Sunteți pe pagina 1din 25

10.

DIAGNOSTICAREA SISTEMULUI DE RULARE –


GEOMETRIA ROŢILOR DIRECTOARE

1
Operaţii preliminare:
1. toate articulaţiile sistemului de rulare să fie în stare tehnică
bună;
2. să nu prezinte deformări ale componentelor;
3. jocul la rulmenţii roţilor să se încadreze în limite;
4. suspensia autovehiculului să fie stare tehnică bună;
5. mărimea jenţilor şi anvelopelor să fie conforme cu
indicaţiile producătorului;
6. garda la sol să fie cea prescrisă (şi încărcarea portbagajului
poate influenţa măsurătorile);
7. presiunea aerului în pneuri să fie conforme cu indicaţiile
producătorului;
8. bătaia laterală a jenţilor să nu depăşească 1,5 mm (la
autoturisme);
9. să nu existe frâne blocate;
se efectuează:
10. balansarea vehiculului;
11. bracarea totală a roţilor în ambele sensuri;
12. încărcarea vehiculului – dacă producătorul o recomandă. 2
2.3.5. Tehnica măsurării

După procedeul de măsurare se deosebesc trei tipuri de sisteme :


1. sisteme mecanice de măsurare;
2. sisteme optice de măsurare;
3. sisteme electronice de măsurare.

2.3.5.1. Sisteme şi instrumente mecanice de măsurare

Sistemele optice şi electronice de măsurare au la bază pe cele


mecanice. Cunoscând principiile de măsurare mecanice putem
înţelege tehnica de măsurare optică şi electronică.

Tabelul următor conţine cele mai importante dispozitive


mecanice de măsurat din care unele se mai utilizează şi azi
precum şi domeniile de utilizare.
3
Tipul dispozitivului Domeniu de utilizare
Rigla de măsurare a convergenţei Măsurarea ecartamentului,
unghiului de convergenţă -
divergenţă
Plăci de măsurare a ecartamentului Controlul ecartamentului
Dispozitiv cu raportor Măsurarea ecartamentului,
măsurarea convergenţei –
divergenţei şi a unghiu-lui
diferenţial de bracare, măsurarea
unghiului de cădere şi de fugă
Platou glisant Bracarea netensionată a roţilor;

surarea unghiului de convergenţă
– divergenţă şi a unghiului
diferenţial de bracare, măsurarea
bracării şi a unghiului de fugă
Dispozitive de măsurare cu pendul Măsurarea căderii şi a unghiului de
fugă
Dispozitiv cu bulă de aer Măsurarea căderii, unghiului de
înclinare transversală a pivotului şi
a unghiului de fugă
4
Rigla pentru măsurarea convergenţei:

Acest tip de rigle măsoară


numai convergenţa totală a
roţilor.
Reglarea direcţiei în poziţie
mediană se poate face
numai “după ochi” – pentru
că nu există o axă reală de
referinţă.
Riglele se compun din ţevi îmbinate, ale căror capete sunt apăsate
de presiunea unor arcuri, pe flancul interior al anvelopei sau (mai
bine), pe bordura jantelor celor două roţi ale unei punţi. Roţile se
împing spre exterior o dată în faţă şi o dată în spate şi astfel o
parte considerabilă a jocului din articulaţii intră în rezultatul de
măsurare. Rezultatul măsurătorii este astfel inexact. 5
Platou pentru măsurat convergenţa
Aceste dispozitive au una sau a
două plăci, instalate la nivelul
solului, peste care se trece cu
roţile din faţă şi din spate. Plăcile
sunt plasate flotant transversal la
direcţia de mişcare, astfel că pot
evita efectul unei forţe
perturbatoare cu efect lateral.
Devierea laterală a plăcilor este
sesizată de un dispozitiv de
măsurare şi indicată ca o abatere
de la poziţia în linie dreaptă în
mm/m sau m/km.
Forţa care acţionează devierea laterală a plăcii, este consecinţa
convergenţei, dar şi influenţată de celelalte unghiuri ale roţii.
Deci indicarea valorii măsurate nu poate fi o valoare în sine
pentru convergenţă, ci un indicator pentru întreaga geometrie de
aşezare a roţilor. Abaterea plăcilor nu poate depăşi o anumită
valoare, care pe monitor este indicată cu o altă culoare. Dacă, se
observă că ceva în geometria mecanismului de rulare nu este în 6

ordine se impune o verificare completă.


Platoul de măsurare a convergenţei
are următoarele avantaje:
manevrarea simplă, diagnosticarea
rapidă şi interpretarea uşoară chiar
şi pentru începători, măsurare
completă şi clară a punţilor, spaţiul
mic necesar şi altele... Mai mult –
platoul pentru măsurarea
convergenţei - mai ales în
combinaţie cu un stand de probe
pentru frână – vezi figura – a
devenit azi un instrument cu mare
răspândire.
7
Dispozitiv cu raportor (fazmetru)

Dispozitivele cu raportor sunt module transportabile sau


instrumente staţionare, putând măsura:
• convergenţa totală a roţilor anterioare şi posterioare,
• unghiul diferenţial de bracare,
• unghiul de cădere al roţilor,
• unghiul de înclinare longitudinală a pivotului.
Prin aceasta se poate face o diagnosticare completă a geometriei
mecansmului de rulare, chiar dacă nu se face o raportare la o axă
reală de referinţă. Pentru că principiul de măsurare al fazmetrului
se referă la planul orizontal de simetrie al vehiculului, acesta
trebuie să stea pe o suprafaţă absolut plană.

8
Dispozitivul cu raportor se montează paralel cu planul median
al roţii, orientat orizontal la jantă sau flancul exterior al
anvelopei şi astfel se calculează devierea de la direcţia de mers
rectiliniu respectiv de la verticală. Devierea este indicată pe un
cadran gradat în grade şi minute.
Apoi se montează la cealaltă roată braţul dispozitivului, în poziţie
orizontală la jantă. Deviaţia de la mersul în linie dreaptă indicată în
grade şi minute la această parte a punţii pe scara dispozitivului cu
raportor, reprezintă convergenţa totală.

9
Pentru măsurarea unghiului
diferenţial al bracării braţul
dispozitivului se aşează
orizontal pe jantă. Se
consideră : 00 pentru poziţia
zero a convergenţei (poziţie
de plecare pentru roata din
interiorul curbei) precum şi
unghiul de deviere dintre
poziţia iniţială a roţii din
interiorul curbei şi cea
bracată la 200. Diferenţa între
unghiul de bracare al roţii din
exteriorul curbei şi unghiul
din interiorul curbei este
unghiul diferenţial al bracării.
Un alt dispozitivde măsurare a unghiului diferenţial al bracării este
dispozitivul Koch, înzestrat cu un sistem laser. Sistemul laser permite
constituirea unei referinţe la cealaltă punte corespunzătoare a
autovehiculului, astfel că la toate roţile este posibilă o măsurare
raportată la axa de simetrie. 10
Platourile glisante: se compun dintr-o placă de bază fixă cu un disc
rotativ aşezat peste ea cu scală de măsurare a unghiului.
Pe aceste platouri glisante, roţile frontale brachează uşor şi
netensionat iar unghiul diferenţial al bracării şi unghiul de
convergenţă pot fi citite la fel de bine.

Numai cu platourile glisante nu


este posibilă reglarea unei roţi
exact pe valoarea zero a
convergenţei şi a unei poziţii
exacte de pornire pentru o
bracare de 200 a roţilor. Platourile
glisante constituie doar o simplă
legătură cu dispozitivul de
măsurare a convergenţei, care
face posibilă o reglare la zero,
exactă a convergenţei, şi a
bracării de 200 a roţilor.
11
2.3.5.2. Sisteme şi aparate optice de măsurare

Cele mai importante dispozitive optice de măsurare, respectiv


optico–mecanic precum şi domeniile de utilizare:

Aparat de măsură Domeniu de utilizare


Aparate de măsurare Măsurarea convergenţei, mai rar
cu fascicul luminos măsurarea unghiului diferenţial de bracare,
a unghiului de fugă, căderii roţii şi
înclinaţiei transversale a pivotului
Aparate optice cu Măsurarea căderii şi a unghiului de fugă,
sisteme de măsurare măsurarea convergenţei prin metoda
pe roată fasciculului de lumină.
Aparate optice de Măsurarea convergenţei, a unghiului
măsurat cu reflexie diferenţial de bracare, a unghiului de
(oglindă pe roată) cădere
12
Dispozitive de măsurat cu
fascicul luminos
Acestei grupe îi aparţin
dispozitivele de măsurare ale
punţii care transmit un fascicul
de lumină pe panoul de
verificare, prevăzut cu o scară
gradată. Fasciculul de lumină
porneşte de la un obiectiv fixat
pe roată şi care formează un
unghi drept cu axul roţii (foarte
important).

13
Poziţia de bază pentru măsurarea în ansamblu a punţii este
reglarea roţilor pentru mers rectiliniu.
Măsurarea convergenţei totale ca şi
a celei individuale cu dispozitivul cu
fascicul luminos se face astfel:

• Se montează proiectoarele la
roţile anterioare şi posterioare
care urmează a fi măsurate;

• Se plasează riglele gradate 2


în faţa şi în spatele punţilor de
măsurat, în unghi drept la axa
de simetrie.

Procedura montării proiectoarelor şi


a riglelor depinde de tipul
constructiv şi de indicaţiile de 14

utilizare.
Măsurarea convergenţei totale se
face astfel:
• fasciculul de lumină al
proiectorului unei roţi se
orientează pe panoul gradat,
poziţionat pentru el şi se citeşte
valoarea;
• se poziţionează proiectorul cu
fasciculul de lumină îndreptat pe
rigla gradată aflată în faţa lui;
• rigla gradată din spate se
deplasează oblic la axa de
simetrie, până când pe riglă se
indică aceeaşi valoare ca pe cea
din faţă;
• fasciculul proiectorului de pe
partea cealaltă a punţii de
măsurat se orientează către rigla
gradată poziţionată în faţa ei şi
se citesc valorile; 15
• se poziţionează proiectorul, se orientează spotul de lumină pe
rigla gradată poziţionată în spatele ei şi se citesc valorile;
• se calculează diferenţa între valorile indicate în faţă şi în spate.
Valoarea rezultată reprezintă convergenţa totală.
Măsurarea convergenţei individuale se face astfel:
• fasciculul de lumină al ambelor proiectoare ale punţilor de
măsurat se orientează spre riglele poziţionate în faţa lor care se
translatează lateral astfel încât să se indice aceeaşi valoare atât
în dreapta cât şi în stânga;
• ambele proiectoare oscilează şi fasciculul se orientează pe
riglele gradate poziţionate în spatele lor;
• riglele gradate din spate se poziţionează la fel ca cele din faţă
pentru a indica aceeaşi valoare;
• direcţia se aşează exact în poziţie de mişcare rectilinie. La
convergenţă bine reglată, adică semiconvergenţe egale,
indicatorul de pe riglele gradate rămâne identic atât pentru
dreapta cât şi pentru stânga. În cazul unor convergenţe
individuale inegale fiecare roată din faţă se abate, în raport cu
16
axa de simetrie.
Cu dispozitivul de măsurare cu
fascicul luminos se poate măsura şi
unghiul diferenţial de bracare,
căderea roţilor, unghiul de fugă şi
înclinarea transversală a pivotului,
pentru care se utilizează panourile
gradate corespunzătoare.

Există şi alte sisteme optice de


măsurare: cu oglindă, cu dispozitiv de
măsurare la roată, cu microscop, cu
nivele cu bulă... (vezi bibliografia).

17
2.3.5.3. Aparate şi sisteme electronice de măsurare

Sistemele electronice de măsurare permit verificarea unghiurilor


tuturor roţilor (ambele punţi). De la vechile sisteme s-au păstrat
platourile glisante şi plăcile mobile (pentru puntea spate) astfel
că toate roţile pot lua poziţia normală fără tensionare.

Sistemele de măsură pentru roţile din faţă sunt dotate cu câte


două înregistratoare de unghi pentru măsurarea convergenţei şi a
unghiului de cădere, în timp ce sistemele de măsură pentru roţile
din spate utilizează doar un singur înregistrator pentru măsurarea
convergenţei şi a unghiului de cădere.

Avantajul este că întregul sistem nu este dependent de un loc fix


şi poate fi utilizat pe orice suprafaţă plană şi orizontală.
Tensiunile de funcţionare ale înregistratoarelor de unghi se
transmit mai departe prin cablu la unitatea centrală unde sunt
convertite şi afişate electronic.
18
Pentru măsurarea şi reglarea
poziţiei tuturor celor patru roţi
cu un astfel de sistem,
înregistratoarele de unghi sunt
cuplate între ele prin cablaje
elastice, mai exact: spate
stânga 5 cu faţă stânga 3,
spate dreapta 6 cu faţă
dreapta 4 şi în faţă stânga 1
cu dreapta 2. În acest mod se
formează un sistem exact de
măsurare, care nu necesită nici
un fel de puncte exterioare de
referinţă După montarea
înregistratoarelor de măsurare
şi eventual o compensaţie
cerută pentru bătaia jenţii,
valorile măsurate ajung la
panoul indicator printr-o 19

simplă acţionare de tastă.


Variabilele măsurate şi afişate sunt:
Pentru roţile din faţă:
•paralelismul dintre roţi la mersul rectiliniu;
•convergenţa totală;
•convergenţa individuală după axa geometrică de mişcare;
•unghiul diferenţial de bracare;
•unghiul de cădere al roţilor;
•unghiul de înclinare longitudinală a pivotului (unghiul de fugă);
•unghiul de înclinare transversală a pivotului;

Pentru roţile din spate:


•convergenţa totală;
•convergenţa individuală după axa longitudinalăde simetrie;
•unghiul de cădere al roţilor;
•abaterea axei geometrice de mişcare faţă de axa de simetrie.20
Dacă la început aria de
măsurători era conturată cu
cablaj electric, acestea au fost
înlocuite de sistemele de
măsurare cu raze infraroşii sau
unde radio. Sunt mai
costisitoare, dar fără uzură,
simple şi sigure în manevrare şi
în plus mult mai exacte.
Sistemele sunt prevăzute în
acest scop cu dispozitive
speciale de comunicare iar
transmiterea datelor între
înregistratoare şi de aici la
unitatea centrală se face prin
21
raze infraroşii sau unde radio.
Mai avansate sunt sistemele de măsurare la care fiecare din cele
patru înregistratoare sunt dotate cu câte două unităţi de
comunicare. Sistemul rezultat cuprinde câmpul de măsurare în
întregul său şi permite măsurători suplimentare la puntea din
spate, ca de exemplu unghiul de fugă al roţilor din spate la
autovehiculele cu ambele punţi directoare sau la cele cu unghi
mic de bracare la roţile din spate. Aici trebuie bracate şi roţile din
spate, cel puţin în cadrul limitelor posibile şi în plus să stea pe
platouri glisante sau plăci mobile cu bracare unghiulară limitată.

22
• compensarea bătăilor jenţilor este automatizată şi comandată
electronic în raport cu dispozitivul de susţinere şi tensionare.
Jenţile anumitor producători de automobile sunt prevăzute cu
alezaje cu adaptor pentru ştifturi de palpare. Jenţile de acest fel
fac posibilă utilizarea dispozitivelor speciale de tensionare rapidă,
prin intermediul cărora compensaţia bătăii jenţilor se face complet
automat;
• unii producători de sisteme de măsurare ale punţilor oferă şi
platouri glisante electronice. Prin aceasta se îmbunătăţeşte
considerabil precizia măsurătorilor (mai ales la roţile directoare
din spate) ca şi viteza procesului de măsurare;
• sistemele electronice de măsurare ale punţilor sunt de regulă
dotate cu un periferic de imprimare; dotarea aceasta se mai
poate eventual completa. Această facilitate de fapt nu are nici o
tangenţă cu măsurarea efectivă a punţii, dar ridică valoarea lor pe
piaţă, deoarece, pentru client pare convingător dacă poate face o
comparaţie a valorii nominale cu cea reală, atât cu referire la
necesitatea verificării punţii cât şi pentru lucrările care rezultă
ulterior;
• unele sisteme electronice de măsurat geometria roţilor sunt
prevăzute cu porturi seriale astfel că este posibilă conectarea 23 lor
la o reţea de calculatoare.
24
2.3.6. Alegerea sistemului de măsură
Pentru o alegere cât mai adecvată trebuie să se răspundă la
următoarele întrebări:
• cărui scop trebuie să-i servească sistemul de măsurare a
punţilor: măsurarea simplă a convergenţei (eventual şi unghiul de
cădere) în cadrul verificării autovehiculului, simpla verificare a
două roţi sau o măsurare completă a patru roţi?
• ce sistem de măsură este deja în dotare?
• cât de des se fac măsurători ale punţilor (pe zi, pe săptămînă)?
• cât spaţiu este destinat pentru măsurarea punţilor?
• există clauze speciale între atelier şi producătorul de
autovehicule?
• se vor face măsurători pentru mai multe sau pentru un număr
restrâns de tipuri de autovehicule, cu alte cuvinte, care este
conţinutul soft-ului?
• ce mijloace financiare stau la dispoziţie: pentru achiziţionarea
unui sistem simplu, ieftin cu cablaje şi indicatoare digitale sau al
unui sistem cu computer şi tehnică CCD şi afişarea datelor pe
monitor, etc. 25