Curs Psihologia Educatiei

Modulul V
ÎNVĂŢAREA ŞCOLARĂ. ORIENTĂRI ISTORICE SI
CONTEMPORANE ÎN TEORIA ŞI PRACTICA ÎNVĂŢĂRII
Câteva citate…Popper, Einstein, Papert
• Karl Popper (1902-1994)
“Dacă mă gândesc la viitor, visez ca într-o zi să înființez o școală în care elevii să învețe
fără să se plictisească și să fie stimulați să formuleze probleme și să le discute; o școală în
care să nu fie solicitate răspunsuri nedorite la întrebări pe care nimeni nu le-a formulat ; în
care niciun elev să nu învețe doar pentru a trece examenele”.
• Albert Einstein (1879 - 1955)
“Nu le predau niciodată elevilor mei; încerc doar să le ofer condiţii propice pentru a învăţa”
• Seymour Papert (1928 - )
“Sunt convins că cea mai bună învățare (n.n. învățarea autentică) are loc atunci când cei
care învață preiau conducerea”

3
Jobs, Freire, Deleuze…
• Steve Jobs (1955 - 2011)
“Credeam că tehnologia poate ajuta educația. […] Dar am ajuns la concluzia inevitabilă că
problema nu este una pe care tehnologia poate spera să o soluționeze. Ceea ce nu este în
ordine cu educația nu poate fi soluționat de tehnologie”
• Paolo Freire (1921 - 1997)
“Educația trebuie să înceapă prin identificarea unei soluții la contradicția profesor-elev, prin
reconcilierea celor doi poli ai contradicției astfel încât aceștia sunt în mod simultan elevi și
profesori”
• Învățarea ”rizomatică” (Deleuze și Guattari, 1987)
- nu este investită în componente individuale, ci în direcția mișcării pe care întregul
organism îl poate adopta la un moment dat;
- comunitatea decide ce este important să se învețe, astfel încât comunitatea devine
creatoare a curriculumului.
• invatarea fenomenologica- sistemul scandinav- concepte integrate

4
Invatarea rizomatica
• From Dot to Web. Rhizome as a 21st Century Learning Strategy | Hannah Kaihovirta |
TEDxPalosaari
• https://www.youtube.com/watch?v=ZK2YNiSh5Zk
• Hannah is a researcher, teacher educator and visual artist with a Ph.D. in Arts and Education. She
is currently a senior lecturer in Aesthetics and Education at the Department of Teacher Education at
the University of Helsinki. Using rhizome as the focal point of her talk, Hannah presents an abstract
discussion about education and how humans are best suited to learning. Hannah is a researcher,
teacher educator and visual artist with a Ph.D. in Arts and Education. She is currently a senior
lecturer in Aesthetics and Education at the Department of Teacher Education at the University of
Helsinki. She is a member of Helsinki based Research Group Educational Studies and Teacher
Education, INSEA organization (Global), JASED publication (No) and TAIKE (Fi).

5
• Finlanda, statul recunoscut pentru sistemul sau de educatie inovativ, a anuntat ca doreste sa
renunte la materii. Cu alte cuvinte elevii finlandezi nu vor mai lua ore de fizica, matematica,
literatura, istorie sau geografie.
• Seful departamentului de educatie din Helsinki, Marjo Kyllonen a explicat schimbarile: "Sunt
scoli care in care se invata in mod traditional, modalitate care era benefica pe la 1900, dar
necesitatile nu mai sunt aceleasi si avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul 21".
• In locul subiectelor individuale elevii vor invata despre evenimente si fenomene intr-un format
interdisciplinar. Spre exemplu: cel de al Doilea Razboi Mondial va fi examinat din perspectiva
geografica, istorica si matematica. De asemenea, studentii vor putea lua cursul "Lucrand intr-o
cafenea", unde vor invata despre limba engleza, economie sau stiintele comunicarii.
• Sistemul va fi introdus pentru elevii mai mari, incepand de la varsta de 16 ani in sus. Ideea
generala este ca copiii vor putea alege ce subiecte sau fenomene sa studieze, in functie de
preferintele si aptitudinile lor. De asemenea, elevii nu vor mai sta in banci, asteptand sa discute
cu profesorul, ci se va lucra in grupuri mici, unde dialogul va fi incurajat.
• Aceasta schimbare ii afecteaza si pe profesori, care vor trebui sa lucreze in comun. Aproximativ
70% din profesorii din Helsinki au inceput munca premergatoare acestor modificari. Se
asteapta ca schimbarile din Educatie sa fie complete pana in 2020.

Sursa: https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-97/finlanda-este-prima-tara-din-lume-care-renunta-la-materiile-scolare-
7829.html

6
film
• https://www.youtube.com/watch?v=7xCe2m0kiSg
• Why Finland's schools outperform most others across the developed world
• Finland has an economy and a population about the fifth the size of Australia's. But its
schools consistently outperform ours and most others across the developed world.
Children in Finland don't begin school until the age of seven and they're only in
classrooms half the time of their Australian counterparts.

7
film
• Sistemul educational japonez- gradinita
• https://www.youtube.com/watch?v=J5jwEyDaR-0
• The best kindergarten you’ve ever seen | Takaharu Tezuka
• At this school in Tokyo, five-year-olds cause traffic jams and windows are for Santa to
climb into. Meet: the world's cutest kindergarten, designed by architect Takaharu Tezuka.
In this charming talk, he walks us through a design process that really lets kids be kids.
• https://www.youtube.com/watch?v=gLb2jEUq-5o
• https://www.youtube.com/watch?v=2VOXb-N2EZ0

8
1.Conceptele de învăţare şi de învăţare şcolară. Mecanisme şi
procesualitate. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare
2.Teorii ale învăţării. Orientări principale în teoriile contemporane ale
învăţării şi relevanţa lor pentru instruirea şcolară
3.Condiţii interne ale învăţării şcolare: procesele cognitive, afective,
volitive

9
1.Conceptele de învăţare şi de învăţare şcolară. Mecanisme şi
procesualitate. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare

10
a) Conceptul de învăţare
a.1. Definiţii:
• În sens larg, învăţarea este un proces de achiziţie, în funcţie de experienţă,
datorită căruia se formează sau se modifică anumite conduite sub influenţa
condiţiilor variabile ale mediului (Hilgard, Bower, 1974, apud. Dumitriu, 2005)
• În sens restrâns, învăţarea este sinonimă cu învăţarea şcolară, fiind o formă
tipică, specifică de învăţare umană. Ea poate fi considerată drept o activitate
sistematică, organizată, instituţionalizată, orientată spre asimilarea de cunoştinţe
şi formarea structurilor psihice şi de personalitate.

11
a.2. Caracteristicile învăţării şcolare:
• se realizează într-un cadru instituţionalizat
• este un proces dirijat de către un personal calificat, devenind
treptat un proces autodirijat
• este un proces parţial controlat (prin evaluare)
• demers conştient, ce presupune stabilirea anticipată a scopului
• are caracter secvenţial (trecerea de la neinstruire la instruire)
• are un caracter gradual (de la simplu la complex, de la
senzorio-motor la logic-abstract)
• este un proces activ, se realizează prin efort voluntar
• este un proces relaţional, bazat pe comunicarea profesor-elev,
pe interacţiune
• are un caracter formativ-informativ- educativ.
(după Dumitriu, 2005)

12
Învăţarea ca schimbare
Învățarea reprezintă o schimbare permanentă în conduita umană
sau în potențialul de a performa ... care apare ca rezultat al
experienței (n.n. cognitivă, emoțională, socială etc.) celui care
învață și a interacțiunii sale cu lumea.
(M. Driscoll, 2000)

13
b) Forme, tipuri şi nivele de învăţare
1) Putem identifica trei tipuri fundamentale de învăţare:
• învăţarea senzorio-motorie, prin care se formează deprinderile de
scris, mers, muzicale, tehnice, practice;
• învăţarea cognitiv-intelectuală, prin care se însuşesc noţiunile, ideile,
principiile, teoriile etc.;
• învăţarea socio-afectivă, prin care se formează motive, convingeri,
atitudini, trăsături de personalitate.

14
2) În cadrul acestora, distingem între mai multe subtipuri, pe care le
putem clasifica astfel:
• conţinutul învăţării (învăţarea perceptivă; învăţarea verbală; învăţarea
conceptuală; învăţarea motorie);
• modul de operare cu informaţia (învăţare prin discriminare, învăţare
prin repetare, învăţare prin asociere, învăţare prin transfer, învăţare
prin generalizare);
• modul de organizare a informaţiilor (învăţare algoritmică, învăţare
euristică, învăţare programată, învăţare creatoare).

15
3) În funcţie de alte criterii, putem distinge alte tipuri şi forme de
învăţare:
• învăţarea didactică (realizată exclusiv în şcoală) şi învăţarea socială
(realizată preponderent în mediul extraşcolar, dar şi în interiorul şcolii,
prin intermediul contactelor interpersonale, al situaţiilor şi
contextelor de grup, când se preiau norme de conduită
interpersonală, modele de acţiune colectivă etc.);
• învăţarea din propria experienţă şi învăţarea din experienţa altora
(social instrumentată).

16
4) Referindu-se la învăţarea şcolară, I. Nicola (1996) descrie şase tipuri de învăţare, unele dintre ele
grupate în perechi complementare:
• învăţarea senzoriomotorie (formarea de priceperi şi deprinderi motorii);
• învăţarea receptivă vs. învăţarea prin descoperire:
- în învăţarea receptivă conţinutul învăţării se prezintă elevului în forma lui finală; mai este
denumită şi învăţare verbală, învăţare a conceptelor (noţiunilor), învăţare a sensului sau învăţare
conştientă (vezi teoria lui D. Ausubel);
- în învăţarea prin descoperire conţinutul învăţării nu este prezentat într-o formă finală, ci
urmează să fie descoperit de către elev; învăţarea prin descoperire este implicată în formarea
conceptelor, elaborarea generalizărilor, rezolvarea de probleme şi în creativitate (vezi teoria lui
J.Bruner);

17
• învăţarea logică vs. învăţarea mecanică
- învăţarea logică presupune ca achiziţia finală a procesului de învăţare (idee,
noţiune, principiu) să fie articulată în structura cognitivă a subiectului, în sistemul
cunoştinţelor anterioare;
- învăţarea mecanică se caracterizează prin faptul că achiziţia finală este doar
memorată, fără a fi integrată în sistemul cunoştinţelor elevului;
• învăţarea creatoare presupune descoperirea unei soluţii originale pentru
rezolvarea situaţiilor problematice; se realizează prin mecanisme specifice
comportamentului creator.

18
5) Toate tipurile şi formele învăţarii pot avea loc la diferite niveluri. În teoria sa
asupra învăţării, R. Gagné a identificat opt nivele de învăţare, în funcţie de
cantitatea şi calitatea achiziţiilor:
• învăţarea de semnale
• învăţarea stimul-răspuns
• înlănţuirea
• asociaţia verbală
• învăţarea prin discriminare
• însuşirea de noţiuni
• învăţarea de reguli
• rezolvarea de probleme
19
Un criteriu de clasificare a nivelului învăţării îl poate constitui gradul de
conştientizare:
• nivelul învăţării mai puţin conştiente sau neconştientizat încă:
• învăţare spontană (prin imitaţie)
• învăţare latentă (de la sine, fără să-şi propună deliberat acest lucru)
• învăţare hipnotică
• învăţare prin somn (ultimele doua: sub semnul intrebarii…)
• nivelul învăţării conştiente dirijate:
• înţelegere
• rezolvare de probleme

20