapta de pompare Budui se află Biserica Schitului construită de
Constantin Brâncoveanu. Aici au fost săpate două foraje de observaţie privind stabilitatea terenului de
afundare necesară în cadrul consolidării şi reparării Bisericii. în aceste foraje apa subterană s-a întâlnit
la o adâncime de cca. 15,0 m.
Aproximativ la aceeaşi cotă cu Biserica Schitului în zona Budui, se află o fântână a cărei oglindă a
apei este la 6,0 m.
Nivelul piezometric caracteristic fântânilor amplasate în zona Tigănie prezintă valori cuprinse între
21,22-30,0 m.
Apa subterană interceptată la adâncimea de 15,0 m în forajele de observaţie de la Biserică şi în forajele
şi fântâna mare din zona Budui indică existenţa unui al doilea orizont acvifer însă credem că este de
grosime mică şi cu debite scăzute.
Dubla alimentare a izvoarelor (infiltraţii directe de la suprafaţă şi descărcare a acviferului freatic)
creează o constanţă a valorii debitelor de emergenţă.
Suprafaţa bazinului cu infiltraţii directe de la suprafaţă este 3,0 - 3,2 km2
Din punct de vedere chimic apa acestor surse subterane se încadrează în limitele prevăzute de Legea
458/2002, modificată şi completată cu Legea nr. 311/2004, excepţie făcând indicatorul NO3 a cărui
valoare depăşeşte 50 mg/l.
4. REZULTATE FINALE
In conformitate cu soluţiile de suplimentare a debitului total'de apă subterană, soluţii prezentate în
studiile hiodrogeologice preliminare care au făcut obiectul contractelor nr. 84/2002 şi 116/2007 se fac
următoarele precizări:
A) Au fost făcute următoarele propuneri
a) Sursa Gobej
- propunere extinderea vechiului dren pe o lungime de 200 -250 m (propunere in contractul
nr.84/24.09.2002)
b) Sursa Ciuciur
- propunere extindere dren pe o lungime de 10 -15 m (propunere in contractul nr. 84/24.09.2002)
c) Sursa Budui
c 1 - execuţie puţ barbacane (propunere in contractul nr.84/24.09.2002)
c 2 - execuţie foraj cu adâncimea de circa 50,0 m şi renunţarea, din motive tehnice la execuţia puţului
cu barbacane (propunere in contractul nr. 116/31.10.2007)
B) Rezultate finale obţinute în urma aplicării în teren a soluţiilor propuse în contractele nr. 84/2002 şi
116/2007
Măsurătorile de debite efectuate în luna septembrie 2008 au pus în evidenţă următoarele rezultate:
Tabel cu rezultatele obţinute la sursele de apă din zona Bordeşti, judeţul Vrancea
Sursa Debit initial Debit propus Debit actual Debit obtinut

(l/sec) pentru (l/sec) 9
(conform comenzii suplimentare (masurat in luna pentru
contract nr. (l/sec) septembrie 2008) suplimentare
84/2002) (conform comenzii (l/sec)
contract nr. (masurat in luna
84/2002) septembrie 2008)
Gobej (dren) 1,3- 1,4 0,7 1,3 -
Buduiţforaj nou,
denisipare foraj 0,7 1,5 1,2 0,5
existent)
Ciuciur (dren) 0,5 1,0 0,6 0,1
TOTAL 2,5 3,2 3,1 0,6
Deficienţe în modul de obţinere a debitelor surselor de apă:

- valoarea iniţială a debitului drenului care constituie sursa Gobej nu a fost determinată de
autorităţile locale împreună cu proiectantul general;
- măsurătorile efectuate pentru obţinerea debitelor drenurilor (sursele Gobej, Ciuciur) nu sunt
sezoniere;
pentru suplimentarea debitului sursei Gobej prin realizarea unei extinderi a drenului iniţial, soluţie
propusă de INHGA,
Secţia de Hidrogeoiogie (contract nr. 84/2002), nu s-a determinat debitul real furnizat de aceasta
extindere;
măsurătorile de debit pentru drenuri (sursele Gobej, Ciuciur) nu sunt corecte deoarece au fost efectuate
după o perioadă de secetă prelungită, perioada în care acviferul captat prin cele două
drenuri nu a avut timp să acumuleze ci doar să piardă apa subterană; măsurătorile de debit pentru cele
două drenuri trebuiesc efectuate pe întreaga perioadă a unui an hidrologic (sau minim 4 măsurători -
primăvara, vara , toamna, iarna);
Deficienţe în modul de execuţie a surselor de apă:
- imposibilitatea executării puţului cu barbacane (dificultăţi constructive);
- măsurători sezoniere de debit, numai pentru extinderea de dren propusă de INHGA - Secţia de
Hidrogeoiogie (sursa Gobej);
- operativitate scăzută la execuţia forajului din valea Bisericii;
5. CONCLUZII FINALE
In urma aplicării în teren a soluţiilor propuse în studiile hidrogeologice preliminare care au făcut
obiectul contractelor nr. 84/2002, 116/2008 s-au desprins următoarele concluzii:
a) măsurătorile de debit pentru cele două drenuri (sursele Gobej şi Ciuciur) nu sunt concludente
deoarece aceste măsurători de debit trebuiesc efectuate pe
perioada unui an hidrologic, minim 4 valori (primavara, vara, toamna, iarna);
b) pentru suplimentarea debitului sursei Gobej prin realizarea unei extinderi a drenului iniţial,
soluţie propusă de INHGA, Secţia de Hidrogeoiogie (contract nr. 84/2002), nu s-a determinat debitul
real furnizat de aceasta extindere;
c) valoarea debitului obţinut la forajul din punctul Valea Bisericii (0,5 l/sec) reprezintă o valoare
minimă pentru acviferul captat. Pentru rezultate mai bune trebuie să se respecte o operativitate ridicată
pentru execuţia unui alt foraj;
d) din punct de vedere chimic apa se încadrează în limitele prevăzute de Legea nr. 458/2002,
modificată şi completată cu Legea nr. 311/2004, excepţie făcând indicatorul NO3 a cărui valoare
depăşeşte 50 mg/l;
e) pentru protejarea surselor de apă propuse pentru extindere şi modernizare trebuie asigurate în
teren zonele de protecţie sanitară şi perimetrele de protecţie hidrogeologică, conform H.G. 930/2005.
Zonele de protecţie sanitară se vor dimensiona printr-un studiu hidrogeologic realizat de un proiectant
certificat de MMDD şi expertizat în cadrul INHGA;
f) având în vedere potenţialul redus al acviferului freatic din zona studiată şi pentru obţinerea unui
debit de apă subterană mai mare, recomandăm continuarea investigării, din punct de vedere
hidrogeologic a zonelor adiacente zonei administrative Bordesti, jud. Vrancea.
Apele subterane – calitatea apelor freatice

Mineralizatia apei freatice este mica, adesea sub 0,5 g/l, ajungand la contactul cu Campia piemontana
joasa la 1-1,8 g/l, in compoziţia sărurilor domina bicarbonatul de calciu si magneziu.
Ionul bicarbonat HCO3' variaza in limite largi pana la maximum 49 % si se acumuleaza in zone cu ape
freatice cu mineralizatia totala de 0,5-1,0 g/l .Solurile zonei nu sunt salinizate.

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la sursele Gobej si Budui, de la rezervoare, de la iesirile din
statii si de la reteaua de distributie a sistemului Bordesti.
Buletine de analiza a apei brute de la sursa Gobej si de la Budui rezervor din forajul F3
Buletine de analiza a apei de la rezervoare captari
Buletine de analiza a apei de la iesirile de la Gospodariile de apa si retele
Buletine de analiza a apei de la retelele de distributie
• Apa bruta de la sursa Budui are depasiri la indicatorul nitrati si o duritate mare (29-33 grade
germane)
• Apa bruta de la sursa Gobej are depasiri la indicatorul nitrati si o duritate mare (27-31 grade
germane). Apa de pe reteaua Gobej are usoare depasiri la indicatorul fier.
• Apa de la sursa Ciuciur are indicatorii chimici sub CMA, dar are o duritate mare (29-34 grade
germane).
• Apa de la iesirile de la GA Monument are depasiri la indicatorul nitrati, pentru care exista
derogare de la DSP Vrancea.
Este necesara o retehnologizare a tratarii apei.

retea 311/2004
Turbiditate NTU max. 5
germane
Fier total µg Fe 3+2/l 106 - 258 200
Mangan mg Mn+2/l <0,002 0,05
Analize DSP-2014
Primăria BORDEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Bordeştii de
Jos şi Bordeştii de Sus) care este autorizata sanitar cu derogare pentru parametrul „nitrati ”

Au fost prelevate :
- 3 probe pentru examen fizico - chimic, care au fost conforme Legii 458/2002, pentru
parametrii analizaţi; concentraţia parametrului chimic "nitraţi" s-a încadrat în limitele stabilite
prin Autorizaţia Sanitară de Funcţionare cu derogare (50 -100 mg/l).

❖ monitorizarea de control s-a realizat în proporţie de 90 % atat pentru parametrii
microbiologici şi cat pentru parametrii fizico-chimici, in anul 2014.
S-au prezentat şi analizat:
- 60 probe pentru examen fizico-chimic , care au fost conforme Legii nr. 458/2002, cu
exceptia parametrului "nitraţi", care, monitorizat lunar, s-a încadrat în limitele stabilite prin
Autorizaţia Sanitară de Funcţionare cu derogare (50 -100 mg/l).
1.9.2 Tratarea apei

La gospodária de apa “ La Monument ”aferenta sursei Budui, tratarea apei se face cu o instalatie de
dozare hipoclorit de sodiu, autómata, tip DLX VFT 2/10 AUT.
Este necesar o tratare a apei pentru eliminare nitrati si pentru dedurizare. Pentru fier nu este necesar
o tratare, nu apare in analizele de la captari.
Conform datelor din analizele de apa prezentate, este necesara o statie de tratare a apei
pentru a rezulta in final, dupa procesul de tratare o calitate a apei conforma cu limitele admise
de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002 modificata si completata prin Legea
nr.311/2004.
1.9.3 UAT Bordesti – sat Bordestii de Jos - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la iesirea din statie si respectiv din reteaua de distributie a
localitatii Bordestii de Jos.
Buletine de analiza a apei de la iesirea din statie
Buletine de analiza a apei de pe reteaua distributie – zona Ciuciur
Consultant au rezultat urmatoarele :
• Apa de la sursa Ciuciur are indicatorii chimici sub CMA, dar are o duritate mare (29-34 grade
germane).
• Apa de la iesirile de la GA Ciuciur este potabila
• Apa de pe reteaua de distributie din satul Bordestii de Jos (zona Ciuciur) are indicatorii chimici
sub CMA, dar o duritate relativ mare (28,05 grade germane).

retea 311/2004
germane
Azotati (Nitraţi) mg NO3/l 50
Azotiti (Nitriti) mg NO2/l 0,50
Mangan mg Mn+2/l 0,0153 0,05
1.9.4 Tratarea apei

La sursa Ciuciur, tratarea apei se face cu o instalatie de dozare hipoclorit de sodiu cu reglare
automata, tip DLX VFT 211 O AUT.
Este necesar o tratare a apei pentru dedurizare
1.10 Sistem de alimentare cu apa UAT Brosteni
Comuna Brosteni nu are in prezent sistem de alimentare cu apa.

Grosimea orizonturilor permeabile captate oscileaza intre cca.1,00m(5) si 25,00m (3),ultima valoare
fiind înregistrata la forajul executat langa Primaria Vartescoiu.
Au fost captate stratele permeabile acvifere situate sub cca.70m, adancime(3.5) sau sub cca. 130m
(1,2,4,6), iar nivelul hidrostatic masurat a fost ascensional :-76,00m la Beciu(O) sau chiar artizan-la
forajul (2) amplasat in punctul ”Talaban”.
Aceste valori ale nivelului hidrostatic vin in sprijinul celor afirmate la capitolul anterior si la care am
aratat diferitele nivele hidrostatice masurate la foraje amplasate nu departe unele de altele,dar care
se datoreaza structurii geologice dificile a zonei.
Exemplul cel mai concret ar fi al forajelor (1,2)situate pe dreapta Milcovului si al altui foraj(5),sapat la
aproximativ Ia aceiaşi cota morfologica si adancime, dar amplasat pe stanga Milcovului!
La pompările experimentale executate au fost obtinute debite cuprinse intre 10,0 mc/h la o denivelare
..S” de 5,00m(6) si respectiv,45,0mc/h la un S=15,80m(2).ceea ce ar corespunde la valori ale
debitelor specifice variind intre 2,00-2,85 mc/h/m.
Forajul de studiu sapat aval de 15 Brosteni a avut 350m. Adancime si litologia interceptata fiind
asemanatoare cu a celorlalte sondaje susmcntionate:pietrisuri si bolovanisuri,cu intercalaţii de argile
si mame.compacte sau nisipoase.
Au fost captate orizonturile permeabile interceptate intre 156,50m-333,00m adancime,nivelul
hidrostatic fiind puternic ascensional(NHs—15,00m).
La pompările experimentale executate au fost consemnate debite cuprinse intre 5,04-15,12mc/h la
denivelări dc 8,80-25,60m,corespunzand Ia debite specifice „reiesite din calcul, variind intre 0,59-
0,57mc/h;
Din punct de vedere hidrochimic.apa furnizata de orizonturile acvifere ale pleistocenului

mferior(,,Stratele de Candesti")se incadreaza-in general-intre limitele de potabilitate ale Legii
458/2002, inregistrandu-sc depasirea acestora la substante organice(la toate forajele de referinţa
susmenţionate-vezi planşa nr.4,anexata), la carbonaţi si duritati.
1.10.3 Tratarea apei

1.11 Sistem de alimentare cu apa UAT Carligele
1.11.1 UAT Carligele – sistem Carligele - Calitatea apei

Datele prezentate sunt extrase din documentatia: DOCUMENTAŢIE HIDROGEOLOGICĂ
AFERENTĂ PT "ALIMENTAREA CU APĂ A COMUNEI CÂRLIGELE - SATE BLIDARI ŞI
BONŢEŞTI - JUDEŢUL VRANCEA", intocmita in noiembrie 2002 de S.C. “EXPERT-PROIECT
GEO-HIDRO” S.R.L.
Localităţile Blidari şi Bonţeşti, care aparţin de comuna Cârligele – judeţul Vrancea sunt cuprinse în
lista cu localităţi rurale, propuse pentru realizarea alimentării cu apă (conf. H.G. 687/1997), din judeţul
Vrancea.
Situate la circa 10 km V-SV de Focşani, cele două localităţi sunt situate într-un context hidrogeologic
relativ nefavorabil, din următoarele motive:
1) Acviferul freatic, captat atât de puţurile săteşti, cât şi de unele unităţi ale IAS Coteşti, are grosimi
relativ reduse şi nu poate furniza decât debite modeste, de apă în genere nepotabilă. În afară de aceasta,
vulnerabilitatea acviferului la poluare este mare, iar sectoarele de unde s-ar putea capta debite mai
importante, sunt deja ocupate de captări existente.
2) Râul Milcov, ca şi late pâraie existente în zonă (Pietroasa, Dălhăuţi, Mera), fragmentează relieful
zonei şi seacă în totalitate, în perioadele lipsite de precipitaţii.
3) Din investigaţiile effectuate de elaboratorul studiului hidrogeologic – ing. V.d. Mocanu, precum şi
din studii elaborate anterior, de diferite societăţi, rezultă că acviferul de adâncime, cantonat în Stratele
de Cândeşti (cea mai importantă hidrostructură din judeţul Vrancea), constituie singura sursă de apă,
demnă de a fi luată în consideraţie.
Deoarece ne situăm însă în apropiere d elimita vestică de extindere a Stratelor de Cândeşti, grosimea
acviferelor ce pot fi captate se reduce sensibil, deşi granulometric stratul acvifer este grosier (pietrişuri,
cu bolovănişuri şi nisip grosier).
Se constată, de asemenea, şi o relativă cimentare a stratului acvifer, exemplificat prin valori modeste
de coeficienţii de filtraţie (4,2 m/zi, în zona Babele – Baloteşti ; 2,6 – 2,8 m/zi, în zona Coteşti ; 2,3
m/zi, în zona Vârteşcoiu ; 0,65 – 4,0 m/zi, în zona Odobeşti, etc).
În concordanţă cu aceste valori modeste, se constată şi valori relativ mici ale debitelor pompate,
variind între 0,58 şi 4,94 l/s.
Majoritatea debitelor pompate însă se încadrează între 1,1 – 3,3 l/s, ceea ce s-ar traduce, ca debit
exploatabil la valori de 2,2 – 2,5 l/s/foraj.
Unele foraje au obţinut debite de 1,10 – 1,34 l/s, la denivelări de 29,9 – 84 m, ceea ce ne exemplifică,
o dată în plus, gradul de cimentare al acviferului.
S-a constat de semenea, că unele societăţi sau proiectanţi autorizaţi, din Focşani şi Bacău, au vehiculat
debite de exploatare de 3,5 – 4 l/s, pentru foraje din sectoarele Cârligele (130 m adâncime), Bonţeşti
(170 m adâncime), Dălhăuţi (170 m adâncime), valori care de fapt nu sunt susţinute de rezultatele
concrete, obţinute în exploatare.
Menţionăm că, înainte de 1989 şi până în 1995 – 96, au existat în zonă diferite foraje de exploatare, de
adâncimi comparabile, care au fost abandonate, din diferite motive, unele din ele fiind şi foarte vechi.
În concordanţă cu contextual hidrogeologic existent, s-a considerat că zona estică a comunei Cârligele,
situată în sectorul de pe malul stâng al pârâului Mera (DJ 205C – Goleşti – Odobeşti, reprezintă zona
cea mai favorabilă pentru realizarea unei captări subterane, cu puţuri de adâncime :
Direcţia de curgere a fluxului acvifer subteran este V-E, cu treceri locale la NV – SE.
Amplasarea celor 2 puţuri de explorare-exploatare, propuse pe planul de situaţie anexat, respectă

această direcţie de curgere, în sensul că linia de captare este aproximativ perpendiculară pe această
direcţie.
Forajele vor avea adâncimea H = 160 m, distanţa între foraje fiind de 200 m. La nevoie, captarea poate
fi extinsă, spre nord şi sud.

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la sursa Carligele in anul 2014.
Buletine de analiza a apei subterane din sursa Carligele
Din analizele efectuate pentru apa bruta, de catre CUP Focsani si de catre Consultant au
rezultat urmatoarele :
• Apa bruta de la captare, la data executiei celor trei puturi (cu H=1x160 m+2x110 m), avea
depasiri la indicatorii mangan (0,71-0,77 mg/l), fier (0,52-0,85 mg/l) si amoniu (0,85-0,93 mg/l)
• Apa bruta de la captare, la cele trei puturi noi forate cu H=40 m are depasiri la indicatorul
nitrati (86-93 mg/l)
• Apa bruta de la captare, la acesta data,( in formatia de exploatere 1 vechi de 160 m si doua
noi de 40 m)se incadreaza in limitele CMA cu exceptia indicatorului azotat, pentru care exista
derogare de la DSP.

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,165-0,93 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l 0,52-0,85 200
Mangan mg Mn+2/l 0,71-0,77 0,05
Analize DSP-2014
Pentru ZAA Cîrligele (instalație care detine Autorizație Sanitară de funcționare cu derogare
pentru parametrul "nitrați")
- 6 probe pentru examen chimic. Proba la care s-a efectuat analiza chimică completă a fost
conformă Legii nr. 458/2002 (concentrația parametrului "nitrați" s-a încadrat în limitele
stabilite prin derogare : 50-100 mg/l).

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevărilor (la nivelul rezervorului de înmagazinare),
astfel ca monitorizarea de control s-a realizat în proporţie de 20 % atât pentru parametrii
microbiologici cât şi pentru parametrii fizico-chimici, ca urmare, nu se poate face o
la Ministerul Sănătăţii), 13 probe pentru analize fizico-chimice, la care s-au înregistrat
neconformităţi pentru parametrul "clor rezidual liber"- 5 probe (38,4%), iar concentrația
parametrului "nitrați" s-a încadrat în limitele stabilite prin derogare : 50-100 mg/l.
1.11.1.3 Tratarea apei

Conform proiectului tehnic din 2004 pentru sistemul de alimentare cu apa Carligele, Blidari si
Bontesti s-a prevazut o statie de tratare complexa, pentru retinerea excesului de fier, mangan
si amoniu.
Apa bruta de la captare, la acesta data,(in formatia de exploatare 1 put vechi de 160 m si
doua puturi noi de 40 m)se incadreaza in limitele CMA cu exceptia indicatorului azotat,
pentru care exista derogare de la DSP.
Avand in vedere ca forajele noi executate au depasiri la indicatorul azotati, este necesar
tratarea apei pentru eliminare azotati, datorita functionarii puturilor noi
Conform datelor din analizele de apa prezentate se inregistreaza depasiri la indicatorii chimici
azotati, este necesara o retehnologizare a tratarii apei pentru a rezulta in final, dupa procesul
de tratare o calitate a apei conforma cu limitele admise de Legea privind calitatea apei
potabile nr.458/2002 modificata si completata prin Legea nr. 311/2004.
1.11.2 UAT Carligele – sistem Dalhauti - Calitatea apei

Conform prevederilor din studiul hidrogeologic de la intocmirea sistemului Dalhauti (Studiu
hidrogeologic preliminar necesar proiectului " Alimentare cu apa localitatii Dalhauti - comuna
Cirligele" Jud. Vrancea. Elaborator: S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCSANI, elaborata in august
2002):
Cursurile care strabat teritoriul comunei ( afluientii Milcovului prezentati detaliat intr-un capitol
anterior) nu pot constitui resurse acvifere care sa poata fi luate in considerare pentru alimentarea
centralizata a satului Dalhauti, avand in vedere debitele reduse si foarte variabile, vulnerabilitatea
ridicata la poluare s.a. Din considerente asemanatoare, nu este recomandabila nici varianta captarii
apei de suprafata din raul Ramnic.
In perimetrul comunei Cirligele cunoastem existenta a trei foraje:
- un foraj de 120 m adancime executat la fostul CAP in 1965. Acesta a captat in principal depozitele
grosiere situate intre adancimile de 20 - 32 m dar si alte strate in adancime. Nivelul apei subterane s-a
stabilizat la adancimea de 23 m. Pentru o denivelare de 19 m forajul a debitat 0,6 l/s;
- in 1984 a fost sapat un foraj de 300 m adancime si in care au fost deschise stratele de la urmatoarele
adancimi: 85 - 92; 113 - 117; 121 - 124; 160 - 163; 183 - 187.
Nivelul apei subterane s-a stabilizat la adancimea de 56 m debitul dat de acest put a fost de 0,63 l/s.
- la cca. 170 m distanta fata de putul de 300 m adancime, tot in 1984 a fost sapat un put de 25 m
adancime. Pozitionarea filtrelor s-a facut intre adancimile de 19,5 - 21,5 m. Forajul s-a manifestat
artezian si a debitat 2,77 l/s.
Asadar:
7.1.) Acviferul de adancime cantonat in depozitele poros - permeabile atribuite, ca varsta, nivelului
terminal al Romanianului ( Stratele de Cindesti) nu prezinta o sursa viabila de apa.
Calitativ, apa satisface conditiile impuse de STAS -ul de potabilitate ( 1342/91), cu exceptii privind
continutul de Mn si Fe. Nu poate fi, insa, exclusa prezenta, izolat, a unor depasiri ale limitelor
admisibile la alti indicatori fizico - chimici.
7.2.) Acvifere de mica adancime si freatice. In sectorul Dalhauti exista un freatic propriu-zis dar nu
cunoscut suficient. Totusi, singura sursa viabila ramane freaticul cantonat in depozitele grosiere ale
terasei vechi ale Siretului.
7.3.) Apa de suprafata. Cursurile de apa care strabat localitatea au debite mici si nepermanent. Nu
recomandam luarea in consideratie a unei astfel de captare, mai ales ca este necesar tratarea apei.
Functie de cele aratate mai sus, pentru aceasta etapa preliminara recomandam luarea in calcul a
captarii stratului freatic situat pana la adancimi de 25 - 30 m prin foraje. Preliminam un debit de
exploatare de 1 - 1,5 l/s/foraj. Forajele vor avea caracter de explorare - exploatare.
Pentru a determina caracteristicile tehnice de executie, echipare si exploatare, in prima faza se va
executa un prim foraj si functie de datele obtinute in acesta, se va definitiva captarea.
Proiectantul de specialitate va avea in vedere constituirea perimetrului de protectie sanitara cu regim
sever care este de 50 m amonte pe directia de curgere si 20 m aval si pe cele doua directii laterale.
Recomandam ca amplasarea forajelor sa se faca in amonte, pe directia de curgere a apei subterane, fata
de localitate. Solicitam aceasta deoarece freaticul are o vulnerabilitate mult mai mare decat acviferele
de adancime, la poluare.
Pentru asigurarea debitului de apa se propune:
- reactivare foraj 30 m, existent;
- executie a 2 foraje de explorare - exploatare.
1.11.2.2 Date privind calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la sursa Dalhauti.
Buletin de analiza a apei subterane din sursa Dalhauti
• Apa bruta de sursa Dalhauti se incadreaza in limitele CMA.
• Duritatea apei este destul de ridicata.
• Temporar apar depasiri la nitrati, conform monitorizarilor de control DSP

retea 311/2004
Turbiditate NTU <0,228 max. 5
germane
Amoniu mg NO4/l <0,0177 0,50
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Dălhăuți

neconformităţi pentru parametrul "clor rezidual liber"- 5 probe (50%).
1.11.2.3 Tratarea apei

Din punct de vedere chimic, calitatea apei captate actuale se situeaza in limitele admise de Legea
privind calitatea apei potabile nr.458/2002 modificata si completata prin Legea nr.311/2004.
Temporar apar depasiri la nitrati, conform monitorizarilor de control DSP.
Initial, statia de tratare era constituita dintr-o instalatie de tratare, tip WEDECO – AQUADA 10, sistem
de dezinfectie cu ultraviolete a debitului de apa, montata in incinta statiei de pompare, pe conducta de
aductiune.
Actual, apa se trateaza intr-o statie de clorinare cu hipoclorit lichid, prin intermediul unor pompe
dozatoare ETATRON.
Sistemul nu face fata variatilor temporare ale parametrilor chimici ai apei.
Conform datelor din analizele de apa prezentate se inregistreaza depasiri temporare la indicatorii
chimici azotati, iar apa trebuie dedurizata, ca urmare este necesara o statie de tratare a apei pentru
a rezulta in final, dupa procesul de tratare o calitate a apei conforma cu limitele admise de Legea
privind calitatea apei potabile nr.458/2002 modificata si completata prin Legea nr. 311/2004.
1.12 Sistem de alimentare cu apa UAT Ciorasti

– PLAM Vrancea).
captare din satul Vajaitoarea (comuna Tataranu) si respectiv din reteaua de distributie a
sistemului Ciorasti.
Buletinele de analiza a apei subterane din sursa aferenta sistemului Ciorasti amplasata in
satul Vajaitoarea din comuna Tataranu
Buletinele de analiza a apei de la reteaua de distributie
• Apa bruta de la foraje, la executie, avea depasiri la indicatorii chimici: amoniu, fier si mangan.
• Apa bruta de la foraje, la aceasta data, are depasiri la indicatorii chimici: amoniu si azotiti.
• Apa de la reteaua de distributie are depasiri temporare la indicatorii chimici pentru amoniu,
nitriti si oxidabilitate conform analize de monitorizare DSP.

Parametrii de calitate Limite max. admise de
Valori masurate Valori masurate
chimici / indicatori U.M legea 458/2002 si legea
apa bruta retea
determinanti 311/2004
germane
Azotati (Nitraţi) mg NO3/l 1-2,14 50
Amoniu mg NO4/l 0,1-1,131 0,1-0,55 0,50
Fier total µg Fe3+2/l 100-157 <100-157 200
Mangan mg Mn+2/l 0,0064-0,30 0,0064-0,0131 0,05
Analize DSP – 2014

Pentru ZAA Ciorăști
- 6 probe pentru examen chimic. Proba la care s-a efectuat analiza chimici completă a fost
neconformă Legii nr. 458/2002, pentru parametrul "amoniu".

astfel ca monitorizarea de control s-a realizat în proporţie de 25 % , atât pentru parametrii
neconformităţi pentru parametrii: "clor rezidual liber"- 13 probe (86,6%), "amoniu" - 2
probe (22% din probele la care s-a analizat acest parametru), "nitriți" -1 probă (11% din
probele la care s-a analizat acest parametru), "oxidabilitate" - 1 probă (11% din probele la
care s-a analizat acest parametru).

Conform proiectului tehnic din 2004 pentru tratarea apei din comuna Ciorasti s-a prevazut o statie de
deferizare si demanganizare.
Din analizele efectuate pentru apa bruta si apa tratata, de catre CUP Focsani si de catre Consultant
au rezultat faptul ca apa bruta inregistreaza depasiri la indicatorii chimici amoniu si azotiti iar apa de
la reteaua de distributie are depasiri temporare la indicatorii chimici pentru amoniu, nitriti si
oxidabilitate conform analize de monitorizare DSP.
Este necesar retehnologizarea statiei de tratare pentru indicatorii chimici identificati si pentru un debit
de 8 l/s
Este necesara o retehnologizare a tratarii apei pentru a rezulta in final, dupa procesul de
tratare o calitate a apei conforma cu limitele admise de Legea privind calitatea apei potabile
1.13 Sistem de alimentare cu apa UAT Cotesti

– PLAM Vrancea).
In continuare, sunt prezentate rezultatele analizelor chimice ale apei colectate de la sursele Mera si
Cotesti prelevate in anul 2014.
Buletinele de analiza a apei subterane din sursele Mera si Cotesti aferente sistemului Cotesti.
• Apa bruta de la forajul nr.1 la indicatorul chimic azotati este sub limita, in analizele recente, dar
are duritatea mare (28 grade germane)
• Apa bruta de la forajul nr.2 la indicatorul chimic azotati este sub limita, in analizele recente, dar
are duritatea mare (28 grade germane)
• Apa bruta de la forajul de la stadion (FS4) are depasiri la indicatorul chimic azotati, si are
duritatea relativ mare (26 grade germane)
• Apa bruta de la foraje are duritatea destul de mare (26-30 grade germane)
• Din raportul DSP pe anul 2014 rezulta ca exista depasiri temporare la indicatorul azotati.

retea 311/2004
Duritate totală, minim grade 26,36 – 29,73 minim 5
germane
Azotati (Nitraţi) mg NO3/l 58,62 – 36,94 50
Analize DSP-2014
Primăria COTEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Coteşti, Budeşti,
Odobasca, Valea Coteşti şi Goleştii de Sus)
Au fost prelevate :
- 7 probe pentru examen bacteriologic. Probele au fost conforme Legii 458/2002.
- 7 probe pentru examen fizico - chimic. Probele au fost conforme Legii 458/2002.

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevarilor stabilită prin HG 974/2004, astfel că,
monitorizarea de control s-a realizat în proporţie de 10 % pentru parametrii microbiologici şi
de 14,3% pentru parametrii fizico-chimici şi ca urmare, evaluarea nu este reprezentativă
pentru calitaţea apei produse si distribuite consumatorilor, in anul 2014.
- 16 probe pentru examen fizico-chimic, dintre care 2 probe (12,5%) au fost neconforme
Legii nr. 458/2002 pentru parametrul "nitraţi".

Are depasiri temporare la indicatorul nitrati, iar duritatea apei este relativ mare. Necesita o statie de
dedurizare si o statie de eliminare nitrati, atunci cand acest indicator are depasiri fata de valoarea
maxima admisa.
Actual, tratarea apei se face in gospodaria de apa Cotesti care este dotata cu o statie de tratare cu
solutie de hipoclorit, complet automatizata, dozare 12%. Apa tratata din rezervorul Cotesti-2 este
distribuita, prin pompare in rezervorul Odobasca.
Statia noua de clorinare a apei este amplasata in incinta zonei de protective sanitara a gospodariei de
apa Cotesti: conducta principala care vine de la forajele F1, F2, F3 si respectiv F4 trece prin statia
de clorinare unde este amplasat sistemul electronic de introducere a clorului lichid (hipoclorit de sodiu
12,5% in apa, care ajunge in gospodariile de apa (cele trei rezervoare) si ulterior la consumatori.

Conform datelor din analizele de apa prezentate se inregistreaza depasiri temporare la
indicatorii chimici azotati, iar apa trebuie dedurizata, ca urmare este necesara o statie de
tratare a apei pentru a rezulta in final, dupa procesul de tratare o calitate a apei conforma cu
limitele admise de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002 modificata si completata
prin Legea nr. 311/2004.
1.14 Sistem de alimentare cu apa UAT Dumbraveni
1.14.1 UAT Dumbraveni –sat Dumbraveni - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Dumbraveni si respectiv de la reteaua de
distributie a localitatii Dumbraveni.
Buletine de analiza a apei subterane din sursa Dumbraveni
• Apa bruta de la sursa Dumbraveni avea la data executiei depasiri la indicatorul mangan la
ambele foraje si depasiri la amoniu la un foraj.
• actualmente captarea are indicatorii chimici ai apei brute sub limitele CMA, deci la unii
indicatori prezinta o variatie in timp.
• Conform analizelor de apa de la executia forajelor exista depasiri la indicatorul mangan la
ambele foraje si amoniu la un foraj

Parametrii de calitate chimici U.M Valori masurate Valori Limite max. admise de
/ indicatori determinanti apa bruta masurate legea 458/2002 si legea

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,0127 0,174 0,50
Mangan mg Mn+2/l 0,1 <0,002 0,05
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Dumbrăveni


La aceasta data se realizeaza clorarea apei. Statia de clorare este amplasata in incinta gospodariei
de apa care mai cuprinde forajul F1, rezervorul de inmagazinare si statia de pompare cu grup de
pompe booster.
Este necesar prevederea unei statii de tratare care sa asigure reducerea indicatorului mangan, atunci
cand apar depasiri ale limitei admisibile la acest indicator, pentru a rezulta in final, dupa procesul
de tratare o calitate a apei conforma cu limitele admise de Legea privind calitatea apei
potabile nr.458/2002 modificata si completata prin Legea nr. 311/2004.
1.14.3 UAT Dumbraveni - sat Candesti - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
captare Candesti si respectiv de la reteaua de distributie a localitatii Candesti, analize colectate
in anul 2014.
Buletine de analiza a apei subterane din sursa Candesti si retea
• Apa bruta de la captarea Candesti inregistra depasiri la indicatorul chimic mangan la foraje la
data executiei.
• In timp au aparut depasiri la indicatorul nitrati (64,20 mg/l)
• Actual, apa bruta de la captarea Candesti si apa de pe retea inregistreaza depasiri la

indicatorul chimic mangan.
• Apa de pe reteaua de distributie are depasiri la indicatorul chimic mangan.
Este necesara o retehnologizare a tratarii apei .

Parametrii de calitate chimici / Valori masurate
indicatori determinanti apa bruta
retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,084 0,116 0,50
Mangan mg Mn+2/l 0,12-0,05 0,0628 0,05
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Cîndești


Conform proiectului tehnic din 2005 tratarea apei pentru sistemul Candesti se realizeaza doar printr-
un proces de clorinare al apei cu clor gazos,
Conform ultimelor analize de apa, apa inregistreaza depasiri la indicatorul chimic mangan si temporar
si nitrati.
Este necesar prevederea unei sattii de tratare care sa asigure reducerea indicatorului mangan si
reducerea indicatorului nitrati, atunci cand apar depasiri ale limitei admisibile la acest indicatori,
pentru a rezulta in final, dupa procesul de tratare o calitate a apei conforma cu limitele admise
de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002 modificata si completata prin Legea
nr.311/2004.
1.14.5 UAT Dumbraveni – sat Dragosloveni - Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
captare Dragosloveni.
Buletine de analiza a apei subterane din sursa localitatii Dragosloveni
• Apa bruta de la frontul de captare are indicatorii chimici sub limita CMA
• Conform analize DSP de monitorizare, temporar apar depasiri la Nitrati

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,50
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Dragosloveni

neconformităţi pentru parametrii "clor rezidual liber"- 5 probe (50%) și "nitrați"- 1 probă
(25% din probele la care s-a analizat acest parametru).

Din punct de vedere chimic, calitatea apei captate se situeaza in lim itele admise de Legea privind
Apa se trateaza intr-o statie de clorinare cu hipoclorit lichid, prin intermediul unor pompe dozatoare
ETATRON, dimensionate pentru un debit de Q = 5 l/s. cate o statie pentru ficecare sursa in parte.
Statia poate fi exploatata atat automat cat si manual.
Nu este necesara prevederea unei statii de tratare, beneficiarul CUP Focsani va monitoriza in
permanenta calitatea apei si daca se constata depasiri temporare la anumiti indicatori, va lua toate
masurile necesare astfel incat calitatea apei sa fie conforma cu Legea privind calitatea apei potabile
1.15 Sistem de alimentare cu apa UAT Gologanu

2.6 Date hidrogeologice locale
Dupa modul de dezvoltare si alimentare , in zona au fost puse in evidenta urmatoarele strate acvifere:
- strate acvifere freatice
- strate acvifere de medie si mare adancime
Stratele acvifere freatice se dezvolta la baza depozitelor loessoide in nisipurile fine si prafoase gălbui.
Acestea sunt alimentate prin infiltrarea directa a precipitaţiilor sau prin drenarea apelor Ramnei.
Capacitatea de debitare a acestora este dependenta de regimul precipitaţiilor si de granulometrie.
Stratele acvifere de adancime sunt reprezentate prin depozite poros permeabile de varsta pleistocen
superioara care au furnizat debite importante 3-5,5 l/s.
Direcţia generala de curgere a apei subterane este SV-NE. Adancimea nivelul hidrostatic in zona se
situeaza intre 8,5-13,5m
Din punct de vedere al chimismului, apele freatice se inscriu in categoria apelor bicarbonatate sodo-
magneziene. Valorile mineralizatiei totale de 2-3 g/l depasesc limitele admise de STAS-urile in
vigoare.
Apele de adancime sunt de asemenea bicarbonatate sodo-magneziene dar valorea mineralizatiei scade
odata cu creşterea adancimii ajungand sub 1 g /1 ceeea ce le incadreaza in categoria apelor potabile.
Mineralizatia apei freatice in zona câmpiei piemontane inalte este mica ,adesea sub 0,5 g/l ajungand
insa la contactul cu Campia piemontana joasa la 1-1,8 g/l, in compoziţia sărurilor domina bicarbonatii
de calciu si magneziu. Ionul bicarbonat HC03' variaza in limite largi pana la maximum 49 % si se
acumuleaza in zone cu ape freatice cu mineralizatia totala de 0,5-1,0 g/l .Solurile zonei nu sunt
salinizate
Buletinul de analiza al probei prelevate ,!a finalizarea forajului F1 Gologanu a relevat urmatoarele
valori ale indicatorilor fizico- chimici: NH4+= 0,21 mg/l, pH=7,33,Ca ++= 392,7 mg/l, Fe++= 0,02
mg/l, cr =135,3 mg/l , N03 = 15,8mg/l, N02 = 0,049 mg/l ,Subst, organice =3,63 mg/l
1.15.1.2 Date privind calitatea apei

– PLAM Vrancea).
In continuare, sunt prezentate rezultatele analizelor chimice ale apei colectate de la forajul din
Gologanu si respectiv de la reteaua de distributie a localitatii Gologanu.
Buletine de analiza a apei subterane din sursa Gologanu
Buletine de analiza a apei de pe reteaua de distributie
Consultant au rezultat urmatoarele
• Apa bruta de la sursa Gologanu avea depasiri la mangan si nitrati la data executiei forajului si
o duritate foarte mare (38-39 grade germane).
• Apa bruta de la sursa Gologanu are indicatorii chimici sub CMA la data efectuarii ultimilor
analize , dar indicatorul nitrati este aproape de limita (41,52-50,30 mg/l) si temporar apar
depasiri si pe retea iar duritatea este deasemeni mare (35-37 grade germane).
• Apa de pe reteaua de distributie are indicatorii chimici sub CMA la ultimile analize, dar
temporar apar depasiri la nitrati, care ajung si la 154 mg/l iar duritatea este foarte mare (37,60
grade germane).

Parametrii de calitate Valori Limite max. admise de
Valori masurate
chimici / indicatori U.M masurate legea 458/2002 si legea
apa bruta
determinanti retea 311/2004
Azotati (Nitraţi) mg NO3/l 41,52 – 154,6 39-154,6 50

Mangan mg Mn+2/l 0,012 -1,050 0,05
Duritate totala Grade germane 35 - 39,94 37,60 >5
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Gologanu

neconformităţi pentru parametrul "clor rezidual liber"- 3 probe (33,3%).

Tratarea apei pentru satul Gologanu se realizeaza printr-o instalatie de dezinfectie cu hipoclorit de
sodiu, ce cuprinde o pompa dozatoare cu membrana, cu Q=0-20 l/h, debitmetru cu generator de
impulsuri, rezervor de stocare din polietilena pentru solutia de hipoclorit cu V= 100 l.

Este necesar o statie de tratare care sa dedurizeze apa si sa reduca chimismul apei la indicatorii
mangan si azotati in momentul depasirii limitelor la acesti indicatori.
indicatorii chimici azotati, iar apa trebuie dedurizata, ca urmare este necesara o statie de
prin Legea nr. 311/2004.
1.16 Sistem de alimentare cu apa UAT Gugesti

Conditii hidrogeologice in zona localitatii Gugesti
Natura litologică a formaţiunilor acvifere, joacă un rol esenţial în desfăşurarea proceselor
hidrogeologice, de ea depinzând în cea mai mare măsură, regimul hidrodinamic şi hidrochimic,
posibilitatea de alimentare şi drenare, precum şi cantitatea de apă înmagazinată.
Analizând contextual hidrogeologic şi hidrochimic din zonă se constata că acesta este în genere
favorabil, cât priveşte captarea acviferelor de adâncime, respective nefavorabil, dacă ne referim la
alimentarea cu apă din acviferul freatic.
Acviferul freatic din terasa Râmnei şi a afluenţilor (Oreavu, Hârtop, cantonat în depozitele aluvionare
subţiri, care nu au o realimentare continuă, nu pot furniza decât debite modeste, apa fiind în genere
nepotabilă.
Acviferul de adâncime prezintă condiţii de acumulare şi de debitare favorabile, apa fiind cantonată în
Stratele de Cândeşti, cea mai importantă hidrostructură din zonă.
Stratele de Cândeşti sunt constituite din alternanţe de pietrişuri, cu nisipuri, în alternanţă cu pachete
graose de argile.
Apropierea de limita vestică de extindere a Stratelor de Cândeşti se situează la circa 10 km, acviferul
fiind uneori relativ cimentat, cu permeabilităţi ce nu depăşesc în genere 7 – 8 m/zi.
Spre comparaţie vom menţiona că, în zona Focşani, valorile lui K variază între 60 – 100 m/zi.
Această situaţie se reflectă şi în debitele medii de exploatare ce se pot obţine, cuprinse în genere între
1,5 l/s şi 2 l/s, scăzând uneori chiar la 1 l/s/foraj.
Sub stratele de Cândeşti există un complex de marne şi argile compact, de culoare cenuşie, care de
asemenea se afundă spre SE.
Continuitatea dezvoltării Stratelor de Cândeşti se verifică, în cuprinsul judeţului Buzău, mai puţin între
marginea judeţului Buzău şi Albeşti-Paleologu (Prahova), de unde traversează judeţele Prahova,
Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Olt, etc.
Pe teritoriul localităţii Oreavu au existat două foraje şi anume:
- Unul de 60 m adâncime, executat la fostul IAEI Oreavu, cu un debit de exploatare de 1,2 l/s.
- Un foraj de 120 m adâncime, executat în 1998 de S.C. Foradex, care a debitat artezian, cu un debit q
= 1 l/s. Iniţial forajul a fost exploatat cu o pompă tip Hebe, cu un debit de 6,3 l/s, însă în prezent nu
mai debitează decât artezian, cu 1 l/s.
DATE PRIVIND FORAJELE EXISTENTE IN ZONA

Forajul F4 GUGESTI SUD a fast sapat la o adincime de 120 m, din care s-au tubat numai 104 m. Se
pare ca in prezent forajul este colmatat pina la o adincime de cca. 80 m. A fost definitivat tot cu
coloana de exploatare din din otel Ø245 mm, cu reductie la Ø178 mm la adincimea de 39 m si cu
coloana filtranta din inox Ø178 mm ( 7" ). S-au deschis prin coloana filtranta patru intervale saturate
(vezi" Fisa de inventariere a forajului). La punerea in productie, forajul a avut nivelul artezian ( + 0,6
m ), iar nivelul hidrodinamic s-a stabilizat la adincimea de 25,6 m, pentru un debit de 3,6 1/s. a fost
echipat cu pompa submersibila tip SAER, cu debitul proiectat QP = 180 1/min (3,0 1/s ).
In acelasi front de captare, in anul 2008, a fost executat un nou foraj hidrogeologic, forajul F6
GUGESTI SUD, cu o adincime la talpa de 115m.
Deoarece nu a fost lasata de catre constructor ( S.C. HYDRO GEOFIZICA S.R.L. Bucuresti ) o Carte
tehnica a forajului, ci numai diagrafia geofizica a sondei, insotita de unele date litologice,
reconstituirea litologiei forajului s-a facut numai pe baza acestor informatii. De asemenea, s-a dispus si
de unele date, nu foarte sigure, asupra parametrilor de punere in productie. Nivelul hidrostatic al
forajului s-a stabilizat, in final, la adincimea de 0,0 m iar un nivel hidrodinamic ar fi fast stabilit la
adancimea de - 15 m, sub baza acviferului freatic, dar deasupra primului colector captat (27,5 - 31,5
m). Debitul exploatat din foraj, practic debitul pompei submersibile tip LOWARA cu care se va echipa
forajul, este de 3,2 1/s.
Forajul a fast definitivat cu colana de exploatare din PVC Ø180 mm si au fost deschise prin coloana
filtranta probabil sase intervale poros - permeabile (vezi Fisa de inventariere a forajului).
Conform analizelor realizate, suma de apa bruta a patru foraje in functiune de la frontul de captare
GUGESTI SUD se incadreaza in limita de potabilitate.
Tot pentru alimentarea cu apa a acestei zone din nordul localitatii, a fast repus in productie forajul F1
OREAVU, amplasat in intravilanul localitatii Oreavu si executat in anul 1978 de catre S.C. SAFAR
S.A. Bucuresti ( fosta I.A.A.F.A. Bucuresti).
Forajul a fast sapat pana la o adancime de 120 m si a fast definitivat cu coloana de otel Ø 273 mm si
filtre tip Vrancea. In prezent, forajul este colmatat ( blocat ) de la adancimea de cca. 80 m in jos.
Au fost captate trei intervale de roci poros - permeabile, ultimul din talpa fiind in prezent acoperit de
colmatare.
Nivelul apei a fost artezian la darea in productie, in prezent fiind stabilizat la adancimea de 0,0 m.
Nivelul hidrodinamic, pentru un debit de exploatare de 3,4 1/s, se situeaza la adancimea de - 7,0 m.
Forajul este echipat cu o pompa submersibila tip LOWARA cu un debit proiectat QP =125 1/min
pentru H = 25 m.
Din analizele efectuate, apa are depasiri la indicatorul mangan, 0,345 mg/l, CMA=0,05 mg/l).
Consideratiuni hidrochimice zona localitatii Gugesti

Din punct de vedere hidrochimic, probele de apă recoltate din forajele zonei Gugesti, au indicatorii
chimici sub concentratia maxima admisa de Legea privind protectia calitatii apelor nr.458 din 2002,
complectata cu Legea 311 din 2004, cu exceptia indicatorului mangan, care variaza in limite de 0,345-
0,139 mg/l fata de CMA 0,05 mg/l.

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la fronturile de captare Gugesti Nord, Gugesti Sud si
respectiv de la reteaua de distributie a localitatii Gugesti.
Buletine de analiza a apei subterane din sursele localitatii Gugesti
Buletine de analiza a apei de pe reteaua de distributie:
• Apa bruta de la captarea (forajul nou) aferenta gsopodariei de apa GA1 are indicatorii chimici
sub CMA.
• Apa bruta de la forajele din frontul Gugesti Sud, care au 40-60 m adancime, au depasiri la
indicatorii nitrati.
• Apa bruta de la captarea aferenta gsopodariei de apa GA2 are indicatorii chimici in limitele
CMA cu exceptia Forajul F3 (islaz) si F4 Oreavu care are depasiri la indicatorii chimici :
(amoniu), mangan si fier.

retea 311/2004
germane
Azotati (Nitraţi) mg NO3/l 48,40-64,14 48,40 50
Amoniu mg NO4/l <0,1-0,659 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l <100-291 200
Mangan mg Mn+2/l 0,0025-0,345 0,05
Analize DSP-2014
Primăria GUGEŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Gugeşti).
Au fost prelevate :
- 5 probe pentru examen fizico - chimic, care au fost conforme Legii 458/2002, pentru
para-metrii analizaţi
In cadrul monitorizarii de control

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevarilor stabilită prin HG 974/2004, astfel că,
monitorizarea de control s-a realizat, în proporţie de 75 % atât pentru parametrii
microbiologici cât şi pentru parametrii fizico-chimici .
- 41 probe pentru examen fizico-chimic , care au fost conforme Legii nr. 458/2002, cu
exceptia parametrul "nitraţi" care a înregistrat, doar în luna februarie, depăsirea
concentraţiei maxime admise (a fost monitorizat lunar).

In prezent, din punct de vedere chimic, calitatea apei captate se situeaza in limitele admise de Legea
In prezent, tratarea apei pentru sistemul Gugesti se realizeaza doar cu clor gazos prin intermediul
a 2 instalatii de clorinare amplasate in cadrul celor 2 gospodarii de apa.
Conform analize de apa forajul F3 din cadrul GA 1 inregistreaza depasiri la indicatorii chimici :
amoniu, mangan si fier. Pe ansamblu, apa bruta la ora actuala are indicatorii chimici sub CMA.
1.17 UAT Gugesti – sat Oreavu - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la forajul din localitatea Oreavu.
Buletin de analiza a apei subterane din sursa Oreavu
Apa bruta de la forajul Oreavu are depasiri la indicatorul amoniu.

retea 311/2004
germane
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Oreavu


Din punct de vedere chimic, cu exceptia indicatorului amoniu, calitatea apei captate se situeaza in
limitele admise de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002 modificata si completata prin
Legea nr.311/2004.
Conform proiectului tehnic din 2005 tratarea apei pentru sistemul Oreavu se realizeaza doar printr-un
proces de clorinare al apei cu clor gazos.
Conform ultimelor probe de apa prelevate de la sursa, apa inregistreaza depasiri la indicatorul chimic
amoniu. Depasirea masurata la indicatorul amoniu poate fi corectata prin clorarea apei, ceea ce se
realizeaza la aceasta data, prin consum marit de clor.
1.18 Sistem de alimentare cu apa UAT Homocea
1.18.1 UAT Homocea – sat Homocea - Calitatea apei

Conditii hidrogeologice in zona comunei Homocea
Pentru caracterizarea hidrogeologică a perimetrului studiat, s-au folosit datele din forajele I.N.H.G.A.
– Bucureşti, care prezintă, in general, următoarea succesiune geologică :
0,00 - 1,00 sol vegetal

1,00 - 4,00 argila, argila prafoasa, galbena.
4,50 – 16,00 nisip si praf nisipos, galben.
16,00 – 30,00 marnă
30,00 – 50,00 pietriş şi bolovăniş
50,00 – 60,00 argilă cu pietriş
60,00 – 70,00 pietriş cu bolovăniş
70,00 – 75,00 argilă cu nisip
75,00 – 80,00 argilă
80,00 - 95,00 nisip cu pietris
95,00 – 150,00 argila marnoasa.
După cum se poate observa din aceste date hidrogeologice, în zona Homocea se pot delimita două
formaţiuni acvifere, regionale, purtătoare de ape subterane :
1. stratul acvifer freatic, alcătuit din pietriş şi bolovănis, cuprins între 4,50 şi 50,00 m., este
alimentat direct din precipitaţiile căzute în bazinul hidrografic al rîului Siret
Direcţia de curgere este conformă cu panta reliefului, adică nord, nord – vest, către sud, sud – est.
Din punct de vedere hidrogeologic, apele fratice cantonate în acest strat acvifer, nu sunt potabile,
sau sunt la limita de potabilitate, datorită poluăriilor cu nitraţi şi nitriţi, de pe suprafeţele
agricole din zonă, precum şi a aşezărilor omeneşti.
Debitele obtinute la pompare variaza intre 2,00 si 4,00 l/sec. la denivelari cuprinse intre 5,00 si 10,00
m., uneori poate fi si un nivel cuprins intre 10,00 si 80,00 m.
2. stratul acvifer de medie adîncime, cuprins între 60,00 şi 70,00 m., 80,00 – 95,00 m. este
alcătuit din pietriş şi bolovăniş.
Principalii parametrii hidrogeologici obţinuţi la pomparea experimentală, pentru acest strat acvifer, sînt
următorii :
- strat captat : 60,00 – 70,00 m.
- nivel hidrodinamic : 30,00 - 40,00 m.
- denivelare : 2,00 - 10,00 m.
- debit pompat : 15,00 - 17,00 mc/h
Se poate spune despre acest strat acvifer că este sub presiune, avînd un nivel piezometric ascensional,
la artezian.
La pompare s-a obţinut, un debit de 15,00 – 17,00 mc/h., pentru o denivelare de 4,00 – 10,00 m.
Acest strat acvifer de medie adîncime, este alimentat din zona muntoasă şi deluroasă din partea de
nord, nord – vest, prin căderile de precipitaţii dar mai ales prin captarea de orizonturi acvifere ale
formaţiunilor cuaternare din zonă.
Direcţia de curgere a apelor subterane de medie adîncime este orientată in general de la nord, nord –
est către sud, sud – vest, adică către punctul de confluenţă al Siretului cu răul Putna.
Aproape toată jumătatea sudică a Podişului Moldovenesc este caracterizată prin prezenţa unui complex
acvifer constituit din alternanţe de nisipuri şi argile de vîrstă sarmaţiană, meoţiană şi ponţiană, care
permit infiltrarea apelor din precipitaţii şi din reţeaua hidrografică.
Inclinare spre sud, sud – est, dă o presiune de strat ridicată., evidenţiată prin caracterul uneori artezian
al acestor ape.
Din punct de vedere hidrochimic, probele de apă recoltate din forajele zonei Homocea, au următoarea
compoziţei chimică :
- amoniu 0,0054 mg/l admis 0,50 mg/l
- cloruri 49,00 admis 250,00
- fier 48,80 admis 200,00
- mangan 6,50 admis 50,00
- nitraţi 1,94 admis 50
- nitriţi 0,0048 admis 0,50
- pH 7,29 admis 6,50 – 9,50
- sulfaţi 23,63 admis 250,00
- duritate 6,72 admis 5,00
- calciu 157,12
- plumb lipsă
- turbiditate 0,50 – 2,31 admis 5,00
- conductivitate 517,00 admis 2.500,00
Se poate observa că parametrii de calitate şi indicatorii analizaţi au valori mai mici decît concentraţiile
maxime admise de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002 complectată cu Legea 311/2004,
deci apa este potabilă şi nu necesită tratare.
Date pentru puturile din frontul de captare Homocea

In localitatea Homocea au fost realizate inainte de 1990 doua foraje, unul in zona fostului CAP si unul
intre CAP si localitate.
Iniţial, li se puteau asigura zonele de protecţie sanitara, cu regim sever. Ca urmare a extinderii
localităţii, un foraj a ajuns sa fie amplasat intr-o proprietate, fara a putea fi asigurata zona de proiecţie
sanitara.
Acest foraj, F1 vechi, este actualmente functional, are 65-70 m adancime si este amplasat intr-o incinta
imprejmuita, cu acces la strada. Pompa este amplasata la cca. 50 m. Debitul masurat este de cca. 3,50-
3,60 l/s in functionare cu putul F2 si un debit de cca. Q=4,2 l/s in functionare singulara.
Celalalt foraj, F2 vechi, H=70 m, amplasat in zona fostului CAP, pe păşune, ar fi putut fi folosit, dupa
o prealabila denisipare si reechipare. Acest foraj, conform fisei iniţiale a forajului, avea un debit de 4,8
1/s, nivel hidrostatic de 6,7 m, nivel hidrodiunamic de 16,5m.
In perioada 2007-2009 au fost executate doua foraje noi, in apropierea gospodariei de apa existente.
Aceste foraje se numesc F1 nou, H=130 m si F2 nou, H=80 m. Forajul F1 nou este in conservare,
deoarece este inisipat.
Forajul F1 nou are o adâncime de 130 m (84 indicat de operatorul local) si a fost definitivat cu o
coloana de exploatare din PVC PN 10, Ø 160 mm si o coloana filtranta de acelaşi diametru si din
acelaşi material, cu fante transversale de 0.75 mm. Forajul are inel din beton pana la adancimea de -40
CTN.
Au fost captate 5 strate de apa, cu o grosime totala de 50 m coloana filtranta, primul filtru fiind situat
intre adâncimile de - 45 - 50 m. Nivelul piezometric s-a stabilizat la adincimea de - 15 m CTN.
Dupa executarea operaţiunilor de pompare s-a obtinut un debit de Q = 2,3 l/s pentru un nivel
hidrodinamic stabilizat la adancimea de ~ 35 m CTN
Pentru captarea apei forajul este echipat cu electropompa submersibila multietajata GRUNDFOS SP
14 - 18. complet echipata cu Q = 3,5 l/s, H = 50 mCA, montata pe la adancimea de 68 m. Putul
actualmente este inisipat si nu mai functioneaza.
Forajul F2 nou are o adâncime de 80 m (90-100 m indicat de operatorul local) si a fost definitivat cu
o coloana de exploatare din PVC PN 10, Ø 160 mm si o coloana filtranta de acelaşi diametru si din
acelaşi material, cu fante transversale de 0,75 mm. Forajul are inel din beton pana la adancimea de -15
CTN.
Au fost captate prin 40 m de coloana filtranta, doua acvifere avand o separaţie hidrodinámica intre ele,
reprezentata de un strat de marna cu grosime de 10 m. Nivelul piezometric s-a stabilizat la adincimea
de - 10 m CTN.
Dupa executarea operaţiunilor de pompare s-a obtinut un debit de Q = 1,9 l/s pentru un nivel
hidrodinamic stabilizat ia adancimea de - 25 m CTN
Pentru captarea apei forajul este echipat cu electropompa submersibila multietajata GRUNDFOS SP
14 - 18, complet echipata cu Q - 2,5 l/s, H = 40 mCA, montata pe la adancimea de 70 m.
La aceste foraje, debitul capabil a fost stabilit la data executiei forajelor ca fiind
• Foraj F1 nou, H=130 m, Qexpl=2,3 l/s pentru un NHs=15 m si un Nhd=35 m (s=20 m). Cu
toate acestea, putul a fost echipat cu pompe GRUNDFOS SP 14 - 18 cu Q=3,5 l/s si Hp=50
mCA. Pompa montata la cca. 68 m adancime.
• Foraj F2 nou, H=80 m (90-100 m), Qexpl=1,9 l/s pentru un NHs=10 m si un Nhd=25 m (s=15
m). Cu toate acestea, putul a fost echipat cu pompe GRUNDFOS SP 14 - 18 cu Q=3,5 l/s si
Hp=50 mCA. Pompa montata la cca. 70 m adancime.
La Lespezi a fost executat un Foraj F3 nou, H=100 m, Qexpl=2,1 l/s pentru un NHs=15 m si un
Nhd=25 m (s=10 m). Cu toate acestea, putul a fost echipat cu pompe GRUNDFOS SP 14 - 18 cu
Q=3,5 l/s si Hp=50 mCA
Din masuratorile efectuate la puturi in toamna anului 2014 a reiesit ca:

Homocea
Putul F2 nou are un debit pompat de cca, 4,1-4,2 l/s,
putul F1 vechi are un debit de cca. 4,2 l/s (probabil ca pompa de la F1 nou a fost amplasata la forajul
F1 vechi).
La rezervor, debitul cumulat are 7,3-7,4 l/s
Debitul total extras masurat a fost de 7,3-7,4 l/s, fata de necesarul de 7,60 l/s.
Lespezi
Putul F1 are un debit masurat de 3,4 l/s la foraj si 3,2 l/s masurat la rezervor.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Din datele existente privind forajele executat din zona, rezulta urmatoarele concluzii :
- Forajele F1 nou si F2 nou au debite capabile de 2,3-1,9 l/s si acelasi tip de pompa, cu Q=3,5 l/s
si H= 50 mCA, ceea ce a dus la inisiparea putului F1 nou si in curand se va innisipa si putul F2
nou.
- Din analizele de apa efectuate pentru foraje, rezulta ca forajul F1 vechi (F3 in analizele CUP si
Put 3 analizele IMU) ar avea depasiri numai la indicatorul mangan, pentru o adancime de cca.
60-70 m, la cota teren 95 mdM.
- Pentru forajul F2 nou (F2 analize CUP si Put 2 analize IMU), rezulta ca la forajul nou de 80 m
exista depasiri la indicatorul nitrati (75 mg/l, CMA 50 mg/l), mangan (0,21 mg/l CMA 0,05
mg/l) si fier (0,50 mg/l CMA 0,20 mg/l), ceea ce poate arata ca nu s-au izolat stratele de
suprafata.
- Din diagrafia forajului de 80 m se observa doua strate purtatoare de apa, intre 15 si 30 m si
intre 45 si 70 m.
- Din diagrafia forajului de 130 m rezulta un singur strat principal purtator de apa, intre 95 si 120
m. Intre 30 si 90 m valoarea debitului captabil pare sa fie foarte redusa.
Recapitulând principalele elemente hidrogeologice ale zonei studiate se ajunge la concluzia că sursa
principala de alimentare cu apă, pentru acoperirea necesarului de apă potabilă, este hidrostructura de
medie adîncime situată între 45,00 - 70,00 m in zona forajului F2 nou., si intre 95,00 – 120,00 m in
zona forajului F1 nou..
Avand in vedere debitele CAPABILE, nu extrase, de 4,20 l/s rezulta ca este necesar suplimentarea
debitului de captare cu 18,05-4,20=13,85 l/s. Debitul real necesar este mai mic, probabil, deoarece nu
se cunoaste debitul capabil real al putului F1 vechi (poate fi de cca. 4,8 l/s).
Avand in vedere debitele exploatabile prezumate ale unui foraj, 2,0-2,50 l/s, numărul forajelor
necesare a fost stabilit ca fiind de sase locaţii, după necesarul de apă de 13,85 l/sec, fiecare foraj
urmand a avea un debit exploatat mediu de 2,31 l/s.
Numărul definitiv al forajelor va fi stabilit funcţie de debitul debitul optim exploatabil.

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Homocea, de la rezervor si de la retea.
Buletine de analiza a apei subterane din sursa Homocea
Buletine de analiza a apei de la rezervor si de pe reteaua de distributie:
• Apa bruta de la forajul F2 are depasiri la indicatorii mangan si fier, de asemenea si la
indicatorul azotati.
• Apa bruta de la forajele F2+ F3 are depasiri la indicatorul mangan
• Apa bruta de la forajul F3 are depasiri la indicatorii mangan si fier
• Apa de la rezervor are depasiri la indicatorii mangan si fier.
• Apa de pe reteaua de distributie are depasiri la indicatorii mangan si fier.
Captare Homocea

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,1-0,12 <0,1 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l 591-138 329 200
Mangan mg Mn+2/l 0,191-0,215 0,053 0,05
Analize DSP-2014
Au fost prelevate :
- 6 probe pentru examen fizico - chimic, dintre care, 1 probă (50% din probele la care s-a
efectuat analiza completă) a fost neconformă Legii 458/2002 prin depăşirea concentraţiei
maxime admise pentru parametrul "nitraţi" (ZAA Homocea).

In prezent tratarea apei pentru sistemul de alimentare cu apa Homocea, se realizeaza doar printr-o
instalatie cu clor gazos de tip ADVANCE. Solutia de apa-clor este injectata in rezervorul de
inmagazinare. Volumele acestora asigura timpul de contact de minim 30 minute.
Dozarea clorului in apa potabila s-a realizat astfel incat continutul de clor rezidual la consumator in
punctul cel mai indepartat sa fie intre 0,10-0,28 mg/l, iar la intrarea in retea sa fie de max 0,55 mg/l.
Conform analizelor de apa prezentate, apa de la sursa existenta, captare Homocea, de la
rezervor si de la retea inregistreaza depasiri la indicatorii chimici azotati, fier si mangan,
Avand in vedere calitatea apei de la sursa Lespezi, este recomandabil captarea apei in Lespezi
pentru Homocea, daca este posibil
Este necesara o statie de tratare a apei pentru a rezulta in final, dupa procesul de tratare o
calitate a apei conforma cu limitele admise de Legea privind calitatea apei potabile
1.18.3 UAT Homocea – sat Lespezi - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la forajul din localitatea Lespezi si respectiv de la reteaua de
distributie a localitatii Lespezi.
Buletine de analiza a apei subterane din sursa Lespezi
Buletine de analiza a apei de la rezervor si de pe reteaua de distributie:
• Apa bruta de la forajul F4 are depasiri mici la indicatorul amoniu.
• Apa de la rezervor are depasiri la indicatorul amoniu.

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,58 - 0,8177 <0,1 0,50
Mangan mg Mn+2/l 0,030 0,002 0,05
Analize DSP-2014
❖ Nu s-a respectat frecventa prelevarilor stabilită prin HG 974/2004 , astfel că,
monitorizarea de control s-a realizat haotic, în proporţie de 6,6 % atât pentru parametrii
microbiologici cât şi pentru parametrii fizico-chimici şi ca urmare, evaluarea nu este
reprezentativă pentru calitatea apei produse şi distribuite consumatorilor în anul 2014.
- 8 probe pentru examen fizico - chimic, dintre care, 2 probe (50% din probele la care s-a
efectuat analiza completă) au fost neconforme Legii 458/2002 prin depăşirea concentraţiei
maxime admise pentru parametrul "nitraţi" (1 proba din ZAA Homocea și 1 proba din ZAA
Lespezi).
In prezent, din punct de vedere chimic, cu exceptia indicatorului amoniu, calitatea apei captate se
situeaza in limitele admise de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002 modificata si
completata prin Legea nr.311/2004.
In prezent, tratarea apei pentru sistemul de alimentare cu apa Lespezi, se realizeaza doar printr-o
instalatie cu clor gazos de tip ADVANCE. Solutia de apa-clor este injectata in rezervorul de
inmagazinare. Volumele acestora asigura timpul de contact de minim 30 minute.
Dozarea clorului in apa potabila s-a realizat astfel incat continutul de clor rezidual la consumator in
punctul cel mai indepartat sa fie intre 0,10-0,28 mg/l, iar la intrarea in retea sa fie de max 0,55 mg/l.
Conform ultimelor probe de apa prelevate de la sursa, apa inregistreaza depasiri la indicatorul chimic
amoniu. Depasirea masurata la indicatorul amoniu poate fi corectata prin clorarea apei, ceea ce se
realizeaza la aceasta data, prin consum marit de clor.
nr.458/2002 modificata si completata prin Legea nr. 311/2004.
1.19 Sistem de alimentare cu apa UAT Jaristea
1.19.1 UAT Jaristea – sate Jaristea, Padureni si Varsatura - Calitatea apei brute
– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Jaristea
Buletine de analiza a apei subterane din sursa Jaristea
• Apa bruta de la forajele aferente sursei Jaristea sunt sub CMA.
• La executia puturilor, pentru doua puturi apar depasiri la indicatorul mangan.
• Duritatea apei este destul de ridicata.

retea 311/2004
germane
Fier total µg Fe3+2/l 100 200
Mangan mg Mn+2/l 0,111 0,05
Analize DSP – 2014

Pentru - ZAA Jariștea


Din punct de vedere chimic, calitatea apei captate actual se situeaza in limitele admise de Legea
Tratarea apei pentru sistemul Jaristea se realizeaza printr-o instalatie de clorare amplasata in incinta
zonei de protectie sanitara din zona gospodarie de apa din satul Jaristea.
Conform datelor din analizele de apa prezentate se inregistreaza depasiri temporare la indicatorii
chimici mangan, ca urmare este necesara o urmarire mai atenta a calitatii apei pentru a asigura o
calitate a apei conforma cu limitele admise de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002
modificata si completata prin Legea nr. 311/2004.
1.19.3 UAT Jaristea – sat Scanteia - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la cele 3 drenuri aferente sursei de apa pentru localitatea
Scanteia.
Buletin de analiza a apei subterane din sursa localitatii Scanteia
Apa bruta de la foraj are indicatorii chimici sub CMA, cu exceptia turbiditatii.

retea 311/2004
Turbiditate NTU 30 max. 5
germane
Amoniu mg NO4/l 0,50
Analize DSP-2014
Primăria JARIŞTEA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Scînteia).
Au fost prelevate :
- 3 probă pentru examen fizico - chimic, care a fost conformă Legii 458/2002.

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevarilor stabilită prin HG 974/2004, monitorizarea
de control s-a realizat în proporţie de 26 % atât pentru parametrii microbiologici cât şi
pentru parametrii fizico-chimici şi ca urmare, evaluarea nu este reprezentativă pentru
calitatea apei produse şi distribuite consumatorilor în anul 2014.
- 13 probe pentru examen fizico - chimic, care au fost conforme Legii 458/2002.

Tratarea apei se realizeaza manual, cu substante dezinfectante dozate direct in rezervorul de

inmagazinare.
Astfel, dezinfectia apei pentru sistemul de apa aferent localitatii Scanteia se face manual si
necontrolat prin acest adaos de clorura de var direct in rezervor.
Este necesara o reabilitare/inlocuire a statiei de clorare. Turbiditatea apei se va rezolva cu un

camin de decantare la intrarea in Gospodaria de apa Scanteia.
1.20 Sistem de alimentare cu apa UAT Maicanesti
1.20.1 UAT Miacanesti – sate Maicanesti, Ramniceni, Belciugele si Tataru -

Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
Calitatea apei subterane analizata din sursa Vulturu
Sistemul de alimentare cu apa Maicanesti, Ramniceni, Belciugele si Tataru se alimenteaza din sursa
Vulturu, prin intermediul unei statii de pompare si un rezervor de inmagazinare de 15 mc.
Astfel, datele aferente sursei de apa pentru sistemul Maicanesti, Ramniceni, Belciugele si Tataru,
sunt descrise la Cap 1.41 Sistem de alimentare cu apa UAT Vulturu, din cadrul acestei documentatii.
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Măicanești


Tratarea apei se realizeaza prin clorare.
Statia de clorare este aferenta sistemului Maicanesti, Ramniceni, Belciugele si Tataru si este
amplasata in incinta gospodariei de apa care mai cuprinde rezervorul de inmagazinare de 800 mc si
statia de pompare cu grup de pompe booster pentru alimentarea retelei.
1.21 Sistem de alimentare cu apa UAT Milcovu
1.21.1 UAT Milcovu - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Milcovu, de la rezervor si respectiv din
reteaua de distributie a sistemului, analize prelevate in anul 2014.
Buletine de analiza apei subterane din sursa Milcovu si retea
Buletine de analiza apei de la Rezervor
Buletine de analiza apei de la retea
• Apa bruta de la forajul F1 are depasiri la indicatorii chimici amoniu, fier si mangan si o duritate
foarte mare (37 grade germane)
• Apa bruta de la forajul F2 are indicatorii chimici sub CMA, cu exceptia azotati.
• Apa de la rezervor are indicatorii chimici sub CMA.
• Apa de la retea are depasiri la indicatorii chimici fier si mangan si uneori azotati iar duritatea
este foarte mare (22-37 grade germane)

Parametrii de calitate Valori Limite max. admise
Valori masurate apa
chimici / indicatori U.M masurate de legea 458/2002 si
bruta
determinanti retea legea 311/2004
Duritate totală, minim grade germane 22,57-22,80 minim 5
Azotati (Nitraţi) mg NO3/l 46,80-44-82 (103,4) 50
Amoniu mg NO4/l <0,1-0,84 0,21 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l <100-1307 298 200
Mangan mg Mn+2/l 0,180-0,01 0,063 0,05
Duritate Grade germane 22,70-37,0 >5
Analize DSP-2014
Primăria MILCOVUL, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele Milcovul şi
Lămoteşti).
Au fost prelevate :
- 8 probe pentru examen fizico - chimic, care au fost conforme Legii 458/2002, dintre care,
2 probe (100% din probele la care s-a efectuat analiza completă) au fost neconforme Legii
458/2002 prin depăsirea concentraţiei maxime admise a parametrului "nitraţi".

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevarilor stabilită prin HG 974/2004, monitorizarea
de control s-a realizat în proporţie de 32,8 % pentru parametrii microbiologici şi de 23,4 %
calitaţea apei produse si distribuite consumatorilor, in anul 2013.
- 15 probe pentru examen fizico - chimic, dintre care 1 probă (25% din probele la care s-a
efectuat analiza completă) au fost neconforme Legii 458/2002 prin depăsirea concentraţiei
maxime admise a parametrului "nitraţi".

In prezent sistemul de pompare a apei potabile detine o statie de clorinare cu Cl. gazos tip DC 2.1-h,
modelul de baza cu rotametrul montat pe regulatorul de vid, sub vacuum cu 0-200 gCl/h.
Statia de tratare este de tip DC2.1/h (5,6 l/s) alcatuita din: aparat de clorinare, injector, conducta de
vacuum, conducta de aerisire, rotametru montat pe regulatorul de vid.
Solutia de apa-clor este injectata in rezervorul de inmagazinare. Perioada de contact a apei cu solutia
de apa-clor este mai mare de 30 min. Consumul de clor este de 0-200 g clor/ora.
Conform analizelor efectuate, este necesar tratarea apei pentru eliminare compusi chimici.
Statia de tratare se va corela cu una din optiunile prevazute la captare: Variante de rezolvare
a deficientelor:
- Statie de tratare dedurizare+ fier+mangan + azotati si foloseste captarea actuala, la
care se inlocuiesc pompele pentru a nu depasii Qcapabil foraje si se mai foreaza un
put de 80 m adancime
- sau se face un foraj nou 210 m, iar la cel vechi se inlocuieste pompa pentru a nu
depasii Qcapabil foraj, apa bruta avand depasiri la azotati si se pune numai o statie de
tratare nitrati si dedurizare
- sau se mai fac trei foraje de 80 m, iar la forajul existent se inlocuiesc pompele pentru a
nu depasii Qcapabil foraje si se pune o statie de tratare fier+mangan +dedurizare.
Conform datelor din analizele de apa prezentate se inregistreaza depasiri la indicatorii chimici
si este necesara o statie de tratare a apei pentru a rezulta in final, dupa procesul de tratare o
1.22 Sistem de alimentare cu apa UAT Nanesti
1.22.1 UAT Nanesti – sate Calienii Vechi si Noi - Calitatea apei
Satele Calienii Noi si Calienii Vechi se alimenteaza din sistemul Vulturu, si au o GA in Calienii
Noi.
Satul Nanesti are sistem propriu de alimentare cu apa.
Sistemul de alimentare cu apa Calienii Vechi si Calienii Noi se alimenteaza din sursa Vulturu,
respectiv din reteaua Vulturu.
Astfel, datele aferente sursei de apa pentru sistemul Calienii Vechi si Calienii Noi, sunt descrise la
Cap 1.41 Sistem de alimentare cu apa UAT Vulturu, din cadrul acestei documentatii.
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Nănești

publică din cadrul DSP Vrancea, 11 probe pentru examen microbiologic, dintre care 2
probe au fost neconforme Legii nr. 458/2002 pentru cei 5 parametri analizati (E.coli,
Enterococi, Bacterii coliforme, NTG la 22 oC și NTG la 37oC).

1.22.3 UAT Nanesti – sat Nanesti - Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la forajul din localitatea Nanesti si de la rezervorul de
inmagazinare din localitate.
Buletin de analiza a apei subterane din sursa localitatii Nanesti
Bulletin de analiza a apei de la rezervor
Din buletinele de analiza analize au rezultat urmatoarele :

• Apa bruta de la foraj are depasiri la indicatorul chimic amoniu (2,77 mg/l), mangan (0,206
mg/l) si fier (984 µg/l) la data executiei forajului (16.04.2009) si la turbiditate.
• Apa bruta de la foraj are depasiri la indicatorul chimic fier (893 µg/l) la data prelevarii probelor
(11.12.2014).
• Apa de la rezervor are depasiri temporare la indicatorul chimic amoniu si nitriti, conform
analize DSP de monitorizare.
Este necesara o statie de tratare a apei pentru parametri chimici fier si cei variabili ai apei
(amoniu si nitriti).

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l <0,1-1,35 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l 893,7 200
Mangan mg Mn+2/l 0,0237 0,05
Analize DSP-2014
Primăria NĂNEŞTI administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Năneşti)
Au fost prelevate :
- 5 probe pentru examen fizico - chimic, dintre care, 4 probe au fost neconforme Legii
458/2002, atât prin absența "clorului rezidual liber" - 2 probe (50%) datorita neefectuarii
dezinfectiei apei, cât si prin depăsirea concentraţiilor maxime admise a parametrilor
"amoniu" - 3 probe (60%) și "nitriţi" - 1 probă (20%).

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevarilor stabilită prin HG 974/2004, monitorizarea de
control s-a realizat în proporţie de 17 % pentru parametrii microbiologici şi de 10 % pentru

parametrii fizico-chimici şi ca urmare evaluarea nu este reprezentativă pentru calitaţea apei
produse si distribuite consumatorilor, in anul 2014.
- 11 probe pentru examen bacteriologic, dintre care, 5 probe au fost neconforme Legii
nr. 458/2002 prin prezenta indicatorilor de contaminare fecală : "bacterii coliforme",
"escherichi coli" şi "enterococi".
- 5 probe pentru examen fizico - chimic, toate cele 5 probe au fost neconforme Legii
458/2002, atât prin absența "clorului rezidual liber" - 5 probe (100%) datorita
neefectuarii dezinfectiei apei, cât si prin depăsirea concentraţiilor maxime admise a
parametrilor "amoniu" - 4 probe (80%) și "nitriţi" - 2 probe (40%).

In prezent, tratarea apei se realizeaza doar cu clor gazos intr-o statie de clorinare care este
amplasata la 40 m de putul forat.
Avand in vedere ca apa de la sursa inregistreaza depasiri la indicatorul fier si depasiri temporare la
indicatorii chimici amoniu si nitriti (probabil si mangan), este necesar un nou proces de tratare al apei
pentru a rezulta in final, dupa procesul de tratare o calitate a apei conforma cu limitele admise de
Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002 modificata si completata prin Legea nr.311/2004.
1.23 Sistem de alimentare cu apa UAT Obrejita
1.23.1 UAT Obrejita - Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Babele in anul 2008 si respectiv din reteaua
de distributie oraseneasca Odobesti.
Buletine de analiza a apei subterane din sursa localitatii Obrejita
Buletine de analiza a apei de la retea
Din analizele efectuate au rezultat urmatoarele concluzii :

• Apa bruta are depasiri la forajul F1 la indicatorul chimic amoniu (1.335 mg/l).
• Apa bruta la forajul F1 are depasiri la indicatorul chimic amoniu (1.3867 mg/l) iar in unele
analize are limitele sub CMA .
• Apa de la rezervor are limitele sub CMA.
• Apa de la reteaua de distributie are indicatorii chimici sub CMA.

retea 311/2004
germane

Analize DSP-2104
Primăria OBREJIŢA, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satul Obrejiţa).
Au fost prelevate :
- 8 probe pentru examen fizico - chimic, dintre care 3 probe (37,5%) au fost neconforme
Legii 458/2002 prin depăsirea concentraţiei maxime admise a parametrului "amoniu" .

control s-a realizat în proporţie de 18 % atât pentru parametrii microbiologici cât şi pentru
parametrii fizico-chimici şi ca urmare, evaluarea nu este reprezentativă pentru calitatea apei
produse şi distribuite consumatorilor în anul 2014.
- 12 probe pentru examen fizico - chimic, dintre care , 1 probă (20% din totalul de analize
efectuate pentru acest parametru) a fost neconformă Legii 458/2002 prin depăsirea
concentraţiei maxime admise a parametrului "amoniu" și 1 probă (50% din totalul de
analize efectuate pentru acest parametru) a fost neconformă Legii 458/2002 prin depăsirea
concentraţiei maxime admise a parametrului "Fier".

In prezent, tratarea apei se realizeaza doar cu hipoclorit de sodiu prin intermediul a 2 statii de tratare
tip DLX-VFT2/10 amplasate in cabinele celor 2 foraje.
Din concluziile mai sus mentionate, sistemul face fata variatilor temporare (foarte rare) ale
parametrilor chimici ai apei. Conform datelor din buletinele de analiza a apei, apa de la foraje se
inregistreaza depasiri la indicatorul chimic amoniu.
Nu este necesara prevederea unei statii de tratare, beneficiarul CUP Focsani va monitoriza in
permanenta calitatea apei si daca se constata depasiri temporare la anumiti indicatori, va lua toate
masurile necesare astfel incat calitatea apei sa fie conforma cu Legea privind calitatea apei potabile
1.24 Sistem de alimentare cu apa UAT Popesti
Comuna Popesti nu are la ora actuala sistem de alimentare cu apa. Are o investitie in derulare, pentru
realizarea unui sistem de alimentare cu apa. In cadrul acestei investitii, proiectul exis tent cuprinde
sistemul de apa pentru intreaga comuna, dar investitiile realizate sunt numai pentru satul Popesti,
unde s-a prevazut realizarea unei retele de distributie (realizata), reabilitarea a doua rezervoare din
doua gospodarii de apa (realizat reabilitarea unui rezervor), executia unor foraje de apa (realizat 1
foraj) si realizarea unei statii de clorare si unei statii de pompare.
Pe raza comunei Popesti exista doua rezervoare de beton: unul de 350 mc la Runcu si unul de 250
mc in zona primariei. In zona rezervorului de la Runcu a fost prevazuta o statie de clorare, o statie de
pompare si un foraj sa fie executate, pana la legarea sistemului la investitia POIM.
1.24.1 UAT Popesti – sat Popesti - Calitatea apei

Conform studiu INHGA:
4. CONSIDERAŢII HIDROGEOLOGICE
în zona Popeşti şi în împrejurimi au fost separate două tipuri de acvifere: freatic şi de adâncime.
4.1. Acviferul freatic
Dacă. în forajele hidrogeologice executate la Gugeşti (localitate situată la circa 4 km sud-est de
Popeşti, pe malul stâng al râului Râmna), debitul acviferului freatic prezintă valori cuprinse între 2,9
l/s, la o denivelare de 5 m şi 3,3 l/s, la o denivelare de 8,5 m, în localităţile Popeşti şi Tercheşti. nivelul
hidrostatic în fântâni este la adâncimi cuprinse între 10 şi 80 m, în funcţie de cota terenului (130-280
m).
2. Acviferul de adâncime
în partea de sud-est a judeţului Vrancea, în care este inclusă şi zona Popeşti , pe baza datelor provenite
din forajele hidrogeologice au fost separate două complexe acvifere de adâncime, superior şi inferior,
ambele având caracter multistrat şi fiind localizate în Formaţiunea de Cândeşti, de vârstă romanian-
pleistocen inferioara. Stratele acvifere sunt alcătuite din nisipuri argiîoase, nisipuri, nisipuri cu
pietrişuri.
în continuare prezentăm datele provenite din două foraje executate de SC FQRADEX S A., unul la
Dumbrăveni şi unul la Dragosloveni Complexul acvifer superior este situat aproximativ în intervalul
de adâncime 65-150 m, debitează între 2 l/s (foraj Dragosloveni, 309 m adâncime) şi 2,3 l/s (foraj
Dumbrăveni, 208 m adâncime). Apele acestui complex prezintă nivel ascensional şi chiar artezian. aşa
cum s-a constatai în patru foraje executate la Slobozia Ciorăşti şi în forajul executat la Dumbrăveni.
Complexul acvifer inferior este situat, în general, sub adâncimea de 150 m, are debitul de circa 1 l/si
(foraj Dumbrăveni), a cărui raza de influenţă este de 664 m.
Sensul de curgere al celor două complexe acvifere de adâncime este orientat, în generai, de la vest spre
est.
Forajul F2A-Urecheşti a întâlnit acviferul de adâncime sub 106 m iar F2A sub 48 m; pentru primul
foraj debitul a fost de 3,66-4,6 l/s, la o denivelare de 31,52-41,23 m.
La Tercheşti-şcoală, în anul 2006 a fost săpat un foraj (PI. nr. 6) la adâncimea de 200 m, care a captat
complexul acvifer superior la intervalele de 63-67,2 m, 86-88 m, 91,6-94 m, iar pe cel inferior, la 147-
150,6 m şi 177,2-180 m, Debitul forajului a fost de 1,5 l/s.
5. CONSIDERAŢII HIDROCHIMICE
Pentru caracterizarea hidrochimică a celor două complexe acvifere de adâncime, superior şi inferior, au
fost cercetate rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de apă prelevate şi analizate în perioada
1974-1993.
Probele de apă recoltate din complexul acvifer superior prezintă depăşiri peste concentraţia maxim
admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr 458/2002, modificată şi completată cu Legea nr.
311/2004, în cazul azotiţilor, amoniului, fierului, manganului şi oxidabilităţii.
în cazul complexului acvifer inferior s-au constatat depăşiri în cazul amoniului (foraj Slobozia
Ciorăşti, foraj Dumbrăveni), fierului (foraj Slobozia Ciorăşti) şi oxidabilităţii (foraj Dumbrăveni).
Pentru forajul F1A, Popeşti-Urecheşti, executat în anul 1967, nu au fost înregistrate depăşiri pentru
principalii parametri fizico-chimici şi bacteoreologici. Dar datorită vechimii datelor acestea nu pot fi
luate în considerarea decât cu rol informativ.
La Tercheşti-şcoală, în anul 2006 a fost sâpat un foraj (PI. nr. 6) la adâncimea de 200 m, care a captat
150,6 m şi 177,2-180 m. Debitul forajului a fost de 1,5 l/s.
Luând în considerare cadrul geologic şi hidrogeologic, precum şi necesarul de apă (15 l/s) pentru
comuna Popeşti, judeţul Vrancea, se propune reabilitarea forajului F1 de la Tercheşti-şcoală şi
executarea altor cinci foraje cu caracter de explorare-exploatare, în ordinea F2-F6. Primul foraj care se
va executa, respectiv F2, va avea caracter de explorare-exploatare, o adâncime de 250 m şi va fi
amplasat la o distanţă de circa 15 m spre nord-vest de rezervorul de apă Runcu, In funcţie de
rezultatele obţinute se va trece la executarea următorului foraj, respectiv F3, la şcoala sau grădiniţa
Runcu, care la rândul său va avea caracter de explorare-exploatare, iar în funcţie de rezultatele sale se
va executa forajul F4, cu locaţia la grădiniţa Tercheşti. Această metodologie se va apiica până la
atingerea debitului necesar de 15 l/s şi, numai dacă este cazul, se va continua pentru forajele F5, la
terenul de sport şi F6, Ia 15-20 m de rezervorul de apă Edu Stan. Adâncimea forajelor va fi de 250 m
dar poate fi modificată în funcţie de rezultatele obţinute la primele 2-3 foraje.
Din punct de vedere al resurselor de ape subterane, zona Popeşti prezintă un mare deficit şi din această
cauză se impune o adâncime mare a forajelor (250 m) şi executarea lor sub asistenţă de specialitate
pentru a se adopta soluţia optimă. Forajele vor capta acviferul de adâncime din alcătuirea Formaţiunii
de Cândeşti.

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la un foraj existent in localitatea Popesti.
Buletin de analiza a apei de la forajul existent
Apa bruta de la forajul existent are indicatorii chimici sub CMA, cu exceptia indicatorilor azotat si
azotit care au o depasire.

retea 311/2004
germane

Conform proiectului care este in curs de executie, pentru tratarea apei se va prevedea doar o
statie de clorinare.
1.24.3 UAT Popesti – sat Terchesti - Calitatea apei brute

Datele sunt preluate din studiul hidrogeologic STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR
PRIVIND ALIMENTAREA CU APĂ A COMUNEI POPEŞTI, JUDEŢUL VRANCEA, intocmit de
INHGA in 12.04.2007
în zona Popeşti şi în împrejurimi au fost separate două tipuri de acvifere: freatic şi de adâncime.
4.1. Acviferut freatic
Dacă, în forajele hidrogeologice executate la Gugeşti (localitate situată la circa 4 km sud-est de
Popeşti, pe malul stâng al râului Râmna), debitul acviferului freatic prezintă valori cuprinse între 2,9
l/s, la o denivelare de 5 m şi 3,3 l/s, ia o denivelare de 8,5 m, în localităţile Popeşti şi Tercheşti, nivelul
hidrostatic în fântâni este la adâncimi cuprinse între 10 şi 80 m, în funcţie de cota terenului (130-280
m).
2. Acviferul de adâncime
în partea de sud-est a judeţului Vrancea, în care este inclusă şi zona Popeşti pe baza datelor provenite
din forajele hidrogeologice au fost separate două complexe acvifere de adâncime, superior şi inferior,
ambele având caracter multistrat şi fiind localizate în Formaţiunea de Cândeşti, de vârstă romanian-
pleistocen inferioară. Stratele acvifere sunt alcătuite din nisipuri argiloase, nisipuri, nisipuri cu
pietrişuri în continuare prezentăm date* provenite din două foraje executate de S.C. FORADEX S.A.,
unul la Dumbrăveni şi unul la Dragosloveni.
Complexul acvifer superior este situat aproximativ în intervalul de adâncime 65-150 m, debitează între
2 l/s (foraj Dragosloveni, 309 m adâncime) şi 2,3 l/s (foraj Dumbrăveni, 208 m adâncime). Apele
acestui complex prezintă nivel ascensional şi chiarComplexul acvifer inferior este situat, în general,
sub adâncimea de 150 m. are debitul de circa 1 l/si (foraj Dumbrăveni), a cărui raza de influenţă este
de 664 m.
Sensul de curgere al celor două complexe acvifere de adâncime este orientat, în general, de la vest spre
est.
Forajul F2A-Urecheşti a întâlnit acviferul de adâncime sub 106 m iar F2A sub 48 m; pentru primul
foraj debitul a fost de 3,66-4,6 l/s, la o denivelare de 31,52-41,23 m.
La Tercheşti-şcoală, în anul 2006 a fost sâpat un foraj (PI. nr. 6) la adâncimea de 200 m, care a captat
150,6 m şi 177,2-180 m. Debitul forajului a fost de 1,5 l/s.
Date hidrochimice
Pentru caracterizarea hidrochimică a celor două complexe acvifere de adâncime, superior şi inferior, au
fost cercetate rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de apă prelevate şi analizate în perioada
1974-1993,
Probele de apă recoltate din complexul acvifer superior prezintă depăşiri peste concentraţia maxim
admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. 458/2002, modificată şi completată cu Legea nr.
311/2004, în cazul azotiţilor, amoniului, fierului, manganului şi oxidabilităţii.
în cazul complexului acvifer inferior s-au constatat depăşiri în cazul amoniului (foraj Slobozia
Ciorăşti, foraj Dumbrăveni), fierului (foraj Slobozia Ciorăşti) şi oxidabilităţii (foraj Dumbrăveni),
Pentru forajul F1A, Popeşti-Urecheşti, executat în anul 1967, nu au fost înregistrate depăşiri pentru
principalii parametri fizico-chimici şi bacteoreologici, dar datorită vechimii datelor acestea nu pot fi
luate în considerarea decât cu rol informativ,
CONCLUZII SI PROPUNERI DE LUCRARI

Luând în considerare cadrul geologic şi hidrogeologic, precum şi necesarul de apă (15 l/s) pentru
comuna Popeşti, judeţul Vrancea, se propune reabilitarea forajului F1 de la Tercheşti-şcoală şi
executarea altor cinci foraje cu caracter de explorare-exploatare, în ordinea F2-F6. Primul foraj care se
va executa, respectiv F2, va avea caracter de explorare-exploatare, o adâncime de 250 m şi va fi
amplasat la o distanţă de circa 15 m spre nord-vest de rezervorul de apă Runcu, In funcţie de
rezultatele obţinute se va trece la executarea următorului foraj, respectiv F3, la şcoala sau grădiniţa
Runcu, care la rândul său va avea caracter de explorare-exploatare, iar în funcţie de rezultatele sale se
va executa forajul F4, cu locaţia la grădiniţa Tercheşti. Această metodologie se va aplica până la
atingerea debitului necesar de 15 l/s şi, numai dacă este cazul, se va continua pentru forajele F5, la
terenul de sport şi F6, Ia 15-20 m de rezervorul de apă Edu Stan. Adâncimea forajelor va fi de 250 m
dar poate fi modificată în funcţie de rezultatele obţinute la primele 2-3 foraje.
Din punct de vedere al resurselor de ape subterane, zona Popeşti prezintă un mare deficit şi din această
cauză se impune o adâncime mare a forajelor (250 m) şi executarea lor sub asistenţă de specialitate
pentru a se adopta soluţia optimă. Forajele vor capta acviferul de adâncime din alcătuirea Formaţiunii
de Cândeşti.
Având în vedere caracterul de explorare-exploatare af forajelor propuse, se recomandă investigarea
geofizică a găurilor de sondă pentru stabilirea intervalelor ce urmează a fi captate.
Recomandăm ca forajele să fie executate cu sapă având diametrul de 395 mm, iar coloana de
exploatare se va tuba yja burlane cu diametrui de 180-225 mm.
Izolarea stratelor acvifere din depozitele pleistocen mediu-holocene, faţă de cele ale Formaţiunii de
Cândeşti, de vârstă romanian-pleistocen inferioară, se va face prin cimentarea spaţiului inelar dintre
gaura forată şi coloana tubată dar prezenţa acviferelor în primele depozite este foarte puţin probabilă.
Pentru localitatea Terchesti nu exista buletine de analiza a apei

In localitatea in Terchesti nu exista in prezent sistem de alimentare cu apa potabila.
1.25 Sistem de alimentare cu apa UAT Rastoaca
1.25.1 UAT Rastoaca - Calitatea apei
Nu exista analize de apa ptr forajul din Rastoaca, iar putul nu a fost pus in functiune.
Prin analogie cu forajul din Milcovul (la cca. 2 km departare), de 210 m adancime, este posibil
ca apa bruta sa aiba depasiri la unii indicatori chimici.
In prezent, tratarea apei se realizeaza cu ultraviolete intr-o statie de tratare cu ultraviolete model B 40
amplasata in incinta gospodariei de apa.
Procesul final de tratare se va stabili dupa efectuarea analizelor de apa de la forajul

sistemului.
1.26 Sistem de alimentare cu apa UAT Ruginesti
1.26.1 UAT Ruginesti – sate Ruginesti, Anghelesti si Valeni - Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare aferent sistemului Ruginesti.
Buletine de analiza a apei subterane din sursa aferenta sistemului Ruginesti, Anghelesti si
Valeni
• Apa bruta de la foraje are depasiri la indicatorul chimic amoniu.
• Analizele recente au aratat si depasiri la indicatorul Fe (0.65 mg/l in loc de max 0.2 mg/l)

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,50-0,6344 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l 650 200
Conform Analize DSP-2014

Pentru ZAA Ruginești (preluată de la Sucursala Rurală în semestrul II, 2014)

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevărilor (la nivelul rezervoarelor de înmagazinare,
la iesirea din stația de tratare și la consumatori), astfel ca monitorizarea de control s-a
realizat în proporţie de 10 % , atât pentru parametrii microbiologici şi pentru parametrii
fizico-chimici, ca urmare, nu se poate face o evaluare reprezentativa asupra calitatii apei
produse si distribuite consumatorilor.
la Ministerul Sănătăţii), 6 de probe pentru analize fizico-chimice, din care 5 probe (83% )
au înregistrat neconformităţi pentru parametrul "clor rezidual liber" .

Conform proiect tehnic din 2004 tratarea apei se realizeaza doar cu clor gazos in 2 statii de clorinare
amplasate in cadrul gospodariei de apa din satul Ruginesti si in gospodaria de apa din satul
Anghelesti, deci este necesara o tehnologie de tratare pentru reducerea concentratiei de amoniu.
Conform ultimelor probe de apa prelevate de la sursa de DSP Vrancea, apa inregistreaza
depasiri la indicatorul chimic amoniu si Fe, si posibil mangan.

1.27 Sistem de alimentare cu apa UAT Sihlea

Comuna Sihlea nu are in prezent sistem de alimentare cu apa potabila. In comuna exista mai
multe puturi forate, pentru consumatori economici (posta, gradinita, etc)
1.27.1 UAT Sihlea - Calitatea apei

Conditii hidrogeologice in zona localitatii Sihlea
Pentru caracterizarea hidrogeologică a perimetrului studiat, s-au folosit datele din forajele I.N.H.G.A.
– Bucureşti, care prezintă, in general, următoarea succesiue geologică :
0,00 - 1,00 sol vegetal

1,00 - 3,50 argila, argila prafoasa, galbena.
3,50 – 6,00 nisip si praf nisipos, galben.
6,00 – 34,00 marnă
34,00 – 50,00 pietriş şi bolovăniş
50,00 – 61,00 argilă cu pietriş
61,00 – 72,00 pietriş cu bolovăniş
72,00 – 75,00 argilă cu nisip
75,00 – 80,00 argilă
80,00 - 92,00 nisip cu pietris
92,00 – 145,00 argila marnoasa.
145,00 -150,00 nisip cu pietris
150,00 -177,00 marna – nisipoasa
177,00 – 180,00 nisip cu pietris.
180,00 - 200,00 marna.
După cum se poate observa din aceste date hidrogeologice, în zona Sihlea se pot delimita două
formaţiuni acvifere, regionale, purtătoare de ape subterane :
1. stratul acvifer freatic, alcătuit din pietriş şi bolovănis, cuprins între 1,00 şi
33,00 m., este alimentat direct din precipitaţiile căzute în bazinul
hidrografic al rîului Putna şi al Siretului.
Direcţia de curgere este conformă cu panta reliefului, adică nord, nord – vest, către sud, sud – est.
Din punct de vedere hidrogeologic, apele fratice cantonate în acest strat acvifer, nu sunt potabile, sau
sunt la limita de potabilitate, datorită poluăriilor cu nitraţi şi nitriţi, de pe suprafeţele agricole din zonă,
precum şi a aşezărilor omeneşti.
Debitele obtinute la pompare variaza intre 2,90 si 3,50 l/sec. la denivelari cuprinse intre 5,00 si 8,50
m.,uneori poate fi si un nivel hidrostatic cuprins intre 10,00 si 80,00 m.
2. stratul acvifer de medie adîncime, cuprins între 61,00 şi 72,00 m., alcătuit din
pietriş şi bolovăniş.
Principalii parametrii hidrogeologici obţinuţi la pomparea experimentală, pentru acest strat acvifer, sînt
următorii :
- strat captat : 55,00 – 71,50 m.
- nivel hidrodinamic : 35,00 - 40,00 m.
- denivelare : 2,00 - 4,00 m.
- debit pompat : 15,00 mc/h

Se poate spune despre acest strat acvifer că este sub presiune, avînd un nivel piezometric ascensional
la artezian.
La pompare s-a obţinut, un debit de 15,00 mc/h., pentru o denivelare de 4,00 m.
Acest strat acvifer de medie adîncime, este alimentat din zona muntoasă şi deluroasă din partea de
nord, nord – vest, prin căderile de precipitaţii dar mai ales prin captarea de orizonturi acvifere ale
formaţiunilor cuaternare din zonă.
Direcţia de curgere a apelor subterane de medie adîncime este orientată de la nord, nord – vest către
sud, sud – est, adică către punctul de confluenţă al Siretului cu răul Putna.
Aproape toată jumătatea sudică a Podişului Moldovenesc este caracterizată prin prezenţa unui complex
acvifer constituit din alternanţe de nisipuri şi argile de vîrstă sarmaţiană, meoţiană şi ponţiană, care
permit infiltrarea apelor din precipitaţii şi din reţeaua hidrografică.
Inclinare spre sud, sud – est, dă o presiune de strat ridicată., evidenţiată prin caracterul artezian al
acestor ape.
DATE PRIVIND FORAJELE EXISTENTE IN ZONA

473-F1 - Sihlea :
Din datele iniţiale ale forajului, amintim :
- H = 45,00 m ;
- Cota foraj = 94,20 m ;
- Diametru coloana definitiva : 219 mm ;
- Intervale deschise : 34,40 - 39,80 ;
- NH = 10,55;
- S = 17,3 m ;
- Q = 1,5 l/s.
388 - F1 - CAP Sihlea :

- H = 160,00 m;
- Cota foraj = 105,00 m ;
- Intervale deschise : 134,00- 137,00 ; 145,00- 153,00 ;
- NH = artezian ;
- S = 15 m ;
- Q = 10,00 l/s.
389 - F1 - Sihlea - SMA :

- H = 80,00 m ;
- Intervale deschise : 60,00 - 70,00 ;
- NH - artezian ;
- S = 1,75 m ;
- Q = 2,08 l/s.
370 H Timboiesti IVV-Ad= 150m, int deschis 127.0-130.0m . artezian, Q=1,38l/s, s=26m
1 H TAMBOIESTI (foraj de cercetare) Ad= 306m , Nst=36 m , Int deschise 104-109m, 163,5-167m ,
191-197m, 212- 214m, 242-261 m
F2 OBREJITA Ad=105m , Int deschis 100-103 m, Q=0,1 l/s, Nst=20m, Nd=50m
390 F1 SIHLEA IAS COTESTI FERMA 17- Ad =170m , Int deschis 109,0-112,0m ;129,0-141,0 m,
Nst=2,5m ,s=13m ,Q=5,5 l/s
Date privind foraje cu apa potabila conform analize din 2014.

Din informatiile existente, dar neverificate, forajul 390 F1 SIHLEA IAS COTESTI FERMA 17
are apa potabila.
La Gugesti exista 3 foraje care au adancimea intre 115 si 120 m, captand orizonturile cuprinse intre 32
si 105 m.
Forajul F4 GUGESTI SUD a fast sapat la o adincime de 120 m, din care s-au tubat numai 104 m. Se
pare ca in prezent forajul este colmatat pina la o adincime de cca. 80 m. A fost definitivat tot cu
coloana de exploatare din din otel Ø245 mm, cu reductie la Ø178 mm la adincimea de 39 m si cu
coloana filtranta din inox Ø178 mm ( 7" ). S-au deschis prin coloana filtranta patru intervale saturate
(vezi" Fisa de inventariere a forajului). La punerea in productie, forajul a avut nivelul artezian ( + 0,6
m ), iar nivelul hidrodinamic s-a stabilizat la adincimea de 25,6 m, pentru un debit de 3,6 1/s. a fost
echipat cu pompa submersibila tip SAER, cu debitul proiectat QP = 180 1/min (3,0 1/s ).
In acelasi front de captare, in anul 2008, a fost executat un nou foraj hidrogeologic, forajul F6
GUGESTI SUD, cu o adincime la talpa de 115m.
Deoarece nu a fost lasata de catre constructor ( S.C. HYDRO GEOFIZICA S.R.L. Bucuresti ) o Carte
tehnica a forajului, ci numai diagrafia geofizica a sondei, insotita de unele date litologice,
reconstituirea litologiei forajului s-a facut numai pe baza acestor informatii. De asemenea, s-a dispus si
de unele date, nu foarte sigure, asupra parametrilor de punere in productie. Nivelul hidrostatic al
forajului s-a stabilizat, in final, la adincimea de 0,0 m iar un nivel hidrodinamic ar fi fast stabilit la
adancimea de - 15 m, sub baza acviferului freatic, dar deasupra primului colector captat (27,5 - 31,5
m). Debitul exploatat din foraj, practic debitul pompei submersibile tip LOWARA cu care se va echipa
forajul, este de 3,2 1/s.
Forajul a fast definitivat cu colana de exploatare din PVC Ø180 mm si au fost deschise prin coloana
filtranta probabil sase intervale poros - permeabile (vezi Fisa de inventariere a forajului).
Conform analizelor realizate, suma de apa bruta a patru foraje in functiune de la frontul de captare
GUGESTI SUD se incadreaza in limita de potabilitate.
Tot pentru alimentarea cu apa a acestei zone din nordul localitatii, a fast repus in productie forajul F1
OREAVU, amplasat in intravilanul localitatii Oreavu si executat in anul 1978 de catre S.C. SAFAR
S.A. Bucuresti ( fosta I.A.A.F.A. Bucuresti).
Forajul a fast sapat pana la o adancime de 120 m si a fast definitivat cu coloana de otel Ø 273 mm si
filtre tip Vrancea. In prezent, forajul este colmatat ( blocat ) de la adancimea de cca. 80 m in jos.
Au fost captate trei intervale de roci poros - permeabile, ultimul din talpa fiind in prezent acoperit de
colmatare.
Nivelul apei a fost artezian la darea in productie, in prezent fiind stabilizat la adancimea de 0,0 m.
Nivelul hidrodinamic, pentru un debit de exploatare de 3,4 1/s, se situeaza la adancimea de - 7,0 m.
Forajul este echipat cu o pompa submersibila tip LOWARA cu un debit proiectat QP =125 1/min
pentru H = 25 m.
Din analizele efectuate, apa are depasiri la indicatorul mangan, 0,345 mg/l, CMA=0,05 mg/l).
Apele subterane – calitatea apelor freatice

Mineralizatia apei freatice este mica, adesea sub 0,5 g/l, ajungand la contactul cu Campia piemontana
joasa la 1-1,8 g/l, in compoziţia sărurilor domina bicarbonatul de calciu si magneziu.
Ionul bicarbonat HCO3' variaza in limite largi pana la maximum 49 % si se acumuleaza in zone cu ape
freatice cu mineralizatia totala de 0,5-1,0 g/l .Solurile zonei nu sunt salinizate.
La nivelul localităţilor, alimentarea cu apă a populaţiei se asigură prin sisteme centralizate de

alimentare cu apă sau din instalaţii locale-fântâni şi captări de izvoare.
În judeţ alimentarea cu apă a populaţiei în sistem centralizat se face din subteran, singurii utilizatori de
apă de suprafaţă fiind comunele Soveja şi Dumitreşti.
Pentru forajele existente in comuna au fost realizate analize de apa pentru stabilirea calitatii acestora.
Din datele existente, putul forat de 160 m adancime existent la CAP Sihlea ar fi avut apa potabila,
conform analizelor efectuate in 05.04.2005.
Mai jos sunt prezentate analizele din 2005 si cele actuale.
Pentru acest put au fost luate probe de apa si conform analizelor efectuate la CUP Focsani si la S.C.
IMU LABORATORIES S.R.L Bucuresti, a rezultat ca apa de la acest foraj are depasiri la indicatorii
fier, amoniu si turbiditate.

Desi in prezent in comuna Sihlea nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa, pentru
proiectarea noului sistem de alimentare cu apa care se va realiza prin prezenta investitie s -a facut o
evaluare a surselor de apa existente pe teritoriul comunei.
Buletine de analizaa apei de la Put CAP Sihlea
Din analizele efectuate pentru apa bruta de la forajul de la CAP Sihlea de catre CUP Focsani si
de catre Consultant au rezultat urmatoarele :
Apa bruta de la forajul amplasat in curtea CAP-ului din localitatea Sihlea are depasiri la indicatorul
chimic amoniu si fier, deci pentru o viitoare tratare a apei brute este necesara o tehnologie de tratare
pentru reducerea concentratiei de amoniu si fier, posibil si mangan.

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 1,2704-1,45 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l 1.480 200

Comuna Sihlea nu are in prezent sistem de alimentare cu apa potabila.
1.28 Sistem de alimentare cu apa UAT Slobozia Bradului
1.28.1 UAT Slobozia Bradului - Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la fronturile de captare, de la rezervoarele de inmagazinare si
de la retelele de distributie ale localitatilor din comuna Slobozia Bradului, analize prelevate in
anul 2014.
Buletine de analiza a apei subterane din sursele comunei Slobozia Bradului
Buletine de analiza a apei de la rezervoare
Buletine de analiza a apei de pe reteaua de distributie
• Din cele 6 foraje care alcatuiesc sursa sistemului Slobozia Bradului, forajul F2 din
cadrul GA2, inregistreaza o depasire la indicatorul chimic amoniu – 0,5935 mg (fata de
limita max. de 0,50 mg) iar forajul F1 de la GA1 are depasiri la indicatorul azotati (51,52
mg/l fata de 50 mg/l) ; Cumulat, valorile indicatorilor chimici pe fiecare captare sunt sub
CMA.
• Apa de la cele 3 rezervoare ale sistemului – de la Cornetu, Coroteni si Slobozia
Bradului se incadreaza in limitele CMA ;
• Din rapoartele DSP rezulta depasiri temporare la indicatorul nitrati.
• Din rapoartele DSP, rezulta ca exista o sursa de infectie bacteorologica iar deficientele
de clorare fac ca aceasta sursa sa fie cauza depasiriilor indicatorilor bacteriologici atunci cand
nu se face clorarea apei sau dezinfectia se face cu UV.

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,36-0,59 0,036 0,50
Mangan mg Mn+2/l 0,019 0,019 0,05
Analize DSP-2014
Primăria SLOBOZIA BRADULUI, administrează 2 zone de aprovizionare cu apă

Au fost prelevate :
- 17 probe pentru examen bacteriologic, dintre care, 1 probă ( 14,2% din probele aferente
ZAA Slobozia Bradului) a fost neconformă Legii 458/2002 prin prezenta indicatorilor de
contaminare fecală : "bacterii coliforme", "escherichia coli" şi "enterococi".
- 17 probe pentru examen fizico - chimic, dintre care, 1 probă ( 14,2% din probele aferente
ZAA Slobozia Bradului) a fost neconformă Legii 458/2002 prin lipsa "clorului rezidual
liber" și depășirea concentrației parametrului "nitraţi" iar din ZAA Coroteni, Cornetu, Valea
Beciului, Lieşti şi Olăreni - 5 probe (50%) au fost neconforme Legii 458/2002 prin lipsa
"clorului rezidual liber", datorita neefectuarii dezinfectiei apei.

control s-a realizat în proporţie de 17,5 % atât pentru parametrii microbiologici cât şi
calitatea apei produse şi distribuite consumatorilor în anul 2014.
- 21 probe pentru examen microbiologic, dintre care, 3 probe ( 33% din probele aferente
ZAA Slobozia Bradului) au fost neconforme Legii 458/2002 prin prezenta indicatorilor de
contaminare fecală : "bacterii coliforme", "escherichia coli" şi "enterococi".
- 21 probe pentru examen fizico - chimic, dintre care, 3 probe (33% din probele aferente
ZAA Slobozia Bradului) au fost neconforme Legii 458/2002 prin lipsa "clorului rezidual
liber" și depășirea concentrației parametrului "nitraţi" iar din ZAA Coroteni, Cornetu, Valea
Beciului, Lieşti şi Olăreni - 3 probe (25%) au fost neconforme Legii 458/2002 prin lipsa
"clorului rezidual liber", datorita neefectuarii dezinfectiei apei.

In prezent tratarea apei se realizeaza in cele 2 gospodarii de apa.
Statia de tratare din GA1 are la baza un procedeu de tratare cu ultraviolete tip MYUV-10 montata pe
refularea pompelor SP1. - Din rapoartele DSP, rezulta ca exista o sursa de infectie bacteorologica
iar deficientele de clorare fac ca aceasta sursa sa fie cauza depasiriilor indicatorilor bacteriologici
atunci cand nu se face clorarea apei sau dezinfectia se face cu UV.
Statia de tratare din GA2 are la baza un procedeu de tratare cu clor gazos tip DOZACLOR 2000 cu o
concentratie de clor de 14g clor/mc apa.
Dozarea clorului se face prin intermediul unui dispozitiv DOZACLOR 2000, si care asigura un continut
de clor de max. 0,55 mg/1 (la intrarea in retea).ìn vecinatatea statiei este un camin din beton, V=4,5
mc, umplut partial cu var stins, pentru neutralizarea scaparilor de clor.
Din GA2 se alimenteaza cu apa satele Coroteni, Olareni, Cometu, Liesti si Valea Beciului.
Analizand rezultatele obtinute pentru calitatea apei de la sursa, de la rezervoare si de pe

reteaua de distributie rezulta ca procesul de tratare care se desfasoara in prezent in cadrul
statiilor de clorare existente nu face fata la variatile temporare ale unor indicatori chimici iar
solutia de tratare cu ultraviolete la GA 1 nu corespunde normelor sanitare, respectiv nu se
utilizeaqza un agent dezinfectant care sa fie regasit in reteaua de distributie, respectiv care sa
fie prezent in apa de pe reteaua de distributie.

Este necesar o statie de tratare care sa reduca chimismul apei la indicatorul azotati in momentul
depasirii limitelor la acesti indicatori.
indicatorii chimici azotati, ca urmare este necesara o statie de tratare a apei pentru a rezulta
in final, dupa procesul de tratare o calitate a apei conforma cu limitele admise de Legea
privind calitatea apei potabile nr.458/2002 modificata si completata prin Legea nr. 311/2004.
1.29 Sistem de alimentare cu apa UAT Slobozia Ciorasti
1.29.1 UAT Slobozia Ciorasti

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la foraj.
Buletin de analiza a apei subterane analizate din sursa localitatii Slobozia-Ciorasti
Apa bruta are indicatorii chimici sub CMA.

retea 311/2004
germane
Azotiti (Nitriti) mg NO2/l 0 0,50
Analize DSP-2014
Primăria SLOBOZIA CIORĂŞTI, administrează o zonă de aprovizionare cu apă (satele
Slobozia Ciorăşti, Jilişte şi Armeni)
Au fost prelevate:
- 6 probe pentru examen fizico - chimic, care a fost conformă Legii 458/2002.

control s-a realizat în proporţie de 34 % pentru parametrii microbiologici şi de 26,5 %
pentru parametrii fizico-chimici şi ca urmare evaluarea nu este reprezentativă pentru
calitatea apei produse si distribuite consumatorilor, in anul 2014 .
- 17 probe pentru examen fizico - chimic, din care, 4 probe(23,5 % ), neconforme Legii nr.
458/2002 prin lipsa "clorului rezidual liber" .

In prezent, procedeul de tratare este manual pentru dezinfectie conducte si rezervor.

Reactivii folositi la procesul de tratare al apei sunt cu ultraviolete si cu clor.
Dezinfectia apei pentru sistemul de apa aferent comunei Slobozia-Ciorasti se face manual si
necontrolat.
1.30 Sistem de alimentare cu apa UAT Soveja
1.30.1 UAT Soveja - Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la captarea de suprafata a sistemului de alimentare cu apa
aferent comunei Soveja.
Buletine de analiza a apei din sursa sistemului Soveja
A.N.APELE ROMANE-SGA VRANCEA

BULETIN nr. 334 din 02-06-2008
de analize fizico-chimice pentru ape curgatoare
de suprafata
Descrierea si identificarea probei:
Data (primire proba,efectuare analize): Proba a fost prelevata de: SGA VRANCEA,
Paraul Negru - Soveja 02-06-2008
Procedure de prelevare/ Limite de

Rezultatele
Indicatori analizati U.M. Procedurade analiza/ adm.
analizei
Metoda de analiza
pH Unitati PGL 1 71 PSL 1 0 / IRS 8,5 6-8,5
Reziduu filtrabil pH
mg/1 9657/1997
PGL 1 71 PSL 1 0 / IRS 153 100-800
Oxidabilitate (CCO-Mn) mgO 2 /l PGL 1 9887/1997
71 PSL 1 0 / IRS 8,67 10
Oxidabilitate (CBO5) mgO 2 /l PGL 1 9888/1997
11 PSL 1 0 / IRS 10,23 25
Alcalinitate totala mlHCl PGL 1779897/1997
PSL06/ ST AS 9 - -
Cloruri (Cl-) mg/1 PGL 177 PSL06/
187/84 ST AS 9 173 500
Azotati (NO3-) mg/1 PGL 1 11187/84
PSL 1 0 / IRS 1,6 25
Azotiti (NO2-) mg/1 9887/1 974
PGL 1 11 PSL 207 STAS 2,8 1
Amoniac(NH4+) mg/1 PGL 189007271997
77 PSL 197 STAS 4,6 2
Duritate totala(CaO) grd.G PGL 111
8693/1996
PSL IS/ STAS 21,35 20
Calciu(2+) mg/1 PGL 1773026/1996
PSL 167 STAS - 100
Magneziu mg/1 PGL 1 713662/90
PSL 1 0 / IRS - 50
Fier (Fe 2+ ) mg/l PGL 1 119887/1997
PSL 237 SR ISO 0,01 0,1
Sulfati mg/1 PGL 1 77633271996
PSL 14 7 STAS - 200
Sulfuri (H2S) mg/1 PGL 17/PSL
8601/97187 SR 0,0 0,5
Fosfati mg/1 PGL 1777510/1997
PSL 227 STAS - 0,1
Fosfor total mg/1 PGL 1 7710064/91
PSL 227 STAS 1 - 1
Sodiu mg/1 PGL 1770064/91
PSL 177 STAS - 0,1
Potasiu mg/1 PGL 17/PSL
8295/1999
17/STAS - 0,1
Bicarbonati mg/1 PGL 1 778295/1999
PSL 137 SR ISO - 0,2
Detergenti mg/1 PGL 17/PSL
9963-2/1996
267 SR ISO 0,0 0,5
Fenoli mg/1 PGL 7875/1/1996
I 77 PSL 277 IRS 0,1 0,3
Cianuri mg/1 PGL 177
7167/1
PSL992
287 IRS 0,0 0,01
7685/1999
Buletine de analiza a apei din sursa propusa ca extindere a captarii sistemului Soveja
• Apa bruta de la captarea de suprafata existenta – paraul Negru, are indicatorii chimici sub
CMA, temporar apar depasiri la unii indicatori.
• Pentru captarea propusa , raul Susita izvoare, apa bruta este potabila, are indicatorii sub
CMA, cu exceptia indicatorului nitrati, conform analize efectuate, cu mentiunea ca proba de
apa a fost luata la intrarea in sat si nu la locatia sursei propuse.

retea 311/2004
germane
Fier total µg Fe3+2/l 100-14,16 200
Mangan mg Mn+2/l 0,0096 0,05
Analize DSP-2014
Primaria Soveja - administrează o zonă de aprovizionare cu apă , dar aceasta nu este
destinata consumului in scop potabil. Instalatia capteaza apa de suprafata si nu dispune de o
statie de tratare adecvata.
S-au prelevat:
- 1 proba pentru examen bacteriologic, care a fost neconforme Legii 458/2002 pentru cei 5
parametri analizati (E.coli, Enterococi, Bacterii coliforme, NTG la 22 oC și NTG la 37oC).
- 1 probă pentru examen fizico - chimic, care a fost neconformă Legii 458/2002 prin lipsa
"clorului rezidual liber" .

Statia de tratare existenta are in componenta doua decantoare cu Vt=50mc si 5 bazine de filtrare cu
V=50mc fiecare.
Dezinfectia apei se face prin intermediul unei instalatii de tratare cu ultraviolete, c u capacitatea de
tratare de 16mc/h, montata la gospodaria de apa de le UM din zona.
Primaria are in derulare la aceasta data, prin fonduri CNI, reabilitarea sistemului de apa existent.
In cadrul proiectului propus prin fonduri POIM, doar se extinde capacitatea sursei de apa, extindere
cu un debit minim de 2,38 l/s si maxim de 4,5 l/s. Acest debit necesita tratare pentru eliminare azotati
(cu mentiunea ca proba de apa a fost luata la intrarea in sat si nu la locatia sursei propuse.) din punct
de vedere chimic si necesita filtrare pentru eliminare turbiditate.
1.31 Sistem de alimentare cu apa UAT Straoane
1.31.1 UAT Straoane – sate Straoane si Muncelu - Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la putul-cheson aferent sursei de apa a sistemului.
Buletin de analiza a apei subterane din sursa localitatii Straoane
Apa bruta are indicatorii chimici sub CMA.

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l <0,0177 0,50

Pentru ZAA Străoane (preluată de la Sucursala Rurală în semestrul II 2014)

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevărilor (la nivelul rezervoarelor de înmagazinare
și la iesirea din stația de tratare), astfel ca monitorizarea de control s-a realizat în proporţie
de 10 % , atât pentru parametrii microbiologici şi pentru parametrii fizico-chimici, ca
urmare, nu se poate face o evaluare reprezentativa asupra calitatii apei produse si distribuite
consumatorilor.
la Ministerul Sănătăţii), 8 de probe pentru analize fizico-chimice, din care 3 probe (37,5% )
au înregistrat neconformităţi pentru parametrul "clor rezidual liber" .

1.32 Sistem de alimentare cu apa UAT Suraia
1.32.1 UAT Suraia - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Suraia.
Buletin de analiza a apei subterane analizate din sursa sistemului Suraia
• Apa bruta de la sursa Suraia, conform analize executie puturi, are depasiri variabile la
indicatorul chimic amoniu, fier si mangan.
• Din analizele efectuate actual, apar depasiri la indicatorul amoniu
• Conform ultimelor probe de apa prelevate de la sursa de DSP Vrancea, apa inregistreaza

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,888 -1,762 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l 190-450 200
Mangan mg Mn+2/l 0,12 - 0,44 0,05
Pentru - ZAA Suraia -Biliești


❖ Nu s-a respectat frecventa prelevărilor (la nivelul rezervorului de înmagazinare), astfel ca
monitorizarea de control s-a realizat în proporţie de 20 % atât pentru parametrii
prezentând (pe bază de contract) în Laboratorul de diagnostic şi investigare în sănătate publică din
cadrul DSP Vrancea, 15 probe pentru examen microbiologic, care au fost conforme Legii nr.
458/2002.
- informaţii despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul

determinării dacă apa potabilă este/nu este corespunzătoare din punct de vedere fizico-chimic , s-au
obţinut analizând în laboratorul SC"CUP"SA Focşani (laborator înregistrat la Ministerul Sănătăţii), 11
probe pentru analize fizico-chimice, la care s-au înregistrat neconformităţi pentru parametrul "clor
rezidual liber"- 2 probe (18,2%).
Conform ultimelor probe de apa prelevate de la sursa, apa inregistreaza depasiri la indicatorii
chimici amoniu si mangan.
Conform ultimelor probe de apa prelevate de la sursa de DSP Vrancea, apa inregistreaza
1.33 Sistem de alimentare cu apa UAT Tataranu
1.33.1 UAT Tataranu – sistem Tataranu - Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Tataranu si respectiv de la reteaua de
distributie a localitatii Tataranu.
Buletinele de analiza a apei subterane analizate din sursa localitatii Tataranu
Buletin de analiza a apei de pe retea
• Apa bruta de la forajele F1-F3 are depasiri la indicatorii chimici amoniu si mangan.
• Apa de la retea are indicatorii chimici sub CMA.
• Conform monitorizarii DSP, apar depasiri temporare la indicatorul nitriti si amoniu
Este necesara o retehnologizare a tratarii apei pentru indicatorii variabili in timp.

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 2,27-1,52 0,145 0,50
Fier total µg Fe3+2/l 31 <100 200
Mangan mg Mn+2/l 0,263 0,025 0,05
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Tătăranu
- 12 probe pentru examen bacteriologic, dintre care 6 probe (50%) au fost neconforme
Legii nr. 458/2002 pentru cei 5 parametri analizati (E.coli, Enterococi, Bacterii coliforme,
NTG la 22oC și NTG la 37oC)..
- 7 probe pentru examen chimic, dintre care , 6 probe (85%) au fost neconforme Legii
nr. 458/2002 pentru parametrul "clor rezidual liber".

publică din cadrul DSP Vrancea, 12 probe pentru examen microbiologic, din care, 2 probe
(16%) au fost neconforme Legii nr. 458/2002 pentru cei 5 parametri analizati (E.coli,
Enterococi, Bacterii coliforme, NTG la 22oC și NTG la 37oC).
neconformităţi pentru parametrii: "clor rezidual liber"- 6 probe (75%), "amoniu" - 1
probă (25% din probele la care s-a analizat acest parametru), "nitriți" -1 probă (25% din
probele la care s-a analizat acest parametru).

Tratarea apei conform proiect tehnic din 2004 se realizeaza printr-o instalatie de reducerea a
amoniului.
Conform ultimelor probe de apa prelevate de la sursa, apa inregistreaza depasiri la indicatorii chimici
amoniu si mangan si conform monitorizarii DSP, uneori la indicatorul nitriti.
Sistemul nu face fata variatilor temporare ale parametrilor chimici ai apei. Conform datelor din
buletinele de analiza a apei, pe retea se inregistreaza periodic depasiri la indicatorul chimic
amoniu si nitriti.
Este necesar o statie de tratare care sa reduca chimismul apei la indicatorii cu variatie mare (amoniu)
sau aparitie temporara (nitriti), in momentul depasirii limitelor la acesti indicatori.
Este necesara o retehnologizare a tratarii apei pentru a rezulta in final, dupa procesul de
tratare o calitate a apei conforma cu limitele admise de Legea privind calitatea apei potabile
1.33.3 UAT Tataranu – sat Bordeasca Veche - Calitatea apei
– PLAM Vrancea).
In continuare sunt prezentate rezultatele analizelor chimice ale apei efectuate de catre CUP Focsani
si de catre Consultant colectate de la forajele si de la reteaua de distributie din localitatea
Bordeasca Veche care asigura sursa sistemului de apa.
Buletine de analiza a apei subterane analizate din sursa localitatii Bordeasca Veche
Buletin de analiza a apei de pe reteaua de distributie
• Apa bruta la forajul F2 are depasiri la indicatorul chimic amoniu.
• Apa de pe reteaua de distributie are depasiri la indicatorul fier
• Pentru Vajaietoarea, Martinesti si Bordeasca Veche, datorita depasirilor la indicatorul amoniu
si nitriti, in 2013 DSP Vrancea a interzis folosirea apei pentru consum uman.
Este necesara o statie de tratare a apei.

retea 311/2004
germane
Azotati (Nitraţi) mg NO3/l 50
Amoniu mg NO4/l 0,667-0,08 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l <100-289 200
Mangan mg Mn+2/l <0,002-0,028 0,05
Analize DSP-2014
Au fost prelevate :
- 15 probe pentru examen bacteriologic, din care, 2 probe (40% din probele prelevate din
ZAA Bordeasca Veche), au fost neconforme Legii 458/2002 pentru cei 5 parametri
analizati (E.coli, Enterococi, Bacterii coliforme, NTG la 22 oC și NTG la 37oC).
- 15 probe pentru examen fizico - chimic, care au fost în proporţie de 100% neconforme
Legii 458/2002, prin lipsa "clorului rezidual liber", datorita neefectuarii dezinfectiei apei.

❖ Nu s-a respectat frecventa prelevarilor stabilită prin HG 974/2004, astfel că
reprezentativă pentru calitatea apei produse şi distribuite consumatorilor în anul 2014
- 20 probe pentru examen microbiologic, din care, 12 probe (60% ), au fost neconforme
Legii 458/2002, prin prezenta indicatorilor de contaminare fecală : "bacterii coliforme",
"escherichia coli" şi "enterococi".
- 20 probe pentru examen fizico - chimic, din care 16 probe (80% ) au fost neconforme
Analize DSP 2013

27. Primăria TĂTĂRANU, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă :
Au fost prelevate :
- 17 probe pentru examen bacteriologic, din care 8 probe (20% ), au fost neconforme prin
prezenta indicatorilor de contaminare fecală : "bacterii coliforme", "escherichia coli" şi
"enterococi".
- 13 probe pentru examen fizico - chimic, care au fost 100% neconforme Legii 458/2002,
prin lipsa "clorului rezidual liber", datorita neefectuarii dezinfectiei apei.

monitorizarea de control s-a realizat haotic, în proporţie de 17,5 % pentru parametrii

microbiologici şi 15,7 % pentru parametrii fizico-chimici şi ca urmare evaluarea nu este
reprezentativă pentru calitaţea apei produse si distribuite consumatorilor, in anul 2013 .
S-au prezentat şi analizat în Laboratorul de diagnostic şi investigare în sănătate publică din
cadrul DSP Vrancea:
- 29 probe pentru examen microbiologic, din care 13 probe (44,8% ), au fost neconforme
prin prezenta indicatorilor de contaminare fecală : "bacterii coliforme", "escherichia
coli" şi "enterococi".
- 26 probe pentru examen fizico - chimic, din care 20 probe (77% )au fost neconforme
prin:
▪lipsa "clorului rezidual liber"-14 probe,
▪depaşirea valorii parametrului "nitriţi" - 4 probe,
▪depaşirea valorii parametrului "amoniu" - 2 probe.
S-a interzis folosirea apei pentru consumul uman.

In prezent, tratarea apei se face prin intermediul unor instalatii manuale de clorinare, amplasate in
cadrul gospodariilor de apa. La GA 1 Bordeasca Veche, clorarea se face in cladiri independente,
aferente fiecaruia din cele 2 rezervoare de inmagazinare. La GA 2, clorarea nu se realizeaza,
existand numai cabina putului.
Astfel, dezinfectia apei pentru sistemul de apa aferent localitatii Bordeasca Veche se face manual
si necontrolat in GA 1. Nu exista statie de tratare pentru eliminare compusi chimici.
Este necesar o statie de tratare pentru eliminare nitriti, fier, mangan si amoniu.
Pe langa deficientele actuale ale modului de tratare al apei (manual), este necesara o statie de
prin Legea nr.311/2004.
1.33.5 UAT Tataranu – sat Bordeasca Noua

Localitatea Bordeasca Noua nu are in prezent sistem de alimentare cu apa.

Localitatea Bordeasca Noua nu are in prezent sistem de alimentare cu apa.
1.33.8 UAT Tataranu – sat Martinesti - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la foraj si respectiv de la reteaua de distributie a localitatii
Martinesti.
Buletin de analiza a apei subterane analizate din sursa localitatii Martinesti
Buletin de analiza a apei de la retea
Consultant au rezultat urmatoarele
• Apa bruta are depasiri la indicatoru chimic amoniu.
• Apa de la retea are depasiri la indicatorii chimici mangan si fier.

Observatie :Forajul debiteaza direct in retea, fara tratare, iar reteaua este din OL, deci valoarea Fe
poate fi influentata de materialul conductei.

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,74 0,372 0,50
Mangan mg Mn+2/l 0,310 0,05
Analize DSP-2014
Primăria TĂTĂRANU, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă :
Au fost prelevate :

Analize DSP 2013

Au fost prelevate :
"enterococi".

cadrul DSP Vrancea:
prin:
S-a interzis folosirea apei pentru consumul uman.

In prezent, tratarea apei se face prin intermediul unei instalatii manuale de clorinare, amplasata in
cadrul gospodariei de apa, in cladire independenta, aferenta rezervorului de inmagazinare.
Astfel, dezinfectia apei pentru sistemul de apa aferent localitatii Martinesti se face manual si
necontrolat.
Conform datelor din analizele de apa rezulta ca apa inregistreaza depasiri la indicatorii chimici
amoniu, mangan si fier. Este necesar o statie de tratare pentru eliminare nitriti, amoniu, mangan si
fier.
1.33.10 UAT Tataranu – sat Vajaitoarea - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
In continuare, sunt prezentate rezultatele analizelor chimice ale apei efectuate, de catre CUP Focsani
si de catre Consultant colectate de la forajul de captare aferent localitatii Vajiitoarea si de la
reteaua de distributie a localitatii.
Buletin de analiza a apei subterane analizate din sursa localii Vajiitoarea
Buletin de analiza a apei de la retea
• Apa bruta de la sursa are depasiri la indicatorul chimic amoniu.

• Apa de la retea are depasiri la indicatorul chimic amoniu si fier.
Observatie : Forajul de la Vajaitoarea alimenteaza reteaua fara clorare, deci apa de pe retea este si
apa bruta. Conductele sunt de fier, deci poate influenta analiza de apa.

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 1,4341 0,523 0,50
Mangan mg Mn+2/l 0,0169 0,05
Analize DSP-2014
Au fost prelevate :

Analize DSP 2013

27. Primăria TĂTĂRANU, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă :

Au fost prelevate :
"enterococi".

cadrul DSP Vrancea:
prin:
S-a interzis folosirea apei pentru consumul uman .
In prezent, tratarea apei se face prin intermediul unor instalatii manuale de clorinare, amplasate in
cadrul gospodariei de apa.
Astfel, dezinfectia apei pentru sistemul de apa aferent localitatii Vajaitoarea se face manual si
necontrolat, deci este necesara o tehnologie complexa de tratare pentru reducerea
concentratiei de nitriti, amoniu si de fier
Conform concluziilor rezultate din buletinele de analiza a apei rezulta ca apa inregistreaza depasiri la
indicatorii chimici nitriti, amoniu si fier.
1.34 Sistem de alimentare cu apa UAT Timboesti
1.34.1 UAT Tamboiesti - Calitatea apei brute

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Tamboiesti si respectiv de la reteaua
de distributie a sistemului Tamboiesti.
Buletine de analiza a apei subterane din sursa Tamboiesti
Bulletin de analiza a apei de pe retea
• Apa bruta de la foraj existent F3 din incinta GA 1 Tamboiesti are depasiri la indicatorii :
amoniu, mangan si fier.
• Apa bruta de la Forajul nou are depasiri la indicatorii amoniu si mangan
• De asemenea, pentru apa bruta de la sursa Tamboiesti (cu cele 3 foraje) are depasiri la
indicatorii turbiditate si azotati
• Apa de pe reteaua de distributie are depasiri la indicatorul mangan.
Valori masurate
apa bruta
germane
Amoniu mg NO4/l 0,87-1,50 0,24 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l 189-240 158 200
Mangan mg Mn+2/l 0,1025-0,0703 0,129 0,05
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Tîmboiești


In prezent, tratarea apei se realizeaza doar cu hipoclorit de sodiu.
Statia de tratare este amplasata in incinta gospodariei de apa care mai cuprinde 2 rezervoare de
inmagazinare si o statie de pompare.
Conform datelor de la buletinele de analiza a apei rezulta ca apa are depasiri la indicatorii chimici
azotati, amoniu, mangan si fier.
1.35 Sistem de alimentare cu apa UAT Tulnici
1.35.1 UAT Tulnici – sate Lepsa si Gresu - Calitatea apei
Localitatile Gresu si Lepsa nu au in prezent sistem de alimentare cu apa.

Din analizele efectuate a apei paraului Maru, care va fi captat, rezulta ca apele sunt potabile, cu
exceptia indicatorului turbiditate

retea 311/2004
germane
Fier total µg Fe3+2/l 191 200

Pentru statia de tratare se recomanda
- Asigurarea indicatorului turbiditate, in diverse perioade ale anului
- Asigurarea variatiai unor parametri chimici, prin folosirea filtrelor cu pat catalitic
- Asigurarea calitatii apei din punct de vedere materii organice, gust si miros, prin filtrare cu
carbune activ.
1.36 Sistem de alimentare cu apa UAT Urechesti
1.36.1 UAT Urechesti - Calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant colectate de la frontul de captare Urechesti si respectiv de la reteaua de
distributie a localitatii Urechesti.
Buletine de analiza a apei subterane analizate din sursa localitatii Urechesti
• Apa bruta de la sursa, respectiv de la forajul F1 are depasiri la indicatorul chimic azotati.
• Apa bruta de la sursa, respectiv de la forajul F2 are depasiri la indicatorul chimic mangan, fier
si azotati.
• Apa de la retea are indicatorii chimici sub CMA cu exceptia indicatorului nitrati, care apare in
analizele din perioada 2009-2014.

retea 311/2004
germane
Amoniu mg NO4/l 0,3-0,03 0,048 0,50
Fier total µg Fe 3+2/l <100-388 <100 200
Mangan mg Mn+2/l <0,002-0,146 <0,002 0,05
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Urechești
- 7 probe pentru examen chimic. Cele 2 probe, la care s-a efectuat analiza chimică
completă, au fost neconforme Legii nr. 458/2002, pentru parametrul "nitrați".

neconformităţi pentru parametrii "clor rezidual liber"- 2 probe (18,2%) și "nitrați" -1
probă (33,3% din probele la care s-a analizat acest parametru).

In prezent, tratarea apei se realizeaza cu hipoclorit.
Statia de tratare este amplasata in incinta gospodariei de apa care mai cuprinde 1 rezervor tampon
de 40 mc pentru clorinare si un rezervor de inmagazinare de 320 mc.
Apa se trateaza intr-o statie de clorinare cu hipoclorit lichid, prin intermediul unor pompe dozatoare
ETATRON. Statia poate fi exploatata atat automat cat si manual.
Conform ultimelor probe de apa prelevate , apa inregistreaza depasiri la indicatorii chimici mangan,
fier, si azotati la Forajul F2, depasiri la indicatorul azotati la retea si la forajul F1.
Este necesar tratarea apei pentru eliminare azotati.

1.37 Sistem de alimentare cu apa UAT Vartescoiu
1.37.1 UAT Vartescoiu – Calitatea apei

Conform : STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR privind stabilirea posibilităţilor de alimentare
cu apa a satelor FARAOANELE si PIETROASA,comuna VARTESCOIU,Judeţul Vrancea, intocmit
in aprilie 2009 de SC FORETIS SA Bucuresti :
Satele Faraoanele si Pietroasa.din compunerea comunei Vartescoiu,se găsesc amplasate la cca.7

km.WNW de municipiul Focsani, la cca.5 km S de oraşul Odobesti si la cca. 4 km. WSW de drumul
judeţean Odobesti-Vartescoiu-Golesti.
Actualmente comuna Vartescoiu dispune de urmatoarele surse de alimentare cu apa:
• -forajul nr.l.situat in satul Olteni si care fumizeaza cca. 22,0 mc :
• -forajele nr.2 si nr.3 amplasate in Vartcscoiu (punctul „Talaban”)si care dau- fiecare 22,0
mc./h;
• -forajul nr.4.aflat in imediata apropiere de Primaria comunala (debit Q=22,0 mc/h);
• -captare dc izvoare, amonte de satul Faraoanele si care fumizeaza cca. 0,18 l/s.
Sistemul de alimentare cu apa mai dispune de un rezervor tip hidrosfera(V=60 mc) la Olteni si de
rezervoare din beton armat cu un Vt= 1000 mc.amplasate in diferite locaţii. Pentru pomparea apei din
forajele situate in punctul „Talaban" exista doua statii de repompare: SRPl langa foraje si SRP2 la
Beciu.
Din informaţiile primite de la reprezentanţii Primăriei Vartescoiu, rezulta ca debitul de apa necesar
pentru satele Vartescoiu si Pietroasa este: Qn sursa=3,00 l/s
4.CONSIDERATIUNI HIDROGEOLOG1CE SI HIDROCHIMICE

Din punct de vedere hidrogeologic, zona aflata in studiu corespunde structurii geologice a acesteia.
Alimentarea cu apa a depozitelor permeabile din formaţiunile geologice se face in zona inalta (zona in
care isi au obarsia si vaile cu caracter torential mai sus amintite) prin infiltratii provenite din
precipitaţii sau apele de suprafata, pe la capetele de strat sau chiar pe toata suprafaţa lor de extensie.
Forajele executate in zona comunei Vartescoiu si care pot oferi o imagine destul de clara asupra
posibilităţilor de alimentare cu apa din subteran, sunt cele sapate pentru:
• -I.A.S. ODOBESTI-ferma VARTESCOIU FI,F2/1977(1,2),
• -PRIMARIA VARTESCOIU F/1990(3),
• -FORAJ STUDIU BROSTENI F/l982(4),
• -S.C. IRMA COMPREST S.R.L. ODOBESTI F/2001(5),
• -S.C. SILVAS EXIM S.R.L.- BECIU F/2001(6),
• -C.L. VARTESCOIU-ZONA FARAOANELE F/l998 (7).
Dupa cum se observa din planşa nr.3, aceste foraje au avut adancimi cuprinse intre 160 m (l) si
respectiv 350m (4), litologia interceptata fiind constituita din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri de
diferite granulometrii, mai mult grosiere, galbui-cenusii, cu intercalaţii de argile prafoase, nisipoase si
marnoase.
Grosimea orizonturilor permeabile captate oscileaza intre cca. l,00 m(5) si 25,00m (3), ultima valoare
fiind înregistrata la forajul executat langa Primaria Vartescoiu.
Au fost captate stratele permeabile acviferc situate sub cca. 70m. adancime (3,5) sau sub cca. l30 m
(l,2,4,6), iar nivelul hidrostatic masurat a fost ascensional:-76,00m la Beciu(6), -28,95m, in cazul
forajului de la Primaria Vartescoiu sau chiar artezian la forajul (2) amplasat in punctul „Talaban”.
Aceste valori ale nivelului hidrostatic vin in sprijinul celor afirmate la capitolul anterior si la care am
aratat diferitele nivele hidrostatice masurate la foraje amplasate nu departe unele de altele dar care se
datoreaza structurii geologice dificile a zonei.
Exemplul cel mai concret ar fi al forajelor (1,2) situate pe dreapta Milcovului si al altui foraj (5), sapat
la aproximativ la aceiaşi cota morfologica si adancime dar amplasat pe stanga Milcovului!
La pompările experimentale executate au fost obtinute debite cuprinse intre 10,0 mc/h la o denivelare
„S” de 5,00m (6) si respecţiv 45,0mc/h la un S=15,80m(2), ceea ce ar corespunde la valori ale
debitelor specifice „q" variind intre 2,00-2,85 mc/h/m.
Forajul de studiu sapat aval de Brosteni a avut 350m. adancime, litologia interceptata fiind
asemanatoare cu a celorlalte sondaje susmentionate si pietrisuri si bolovanisuri cu intercalaţii de argile
si marne compacte sau nisipoase.
Au fost captate orizonturile permeabile interceptate intre 156,50m-333,00m. adancime, nivelul
hidrostatic fiind puternic ascensional (NHs=-15,00m).
La pompările experimentale executate au fost consemnate debite cuprinse intre 5,04-15,12 mc/h la
denivelări de 8,80-25,60m. corespunzand la debite specifice „q”,reieşite din calcul, variind intre 0,59-
0,57mc/h/m.
Am lasat la urma forajul sapat la Faraoanele pentru ca datele furnizate de acesta confirma in totalitate
cele susmenţionate.
Acest foraj a fost executat pe un amplasament situat amonte de sat, pe partea dreapta a paraului Valea
Seaca. Daca observam harta hidrogeologica anexata, vedem ca acesta este amplasat la W de limita
gcologica dintre depozitele atribuite pliocen superior pleistocenului inferior si cele ale unui cuaternar
nedivizat, adica in zona unde alimentarea cu apa a stratelor permeabile se face extrem de dificil sau
chiar deloc.
Litologia interceptata este constituita din pietrişuri si bolovanisuri cu intercalaţii de nisipuri de diferite
granulometrii, galbui-cenusii, argile si mame, compacte sau slab nisipoase, cenusii-vinetii, grosimea
orizonturilor permeabile oscilând intre cca.3-15,0m.
Au fost captate stratele permeabile posibil acvifere interceptate intre 87,0-182,0m adancime (vezi
planşa nr.3,anexata). La punerea in producţie a forajului, dupa ce acesta a fost „spalat", surpriza a fost
mare: nivelul hidrostatic a fost masurat la cota de -189,0 m.!
Dupa multe încercări mecanice (pistonari cu lingura de lacarit) sau hidraulice (introdus apa in
interiorul coloanei definitive si filtrante), cand s-a constatat ca stratele permeabile primeau apa,
concluzia era una singura: stratele captate erau permeabile, dar SECI!
Debitul de apa obtinut cu ajutorul lingurii de lacarit, a fost aproape nul (Q=5,0 l/h !).
Acest lucru dovedeşte faptul cert ca stratele permeabile nu sunt alimentate cu apa.
Din punct de vedere hidrochimic, apa furnizata de orizonturile acvifere ale pleistocenului inferior
(Stratele de Candesti)se ineadreaza in general intre limitele de potabilitate ale Legii 458/2002,
inregistrandu-se depasirea acestora la substante organice (la toate forajele de referinţa susmentionate-
vezi planşa nr.4.anexata), la carbonaţi si duritati.
CONCLUZII SI PROPUNERI DE LUCRARI

Din cele susmentionate, reiese ca in zona comunei Vartescoiu, judetul Vrancea, au fost puse in
evidenta, prin forajele executate, depozite permeabile acvifere de varsta pleistocen inferior care
fumizeaza debite demne de luat in seama daca forajul este amplasat intr-o zona care sa tina scama dc
structura destul de dificila a perimetrului aflat in studiu.
Deoarece satele Faraoanele si Pietroasa componente ale comunei susmenţionate, sunt situate spre W de
contactul morfologic dintre zona colinara (cu depozite permeabile seci sau foarte slab acvifere-vezi
cazul forajului sapat amonte de satul Faraoanele) si campia dc subsidenta (unde s-au sapat foraje care
au avut rezultate bune sau foarte bune-cazul forajelor executate pentru alimentarea cu apa a comunei),
reiesc ca saparea unui nou foraj in perimetrul strict al satelor susmenţionate NU va avea rezultatele
asteptate, cheltuindu-se fonduri mari in mod inutil.
In consecinta si luând in considerare atat cele de mai sus, cat si acordul reprezentanţilor Primăriei
Vartescoiu la deplasarea pe teren ( 16.06.2009), propunem executarea unui foraj de explorare-
exploatare la 220m. adancime, scopul final fiind interceptarea si captarea orizonturilor permeabile si
acvifere ale „Stratelor de Candesti, de varsta pleistocen inferior. Amplasamentul acestui foraj a fost
fixat aval de satul Faraoanele, intr-o zona de pe partea stanga a drumului spre soseaua Odobesti-
Vartescoiu-Golesti (vezi planşa nr.2,ancxata).
1.37.1.2 Date calitatea apei

– PLAM Vrancea).
si de catre Consultant, colectate de la sursele de apa aferente comunei Vartescoiu, de la
rezervoarele de inmagazinare si de la retelele de distributie ale sistemului de apa.
Buletine analiza apei subterane analizate din sursele comunei Vartescoiu
Buletine de analiza a apei de la rezervoarele de inmagazinare Vartescoiu, Talaban, Rada si

Beciu
Buletine analiza apei de la retea
Rezultatele obtinute sunt urmatoarele :

• Sursa actuala folosita pentru comuna Vartescoiu sunt forajele F1 si F2 din zona Talaban si
forajul F5 (Faraoanele-punct Baba Tecla, zona DJ205 int cu DC146). Apa de la forajele F1 si
F2 se incadreaza in limitele CMA, dar apa de la forajul F5 necesita deferizare si probabil
demanganizare. Forajul a fost dat in functiune la sfarsitul anului 2014 si nu exista analize de
apa de la acest foraj;

retea 311/2004
germane
Azotiti (Nitriti) mg NO2/l <0,013-0,0292 0,50
Fier total (sursa Izvor) µg Fe 3+2/l 820 200
Analize DSP-2014
Primăria VÎRTEŞCOIU, administrează 3 zone de aprovizionare cu apă:
- ZAA -sat Olteni
- ZAA -satele Beciu, Rîmniceanca, Rotăreşti, Pietroasa şi
Faraoanele
Au fost prelevate :
- 10 probe pentru examen fizico - chimic, care au fost conforme Legii 458/2002.

control s-a realizat în proporţie de 13,5 % atât pentru parametrii microbiologici cât şi pentru
parametrii fizico-chimici şi ca urmare, evaluarea nu este reprezentativă pentru calitatea apei
produse şi distribuite consumatorilor în anul 2014
- 25 probe pentru examen bacteriologic, dintre care, 5 probe (33,3% din prpbele prelevate
din ZAA Vîrteşcoiu si 50% din prpbele prelevate din ZAA Olteni) au fost neconforme Legii
458/2002 parametri analizati (E.coli, Enterococi si Bacterii coliforme)
- 25 probe pentru examen fizico - chimic, dintre care, 5 probe (33,3% din prpbele prelevate
din ZAA Vîrteşcoiu si 50% din prpbele prelevate din ZAA Olteni) au fost neconforme Legii
458/2002, prin lipsa "clorului rezidual liber" .
In prezent, tratarea apei se realizeazä printr-o instalatie cu clor lichid (hipoclorit) la forajele F1 si F2 si
statie de deferizare cu filtru cu pat catalitic si clorare cu hipoclorit la GA Ramniceanca, pt apa bruta de
la forajul F5.
Timpul de contact este de 30’, realizat in rezervoarele de inmagazinare.
Din punct de vedere al tratarii apei, instalatiile existente asigura tratarea apei si asigurarea
parametrilor de calitate, exceptie facand alimentarea cu apa din sursa Izvor, care are depasiri
temporare la indicatorul Fe.
1.38 Sistem de alimentare cu apa UAT Vanatori
1.38.1 UAT Vanatori - Calitatea apei

Comuna Vanatori nu are in prezent un sistem centralizat de apa.
Comuna Vanatori nu are in prezent un sistem centralizat de apa.
1.39 Sistem de alimentare cu apa Vulturu
1.39.1 UAT Vulturu - Calitatea apei
Date hidrogeologice (de la extinderea sistemului, in anul 2006)

În scopul asigurării debitului de apă necesar la sursă, pentru proiectarea (EXTINDEREA)
sistemului de alimentare cu apă a localităţii Vulturu împreună cu cele două cartiere Becali şi
ANL, comuna Vulturu, judeţul Vrancea, au fost analizate următoarele surse de apă:
Surse de apă de suprafaţă - râul Putna

Debitul de apă necesar este posibil să fie asigurat din râul Putna, soluţia tehnică constând
din captare cu priză pe malul drept al râului, staţie de pompare, staţie de tratare şi aducţiune,
implicând costuri de investiţii foarte ridicate.
Surse de ape freatice - acviferul freatic din „Conul aluvionar al râului Putna”
Puţurile forate din captarea Vadu Roşca din oraşul Galaţi au adâncimi de 40-60 m şi sunt
amplasate la nord de localităţile Boţârlău-Hânguleşti-Vadu Roşca, în amonte pe direcţia de
curgere a acviferului de medie adâncime cantonat în Conul aluvionar al râului Putna, pe
care-l captează.
Acviferul freatic din „Conul aluvionar al râului Putna” constituie o sursă potenţială pentru
asigurarea debitului de apă necesar foarte vulnerabilă la poluare, iar calitatea apei furnizate
nu corespunde totdeauna cerinţelor de potabilitate impuse de Legile privind calitatea apei
potabile nr. 458/2002 şi 311/2004 la parametrul indicator fier total, amoniac, substanţe
organice, etc.
Surse de apă subterană de medie adâncime - acviferul de medie adâncime cantonat în

Stratele de Cândeşti
Puţurile forate din captarea Vulturu a localităţilor Vulturu-Măicăneşti-Năneşti au adâncimi de
68-70 m şi sunt amplasate la peste 2 Km sud de frontul de captare Vadu Roşca, în aval pe
direcţia de curgere a acviferului de medie adâncime cantonat în Stratele Cândeşti.
Debitul de apă necesar iniţial Qs = 36,00l/s era riscant să se obţină de la limita sudică a
conului aluvionar râului Putna, deoarece grosimea redusă (4m) a stratelor acoperitoare nu
asigură protecţie hidrogeologică împotriva poluării de la suprafaţă, iar frontul Vulturu este
amplasat după captarea Vadu Roşca, în aval de localitate care în prezent nu beneficiază de
un sistem centralizat de canalizare.
Cele prezentate duc la concluzia că în această zonă există o poluare organică certă a
stratelor acviferului conului aluvionar al râului Putna.
Astfel, s-a optat pentru exploatarea părţii superioare ale acviferului de medie adâncime a
Stratelor de Cândeşti.
În ansamblu, apa furnizată de acviferul de adâncime din Stratele de Cândeşti este potabilă în
limitele admise excepţional de Legile privind calitatea apei potabile 458/2000 şi 311/2004,
dar local pot fi semnalate depăşiri peste limitele maxime admise la parametrul indicator
mangan.
Soluţie recomandată prioriar pentru extinderea frontului de captare Vulturu, pentru

cartier Becali si ANL:
- pentru asigurarea debitului de apă necesar Qnec = 13,87 l/s - captarea parţii superioare a
acviferului de medie adâncime din Stratele de Cândeşti, prin 2 puţuri forate de 70,00 m
adâncime, izolându-se acviferul freatic din Conul aluvionar al râului Putna, care în zonă are o
granulozitate fină (nisipuri fine – medii, nisipuri argiloase).
- Amplasamentul sursei de apă subterane proiectate se va situa imediat la nord de puţul forat
P2 (22H) din captarea de apă subterană existentă Vulturu, în sectorul de teren denumit local
„Cotul Moldovenesc” din zona sud-vestică a localităţii Vulturu, pe un teren utilizat în prezent
ca păşune proprietatea Primăriei Vulturu
Din studiul hidrogeologic, aferent studiului de fezabilitate, rezultă că:
Calitatea apei subterane pentru sursa de apă existentă (la forajele executate pentru sistemul
Vulturu-Măicăneşti-Năneşti),conform buletinelor de analiză nr.3.922 – 3.927 şi 4.008/2003
elaborate de Laboratorul S.C. APA NOVA Bucureşti S.A., au evidenţiat depăşiri ale
concentraţiei maxime admisibile la parametrii indicatori amoniu (NH 4) şi mangan(Mn):
-NH4 = 0,19 ... 0,95 mg/l, concentraţia medie C med = 0,65 mg/l faţă de concentraţia maximă
admisă CMA = 0,50 mg/l;
-Mn = 0,34 ... 0,57 mg/l, concentraţia medie C med = 0,42 mg/l faţă de concentraţia maximă
admisă CMA = 0,05 mg/l.
După executarea celor 4 foraje şi analizarea calităţii apei rezultate, s-a încercat racordarea la
frontul de captare Vadu Roşca (sistem Galaţi). Acest lucru nu a fost posibil deoarece:
- din numărul total de 84 foraje, 15 foraje sunt în prezent înnisipate, neasigurând
nici debitul pentru care au fost proiectate iniţial:
- în Municipiul Galaţi sunt în derulare o serie de programe (ISPA, SAMTID, etc.) de
modificare şi dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare
În aceste condiţii, s-a considerat necesară spălarea puţurilor forate, urmată de funcţionarea
temporară a sistemului de alimentare cu apă realizat, pentru a urmări evoluţia calităţii apei
dezinfectate prin intermediul staţiei de clorare.
În etapa următoare s-a verificat influenţa spălării şi funcţionării temporare a puţurilor forate
asupra calităţii apei pompate şi clorate, prin buletinele de analiză a apei nr.649-
650/14.09.2004 elaborate de Direcţia de Sănătate Publică Vrancea, Focşani, din care au
rezultat valorile:
- NH4 = 0,055 – 0,115 mg/l, corespunzând unei ape potabile;
- Mn = nu apare
Concluzia D.S. Vrancea Focşani „Probele corespund Legii nr.458/2002 pentru toţi indicatorii
determinaţi”. (probele de apă fiind prelevate din două puncte din reţeaua de distribuţie:
cişmea intrare în localitatea Hânguleşti şi cişmea intrare în localitatea Călienii Noi).
Odată cu începerea proiectării pentru sistemul de alimentare cu apă aferent satului Vulturu –
Cartier Becali şi Cartier A.N.L. (conform Instrucţiune M.T.C.T. nr.63/GS/19.01.2006), s-a
solicitat la data de 18.01.2006 ca S.B.I. – Punct de lucru Vrancea să preleveze noi probe de
apă din sursa existentă Vulturu. Aceste probe au fost analizate de S.C. APA NOVA S.A.
Bucureşti, iar din buletinele de analiză nr. 006329 şi 006330/20.01.2006 au rezultat
următoarele:
- parametrul indicator mangan Mn = 316 μg/l depăşeşte concentraţia maximă
admisibilă CMA = 50 μg/l a apei potabile, impusă de Legea calităţii apei potabile
nr.458/2002 completată cu Legea nr.311/2004;
- parametrul indicator amoniu NH4 = 0,014 mg/l.
Ca urmare a analizării calităţii apei subterane furnizate în perioada 2003 – 2006 de sursa de
apă Vulturu existentă se consideră necesară proiectarea unei staţii de demanganizarea
pentru sistemul de alimentare cu apă Vulturu-Măicăneşti-Năneşti, executat în 2004, inclusiv a
localităţii Vulturu, cartierului de locuinţe Gigi Becali şi cartierul ANL.
Debitul la care s-a dimensionat staţia de tratare este de 51,87 l/s.

1.39.1.1 Calitatea apei brute la Captare

Monitorizarea apelor subterane se realizeaza periodic pe baza de analize fizico-chimice prin
reteaua nationala de foraje de observatie coordonata de Institutul National de Hidrologie si
Gospodarire a Apelor (I.N.H.G.A.) si totodata din sursele de apa aflate in exploatare prin
puturile forate de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor (S.G.A.) Vrancea (conform Planului
Local de Actiune pentru Mediu – PLAM Vrancea).
Pentru evaluarea calitatii apei conform Legii calitatii apei potabile Consultantul si Beneficiarul
au efectuat suplimentar analize de apa pentru majoritatea parametrilor fizico chimici.
La data realizarii sistemului de apa Vulturu, au fost identificate urmatoarele probleme:
In continuare, sunt prezentate rezultatele analizelor chimice efectuate de catre CUP Focsani
si de catre Consultant pentru sursa (frontul de captare Vulturu).
Buletine analiza a apei subterane din sursa Vulturu
Din analizele efectuate de catre CUP Focsani si de catre Consultant si din analizele existente
au rezultat urmatoarele :
• Apa bruta de la frontul de captare are depasiri la indicatorii chimici amoniu (0,7-0,9 mg/l) si
mangan (0,5-0,9 mg/l) (confirmand starea calitatii apei brute in timp (din 2004)).
• Conform unor analize efectuate de DSP in 2007, exista depasiri la inicatorul Fe (0,55 mg/l), la
iesirea din GA, deci pe retea, dar care ulterior (in anii urmatori) nu se confirma, inclusiv in
analizele efectuate de consultant.
• In rapoartele DSP pe anul 2014 apar depasiri temporare la indicatorul nitriti -1 probă (33,3%
din probele la care s-a analizat acest parametru)
Tratarea apei conform proiectului tehnic din 2007 cuprinde o statie de demanganizare.
Concluzii : exista variatii temporare ale unor parametrii chimici ai apei brute (fier si nitriti) care
nu pot fi corectati de statia de tratare existenta.

Valori masurate
apa bruta
germane
Amoniu mg NO4/l 0,14-0,95 0,019 0,50
Fier total µg Fe3+2/l <100-520 (525) 200
Mangan mg Mn+2/l 0,2963 0,05
Pentru - ZAA Vulturu, raport DSP 2014


❖ Nu s-a respectat frecventa prelevărilor (la nivelul rezervorului de înmagazinare), astfel ca
monitorizarea de control s-a realizat în proporţie de 20 % atât pentru parametrii microbiologici cât şi
pentru parametrii fizico-chimici, ca urmare, nu se poate face o evaluare reprezentativa asupra calitatii
apei produse si distribuite consumatorilor.
- informaţii despre calitatea microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită, s -au obtinut
prezentând (pe bază de contract) în Laboratorul de diagnostic şi investigare în sănătate publică din
cadrul DSP Vrancea, 14 probe pentru examen microbiologic, care au fost conforme Legii nr.
458/2002.
- informaţii despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul
determinării dacă apa potabilă este/nu este corespunzătoare din punct de vedere fizico-chimic , s-au
obţinut analizând în laboratorul SC"CUP"SA Focşani (laborator înregistrat la Ministerul
Sănătăţii), 10 probe pentru analize fizico-chimice, la care s-au înregistrat neconformităţi pentru
parametrii: "clor rezidual liber"- 8 probe (80%) și "nitriți" - 1 probă (33,3% din probele la care
s-a analizat acest parametru).
Concluzii : exista variatii temporare ale unor parametrii chimici ai apei brute (fier si nitriti) care
nu pot fi corectati de statia de tratare existenta.
Analize DSP-2014
Pentru - ZAA Vulturu

neconformităţi pentru parametrii: "clor rezidual liber"- 8 probe (80%) și "nitriți" - 1
probă (33,3% din probele la care s-a analizat acest parametru).

Tratarea apei conform proiectului tehnic din 2007 cuprinde o statie de demanganizare.
In prezent pentru reducerea concentratiei de mangan este prevazuta o statie de reducere a acestui
indicator.
Statia de demanganizare s-a amplasat in incinta gospodariei de apa care mai cuprinde statia de
clorare, rezervorul de 700 mc, rezervorul de 650 mc si statiile de pompare cu pompe booster.
Statia de demanganizare s-a dimensionat pentru intreg sistemul de alimentare cu apa cu caracter
microzonal (Vulturu-Maicanesti-Nanesti + satul Vulturu impreuna cu cartierul Becali din satul Vulturu
si cartierul ANL din satul Botârlau).
Debitul la care s-a dimensionat statia de tratare este de 51,87 l/s.
Exista variatii temporare ale unor parametrii chimici ai apei brute (fier si nitriti) care nu pot fi
corectati de statia de tratare existenta.
Este necesara o statie de tratare a apei, tratare care sa reduca si indicatorii chimici care au
depasiri temporare(fier si nitriti) pentru a rezulta in final, dupa procesul de tratare o calitate a
apei conforma cu limitele admise de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002
modificata si completata prin Legea nr.311/2004.

ANEXA2.1b Investigatii Analiza Calitatii Apei Si Tratabilitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA2.1b Investigatii Analiza Calitatii Apei Si Tratabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

“Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului regional - Extinderea si modernizarea sistemului de apa si canalizare in

judetul Vrancea, etapa a II-a, POIM”

INVESTIGAȚII ANALIZA CALITAȚII APEI SI TRATABILITATEA APEI

INVESTIGAȚII ANALIZA CALITAȚII APEI SI TRATABILITATEA APEI

1 INVESTIGAȚII ANALIZA CALITAȚII APEI SI TRATABILITATEA APEI .............................6

1.1 Consideratii ge nerale si criterii de proiectare. ..........................................................................6

1.2 Sistem de alime ntare cu apa Focsani........................................................................................27

1.3 Sistem de alime ntare cu apa Odobesti......................................................................................35

1.4 Sistem de alime ntare cu apa Marasesti ....................................................................................40

1.5 Sistem de alime ntare cu apa Panciu .........................................................................................44

1.6 Sistem de alime ntare cu apa Adjud ..........................................................................................48

1.7 Sistem de alime ntare cu apa UAT Biliesti................................................................................56

1.8 Sistem de alime ntare cu apa UAT Bolotesti.............................................................................57

1.9 Sistem de alime ntare cu apa UAT Bordesti. ............................................................................63

1.9.1.1 Date hidrogeologice din studiile Hidrogeologice intocmite de INHGA ..............................................................63

1.10 Sistem de alime ntare cu apa UAT Brosteni .............................................................................74

1.11 Sistem de alime ntare cu apa UAT Carligele ............................................................................75

1.12 Sistem de alime ntare cu apa UAT Ciorasti..............................................................................88

1.13 Sistem de alime ntare cu apa UAT Cotesti ...............................................................................92

1.14 Sistem de alime ntare cu apa UAT Dumbraveni ......................................................................96

1.15 Sistem de alime ntare cu apa UAT Gologanu.........................................................................108

1.16 Sistem de alime ntare cu apa UAT Gugesti ............................................................................115

1.17 UAT Gugesti – sat Oreavu - Calitatea apei............................................................................122

1.18 Sistem de alime ntare cu apa UAT Homocea .........................................................................124

1.19 Sistem de alime ntare cu apa UAT Jaristea ............................................................................134

1.20 Sistem de alime ntare cu apa UAT Maicanesti.......................................................................140

1.21 Sistem de alime ntare cu apa UAT Milcovu ...........................................................................141

1.22 Sistem de alime ntare cu apa UAT Nanesti.............................................................................146

1.23 Sistem de alime ntare cu apa UAT Obre jita...........................................................................151

1.24 Sistem de alime ntare cu apa UAT Popesti .............................................................................156

1.25 Sistem de alime ntare cu apa UAT Rastoaca ..........................................................................161

1.26 Sistem de alime ntare cu apa UAT Ruginesti .........................................................................162

1.27 Sistem de alime ntare cu apa UAT Sihlea ...............................................................................168

1.28 Sistem de alime ntare cu apa UAT Slobozia Bradului...........................................................174

1.29 Sistem de alime ntare cu apa UAT Slobozia Ciorasti ............................................................182

1.30 Sistem de alime ntare cu apa UAT Soveja ..............................................................................184

1.31 Sistem de alime ntare cu apa UAT Straoane ..........................................................................188

1.32 Sistem de alime ntare cu apa UAT Suraia ..............................................................................190

1.33 Sistem de alime ntare cu apa UAT Tataranu .........................................................................195

1.34 Sistem de alime ntare cu apa UAT Timboesti ........................................................................208

1.35 Sistem de alime ntare cu apa UAT Tulnici .............................................................................211

1.36 Sistem de alime ntare cu apa UAT Urechesti .........................................................................214

1.37 Sistem de alime ntare cu apa UAT Vartescoiu .......................................................................220

1.38 Sistem de alime ntare cu apa UAT Vanatori ..........................................................................229

1.39 Sistem de alime ntare cu apa Vulturu .....................................................................................230

INVESTIGAȚII ANALIZA CALITAȚII APEI SI TRATABILITATEA APEI

1 INVESTIGAȚII ANALIZA CALITAȚII APEI SI TRATABILITATEA APEI

1.1 Consideratii generale si criterii de proiectare.

1.1.1 Prezentarea situatiei actuale

1.1.1.1 Informaţii Generale despre Sistemul de Apă

Avand in vedere ca in acest capitol s-a prevazut si prezentarea deficientelor SISTEMELOR

1.1.1.2 Unitati administrativ teritoriale

În anul 1998, în cadrul programului pentru aderarea la Uniunea Europeană, consiliile

Conform ORDONANŢĂ nr.53 din 16 august 2002 privind Statutul-cadru al unităţii

1.1.1.3 Context general evolutie populatie

o Odobesti - aprox. 9.364 locuitori in 2011 fata de 8.106 locuitori conform

Conform situatiei comparative intre recensamantul din 2011 si proiectia populatiei pe

1.1.1.4 Context general privind consumurile de apa specifice zonei

1.1.1.5 Context general pentru sistemele de alimentare cu apa existente

Programul MLPTL, PIF 2004-2007, 17 sisteme de alimentare cu apa

13 Sistem de apa STRĂOANE (satele Străoane şi Muncelu)

Lista contracte incheiate pentru

Lista contracte incheiate pentru

Statie de epurare, retele