LUCRAREA NR.

INSTRUMENTE ŞI METODE DE
NIVELMENT GEOMETRIC
4.1. NIVELE CLASICE CU ORIZONTALIZARE MANUALĂ
4.2. NIVELE MODERNE CU ORIZONTALIZARE AUTOMATĂ
4.3. VERIFICAREA ŞI RECTIFICAREA NIVELELOR
4.4. AŞEZAREA NIVELEI ÎN PUNCTUL DE STAŢIE
4.5. EFECTUAREA CITIRILOR PE MIRA TOPOGRAFICĂ
4.6. NIVELMENTUL GEOMETRIC DE MIJLOC SIMPLU
 4.1. NIVELE CLASICE CU ORIZONTALIZARE MANUALĂ

Instrumentele de nivel clasice, cu orizontalizare manuală se grupează în două tipuri

constructive: fără şurub de fină calare (tipuri vechi); cu şurub de fină calare (tipuri mai noi).

a. Nivele clasice cu orizontalizare manuală şi cu şurub de fină calare

Instrumentele de nivel clasice, fixe sau rigide, cu şurub de fină calare, s-au conceput
în diferite tipuri constructive, care în timp au fost îmbunătăţite printr-o serie de modernizări
ale sistemului mecanic şi, în special, ale sistemului optic.
În secţiunea schematică a unei nivele fixe sau rigide, cu şurub de fină calare se
disting următoarele părţi componente de bază şi axe geometrice (fig. 4.1).

Fig. 4.1 – Secţiune schematică a unei nivele fixe sau rigide, cu şurub de fină calare

1 – Luneta nivelei, cu axa de vizare LL;

2 – Nivela torică, cu directricea/axa orizontală DD;
3 – Ambaza sau suportul de susţinere al instrumentului de nivel;
4 – Nivela sferică, cu axa verticală VSVS;
5 – Şurub de calare sau orizontalizare a instrumentului de nivel;
6 – Placa de tensiune alcătuită din placa de bază şi placa flexibilă;
7 – Şurubul de blocare al mişcării lunetei în plan orizontal;
8 – Şurubul de rectificare al nivelei torice;
9 – Traversă sau pârghie de basculare articulată la un capăt de ansamblul format din:
„lunetă – nivelă torică”, iar la celălalt capăt este fixat şurubul de fină calare;
10 – Şurubul de fină calare, care asigură înclinarea fină a ansamblului format din:
„lunetă – nivelă torică”, în plan vertical, în vederea orizontalizării axei de vizare.

2
 Instrumentele de nivel clasice cu orizontalizare manuală a axei de vizare sunt
prevăzute cu cercuri orizontale gradate (400g) sau (360).
Cele patru axe geometrice ale unui instrument de nivel clasic cu şurub de fină calare
(VV’, DD’,LL’ şi VSVS), trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principiale:
 axa principală verticală (VV) trebuie să fie verticală;
 directricea nivelei torice (DD) să fie perpendiculară pe axa verticală (VV);
 axa de vizare a lunetei (LL') să fie paralelă cu directricea nivelei torice (DD);
 axa nivelei sferice (VSVS) să fie paralelă cu axa principală verticală (VV).
b. Părţile componente ale instrumentului de nivel Zeiss Ni-030
În construcţia instrumentului de nivel Zeiss Ni-030, prevăzut cu un cerc orizontal
din sticlă şi cu un micrometru optic cu placă cu feţe plan-paralele şi tambur gradat,
detaşabil de corpul nivelei, se disting următoarele părţi componente: (figura 4.2 a şi 4.2 b)

a (1 – 17) b (18 – 29)

Fig. 4.2 – Instrumentul de nivel ZEISS Ni-030
1 – Vizor de încadrarea mirei topografice;
2 – Ocularul pentru observarea nivelei torice;
3 – Ocularul lunetei;
4 – Şurub de reglare a nivelei torice;
5 – Capac de protecţie al şuruburilor de
rectificare ale firelor reticulare;
6 – Nivela sferică;
7 – Şurub de rectificare al nivelei sferice;
8 – Şurub de calare aproximativă;
9 – Placa flexibilă a ambazei;
10 – Şurub pentru blocarea contrafişei
trepiedului;
11 – Şurubul de fixare a instrumentului de nivel
pe platforma trepiedului;
12 – Şurubul de reglare al braţului trepiedului;
13 – Platforma trepiedului;
14 – Ambaza triunghiulară;
15 – Şurub de fixare;
16 – Nivela torică fixată pe lunetă;
17 – Cătare;
18 – Obiectivul lunetei;
19 – Dispozitivul de basculare fină în plan
vertical alcătuit dintr-o articulaţie elastică;
20 – Şurubul de presiune a clemei de
blocare a mişcării în plan orizontal;
21 – Şurubul de blocare al mişcării
aparatului în plan orizontal;
22 – Clema de blocare a mişcării aparatului
în plan orizontal;
23 – Şurubul de fină mişcare în plan
orizontal;
24 – Placa de bază fixă a ambazei;
25 – Şurub auxiliar de montare;
26 – Şurubul de fină calare;
27 – Prismă pentru iluminarea cercului
orizontal;
28 – Ocularul microscopului de citire pe
cercul orizontal;
29 – Şurubul de focusare a lunetei.

3
 4.2. NIVELE MODERNE CU ORIZONTALIZARE AUTOMATĂ

Pentru creşterea randamentului şi a preciziei ridicărilor de nivelment geometric au

fost realizate instrumente de nivel fără nivelă torică de contact. La aceste instrumente,
orizontalizarea axei de vizare se realizează cu ajutorul unui compensator, după ce în
prealabil se efectuează o calare aproximativă cu nivela sferică şi şuruburile de calare, fiind
evidenţiate trei tipuri de compensatoare: cu pendul, cu nivelă şi cu lichid.
Precizia instrumentelor de nivel cu orizontalizare automată a axei de vizare este
determinată de puterea de mărire a lunetei şi de precizia compensatorului folosit. În funcţie
de eroarea medie pătratică de determinare a diferenţelor de nivel, instrumentele folosite în
lucrările de nivelment geometric, se grupează în următoarele trei categorii:
 Nivele automate cu compensatoare cu pendul, de precizie medie, ≤ (  6 mm /
km): Filotecnica Salmoiraghi-Milano seria 5173; NI-D1 MOM-Budapesta; Ni 025 –
Zeiss-Jena; Ni 050 - Zeiss -Jena, Ni 50 – Zeiss-Jena.
 Nivele automate cu compensatoare cu pendul, de precizie ≤ (  2 mm / km):
Ni-B3 MOM Budapesta şi NA 2 Wild – Heerbrugg AG, iar din noua linie a nivelelor
automate ale firmei Carl Zeiss – Jena se evidenţiază: nivelul Ni 30 şi nivelul Ni 40.
 Nivele automate cu compensatoare cu pendul, de înaltă precizie ≤ (  0,5 mm /
km): Filotecnica Salmoiraghi seria 5190 – Milano; Koni 007-Zeiss; Ni 002-Zeiss şi altele.

4.3. VERIFICAREA ŞI RECTIFICAREA NIVELELOR

Toate tipurile de instrumente folosite în ridicările de nivelment geometric trebuie să
asigure măsurarea corectă a diferenţei de nivel dintre două puncte.
Datorită transportării şi manipulării în condiţii necorespunzătoare se produc unele
dereglări ale unor părţi componente ale instrumentelor de nivel, care periodic, se reglează
prin operaţiile de verificare şi rectificare, de către o firmă autorizată de specialitate.
Condiţiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească orice tip de instrument folosit
în lucrările de nivelment geometric se reglează prin următoarele operaţii.
a. Verificarea axei principal verticale (VV’) se realizează prin operaţia de calare,
care din punct de vedere practic, se execută pe principiile prezentate la calarea teodolitului,
atât pentru nivela torică, cât şi pentru nivela sferică.
b. Verificarea orizontalităţii firului reticular orizontal (firul nivelor) se face
prin vizarea unui punct de pe un semnal fix sau de pe un perete care se urmăreşte prin
rotirea în plan orizontal a nivelei şi în cazul când aparatul este calat, firul nivelor trebuie să
urmărească perfect punctul vizat, în caz contrar se intervine prin rectificare.
c. Verificarea sensibilităţii nivelei torice se face prin acţionarea şurubului de fină
calare, prin care, se aduce bula între repere, apoi se efectuează o citire pe o miră în dreptul
firului nivelor. Se dereglează fina calare şi se aduce din nou bula între repere, după care, se
efectuează din nou o citire pe o miră ţinută în acelaşi punct unde în mod normal trebuie să
se obţină aceeaşi citire pe miră.
d. Verificarea paralelismului dintre axa de vizare a lunetei (LL’) şi directricea
nivelei torice (DD’), constă din determinarea unei diferenţe de nivel dintre două puncte (A
şi B) situate la o distanţă între ele de 50 … 70 m, care trebuie să fie egale atât prin
metoda nivelmentului geometric de mijloc simplu, cât şi prin metoda nivelmentului
geometric de capăt, din exteriorul aliniamentului dat. În cazul când cele două diferenţe de
nivel nu sunt egale, trebuie să se efectueze operaţia de rectificare a nivelei torice.

4
 4.4. AŞEZAREA NIVELEI ÎN PUNCTUL DE STAŢIE

Aşezarea instrumentului de nivel în poziţie corectă de lucru, în vederea executării

măsurătorilor de teren comportă următoarele operaţiuni:

- aşezarea trepiedului cu platforma orizontală în punctul de staţie;

- fixarea nivelei pe platforma trepiedului cu şurubul pompă;
- calarea aproximativă a aparatului cu nivela sferică;
- calarea definitivă a aparatului cu nivela torică de precizie.

În cazul instrumentelor de nivel prevăzute cu şurub de fină calare, operaţia de

definitivare a calării se face în următoarele etape:
- se calează nivela torică în cele două poziţii perpendiculare (poziţia I-a şi a II-a),
în mod asemănător cu cele prezentate la calarea teodolitului tahimetru;
- se roteşte instrumentul de nivel cu aproximativ 200g faţă de poziţia a II-a şi se
observă deplasarea bulei, eliminându-se jumătate din deplasarea acesteia din şurubul de
calare 3, iar cealaltă jumătate cu ajutorul şurubului de fină calare.

Pentru executarea corectă a observaţiilor de nivelment geometric, se efectuează, mai

întâi, o calare aproximativă cu ajutorul nivelei sferice, apoi calarea de precizie cu
ajutorul nivelei torice. Orizontalizarea axei de vizare a lunetei LL se face cu ajutorul
nivelei torice obişnuite sau cu coincidenţă şi a şurubului de fină de calare, pentru fiecare
viză în parte şi se verifică de fiecare dată, înainte de efectuarea citirilor pe miră.

În momentul aducerii bulei de aer a nivelei torice între repere, se consideră că,
orizontalitatea este realizată, iar cele două jumătăţi ale bulei sunt aduse cap la cap sau în
coincidenţă (fig. 4.3 a şi 4.3 b). Observarea coincidenţei dintre cele două jumătăţi ale bulei,
se face printr-un ocular situat în stânga lunetei, unde imaginea este adusă prin intermediul
unor prisme, iar la unele instrumente de mare precizie, imaginea coincidenţei bulei este
adusă direct în câmpul ocularului lunetei (fig.4.3 c).

Fig. 4.3 – Imaginile din ocularul nivelei torice (a, b) sau din ocularul lunetei (c)

În timpul observaţiilor, datorită sensibilităţii foarte mari a nivelei torice, se

înregistrează deplasări mici ale bulei, care se corectează numai cu ajutorul şurubului de
fină calare, înainte de efectuarea citirilor pe mira topografică, care se ţine în poziţie
verticală în toate punctele de drumuire şi de radiere.

5
 4.5. EFECTUAREA CITIRILOR PE MIRA TOPOGRAFICĂ

Efectuarea citirilor pe mira topografică la cele trei fire stadimetrice (L1 , L0, L2 )
se realizează după aducerea firului reticular vertical (firul vizor) peste imaginea clară a
mirei, care este ţinută în poziţie verticală în punctul marcat pe teren.
În cazul instrumentului de nivel de tipul Zeiss Ni-030, a căror imagine este
răsturnată, au fost efectuate următoarele citiri pe mira centimetrică (fig. 4.4):

- Citirea la firul stadimetric superior : L1 = 1338 mm

- Citirea la firul reticular orizontal (firul nivelor ) : L0 = 1400mm
- Citirea la firul stadimetric inferior: L2 = 1463 mm

Fig. 4.4. – Citirile la firele stadimetrice pe mira topografică

- Citirile efectuate la firele stadimetrice (L1 , L2) şi la firul nivelor (L0), se exprimă
direct în metri, decimetri, centimetri, iar prin aproximare se estimează şi numărul de
milimetri, din gradaţia de un centimetru a mirei topopgrafice.
- Controlul citirilor efectuate la cele trei fire stadimetrice se efectuează pe teren cu
relaţia: L0 = (L1 + L2) / 2 sau prin egalitatea: (L2 - L0) = (L0 – L1), în limitele unor abateri
cu valori admisibile de până la 1…2 mm.

Pentru exemplul redat în figura 4.4, unde au fost efectuate citirile (L1, L0 şi L2) s-a
verificat citirea medie cu relaţia: L0 = (L1 + L2)/2 = (1338 + 1463)/2 = 1400,5 m.

Deci, în condiţiile unei abateri de ± 0,5 mm faţă de citirea directă pe miră la firul
nivelor (L0), se poate considera că, cele trei citiri au fost efectuate în mod corect.

4.6. NIVELMENTUL GEOMETRIC DE MIJLOC SIMPLU

Se bazează pe principiul staţionării cu instrumentul de nivel la mijlocul distanţei

dintre cele două puncte, între care se cere să se determine diferenţa de nivel.
Distanţa dintre instrumentul de nivel şi mira topografică se numeşte portee, iar
distanţa dintre cele două mire consecutive de pe traseul de nivelment se numeşte niveleu.

6
 Se cere măsurarea diferenţei de nivel ZAB dintre capetele aliniamentului A-B,
marcate prin ţăruşi, prin metoda nivelmentului geometric de mijloc simplu, cu folosirea a
două orizonturi ale instrumentului de nivel (fig.4.5).

Fig.4.5. Nivelmentul geometric de mijloc simplu

a. În faza de teren se efectuează, mai întâi, instalarea corectă a instrumentului în

puctul de staţie şi apoi se execută observaţiile de nivelment geometric simplu de mijloc, cu
cele două orizonturi, după cum urmează:
- Se aşează instrumentul de nivel în poziţie corectă de lucru, în punctul de staţie,
unde se efectuează calarea aproximativă şi calarea de precizie;
- Se ţine câte o miră topografică în poziţie verticală cu diviziunea zero pe reperul
punctului A şi, respectiv, pe reperul din punctului B;
- Se efectuează citirile pe mira topografică, în dreptul celor trei fire stadimetrice,
mai întâi, pe mira din punctul A, considerat în mod convenţional ca punct înapoi, unde se
vor obţine citirile: L0A la firul nivelor şi L1A , L2A la firele stadimetrice de sus şi de jos şi apoi
pe mira din punctul B, considerat punct înainte, cu citirile: LB0 , L1B , LB2 cu primul orizont de
vizare al instrumentului de nivel (OI).
- Se repetă operaţiunile menţionate mai sus cu al doilea orizont de vizare al
instrumentului de nivel (OII), care se obţine prin coborârea / ridicarea nivelei.
- Se verifică citirile efectuate la cele trei fire stadimetrice, cu relaţia: L0 = (L1 +
L2)/2 în limitele unei abateri admisibile de pâna la  (1-2 mm);

b. În faza de calcul se determină cota punctului B (ZB) în funcţie de diferenţa de

nivel (ZAB) dintre cele două puncte pe baza observaţiilor efectuate cu cele două
orizonturi ale instrumentului de nivel (tabelul 4.1), după cum urmează:

 Citirile efectuate pe miră, mai întâi pe mira din punctul A şi apoi pe mira din
punctul B, se vor înscrie în coloanele 4 şi 5 şi, în coloanele 6 şi 7 ale tabelului 4.1;

7
  Se verifică citirile efectuate la cele trei fire (L1, L0 şi L2) cu ajutorul relaţiei de
forma L0 = (L1 + L2)/2 în limitele unei abateri de până la  (1-2 mm).

 Se calculează distanţele între punctul de staţie S şi punctele vizate A şi B, cu

ajutorul citirilor efectuate la firele stadimetrice (L1 şi L2), cu cele două orizonturi ale
instrumentului de nivel (I şi II):

- orizontul I: d SAI
 K ( L2A  L1A ) şi I
d SB  K ( LB2  L1B ) ;
II
- orizontul II: d SA  K ( L2A  L1A ) şi II
d SB  K ( LB2  L1B ) ;

 Lungimea porteelor (d SA
I II
; d SA I
şi d SB II
; d SB ), se trec în coloana 8 a tabelului 4.1.

 Se exprimă lungimea provizorie a niveleului AB, care s-a determinat cu două

I I I II II II
orizonturi ale instrumentului de nivel: ( d AB = d SA + d SB şi d AB = d SA + d SB ), iar
rezultatele se vor înscrie în coloana 9 a tabelului 4.1.

 Se determină lungimea medie a niveleului AB, cu expresia dAB = (d AB

I
 d AB
II
) / 2 , iar
rezultatul se trece în coloana a 10-a a tabelului 4.1.

 Se calculează diferenţele de nivel provizorii dintre cele două puncte, funcţie de

citirile efectuate la firul reticular nivelor pe mira din punctul A ( L0A ) şi pe mira din
punctul B ( LB0 ) cu cele două orizonturi OI şi OII ale instrumentului de nivel:
I
Δ Z AB = L0A - LB0 şi II
Δ Z AB = L0A - LB0

 Se înscriu diferenţele de nivel provizorii în coloana 11 a tabelului 4.1.

 Se calculează diferenţa de nivel medie cu relaţia: Z AB  (Z AB

I
 Z AB
II
) / 2 , care se
înscrie în coloana 12 a tabelului 4.1.

 Se calculează cota punctului B, în funcţie de cota cunoscută a punctului A şi de

diferenţa de nivel medie, care se însumează algebric: ZB = ZA + ΔZAB, iar rezultatul se
înscrie în coloana 13 a tabelului 4.1.

8
 Tabelul 4.1

DETERMINAREA COTELOR ABSOLUTE PRIN NIVELMENTUL GEOMETRIC DE MIJLOC SIMPLU

CITIRI PE MIRA TOPOGRAFICĂ DISTANŢE DIFERENŢE DE NIVEL COTE

Punct înapoi Punct înainte Portee Niveleu Lungimea Provizorii Medii ABSOLUTE
Punct Orizontul
Punct L1A L1B medie a Nr.
de instrumentului Între instr. Între
niveleului  Z  Z
A B
vizat L0 L0 Z pct.
staţie de nivel L2A LB2 şi puncte puncte
mm mm mm mm m m m mm m m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1401 -
A 1652 - 50,10
1902 -
OI 100,40 811 A
- 0591
B - 0841 50,30
- 1094
S 1899 - 100,55 0,810
A 2150 - 50,40
2403 -
O II 100,70 809 B
- 1089
B - 1341 50,30
- 1592

NOTĂ: Se modifică cota punctului A (col. 13), în funcţie de NUMĂRUL DE ORDINE (N) cu relaţia:

ZA= 150,0000+ N 0,051= , unde : N = 1, n