Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing.

Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

5.3 Cercurile teodolitului

5.3.1 Cercurile şi dispozitivele de citire la teodolitele optico-mecanice

Cercul orizontal

Serveşte la măsurarea direcţiilor (unghiurilor) orizontale. El se compune dintr-

un cerc gradat denumit limb şi un cerc denumit cerc alidad sau alidada, care
poartă suprastructura teodolitului şi indicii de citire. Limbul are diametrul de 70 - 100
mm la teodolitele de precizie medie şi până la 250 mm la teodolitele de precizie
ridicată.
Teodolitele optico-mecanice au cercurile gradate din sticlă şi prezintă
următoarele avantaje:
- divizarea se face prin gradaţii foarte fine (cca. 1 μm);
- gradaţiile pe sticlă sunt mai rezistente şi mai contrastante;
- gravarea diviziunilor se face fotomecanic, asigurându-se o precizie ridicată la
gradarea cercurilor;
- permite centralizarea citirilor într-un singur microscop.
Cea mai mică diviziune a cercului gradat poate avea următoarele valori:
- pentru gradaţia sexagesimală: 1°; (1/2)°; (1/3)°; (1/6)°.
- pentru gradaţia centesimală: 1g ; (1/2)g ; (1/4)g ; (1/5)g ; (1/10)g .
Pentru măsurarea corectă a unghiurilor orizontale limbul trebuie să fie
orizontal şi să rămână fix, iar alidada cu indicii de citire trebuie să fie centrică cu
cercul gradat şi să execute mişcări de rotaţie în jurul axei comune VV.

Figura 5.18
Principiul de măsurare a unghiurilor orizontale

Principiul de măsurare a unghiurilor orizontale este prezentat în figura 5.18.

Pentru măsurarea unui unghi orizontal ω =< AOB se vizează punctul A şi se citesc
în dreptul indicilor de citire diametral opuşi valorile direcţiilor CA’ şi CA” . Apoi se
roteşte cercul alidad până când luneta se află pe direcţia punctului B. Indicii de citire
vor executa aceeaşi mişcare de rotaţie ca cercul alidad şi luneta, în dreptul lor
efectuându-se lecturile CB’ şi CB” pe cercul orizontal gradat. Pentru verificare trebuie
ca CA” = CA’ ± 200g ± 2ec şi CB” = CB’ ± 200g ± 2ec cu ec - eroarea de citire.
Unghiul orizontal se calculează din diferenţa citirilor efectuate (diferenţă de direcţii):

5- 15
Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing. Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

 '  CB'  C A' respectiv  "  CB"  C A"

Valoarea cea mai probabilă a unghiului ω va fi media aritmetică:

 '  "
 (5.16)
2

Se va face media numai dacă: ω' - ω'' = 2 ÷ 3 ec

Sau, se pot media citirile diametral opuse şi apoi se calculează valoarea
unghiului:

C A'  C A"  200 g C B'  C B"  200 g

CA  CA    CB  C A (5.17)
2 2

Cercul vertical

Serveşte la măsurarea unghiurilor verticale ( - unghiul de pantă, sau z -

unghiul zenital). El se construieşte din acelaşi material ca şi cercul orizontal, iar
modul de gradare se face asemănător.
Pentru a măsura unghiurile verticale, cercul vertical gradat (limbul) trebuie să se
rotească solidar cu luneta în jurul axei secundare a teodolitului OO, iar linia ce
uneşte indicii de citire trebuie să fie riguros într-un plan orizontal sau vertical. Cercul
vertical gradat este astfel montat, încât linia ce uneşte gradaţiile 0 - 200g să se
găsească în acelaşi plan cu axa de vizare a lunetei (planul de vizare zenital).
Cercurile verticale trebuie să îndeplinească deci următoarele condiţii
constructive:
- să fie centrice cu axa secundară a teodolitului OO (axa de rotaţie a lunetei);
- limbul trebuie să se rotească solidar cu luneta;
- cercurile să se găsească într-un plan vertical paralel cu axa principală de
rotaţie -VV - a teodolitului;
- linia gradaţiilor 0 - 200g să se afle în acelaşi plan cu axa de vizare - rO - a
lunetei, planul de vizare zenital al teodolitului;
- indicii de citire să se afle riguros într-un plan orizontal sau vertical.
Aproape toate teodolitele de construcţie mai nouă oferă posibilitatea
măsurării unghiurilor zenitale, indicii de citire fiind dispuşi într-un plan vertical, iar
verticalizarea acestora este asigurată prin nivele torice zenitale sau prin
compensatoare care asigură verticalizarea automată a indicilor de citire.
Au fost realizate diferite tipuri de compensatoare pentru stabilizarea automată a
indicilor de citire de la cercul vertical, care în funcţie de precizia acestuia corectează
automat erorile reziduale de înclinare a axei principale de rotaţie VV a teodolitului.

5- 16
Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing. Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

Figura 5.19
Cercul vertical al teodolitului si modul de măsurare a unghiurilor verticale

Conform figurii 5.19 se vor efectua următoarele lecturi:

Poziţia I (CS) z'  C1
Poziţia II (CD) z"  400 g  C2
(5.18)
Verificare: C1  C2  400  2  ec
g

z'  z" C1  C 2  400 g C1  C 2

Media citirilor va fi: z     200 g
2 2 2

Compensatorul cu pendul

Principiul de compensare este prezentat în figura 5.20.

VV este direcţia verticalei care trece prin centrul de vizare Cv al teodolitului.
Când axa principală de rotaţie a teodolitului V'V' este înclinată cu un unghi mic faţă
de VV, atunci punctul de oscilaţie M al pendulului se va deplasa pe axa de roaţie
reală V'V', iar obiectivul sistemului compensator se va deplasa în poziţia 4'. Pentru a
citi un unghi vertical corect, indicele de citire 2 trebuie readus pe verticala VV, care

trece prin centrul de vizare Cv.

Figura 5.21

5- 17
Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing. Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

Compensatorul la teodolitul Theo 020 al firmei Zeiss

Acest lucru este realizat atunci când indicele de citire este proiectat din poziţia
3 în poziţia din 2. Pentru aceasta trebuie ca obiectivul 4 să culeagă imaginea tot
timpul de pe verticala care trece prin 3 şi 2. Această funcţie este îndeplinită de
compensator. Deplasarea unghiulară a pendulului şi înclinarea axei principale de
rotaţie VV a teodolitului sunt invers proporţionale cu razele lor corespunzătoare:
 34
 unde 34 - este depărtarea obiectivului sistemului compensator faţă de
 M4
reticul şi M 4 - lungimea pendulului. Condiţia de compensare prezentată mai sus,
este realizată prin alegerea convenabilă a lungimii pendulului.

Figura 5.20
Principiul de funcţionare a compensatorului optico-mecanic cu pendul

Compensatorul se compune din pendulul (1), al cărui punct de oscilaţie M se află

deasupra centrului cercului vertical. Acest mod de montare a compensatorului
reduce mişcarea de oscilaţie a pendulului, ştiut fiind că domeniul de funcţionare
corectă a compensatorului este de ± 8'. In punctul de oscilaţie M al pendulului este
prinsă o placă, pe care sunt montate prismele deviatoare 2 şi 3. Odată cu aceste
prisme se deplasează şi obiectivul 4 din sistemul compensator. In partea inferioară a
compensatorului se află amortizorul cu aer 10, format dintr-un piston mobil şi un
cilindru fix. Pe axa secundară OO - de rotaţie a lunetei - se află reticulul 6 al micros-
copului de citire pentru cercul vertical (scăriţa). Imaginea de pe limb este proiectată
de de pris-mele deviatoare 2 şi 3 şi obiectivul 4 peste scăriţa 6. Compen-satorul
prezentat mai sus corespunde preciziei unei nivele torice cu sensibilitatea de 1''.
Compensatorul asigură o precizie de măsurare a unghiurilor zenitale de ± 6''.

5.3.2 Dispozitive de citire

O citire "C" efectuată la cercul orizontal sau vertical se compune din două
părţi:
- PI care reprezintă numărul de diviziuni întregi culese de pe limb în dreptul
indicelui de citire;
- PII fracţiuni de diviziuni de pe limb, care se aproximează cu ajutorul unui
dispozitiv de citire.
Citirea finală va fi deci C = PI + PII . Precizia unei citiri este dată de precizia cu
care este obţinută partea fracţionară PII.

5- 18
Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing. Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

Microscopul cu scăriţă

Teodolitele optico-mecanice de precizie medie folosesc în majoritatea

cazurilor ca dispozitive de citire - microscopul cu scăriţă -. Aceste microscoape
permit centralizarea citirilor efectuate la cercul orizontal şi cel vertical.
Principiul microscopului cu scăriţă este prezentat în figura 5.22.

Figura 5.22
Principiul microscopului cu scăriţă

Obiectivul O1 care se află tot timpul la aceeaşi distanţă faţă de limb, formează
o imagine reală micşorată şi răsturnată. Ocularul O2 are rol de lupă şi măreşte
imaginea formată de obiectiv. Distanţa "p" fiind tot timpul constantă, înseamnă că şi
imaginea se va forma tot timpul în acelaşi plan imagine. Scăriţa trebuie deci
amplasată în planul imagine, astfel încât mărimea ei să corespundă cu imaginea
unei diviziuni de pe limb.

1 1 1
  (5.19)
p p' f1

Cu remarca: p = constant; f1 = constant; deci şi p' = constant.

Aproximaţia de citire a unei scăriţe se stabileşte cu relaţia:
l
a (5.20)
n
l - valoarea unei diviziuni de pe limb;
n - numărul de diviziuni al scăriţei.

Pentru a asigura aproximarea valorii PII toate scăriţele sunt gradate în sens
invers creşterii diviziunilor de pe limb. La teodolitele optico-mecanice moderne
scăriţele au fost realizate pentru dispozitive optice care culeg imaginea dintr-o
singură poziţiei de pe limb. În figura 5.23 este prezentată traseul razelor în teodolitul

5- 19
Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing. Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

Theo 020, culegerea imaginile de pe cercurile gradate şi centralizarea celor două

imagini în acelaşi microscop.

Figura 5. 23
Traseul razelor în teodolitul Theo 020A şi imaginea scăriţelor în microscop
Citirea la cercul orizontal Hz = 372g 07c 00cc ;
Citirea la cercul vertical V = 291g 86c 00cc

Microscopul cu micrometru optic

Micrometrele optice sunt dispozitivele cele mai răspândite şi cele mai precise.
Ca parte constructivă esenţială micrometrul are un sistem optic cu cel puţin un
element mobil pentru devierea imaginii, legat de o scală pentru înregistrarea poziţiei
acestuia. Precizia de măsurare cu micrometrul optic poate fi mărită practic la valori
foarte ridicate. Ca elemente pentru devierea imaginii de pe cercurile gradate sunt
utilizate:
- lamele de sticlă cu feţe plan paralele care se rotesc în jurul unei axe fixe;
- prisme sub formă de pană cu posibilitatea de translaţie;
- prisme sub formă de pană cu posibilitatea de rotire;
- lentile cu posibilitatea de rotire sau translaţie perpendiculară pe axa optică;
Micrometrele cele mai răspândite sunt cele, care sunt realizate din lamele de
sticlă cu feţe plan paralele.
Micrometru optic cu o singură lamelă de sticlă cu feţe plan paralele

Sunt folosite la teodolitele care culeg imaginea dintr-o singură poziţie de pe

limb.
Unele firme constructoare folosesc ca indice de citire fire duble apropiate şi paralele,
iar diviziunea de pe limb trebuie încadrate între aceste fire.
Prin rotirea lamelei de sticlă, imaginea culeasă de pe cercul vertical sau orizontal
poate fi deplasată, până când o diviziune de pe limb este adusă în coincidenţă cu
firul ce reprezintă indicele de citire. Solidar cu lamela de sticlă se roteşte o scală
circulară gradată, care înregistrează valoarea deplasării.

5- 20
Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing. Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

În figura 5.24-b este prezentata in partea superioara imaginea în microscop la

teodolitul Wild T1 cu citirea la cercul orizontal Hz = 134.31.80, iar in partea de
jos,imaginea în microscop la teodolitul Theo 015B cu citirea la cercul vertical V =
103.52.80

a. b.
Figura 5.24
Micrometru optic cu o singură lamelă de sticlă cu feţe plan paralele

Micrometru optic cu două lamele de sticlă cu feţe plan paralele

Aceste micrometre se regăsesc la majoritatea teodolitelor de precizie. La
aceste teodolite culegerea imaginii de pe cercurile gradate se realizează din două
poziţii diametral opuse, iar prin sisteme optice sunt aduse în acelaşi câmp vizual
(microscop), astfel încât cele două imagini diametral opuse:

- se ating, iar valorile diviziunilor de gradare cresc în sens contrar;

- se suprapun, iar valorile diviziunilor de gradare cresc în sens contrar;
- se suprapun, iar valorile diviziunilor de gradare cresc în acelaşi sens;

În figura 5.25 este prezentat teodolitul Wild T2, cu traseul interior al razelor de
lumină care culeg imaginea din două poziţii diametral opuse. Imaginile diametral
opuse sunt dirijate prin intermediul unor prisme spre furca lunetei, iar aici prin cele
două lamele de sticlă cu feţe plan paralele care formează micrometrul, prin sistemul
separator şi în final în câmpul microscopului. Este de menţionat că citirea la cercurile
teodolitului se realizează independent pentru cercul orizontal şi vertical. Acest lucru
este realizat prin intermediul prismei separatoare.

5- 21
Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing. Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

Figura 5.25 Teodolitul Wild T2

Modul de realizare tehnică a micrometrului şi efectul rotirii în sens contrar al

lamelelor de sticlă cu feţe plan paralele care formează micrometrul asupra imaginilor
diamteral opuse, este prezentat în figura 5. 26.
Fasciculele de raze care vin din două poziţii diametral opuse de pe limb, sunt
deviate de două prisme şi împreunate astfel încât cele două imagini să fie separate
printr-o singură linie bine conturată. Razele din zonele interioare ale cercurilor (părţile
rotunjite ale imaginilor) sunt oprite pe linia de lipire a celor două prisme ale sistemului
separator. Sistemul separator conduce la păstrarea riguroasă a spaţiilor de gradare
între trăsăturile culese de pe limb din două poziţii diametral opuse. Principiul de

5- 22
Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing. Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

măsurare a direcţiilor se bazează pe coincidenţa imaginilor trăsăturilor diametral

opuse de pe limb.

Figura 5.26
Micometrul optic cu două lamele de sticlă cu feţe plan paralele
pentru realizarea coincidenţei imaginilor diametral opuse

Figura 5.27 Imaginea în microscop Figura 5.28 Imaginea în microscop

înaintea coincidenţei imaginilor după efectuarea coincidenţei imaginilor

În figura 5.27 se prezintă imaginea din microscopul teodolitului, cu diviziunile

diametral opuse de pe limb, înaintea efectuării coincidenţei. Această coincidenţă se
va realiza prin intermediul micrometrului optic.
Din figură se remarcă că indicele de citire pentru ambele imagini este un fir.
Valoarea celei mai mici diviziuni de pe limb fiind l = 20c , rezultă valorile citirilor pe
cele două imagini:
C1  PI  x  68 g  n1  l  x pentru imaginea dreaptă;
C2  PI'  x '  268 g  n1'  l  x ' pentru imaginea răsturnată;
cu: n1 respectiv n1' - numărul diviziunilor de valoare l = 20c până la indicele de
citire.
x şi respectiv x' - părţile fracţionare (PII) din valoarea unei diviziuni l = 20c

5- 23
Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing. Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

Media citirilor va fi:

C1  C 2  200 g
C
2

l x  x' x  x'
adică: C  68 g  (n1  n1' )   68 g  10 c (n1  n1' ) 
2 2 2
Prin acţionarea tamburului micrometrului optic se produce o rotire a lamelelor
de sticlă cu feţe plan paralele (Figura 5.26) în sens contrar. Această acţionare
produce o deplasare a imaginilor diametral opuse din câmpul microscopului în sens
contrar, realizându-se astfel coincidenţa imaginilor diametral opuse, prezentate în
figura 5.28 şi are ca efect medierea valorilor (x + x').
Această valoare mediată se înregeistrează pe tamburul micrometrului care are
500 de diviziuni. Este de menţionat că deplasarea maximă a imaginilor diametral
opuse, este de (l / 2) adică 10c.
Aproximaţia de citire la acest dispozitiv de citire este deci a = (10c / 500) = 2cc.
Modul de citire la teodolitul Wild T2 (Figura 5.29):
- se vizează şi se punctează semnalul din teren;
- se acţionează de tamburul micrometrului până la realizarea coincidenţei
diviziunilor diametral opuse;
- se citesc gradele de pe imaginea dreaptă din stânga indicelui de citire 114 g
(F1);
- se numără diviziunile de la gradele citite până la gradele diametral opuse
care diferă cu ±200g şi se înmulţesc cu 10c (F1) 9 x 10c = 90c .
- minutele, zecile de secunde şi secundele se culeg de pe tamburul
micrometrului optic (F2).
Citirea finală este: 114g 95c 03cc

Figura 5.29 Modul de citire la teodolitul Wild T2

a - imaginea înaintea realizării coincidenţei; b - imaginea cu coincidenţa realizată

5- 24
Note de curs - I.M.M.- I Prof.univ.dr.ing. Johann Neuner
__________________________________________________________________________________________

Pe acelaşi principiu a fost realizat teodolitul Theo 010 seriile A şi B. In figura

5.30 se prezintă centarlizarea citirilor la teodolitul Zeiss Theo 010A şi citirea prin
metoda coincidenţei imaginilor diametral opuse.

Hz = 126g 19c 92cc

Figura. 5.30
Traseul razelor în teodolitul Theo 010 şi modul de citire a direcţiilor.

5- 25