Capitolul 2 Cinematica angrenajelor

3.3. Cinematica angrenajelor conice cu dinţi drepţi.

3.3.1. Generalităţi.

Figura 2.14

Angrenajele conice (adică angrenajele concurente conice) sunt

realizate din două roţi dinţate conice şi servesc la transmiterea momentelor
de torsiune şi puterii mecanice între doi arbori cu axele concurente în plan .
Elementele geometrice specifice roţilor dinţate conice sunt
(fig.2.14):
- conurile de rostogolire OPA şi OPB , cu vârful în O şi
generatoarea comună OP, corespunzătoare cilindrilor de rostogolire de la
roţile cilindrice. Tangenta comună este axă instantanee de rotaţie. Cele două
conuri rulează fără alunecare unul pe celălalt;
- unghiul  format între axele de rotaţie a celor două conuri;
- cercurile de rostogolire , luate în mod convenţional, ca cele două
baze mari ale trunchiurilor de con detaşate pentru roţi;
- conurile suplimentare , AO1P şi BO2 P , care au axele comune
cu conurile de rostogolire, vârfurile îndreptate în sens invers iar
generatoarele perpendiculare pe generatoarele conurilor de rostogolire .
Pentru a determina raportul de transmitere se va presupune că, în
rotaţia în jurul axei sale conul 1 are viteza unghiulară  1 iar conul 2 are o
mişcare complexă, compusă dintr-o mişcare relativă faţă de conul 1 cu
viteza unghiulară  21 ( tangenta comună fiind axă instantanee de rotaţie) şi

44
 Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

una de transport împreună cu conul 1. Compunând vitezele unghiulare faţă

de punctul fix O (fig.2.14.b) se obţine :
 2   21   1 (2.39)
Din triunghiul vitezelor se obţine :
 1 sin  2
 1 sin  1   2 sin  2  i12   (2.40)
 2 sin  1
Din triunghiurile OMP şi ONP se scrie :
rw1 r
sin  1  ; sin  2  w2
OP OP
de unde
sin  2 rw2
 (2.41)
sin  1 rw1
deci relaţia (2.40) devine :
 1 sin  2 rw2 z2
i12     (2.42)
 2 sin  1 rw1 z1
Întrucât    1   2 , deci  2     1 , rezultă că

sin  2  sin   1   sin  cos  1  cos  sin  1 

 sin  1 sin  ctg 1  cos  
şi raportul de transmitere capătă expresia :

(2.43)

Dacă i12 şi  sunt cunoscuţi , se determină unghiurile  1 ,  2

după cum urmează :

(2.44)

Dacă angrenajul conic este ortogonal (cazul cel mai frecvent

întâlnit în tehnică),   90 o , iar relaţiile (2.44) devin :
1
tan  1  ; tan  2  i12 (2.45)
i12

45
 Capitolul 2 Cinematica angrenajelor

Dantura roţilor conice poate fi dreaptă , înclinată sau curbă. Prin

trecerea la dinţi conici înclinaţi sau curbi se realizează faţă de dantura
conică dreaptă , avantajele cunoscute de la trecerea de la dantura cilindrică
dreaptă la cea înclinată. Productivitatea de execuţie şi portanţa danturii
conice înclinate sunt mai reduse faţă de dantura conică curbă , din care
cauză dantura conică înclinată se utilizează foarte rar.

Figura 2.15

În figura 2.15 se prezintă , comparativ , o roată conică cu dinţi drepţi (se

observă contactul pe toată lăţimea numai a unui singur dinte ) şi o roată
conică cu dinţi curbi (se observă contactul simultan a trei dinţi).

2.3.2. Roată plană de referinţă. Roată plană generatoare.

Definirea geometrică a danturilor roţilor dinţate conice se

realizează pe roata plană de referinţă . Profilul frontal exterior al roţii plane ,
desfăşurat în plan şi defineşte profilul de referinţă al danturii conice.
Roata plană de referinţă reprezintă pentru roata conică ceea ce
cremaliera de referinţă este pentru roata cilindrică.
Parametri definitori ai formei şi dimensiunilor roţii plane de
referinţă pentru danturile conice drepte şi înclinate sunt precizaţi în STAS
6844-80. Pentru danturile curbe nu există standardizată o roată plană de
referinţă, fiecare firmă adoptând mărimi specifice.

Figura 2.16

46
 Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

Roata plană, fictivă, inversă şi complementară unei roţi plane de

referinţă, este roata plană generatoare.
Pentru obţinerea unei danturi conice, pe maşina de danturat se
realizează un angrenaj fictiv generator (fig.2.16) constituit din roata plană
generatoare 2 şi roata conică de prelucrat 1. Se materializează dinţii roţii
plane generatoare prin scule aşchietoare 3 cărora li se imprimă o mişcare de
dute -vino , simultan cu rularea cinematică a roţii 1 pe roata generatoare 2 .

2.3.3. Tipuri de danturi.

Forma liniei flancurilor dinţilor se defineşte pe roata plană

generatoare şi este determinată de condiţiile cinematice ale procedeului de
danturat. În afară de danturile conice drepte şi înclinate , se utilizează cîteva
tipuri de danturi conice curbe, prezentate în figura 2.17:

Figura 2.17

- dantura conică circulară sau în arc de cerc (fig.2.17.a) , la care

limitele flancurilor sunt pe roata plană arce de cerc iar pe roata conică elice
conice. Acest tip de dantură se mai numeşte şi dantură Gleason.
- dantura conică în arc de evolventă sau dantură paloidă
(Klingelnberg) - fig.2.17.b.
- dantura conică în arc de epicicloidă (fig.2.17.c) şi dantura conică
în arc de hipocicloidă (fig.2.17.d.). cunoscute şi sub numele de dantură
eloidă - Oerlikon.

2.3.4.Aproximaţia Tredgold. Elemente de echivalare între

angrenajul conic şi cel cilindric.

47
 Capitolul 2 Cinematica angrenajelor

Dantura unui angrenaj conic cu dinţi drepţi are profilul trasat tot
după o evolventă , dar trebuie examinată în mod special deoarece
suprafeţele laterale ale dinţilor reprezintă nişte suprafeţe evolventice
conice . Formarea acestor suprafeţe se poate imagina astfel: se duce planul
tangent la suprafaţa laterală a conului de bază (fig.2.18.a) şi în acest plan
dreapta ABO , care trece prin vârful conului . Dacă planul se va rostogoli
fără alunecare peste conul de bază , atunci segmentul AB va descrie o
suprafaţă evolventică conică, iar fiecare punct al acestui segment va păstra
neschimbată distanţa sa până la punctul O, adică se va deplasa, totodată pe
suprafaţa unei sfere ,descriind o evolventă sferică.
Două roţi dinţate conice cu profilul dinţilor în evolventă sferică pot
forma un angrenaj care va avea avantajele angrenajelor cilindrice
evolventice şi anume : suprafaţa de angrenare este un plan înclinat cu
unghiul  w , intersecţia acestui plan cu sfera determină linia de angrenare
care este un cerc diametral înclinat tot cu unghiul  w . Se poate realiza
astfel şi orice angrenaj deplasat . Dezavantajul danturii conice în evolventă
sferică este că profilul dinţilor roţii plane de referinţă (şi generatoare) este
curb, cu punct de inflexiune în polul P (fig.2.18.b) .

Figura 2.18

Aceasta îngreunează mult executarea sculei şi de aceea danturile

conice evolventice se pot executa numai prin copiere, fiind puţin utilizate .
Pentru uşurinţa tehnologică , s-a adoptat la roata plană dantură cu flancuri
drepte (fig.2.18.c), care la generare prin rostogolire pe cercul de bază va
produce dantura roţii conice tot pe o sferă, dar linia de angrenare a
angrenajului format va fi o octoidă, iar dantura se va numi octoidală.
Întrucât liniile de angrenare al celor două roţi la execuţie sunt curbe, acestea
nu se suprapun perfect în funcţionare decât dacă conurile de divizare

48
 Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

coincid cu conurile de rostogolire ,deci se vor folosi numai angrenaje cu

deplasare zero sau x n1   x n 2 (zero deplasate).
Realizarea condiţiilor de suprapunere a liniilor de angrenare
necesită respectarea unghiului dintre axe si coincidenţa vârfurilor conurilor
de rostogolire în centrul O al sferei. Rezultă astfel pretenţii ridicate la
execuţie şi montaj.
În angrenajul concurent conic
angrenarea şi danturile celor doua roţi conice sunt pe o infinitate de sfere
corespunzător distanţei faţa de centrul O . Întrucât sfera nu poate fi
desfăşurată în plan, studiul geometriei şi studiul angrenării (subtăiere,
factorul de formă al dintelui ) sunt dificile. Pentru a se putea efectua
desfăşurarea în plan, Tredgold a introdus aproximaţia că dantura conică să
nu fie considerată pe sferă, ci pe conuri suplimentare.
Conurile suplimentare împreună cu dantura existentă pe acestea se
pot desfăşura în plan, obţinându-se un angrenaj cilindric înlocuitor (indice
v ). La angrenajul conic cu dantură dreaptă, angrenajul cilindric înlocuitor
are dantura cilindrică dreaptă, deci este şi angrenaj echivalent. La
angrenajul conic cu dantură înclinată sau curbă, angrenajul cilindric
înlocuitor va avea dantură cilindrică înclinată şi acesta se va transforma mai
departe într-un angrenaj cilindric echivalent cu dinţi drepţi .
În figura 2.18.d, pentru angrenajul cu roţi dinţate conice cu dinţi
drepţi s-au construit conurile suplimentare care s-au desfăşurat în planul
de proiecţie. Ele apar sub forma unor sectoare, de raze re1 şi re2 egale cu
lungimea generatoarelor conurilor de raze rw1 şi rw2 . Dacă cele două arce
se consideră, după completare, drept cercurile de rostogolire ale unor roţi cu
centrele în O1' şi O'2 (roţi echivalente ), cu ajutorul metodelor cunoscute
de la roţile cilindrice se trasează dinţii în evolventă, apoi se suprapun
sectoarele peste conurile suplimentare .Unind toate punctele obţinute cu
punctul O prin drepte, se obţin dinţii roţilor conice, corespunzător
conurilor de rostogolire alese.
Se pot scrie relaţiile:
rw1
re1  ;
cos  1
r
re2  w2 (2.46)
cos  2
Pentru sectoarele dinţate se pot scrie relaţiile :

49
 Capitolul 2 Cinematica angrenajelor

re1   1  2 rw1 ;
re2   2  2 rw2 (2.47)
Prin înlocuirea lui re1 şi re2 din relaţia (2.46) se obţine :
rw1 
1  2 rw1  cos  1  1
cos  1 2
r 
 1 w2  2 rw2  cos  2  2 (2.48)
cos  2 2
Numărul de dinţi ale roţilor conice, egale cu numărul de dinţi ale
sectoarelor z1 şi z2 , sunt, evident, mai mici decât numerele de dinţi ze1 şi
ze2 ale roţilor cilindrice echivalente de raze re1 şi re2
Relaţiile între ze1 şi ze2 respectiv z1 şi z2 ,se pot obţine ştiind că
pasul este comun pentru sectoare ( roţi conice ) şi roţile cilindrice
echivalente.
Rezultă astfel :
ze1  p  2 re1 ;
ze2  p  2 re2
ze1  p   1  re1 ;
ze2  p    re2 (2.49)
de unde, prin împărţirea relaţiilor două câte două ( ţinând cot şi de relaţia
2.48), se obţine :
2 z1 2 z
ze1   z1  ; ze2   z2  2 (2.50)
1 cos  1 2 cos  2
Raportul de transmitere al angrenajului cilindric echivalent va fi :

ze2 z2 cos  1 cos  1

ie12     i12 (2.51)
ze1 z1 cos  2 cos  2
În cazul în care axele roţilor conice sunt perpendiculare

  1   2  ,
2
se obţine :

50
 Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

cos    2  2
ie12  i12  i12  tan  2  i12 (2.52)
cos  2

51