Oligozide

În această grupă se situează glucidele alcătuite din 2 - 6 molecule de oză,

identice sau diferite (diholozide, triholozide, tetraholozide etc.)

1.3.1. Diholozide (dizaharide)

Dintre oligozide, cele mai importante sunt diholozidele care rezultă prin
eliminarea unei molecule de apă între două oze. Legătura de tip eter se poate face
între un hidroxil glicozidic şi unul neglicozidic şi rezultă dizaharide cu caracter
reducător, iar dacă această legătură se face între hidroxilii glicozidici, rezultă
dizaharide nereducătoare.
Dintre dizaharidele reducătoare mai importante sunt: maltoza, celobioza,
lactoza, genţiobioza etc.
CH2 OH CH2OH CH2 OH H OH
H O H H O H H O
O OH H OH
H H H
H
OH H O OH H OH HO OH H H
OH H O H
H OH H OH H OH CH2 OH
maltoza celobioza

Maltoza numită şi zahărul de malţ, apare în cantitate mare în germenii de

orz încolţit. Apare de asemenea la degradarea enzimatică a amidonului.
Fermentează uşor, de aceea are rol important la fabricarea berii. Ea este formată
din două molecule de  glucopiranoză legate 1 - 4  glicozidic.
Celobioza este formată din 2 molecule de  glucopiranoză. Resturile de
glucoză sunt rotite cu 180 una faţă de alta. Ea constituie unitatea structurală a
unor poliozide cum ar fi celuloza.
CH2OH CH2OH CH2OH CH2
O
OH O O O O
OH OH OH OH
O
OH OH OH OH
OH OH OH OH
lactoza gentiobioza

Lactoza este formată dintr-o moleculă de  galactopiranoză şi una de 

glucopiranoză. Se găseşte în laptele mamiferelor (4,8% în laptele de vacă). Sub
acţiunea unor bacterii lactice suferă fermentaţia lactică.
Genţiobioza este formată dintr-o moleculă de  glucopiranoză şi alta de 
glucopiranoză legate 1 - 6. În cantitate mare se găseşte în triglucidul genţianoză şi
glicozidul amigdalină.
Dizaharidele nereducătoare au ca reprezentanţi: zaharoza şi trehaloza.

CH2OH
O
OH
CH2OH HO
HO
O
HO O
HOH2C OH OH HOH2C
O
HO HO O HO
O
CH2OH HO

HO

Zaharoza Trehaloza
 Zaharoza este cel mai răspândit diholozid din regnul vegetal, găsindu-se în
seminţe, frunze, fructe etc. În cantitate mare se găseşte în rădăcinile sfeclei de
zahăr (16 - 20%) şi în tulpinile trestiei de zahăr (14 - 16%). Este formată dintr-o
moleculă de  glucopiranoză şi una de  fructofuranoză legate 1 - 2. Zaharoza
este dextrogiră (+66,5); în plante ea are rol de substanţă de rezervă.
Trehaloza este formată din 2 molecule de  glucopiranoză legate 1 - 1. Se
găseşte în drojdia de bere, în diferite ciuperci, în alge roşii şi în licheni.