Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Johann Neuner
6-1
I.M.M. – Sem.2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
6-2
I.M.M. – Sem.2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
Exemplu:
Instrument ZEISS THEO 010A
PUNCT PUNCT DIRECŢII MĂSURATE MEDIA UNGHIUL
STAŢIE VIZAT ωAB
Poziţia I Poziţia a II-a
A 108. 77 90 308. 77 94 108. 77 92
S 40. 49 69
B 149. 27 64 349. 27 58 149. 27 61
S-au făcut mai întâi mediile citirilor către cele două puncte A şi B, în poziţia I (CS) şi
poziţia a II-a (CD), unghiul rezultând ca diferenţă a acestora.
Exemplu:
Instrument ZEISS THEO 020B
PUNCT PUNCT DIRECŢII MĂSURATE MEDIA UNGHIUL
STAŢIE VIZAT ωAB
Poziţia I Poziţia a II-a
A 0. 00.00 200.00.50 0. 00.25
S 66.98.00
B 66. 98.00 266.98.50 66.98.25
6-3
I.M.M. – Sem. 2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
1 C − C0
(ω1 + ω 2 + ω 3 + ..... + ω n ) = n
n n
6-4
I.M.M. – Sem. 2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
Exemplu:
Instrument ZEISS THEO 020B
Se utilizează pentru măsurarea mai multor unghiuri dintr-un punct de staţie. Prin
această metodă se măsoară direcţii care se compensează în staţie, iar din diferenţa direcţiilor
compensate se determină unghiurile orizontale. Observaţiile se fac în ambele poziţii ale
lunetei. Se alege ca direcţie de plecare viza spre punctul cel mai îndepărtat, care are şi condiţii
optime de vizare, celelalte puncte vizându-se în sens topografic (orar) în poziţia I a lunetei şi
se face închiderea pe punctul de plecare. În mod similar se repetă măsurarea direcţiilor în sens
antiorar în poziţia a II-a, rezultând două tururi de orizont.
O serie este formată din două tururi de orizont, fiecare tur începe şi se termină pe
punctul de referinţă (de plecare).
Operaţiile de măsurare a direcţiilor se succed astfel:
- se blochează limbul, se vizează în sens orar punctele şi se citesc în poziţia I a lunetei
direcţiile CA’ (citirea de plecare), CB`, CC`, CD`, iar pentru control se vizează din nou primul
punct obţinându-se CAî‘;
- se vizează punctele în sens antiorar în poziţia a II-a a lunetei,obţinând citirile CA``,
CB``, CC``, CD``, iar pentru viza de închidere a turului de orizont CAî``;
6-5
I.M.M. – Sem. 2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
Abaterea permisă între citirile în poziţia I şi poziţia a II-a a lunetei, pentru aceeaşi direcţie nu
poate depăşi toleranţa:
T = ± ( 2 ÷ 3 ⋅ eC )
T = ± eC n
C i' + C i"
Ci =
2
en = C Ai − C A ≤ T
C Ao = C A + o ⋅ qu
C Bo = C B + 1 ⋅ q u
C Co = C B + 2 ⋅ qu
L L L
C = C Ai + n ⋅ q u
o
A
Când numărul de vize în turul de orizont depăşeşte numărul admis (10-12 vize),
observaţiile se execută pe grupe de observaţii, după ce vizele s-au împărţit în 2-3 grupe, în aşa
fel încât 2 – 4 vize să fie comune la două grupe de observaţii. Pe viza de origine se introduce
de obicei valoarea zero.
6-6
I.M.M. – Sem. 2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
Exemplu:
Instrument ZEISS THEO 010A
400 g
I=
m⋅n
Exemplu:
200 g
La toate teodolitele de precizie m = 2 şi rezultă I = . Dacă alegem de exemplu
n
n = 4, rezultă I = 50 g. Pentru a diminua influenţa erorilor de perioadă scurtă de gradare a
limbului, se modifică intervalele calculate cu câte 10 c şi rezultă vaolrile direcţiei iniţiale
pentru fiecare serie:
Realizarea practică:
- se face un tur de orizont informativ şi se notează doar gradele şi minutele;
- direcţiile se măsoară cu două coincidenţe ale micrometrului, iar diferenţele între
valorile obţinute nu trebuie să depăşească 4 cc;
- închiderea unui tur de orizont nu trebuie să depăşească:
6-7
I.M.M. – Sem. 2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
T = ±p n
e ⋅ sin ω ' cc
ε cc = ⋅ρ
D
Exemplu:
e = 0.40m; D = 1700m; ω` = 98G.80c66cc
εcc = 636620 cc · 0.40m · (0.999824 / 1700 m) = 150 cc
ω = ω’ + ε = 98g 82c 16cc
6-8
I.M.M. – Sem. 2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
( ) (
ω = ω A' + ε Acc − ω B' + ε Bcc )
Eemplu:
e = 0.50m; ω`A = 65G.12c50cc ; DCA = 1550m;
G c cc
ω`B = 95 .84 80 ; DCB = 1600m;
εccB = 175cc; ωB = ω`B + εB = 65G14c25cc ; εcc A = 171cc; ωA = ω`A + εA = 95G86c51cc
ω = 30 g 72 c 26 cc
e ⋅ sin β cc
ε cc = ⋅ρ
DCB
Exemplu:
e = 0.40m; DCB = 2500m;
β=84G.20c45cc ω` = 88G.24c59cc
εcc = 99 cc; ω = ω’ + ε =
88G25c58cc
Figura 6.8
Măsurarea direcţiilor spre un semnal excentric
6-9
I.M.M. – Sem. 2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
z1 + z 2 c1 + 400 g − c 2 c1 − c 2
z= = = + 200 g
2 2 2
unde:
- c1 reprezintă citirea la cercul vertical în prima poziţie a lunetei (CS);
- c2 citirea la cercul vertical în a doua poziţie a lunetei (CD).
6 - 10
I.M.M. – Sem. 2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
Unghiul de pantă al terenului (α) poate fi calculat în funcţie de unghiul zenital mediu,
α = 100g - z sau, în funcţie de valorile unghiului zenital măsurat în cele două poziţii ale
lunetei:
α 1 = 100g – C1
α 2 = C2 – 300g
Figura 6.10
Măsurarea unghiurilor verticale
α AB
'
+ α "AB α BA
'
+ α BA
"
α AB = α BA =
2 2
Dacă:
∆α = α AB − α BA ≤ Tα ≈ 2 ⋅ eα
unde eα este eroarea de citire a unei direcţii vizate într-o singură poziţie a lunetei la cercul
vertical. Se face media aritmetică între valorile absolute ale unghiurilor verticale măsurate
dus - întors şi se ia semnul unghiului de pantă de la dus:
α AB + α BA
α AB =
2
6 - 11
I.M.M. – Sem. 2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
Exemplu:
Instrument ZEISS THEO 010A
Pct. st. Pct. Unghiuri zenitale Unghiuri de panta Media
vizat unghiurilor
de panta
Poz. I Poz. II Media Poz. I Poz. II Mrdia
g g g g g g g
A B 93.8412 306.1572 93.8420 +6.1588 +6.1572 +6.1580
i = 1.64 + 6.1578
B A 106.1568 293.8418 106.1575 - 6.1568 - 6.1582 - 6.1575
i = 1.53
Figura 6.11
Măsurarea unghiurilor verticale spre semnale geodezica
σ dir = σ c2 + σ r2 + σ i2 + σ v2 + σ l2
unde:
σc- abaterea standard de centrare a aparatului în punctul de staţie;
6 - 12
I.M.M. – Sem. 2 Prof.dr.ing. Johann Neuner
σ ω = σ dir ⋅ 2
σ ω ( 1 ) = ±σ dir ⋅ 2
σω (1)
σω( 2 ) = ± = ± σ dir
2
- abeterea standard de măsurare a unui unghi cu “n” serii;
σ dir
σω( n ) = ±
n
În funcţ de precizia solicitată la măsurarea unghiurilor şi cunoscând abaterea standard
de măsurare a unei direcţii se poate stabili numărul de serii ce trebuie executate pentru a
atingere precizia solicitată:
σ dir
2
n=
σ ω2
6 - 13