Măsurarea dimensiunilor cu aparate

mecanice de precizie ridicată

Realizat de:
Mărginean Claudiu
Mariț Ionatan
Magda Dănuț
Grupa 2422/2
Generalități:
 Aparatele mecanice de precizie ridicată, pentru măsurarea dimensiunilor,
poartă denumirea de comparatoare;
 Comparatoarele sunt mijloace de măsurare cu ajutorul cărora se efectuează
măsuri relative, adică se determină abaterile dimensiunilor efective față de
dimensiunile nominale ale pieselor;
 De asemenea, cu comparatoarele se pot determina abaterile de formă și
abaterile de poziție ale pieselor (abaderi de la: circularitate, planeitate,
rectilinitate, cilindricitate, paralelism, perpendicularitate, etc).
 Clasificarea comparatoarelor:
C1) După construcție : - aparate cu pârghii (minimetrul);
- aparate cu pârghii și surub (pupitasul);
- aparate cu roți dințate (comparatorul cu cadran);
- aparate cu pârghii și roți dințate (ortotestul,
pasametrul);
C2) După precizia de citire : de la 0,01mm; 0,02mm; pâna la 0,001mm;
C3) După modul de redare a dimensiunii măsurate :
- comparatoare cu scară de repere (cu cadran);
- comparatoare digitale;
C4) După precizie : - comparatoare de lucru
( exclusiv pentru măsurarea lungimilor);
- comparatoare etalon ( pentru etalonarea altor
mijloace de măsurare cu precizie inferioară lor);
Componentele unui comparator:
Elementele principale ale unui comparator sunt: palpatorul, mecanismul de
amplificare și mecanismul indicator.
 Palpatorul vine în contact cu piesa în timpul măsurării.
 Mecanismul de amplificare este format dintr-un sistem de pârghii și roți
dințate și are rol de a amplifica, de un număr oarecare de ori, deplasarea
palpatorului și de a transmite această deplasare la mecanismul indicator.
 Mecanismul indicator redă, pe o scară gradată pe cadran, prin intermediul
unui ac indicator, deplasarea palpatorului, și deci abaterea piesei care se
controlează.
Suporți pentru aparate comparatoare
Comparatoarele se reglează la zero în mai multe trepte de reglare: grosieră,
intermediară și fină. Comparatoarele sunt prevăzute cu mecanisme de reglare
fină, celelalte trepte de reglare fiind asigurate de suporții la care acestea se
fixează.

Suporții sunt construcții formate din: soclu, măsuță cu suprafață plană

1,coloana 2, la care se montează o consolă 3 (care se blochează pe coloană cu
ajutorul rotii de mână 4) pe care se fixează comparatorul.
Dispozitive suport pentru comparatoare în vederea măsurării dimensiunilor exterioare
Comparatorul cu cadran circular:
Comparatorul cu cadran circular are cea mai largă
utilizare în construcția de mașini.
Domeniul de măsurare este de la 0 la 10mm, acul
indicator putând executa zece rotații a o sută de diviziuni.
Comparatorul cu cadran circular are mecanismul de
amplificare compus dintr-o cremalieră și un sistem de roți
dințate.
Fiecare comparator este caracterizat printr-un raport de
amplificare (K) egal cu raportul dintre valorile deplasărilor
acului indicator respectiv a palpatorului.
Utilizări:
Cu ajutorul comparatorului cu cadran circular se pot verifica sau măsura:
 Abaterile de la paralelism a suprafețelor rectificate;
 Planeitatea suprafețelor (de exemplu la chiulasa, bloc motor);
 Abaterile de la cilindricitate;
 Bătăile radiale sau frontale;
 Depășirea cursei pistonului.
Tehnica de măsurare:
Valoarea diviziunii pe cadranul mic este de 1mm, iar pe cadranul mare este de
0,01mm.
Deoarece scara cadranului este unilaterală(fără valori negative), pe el sunt trasate
două scări, de culori diferite. Deplasarea acului indicator in sens orar corespunde
valorilor pozitive, iar citirea se realizează de pe scara inscripționată cu albastru.
Deplasarea acului indicator în sens antiorar corespunde valorilor negative, iar citirea
se realizează de pe scara inscripționată cu roșu.
În ambele situații, valoarea citirii se adună cu numărul intreg de milimetri
indicat de cadranul mic.
Măsurarea dimensiunilor liniare utilizând Pasametrul
Pasametrul , prezentat în figura alăturată , are mecanismul de amplificare bazat pe un sistem cu pârghii şi
roţi dinţate . Deplasarea tijei mobile 2 se transmite , prin intermediul sistemului de pârghii şi roţi dinţate
la acul indicator de pe scara gradată 3 sau prin acţionarea butonului 4 . Reglarea la zero se face cu
ajutorul calelor plan-paralele sau altor piese etalon prin rotirea piuliţei 5 . Fixarea tijei 1 se poate face cu
ajutorul piuliţei 6 .

În scopul micşorării uzurii

suprafeţelor active ale tijelor , de
fiecare dată când se introduce sau se
scoate , un bloc de cale , sau o piesă
de măsurat , se va apăsa butonul 4 de
acţionare a mecanismului cu pârghie .

Pasametru
Pasametru
Pasametrele au domeniul de măsurare de25 mm , cu intervale similare cu ale micrometrelor (din 25 in 25
de mm) . Valoarea diviziunii este de 0,002 mm sau de 0,005 mm .

Etape de parcurs în vederea masurării unor dimensiuni exterioare :

• Se alege pasametrul corespunzător dimensiunii de măsurat

• Se formează un bloc de cale cu dimensiunea nominală a cotei de măsurat

• Prin acţionarea piuliţei 6, se deblochează tija 1

• Cu ajutorul piuliţei 5 se deplasează tija 1 şi se introduce blocul de cale între suprafeţele de măsurare
ale tijelor

• Se deplasează tija 1 prin rotirea piuliţei 5, până când se aduc suprafeţele de măsurare ale tijelor în
contact cu suprafeţele de măsurare ale calelor, iar acul indicator de pe scara gradate 3 indică zero
Pasametru
• se blochează tija 1 prin acţionarea piuliţei 6

• prin acţionarea butonului 4 al pasametrului , se deplasează tija mobilă 2 şi se îndepartează blocul de

cale , iar în locul acestuia se pozitionează piesa de verificat între suprafeţele de măsurare ale tijelor

• Se efectuează citirea . În exemplul din figura alăturată dimensiunea blocului de cale Lx, este 63 mm,
abaterea efectivă indicată de comparator este e = 30 μm = 0,030 mm, iar valoarea măsurată va fi
63,030 mm

Pe cadranul pasametrului sunt montate două indicatoare ajutătoare, metalice, de obicei de culoare
roşie. Acestea pot fi deplasate în dreptul valorilor care materializează limitele câmpului (intervalului)
de toleranţă
 ORTOTESTUL

•Ortotestul este un aparat de măsură destinat

măsurării relative (prin comparare) a
dimensiunilor liniare şi a abaterilor de la
forma geometrică sau de la poziţia reciprocă
a pieselor. Variaţia liniară a dimensiunii
piesei de măsurat este preluată de un palpator
şi, prin intermediul unui mecanism de
transmitere şi amplificare format din pârghie
şi sector dinţat, este convertită în deplasarea
unghiulară a unui ac indicator.
MĂSURAREA CU
ORTOTESTUL:
Pentru măsurare (fig. 3), aparatul se fixează într-un suport format din postamentul 1,
coloana filetată 2 şi braţul 3, aşa cum se observă din figura 3. Fixarea în poziţia dorită
este asigurată de rozeta 6. Deoarece măsurarea este relativă, se impune reglarea la zero a
aparatului cu ajutorul unei piese etalon sau a unui bloc de cale, operaţie care se
realizează în două etape. Reglarea grosieră urmăreşte apropierea de piesa de măsurat,
amplasată pe masa de măsurat 9, a braţului 3, pe care este montat ortotestul. Deplasarea
braţului pe coloana filetată 2 se realizează prin acţionarea manuală a piuliţei 11. Braţul
se blochează pe coloană astfel încât palpatorul 8 fixat pe tija palpatoare 7 să atingă
blocul de cale sau piesa etalon, iar acul indicator 4 să se afle în zona superioară a
cadranului 5 (cât mai aproape de verticală, pentru a nu se ajunge cu indicaţia acului în
zona moartă).

Blocarea se realizează cu ajutorul rozetei 12. Pentru reglarea fină, se roteşte cadranul 5
cu ajutorul unui şurub până când diviziunea de zero coincide cu indicaţia acului 4.
Pentru ridicarea palpatorului 8, astfel încât piesa de măsurat să poată fi aşezată în poziţia
corectă, aparatul a fost prevăzut cu mecanismul 10.

Se fixează indicii de toleranţă în limitele câmpului de toleranţă precizat şi se trece la

măsurarea propriu-zisă.
CITIREA ORTOTESTULUI

•Cadranul 1 are o zonă 2 în care nu se poate obţine nici o indicaţie. Pe

cadran este trasată scara bilaterală 3, a cărei poziţie faţă de acul
indicator 5 poate fi reglată fin cu ajutorul butonului 4. Dacă se doreşte
să se realizeze şi operaţiunea de control, indicii de toleranţă 6 şi 7 pot fi
reglaţi manual la valorile limitelor intervalului de toleranţă admis.
Scara gradată are diviziunea D=1mm şi valoarea diviziunii VD=1µm.