Glucide [I]. Oze, polioli, acizi glucidici. Oligozide.

Poliholozide omogene (homoglicani)

» Modele structurale

» Proprietăţi fizico-chimice

» Extracţie

» Identificare

» Determinare cantitativă

» Materii prime cu oze, polioli şi

acizi glucidici

» Materii prime cu poliholozide

omogene
 Oze, polioli, acizi glucidici. Oligozide

Modele structurale

CH2OH CH2OH
HOH2C
OH O O OH
Oze (monozaharide,
O
HO OH OH

CH2OH HO OH
glucide simple)
HO
OH OH OH
β -D-fructofuranoza α -D-glucopiranoza β -D-glucopiranoza

CH2OH CH2OH

HO C H H C OH
OH
HO C H HO C H HO OH

Polioli H C OH H C OH

H C OH H C OH HO OH

CH2OH CH2OH OH

D-manitol D-sorbitol inozitol

 Oze, polioli, acizi glucidici. Oligozide
acizi uronici acizi aldonici acizi aldarici
CHO COOH COOH

H C OH H C OH H C OH

HO C H HO C H HO C H

Acizi glucidici H C OH H C OH H C OH

H C OH H C OH H C OH

COOH CH2OH COOH

acid D-glucuronic acid D-gluconic acid D-glucaric

(acid glucozaharic)

CH2OH CH2OH

O O

OH OH

HO HO

OH O
Oligozide HOH2C OH O CH2OH
HOH2C
O O
O
HO O
OH
CH2OH CH2OH
HO
OH OH
OH
zaharoza melicitoza
 Oze, polioli, acizi glucidici. Oligozide

Proprietăţi fizico-chimice

▪ ozele (glucidele simple):

– solide, cristalizate, optic active, incolore, cu gust dulce;

– uşor solubile în apă, alcool (metanol, etanol) diluat,

dioxan, piridină;

– greu solubile în alcool conc., insolubile în cloroform, eter

etilic, eter de petrol, benzen;

– sub influenţa drojdiilor (Saccharomyces sp.): hexozele

fermentează la alcool.
 Oze, polioli, acizi glucidici. Oligozide

▪ poliolii:

– substanţe solide, cristalizate (cu excepţia glicerolului),

optic active;

– solubile în apă, greu solubile în alcool şi în acetonă,

insolubile în eter etilic;

– prin oxidare: se transformă în oze.

▪ oligozidele:

– au proprietăţi fizico-chimice similare ozelor.

 Oze, polioli, acizi glucidici. Oligozide

Extracţie

▪ ozele, poliolii, acizii glucidici, oligozidele:

– extracţie cu apă sau alcool diluat (30–50%):

-- la rece sau la cald;

-- raportul produs vegetal/solvent 0.5:10 (m/v).

– soluţia obţinută se filtrează şi se foloseşte pentru

identificare (sol. A).
 Oze, polioli, acizi glucidici. Oligozide

▪ separarea ozelor, prin extracţie repetată cu apă, la cald:

– produsul vegetal pulverizat (V) se extrage până la epuizare

(reacţia Fehling negativă);

– filtrare prin vată, purificare prin precipitarea substanţelor

balast (poliholozide, proteine, heterozide, alcaloizi): acetat
de plumb 5%, acid tricloracetic 5%, în alcool sau acetonă;

– filtrare prin hârtie de filtru: concentrarea filtratului la

reziduu, sub presiune redusă;

– solubilizări şi recristalizări repetate în dioxan şi piridină:

ozele pure.
 Oze, polioli, acizi glucidici. Oligozide

Identificarea ozelor simple din Mel. Reacţii bazate pe

proprietăţile reducătoare ale ozelor simple

▪ soluţia de analizat: după dizolvarea a 10 g de Mel în 50 ml

de apă, soluţia obţinută se utilizează pentru analize (sol. A);

▪ reacţia Fehling:

– într-o eprubetă: 1 ml de sol. A şi 0.2 ml amestec 1:1 de

reactiv Fehling I + II;

– prin fierbere în flacără: precipitat roşu-cărămiziu de oxid

cupros, care sedimentează treptat.
 Oze, polioli, acizi glucidici. Oligozide

R–CHO + 2Cu(OH)2 Cu2O + R–COOH + 2H2O

▪ reacţia Tollens:

– într-o eprubetă: 1 ml de sol. A şi 0.2 ml de reactiv Tollens;

– prin fierbere în flacără: pe pereţii eprubetei se depune Ag

metalic (oglinda de argint).

R–CHO + 2[Ag(NH3)2]OH + 2H2O 2Ag + R–COONH4 + 3NH4OH

 Oze, polioli, acizi glucidici. Oligozide

Determinare cantitativă

▪ metodele colorimetrice cu o-toluidină şi cu antronă:

– aldohexozele sau cetohexozele, condensare cu aminele

aromatice (o-toluidina): compuşi de culoare albastră;

– furfuralul sau hidroximetilfurfuralul (prin deshidratarea

pentozelor, respectiv a hexozelor, în prezenţa H2SO4 conc.
sau HCl conc.), condensare cu antrona: compuşi de culoare
albastră.
 Materii prime cu oze, polioli şi acizi glucidici: Mel

Definiţie

▪ Mel (Ph.Eur. 10): produs de origine animală, obţinut prin

prelucrarea nectarului florilor, exsudatelor vegetale dulci
(mană) sau secreţiilor zaharoase ale unor paraziţi vegetali,
de către speciile Apis mellifica (Linnaeus, 1758), A. mellifica
var. ligustica (Spinola, 1806) ş.a., albine (Apidae).

Apis sp.
 Materii prime cu oze, polioli şi acizi glucidici: Mel

Sorturi comerciale

▪ din punct de vedere calitativ:

– monofloră, de calitatea I: miere de tei, pin, floarea-

soarelui, salcâm (ultima de cea mai bună calitate);

– polifloră, de calitatea a II-a: miere de fân.

▪ Mel depuratum (mierea farmaceutică): diluarea cu apă

şi purificarea mierii brute (îndepărtarea polenului, cerii,
proteinelor), filtrare sau centrifugare, distilare la presiune
redusă (max. 400C).
 Materii prime cu oze, polioli şi acizi glucidici: Mel

Caractere macroscopice

▪ sirop dens, vâscos, limpede:

– transparent în stare proaspătă;

– opac şi cu aspect cristalin prin conservare.

▪ produs incolor (mierea de salcâm) sau cafeniu-roşcat

(miere de tei, de floarea- soarelui sau polifloră), solubil în
apă;

▪ miros caracteristic şi gust dulce-aromat.

Materii prime cu oze, polioli şi acizi glucidici: Mel
 Materii prime cu oze, polioli şi acizi glucidici: Manna

Definiţie

▪ Manna: sucul concretizat, obţinut prin incizii în scoarţa

arborelui Fraxinus ornus L., mojdrean (Oleaceae);

▪ de la F. excelsior L. (frasin) şi F. angustifolia Vahl.: mană

de calitate inferioară.

Fraxinus ornus

Fraxinus angustifolia

Fraxinus excelsior
 Materii prime cu oze, polioli şi acizi glucidici: Manna

Sorturi comerciale

▪ după modul de obţinere, calitate, provenienţa geografică:

– Manna in lacrimis: boabe, cel mai bun sort, înţepăturile

insectei Cycada orni (Linnaeus, 1758), cicadă (Hemipterae);

– Manna canellata: bucăţi stalactiforme, cristaline, poroase,

sfărâmicioase, cu fractură granuloasă, un sort apreciat;

– Manna gerace (Manna communis, Manna pinguis): sort

de calitate inferioară, masă lipicioasă, galbenă, cu aspect
grăsos, impurificată cu fragmente de scoarţă, cu gust uşor
acru, dulce-mucilaginos şi aromă de miere.
 Materii prime cu oze, polioli şi acizi glucidici: Manna

Caractere macroscopice

▪ Manna in lacrimis:

– bucăţi stalactiforme, cristaline, poroase, sfărâmicioase,

higroscopice şi cu fractură granulară;

– lungimea 1–1.5 cm, diametrul 4–6 mm;

– culoare: galbenă / cafenie la exterior, albicioasă la interior;

– gust iniţial dulceag, apoi uşor acru-amărui;

– miros specific, asemănător mierii.

 Materii prime cu oze, polioli şi acizi glucidici: Manna

▪ Manna communis:

– fragmente plate, neregulate;

– sub formă de masă lipicioasă, în care sunt înglobate şi

fragmente de scoarţă;

– lungimea 10–15 cm, diametrul 2–3 cm;

– culoarea, gustul şi mirosul sunt identice cu cele ale manei

stalactiforme;

– la solubilizare în apă: soluţii opalescente, galben-cafenii.

Materii prime cu oze, polioli şi acizi glucidici: Manna
Poliholozide omogene (homoglicani)

Modele structurale
CH2OH CH2OH

O O
1 4
OH OH
O O O
α -maltoza (n = 1)
OH OH n amiloza (n = 300–600)

CH2OH CH2OH

O O

OH 4 OH 1
O O
O
HO HO 6
CH2OH CH2 CH2OH

O O O
OH 1 4 OH OH
O O O O

OH OH OH n

amilopectina (n = 1200–7200)
 Poliholozide omogene (homoglicani)
~ ~
HOH2C
O O
OO
HO
HO 2

HO 1CH O 6
1CH2 O
OH 2
O CH2 O
O HOH2C H2C O O
OH O
2
HO 2 HO HO
HO 2
HO CH2 O CH2OH CH2OH
CH2 O 1
OH n OH OH n
OH
~ ~
legături 2 1 legături 2 1 legături 2 6
~ (structură piranozică) (structuri furanozice)
CH2 O triticina

O
CH2OH
OH
O
HO O
O 1 O
HO OH
6 CH2
H2C CH2OH
HO
O O
O
O
OH O
O
1
HO
HO HO 3
O
HO OH
n OH n

dextrani
~ lentinan (n = 95–100)
 Poliholozide omogene (homoglicani)

Proprietăţi fizico-chimice

▪ poliholozidele omogene (homoglicanii):

– compuşi amorfi, optic activi, fără caracter reducător;

– în contact cu apa: formează soluţii coloidale sau geluri;

– practic insolubile în solvenţi organici apolari;

– prin hidroliză enzimatică sau în mediu slab acid:

eliberează ozele constituente.
 Poliholozide omogene (homoglicani)

Extracţie

▪ poliholozidele omogene:

– extracţie cu apă sau alcool diluat (30–50%):

-- la rece sau la cald;

-- raportul produs vegetal/solvent 0.5:10 (m/v).

– soluţia obţinută se filtrează şi se foloseşte pentru

identificare (sol. A).
 Poliholozide omogene (homoglicani)

Identificarea produsului Amylum

▪ reacţia Lugol:

– într-o eprubetă: 0.1 g de Amylum şi 5 ml de apă;

– după omogenizare: 2–3 pic. de reactiv Lugol diluat;

– culoarea albastră: dispare la cald şi reapare la rece;

– cu soluţia Lugol (iod-iodurat): amiloza se colorează în

albastru, iar amilopectina în violet sau brun;

– în aceleaşi condiţii: dextrinele se colorează în roşu.

 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum

Definiţie

▪ Amylum (F.R. X, Ph.Eur. 10):

– primul produs vizibil al fotosintezei: principala poliglucidă

de rezervă din regnul vegetal;

– se depozitează în tuberculi (cartof), rădăcini (manihot),

tulpini (palmier), seminţe (grâu, orez, orz, ovăz, secară,
porumb, fasole), fructe (banane, arbore de pâine);

– granula de amidon: hilul alcătuit din amiloză, în jurul

căreia se depune amilopectina, sub formă de straturi
concentrice sau excentrice.
 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum

Sorturi oficinale

▪ sorturi de amidon oficinale în F.R. X şi în Ph.Eur. 10:

– Tritici Amylum: ∗ Triticum aestivum L., grâu (Poaceae);

– Maydis Amylum: ∗ Zea mays L., porumb (Poaceae);

– Solani Amylum: ∗ Solanum tuberosum L., cartof

(Solanaceae).

▪ oficinal doar în Ph.Eur. 10: Oryzae Amylum, amidonul

izolat din cariopsele de ∗ Oryza sativa L., orez (Poaceae).
 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Caractere macroscopice

▪ pulbere albă, fină, fără gust şi miros, insolubilă în apă rece

şi în solvenţi uzuali;

▪ amiloza se dizolvă în apă fierbinte: soluţii coloidale,

limpezi şi nevâscoase;

▪ tratată cu apă şi malaxată bine, datorită resturilor de acid

fosforic din compoziţia făinii: amilopectina se transformă
într-o cocă lipicioasă;

▪ prin încălzire la 55–600C: granulele de amidon se îmbibă

ireversibil, se dezagregă şi apoi se gelifică.
Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Tritici Amylum

Triticum aestivum
Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Maydis Amylum

Zea mays
Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Solani Amylum

Solanum tuberosum
Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Oryzae Amylum

Oryza sativa
 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum

Caractere microscopice

▪ Tritici Amylum:

– granule rotunde sau ovale:

-- straturi concentrice puţin vizibile;

-- o crăpătură longitudinală.

– diametrul granulelor mici: 2–9 µm;

– diametrul granulelor mari: 15–45 µm.

 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Tritici Amylum

×330

×400

Granule rotunde sau ovale, cu straturi concentrice puţin vizibile şi o crăpătură

longitudinală; diametrul lor variază între 2–9 µm (granulele mici) şi 15–45 µm
(granulele mari).
 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum

▪ Maydis Amylum:

– granule poliedrice, rotunde sau ovoide:

-- stratificaţie greu vizibilă;

-- hil central punctiform sau în formă de „X” sau „Y”,

cu 3–4 crăpături radiale (la granulele poliedrice).

– diametrul granulelor mici: 3–8 µm;

– diametrul granulelor mari: 10–20 µm.

 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Maydis Amylum

×330

×400

Granule poliedrice, rotunde sau ovoide, cu stratificaţie greu vizibilă şi hil central
punctiform / în formă de „X” / „Y”, cu 3–4 crăpături radiale (granule poliedrice);
diametrul lor variază între 3–8 µm (granulele mici) şi 10–20 µm (granulele mari).
 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Maydis Amylum

×400
 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum

▪ Solani Amylum:

– granule ovoidale, cu hil excentric şi stratificaţie vizibilă;

– diametrul granulelor: 10–100 µm.

▪ Oryzae Amylum:

– granule poliedrice, izolate sau asociate, fără hil şi

stratificaţii;

– diametrul granulelor: 2–10 µm.

 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Solani Amylum

×330

×400

Granule ovoidale, cu hil excentric şi stratificaţie vizibilă; diametrul lor este

cuprins între 10–100 µm.
 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Oryzae Amylum

×330

×200

Granule poliedrice, izolate sau asociate, fără hil şi stratificaţii; diametrul lor
variază între 2–10 µm.
 Materii prime cu poliholozide omogene: Amylum
Oryzae Amylum

×400
 Materii prime cu poliholozide omogene: Dextranum

Definiţie

▪ Dextranum 40, Dextranum 70 (ad iniectabile)

(F.R. X, Ph.Eur. 10):

– polimeri ai D-glucopiranozei, cu aprox. 95% legături

1,6-α-glicozidice în catena principală şi în catenele laterale;

– catenele laterale, legate 1,3-α-glicozidic de catena

principală: mai mari decât un rest de D-glucopiranoză
şi se găsesc în proporţie de 1:5 faţă de catena principală.
 Materii prime cu poliholozide omogene: Dextranum

Caractere macroscopice

▪ pulberi cristaline, albe, inodore, insipide, higroscopice,

uşor solubile în apă, insolubile în acetonă şi în etanol.

Leuconostoc mesenteroides
 Materii prime cu poliholozide omogene: Lentinan

Definiţie

▪ Lentinan: fracţiunea poliholozidică omogenă (β-glucan)

din ciuperca Lentinus edodes (Berk.) Sing. sin. Lentinula
edodes (Berk.) Pegler, shiitake, pâinişoară, pestriţă
(Pleurotaceae).
 Materii prime cu poliholozide omogene: Ganoderma

Definiţie

▪ Ganoderma: corpul fructifer al speciei Ganoderma lucidum

(Leyss. ex Fr.) Karst. sin. G. japonicum (Fr.) Lloyd., reishi,
ciuperca nemuririi, linguriţa zânelor (Ganodermataceae).
 Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

Definiţie

▪ Graminis rhizoma (Ph.Eur. 10):

– rizomul speciei Elymus repens (L.) Gould sin. Agropyron

repens (L.) Beauv., pir (Poaceae);

– se recoltează primăvara sau toamna: din arături;

– se spală şi se usucă rapid: la soare sau în uscătorii

(max. 40–500C);

– se freacă puternic cu o pânză de sac: pentru îndepărtarea

corpurilor străine, capătă o culoare galbenă strălucitoare.
 Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

Caractere macroscopice

▪ fragmente cilindrice, cu noduri şi internoduri, fistuloase,

striate longitudinal, cu resturi ale tecilor membranoase

foliare şi ale rădăcinilor adventive, la nivelul nodurilor;

▪ lungimea 10–20 cm (spaţiul dintre noduri 1–5 cm),

diametrul 2–3 mm;

▪ culoare galben-pai, lucioasă, gust slab dulceag, fără miros.

Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

Elymus repens
 Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

Caractere microscopice

▪ secţiune transversală cu contur circular şi structură tipică

tulpinii de monocotiledonate:

– hipodermă sclerificată: 2–3 straturi de celule;

– numeroase fascicule libero-lemnoase foliare, cu periciclu

fibros, sclerificat: dispuse în parenchimul cortical;

– endodermă, cu pereţii latero-interiori îngroşaţi în forma

literei „U”;
 Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

– periciclu pluristratificat, sclerificat, în care sunt înglobate,

pe două rânduri, numeroase fascicule libero-lemnoase
colaterale (caulinare): delimitează o lacună centrală mare.

▪ pulberea vegetală, elemente caracteristice:

– vase lemnoase reticulate, de calibru mare;

– fibre periciclice sclerificate;

– granule de triticină (substanţă de rezervă).

 Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

×40
 Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

×40
(a) epidermă; (b) hipodermă sclerificată; (c) parenchim cortical; (d) fascicul
libero-lemnos foliar; (e) endodermă; (f) periciclu pluristratificat, sclerificat;
(g) fascicul libero-lemnos caulinar; (h) parenchim medular; (i) lacună medulară.
 Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

×100

(a) epidermă; (b) hipodermă sclerificată; (c) parenchim cortical; (d) fascicul
libero-lemnos foliar; (e) endodermă; (f) periciclu pluristratificat, sclerificat;
(g) fascicul libero-lemnos caulinar; (h) parenchim medular.
 Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

×100
(a) parenchim cortical; (b) endodermă; (c) periciclu pluristratificat, sclerificat;
(d) fascicul libero-lemnos caulinar; (e) parenchim medular; (f) lacună medulară.
 Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

×100
 Materii prime cu poliholozide omogene:
Graminis rhizoma

×200