CURSUL 6

PRINCIPALELE OZE NATURALE

Monoglucidele se găsesc în natură în stare liberă sau combinate cu diferite substanţe – de

cele mai multe ori sub formă de glicozide (leg. glicozidică la OH-ul glicozidic sau semiacetalic).
Cele mai răspândite oze de natură vegetală sau animală şi cele mai importante, în acelaşi
timp pentru toate organismele vii sunt pentozele şi hexozele.

TRIOZELE
Cele mai simple glucide - aldehida glicerică şi dihidroxiacetona - se găsesc numai sub
formă de esteri fosforici şi au rol important în metabolismul glucidelor şi procesele fermentative.
REACTIA de ESTERIFICARE
O O
C
H C H2C OH H2C OH
H
+ H3PO4 + H3PO4
HC OH HC OH C O C O
H2O H 2O
H2C OH H2C O PO3H2 H2C OH H2C O PO3H2
aldehidãglicericã alhidã3 fosfogliericã dihidroxiacetonã fosfohidroxiacetonã .
(pentru metabolizare)

Reacţia de bază prin care se face legătura între anabolismul glucidelor (fotosinteza) şi
catabolismul lor este reacţia de oxidoreducere dintre acidul 3 fosfogliceric şi aldehida 3
fosfoglicerică. Această reacţie evidenţiază unitatea ce există între cele două laturi contrarii ale
metabolismului (anabolismul şi catabolismul):
Reducere (anabolism)
Acid 3-fosfogliceric Aldehidã 3-fosfoglicericã
Oxidare (catabolism)

Unii autori susţin că însăşi viaţa depinde de înfăptuirea acestor reacţii care au loc
numai în organismele vii. Cea de reducere se produce cu consum mare de energie.

TETROZELE
Sunt monoglucidele cu 4 atomi de carbon în moleculă - de tipul eritroză, treoză – care nu
se găsesc libere în natură. Apar ca produşi intermediari în metabolism, sub forma esterilor
fosforici.

PENTOZELE
- sunt monoglucidele care conţin 5 atomi de carbon în moleculă
- au formula generală C5H10O5
- substanţe cristaline albe
- larg răspândite în regnul vegetal, mai ales sub forma de poliglucide, denumite pentozani
- foarte stabile
- au caracter reducător
- prin reducere formează alcooli (polioli)
- nu fermentează, iar ingerate ca alimente vegetale (fructe) nu sunt metabolizate ca atare ele
trebuiesc transformate în D glucoză

1
Reprezentanţi importanţi:

Arabinoza
- predomină izomerul levogir L arabinoza în fructe (cireşe si prune), sucuri
- se găseşte sub formă de polizaharid, numit araban în gumele vegetale (guma arabică), în
mucilagiile vegetale, în răşini, în hemiceluloze şi substanţe pectice
 Se extrage din guma de cireş sau din sfecla de zahăr
 prin reducerea arabinozei se obţine arabitol (alcoolul rezultat prin reducerea grupării
carbonilice libere din molecula arabinozei)
 arabinoza nu este metabolizată direct de organism şi poate da pentozurie – tulburare
metabolică (dacă în organism lipsesc enzime necesare transformării arbinozei în D glucoză)
O O O
C C C
H H H
H C OH H C OH H C OH
HO C H HO C H H C OH

HO C H H C OH H C OH

CH2OH CH2OH CH2OH

L (+) - arabinozã D (+) - xilozã D ( - ) - ribozã .

HO H2C O OH OH H2C OH
HO H2C O
H H H C O
H H
H H H
OH OH OH H
HC OH
ribozã -2-dezoxiribozã HC OH
(în ARN) (în ADN)
H2C OH
Ribulozã
D-xiloza - zahăr de lemn
- prezentă în stare naturală în zarzăre şi frecvent în gumele vegetale şi mucilagii
- se găseşte adesea sub formă de xilan – poliglucid care însoţeşte celuloza (în lemn, stuf, paie,
coceni, coaja de seminţe de bumbac şi floarea-soarelui) şi intră în compoziţia pereţilor celulari
ai plantelor.
- are structură piranozică
- se poate obţine prin hidroliza acidă a vegetalelor îndepărtând glucoza prin fermentare
Resturile de la fermentaţia glucozei din produse vegetale conţin xilan.
- prin reacţia de reducere a xilozei se obţine - xilitolul - alcoolul corespunzător - care se
foloseşte la îndulcirea produselor alimentare pentru diabetici.

D-riboza şi D dezoxiriboza
- componente esenţiale din structura acizilor nucleici ARN, ADN.
- Riboza se găseşte sub forma piranozică în stare liberă iar în acidul ribonucleic ARN, se
găseşte în formă furanozică
- Dezoxiriboza face parte din structura acidului dezoxiribonucleic ADN, care intră în

2
 compoziţia nucleului celular. Se găseşte în formă furanozică. Are caracter reducător mai
puternic datorită grupării CH2 de la atomul de carbon 2 şi dă o reacţie specifică cu reactivul
Schiff prin care este posibilă separarea celor doi acizi nucleici ADN de ARN.

D ribuloza
– pentoză prezentă în structura celulară a vegetalelor, cu rol de acceptor de CO2 în procesul de
fotosinteză, în anabolismul organismelor autotrofe.

HEXOZELE
– monoglucidele cu 6 atomi de carbon în moleculă
– au formula generală C6H12O6
– substanţe albe, cristaline, cu gust dulce, uşor solubile în apă
– cele mai importante monoglucide din alimente (glucoza, fructoza, galactoza)
– fermentează sub acţiunea enzimelor existente în drojdia de bere (D glucoza, D manoza şi
D fructoza iar D galactoza fermentează mai greu)
– foarte răspândite în regnul vegetal atât în formă liberă (3 aldohexoze: glucoza, manoză,
galactoză şi 1 cetohexoză: fructoză) cât şi legată - componenţi ai unor oligoglucide,
poliglucide şi glicozide
– substanţe de bază în sinteza oligo şi poliglucidelor sau a altor compuşi organici.
– toate hexozele sunt reducătoare – reacţia Fehling, Trommer, Tollens pozitive

Reprezentanţi importanţi

D-glucoza - - cea mai importantă şi cea mai răspândită monoglucidă din

organismele vii
dextroză (dextrogiră)
6CH2OH 6CH2OH
zahăr de struguri O
5 OH 5 O
Hexoze
O 4 1
4 1
1 OH OH
C H 3 2
OH OH 3 2 OH
2*
HC OH OH OH
3 4C* -glucozã -glucozã
HO C* H asim .
- a fost extrasă din miere şi struguri.
4*
HC OH - mustul de struguri conţine cca 200 g/l amestec glucoză şi
5 fructoză.
HC* OH - „zahărul liber reducător” din plante este amestec glucoză şi
6
H2C OH fructoză – „zahărul total liber” este amestecul glucoză, fructoză
D glucoza şi zaharoza – cu rol în conservarea produselor vegetale
- se găseşte în stare liberă (fructe, miere, sânge etc.) şi sub formă combinată cu ea însăşi sau cu alte
monoglucide în cele mai importante diglucide, poliglucide şi glicozide existente în organismele vii
- în diglucide: maltoză, lactoză, zaharoză, celobioză ş.a.,
- în poliglucide: amidonul, celuloza şi glicogenul
- în organismul uman se găseşte în sânge în proporţie constantă 0,8-1%. Hipoglicemia şi
hiperglicemia sunt consecinţa unor tulburări metabolice grave.
- se obţine industrial prin hidroliza acidă a amidonului din cartofi şi porumb
– glucoză lichidă – sirop de glucoză de 32-40% concentraţie

3
 - glucoză solidă sau zahăr de amidon (65-70% concentraţie)
- glucoză cristalizată (puritate 99%)
- proprietăţi specifice:- este solubilă în apă în proporţie de 80% formând un sirop
- are activitate optică dextrogiră şi prezintă fenomenul de mutarotaţie
- din sol apoase cristalizează anomerul alfa, din solvenţi organici anomerul beta
- prezenţa glucozei în fructe explică fermentaţia alcoolică a musturilor şi obţinerea băuturilor
- asigură conservarea legumelor prin murare pe baza fermentaţiei lactice
C6H12O6 bacterii 2H3C CH COOH
lactice
glucozã OH
acid lactic
Întrebuinţări ale glucozei
 în industria alimentară – produse zahaoase (bomboane, gemuri, dulceaţă, halva,
prăjituri etc.) siropuri, înlocuitor de zahăr, îndulcirea vinurilor, conservant
 în industria medicamentelor – serul glucozat pentru perfuzii, siropuri medicinale,
fabricarea vitaminei C.

- se găseşte sub formă de polizaharid, numit manan

D-manoza - însoteşte xilanii şi celuloza în plante.
- se găseşte în cantităţi mari în nuca de cocos, seminţe de palmieri,
O hemiceluloze, în mucilagii vegetale
C - intră în structura unor poliglucide bacteriene şi a unor
H
mucoproteine din organismul animal.
HO CH
- prin reducere manoza trece în poliolul manitol.
HO CH Manitolul este un produs nedorit în vinifcaţie – prezenţa lui
HC OH provoacă boala anaerobă a vinului - la 30-350C scade activitatea
levurilor alcoolice şi creşte activitatea bacteriilor manitice care
HC OH transformă fructoza din vin în manitol şi sorbitol şi generează acid
H2C OH acetic, lactic, succinic nedoriţi pentru vin.
- fermentează împreună cu glucoza prin acţiunea drojdiei
- în organismul animal este metabolizată doar prin transformare în D
glucoză.
D-galactoza - se găseste ca atare, în oligozide (lactoză, rafinoză) şi ca
poliglucidă - galactani – în gume, mucilagii
O
C H2C OH
- esterul metilic al acidului poligalacturonic – numit acid
H pectic formează componenta de bază a substanţelor pectice
H C OH HO C O
H - intră în structura lipidelor complexe din creier
HO C H H - metabolizarea se face prin trecere în glucoză
C
OH H C - glanda mamară transformă glucoza în galactoză şi
HO C H
H OH formează lactoza (diglucidă)
C C
H C OH Proprietăţi
H OH - albă, cristalină, gust dulce, hidrosolubilă , dextrogiră
CH2OH D - galactozã
(forma ciclicã) L galactoza sub formă de poliglucidă se găseşte în
D - galactozã
(forma catenarã) mucilagiile din seminţele de in, în agar-agar, în polizaharide
izolate din alge marine (care se folosesc ca agenţi de
gelifiere în produse alimentare)

4
D-fructoza, levuloză (levogiră)
zahăr de fructe - în fructe şi miere, alături de glucoză
- intră în structura zaharozei şi inulinei (poliglucidă)
H2C OH
- se găseşte sub formă de fructozani - polimeri
C O - este metabolizată după transformare în glucoză
*
HO C H 3C* 6CH2OH O OH 6CH2OH O 1CH2OH
asim .
* 5
HC OH HO 2 5
HO 2
* 4 3 1CH2OH 4 3 OH
HC OH
OH OH
H2C OH fructozã fructozã
D fructoza Proprietăţi:
- este cea mai dulce monoglucidă
- determină specificitatea grupelor sanguine
- are proprietăţi optice levogire
- albă, cristalină, solubilă în apă şi alcool diluat
- are structură piranozică în stare liberă şi în
D sorboza (ciclizarea interna se combinaţii – furanozică
realizeaza între atomii de C 2-6) - fermentează prin acţiunea drojdiei de bere
este tot o cetohexoza (piranozica)

Aminoglucidele - sunt derivaţi azotaţi ai monoglucidelor care conţin o

–monoglucide neomogene grupare NH2 la atomul de carbon de lângă gruparea
O O carbonilică.
C C
H H - Cele mai importante sunt β D glucozamina şi α D
HC NH 2 HC NH 2 galactozamina.
HO CH
HO CH - se găsesc în ciuperci, crustacee, aripile insectelor,
HC OH HO CH ţesutul cartilaginos, în alge şi bacterii.
HC OH HC OH - intră în compoziţia imunoglucidelor şi
H2C OH H2C OH mucoproteinelor
Glucozaminã Galactozaminã
HEPTOZELE sunt foarte puţin răspândite în natură
S-au evidenţiat totuşi două heptoze :
 D manoheptuloza - o cetoheptoză prezentă în fructele de avocado.
 D sedoheptuloza se găseşte în plante ornamentale şi în primule. Este un metabolit important
în procesul de fotosinteză (se formează din esterul fosforic al eritrozei şi esterul fosforic al
aldehidei glicerice şi apoi cu o moleculă de aldehidă 3 fosfoglicerică formează 2 molecule de
ester 5 ribozofosforic respectiv ester ribulozo 1,5 difosforic care captează CO2)

5
 OZIDELE

Reactivitatea chimică crescută a hidroxilului semiacetalic sau glicozidic, situat la C 1 în cazul

aldozelor şi la C2 în cazul cetozelor, face ca acestea să reacţioneze uşor cu alţi compuşi prin eliminarea
unei molecule de apă între acest hidroxil şi un hidroxil alcoolic sau fenolic dintr-o altă moleculă. Legătura
care se realizează în acest fel se numeşte legătură ozidică sau glicozidică iar compuşii rezultaţi se numesc
ozide sau glicozide.
Dacă legătura ozidică se stabileşte numai între glucide ozidele se numesc holozide iar dacă
legătura ozidică se realizează între glucide şi combinaţii de altă natură, ozidele se numesc heterozide.

Holozidele
În funcţie de numărul moleculelor de monoglucide din moleculă, holozidele se împart în oligozide
sau oligoglucide şi în poliozide sau poliglucide.

OLIGOGLUCIDELE (OLIGOZIDE)

 substanţe organice care se formează din monoglucide legate între ele prin legături glicozidice.
Legătura glicozidică se realizează – conform celor prezentate la proprietăţile chimice ale
monoglucidelor – prin eliminarea unei molecule de apă dintre hidroxilul glicozidic al unei
monoglucide şi o grupare hidroxilică aparţinând altei monoglucide.
 Numele de oligoglucide vine de la cuvântul grecesc oligos care înseamnă puţin (se referă la numărul
mic de resturi de monoglucide care intră în structura lor moleculară).
 conţin în molecula un număr relativ mic (2—10) de resturi de monoglucide
 sunt substanţe de tip glicozidic şi anume O-glicozide
 prin hidroliză acidă sau enzimatică oligoglucidele se descompun în monoglucidele componente.
Acestea pot fi:
o identice (ex. maltoza prin hidroliză dă două molecule de α D glucoză iar celobioza 2
molecule de β D glucoză)
o diferite (ex. zaharoza prin hidroliză pune în libertate α D glucoză şi β D fructoză iar lactoza
pune în libertate α D glucoză şi β D galactoză)
 oligoglucidele au un mare număr de izomeri deoarece monoglucidele care participă la formarea lor
pot conţine ciclul piranozic sau cel furanozic, pot prezenta izomeria  sau  (anomerie), pot avea
diverse tipuri de legături.

Clasificarea oligoglucidelor:
1. după criteriul chimic
 oligoglucide nereducătoare – formate prin legătură diglicozidică (dicarbonilică) – legătura
dintre cele două monoglucide se stabileşte prin eliminnarea unei molecule de apă între grupările
hidroxilice glicozidice din fiecare moleculă. În structura acestor diglucide nu mai există grupare
hidroxilică glicozidică liberă.
 oligoglucide reducătoare – formate prin legătură monoglicozidică (monocarbonilică) - legătura
dintre cele două monoglucide se stabileşte prin eliminnarea unei molecule de apă între o grupare
hidroxilică glicozidică a unei monoglucide şi o altă grupare hidroxilică a celei de a doua
monoglucide. În structura acestor diglucide există o grupări hidroxilică glicozidică liberă
2. după numărul de unităţi structurale :
 diglucide conţin 2 resturi de monoglucide
 triglucide contin 3 resturi de monoglucide
 tetraglucide contin 4 resturi monoglucide

6
Structura
 Oligoglucidele se obţin prin condensarea moleculelor de monoglucide cu eliminarea apei
 Astfel triglucidele rezultă prin condensarea a trei molecule de monoglucide, prin eliminarea a
două molecule de apă
 Legătura dintre monoglucide se realizează între hidroxilul glicozidic şi un hidroxil alcoolic sau
glicozidic dintr-o altă moleculă de monoglucidă.
 Au o structură cu caracter eteric

Oligoglucidele de tip maltozic au legătura monoglicozidică (monocarbonilică)

- la condensare participă hidroxilul glicozidic al unei monoglucide şi hidroxilul alcoolic al celeilalte
- au caracter reducător având un hidroxil glicozidic liber
- au proprietăţi specifice monoglucidelor
- au anomerie α – β, prezintă fenomenul de mutarotaţie, au caracter reducător
- oligoglucide reprezentative: maltoza, celobioza, lactoza
- legăturile monocarbonilice se pot stabili între C1 respectiv C2 (în cazul cetozelor) şi oricare dintre
hidroxilii alcoolici de la cealaltă moleculă: C2, C3; C4, C6. Dacă monoglucida are o structură
furanozică se poate stabili şi legătură C1- C5
- cele mai frecvente legături monocarbonilice sunt legăturile C1- C4 care pot fi α sau β glicozidice

Oligoglucidele de tip trehalozic au legătura diglicozidică (dicarbonilică)

- la condensare participă ambii hidroxili glicozidici ai moleculelor de monoglucide - practic legătura se
stabileşte la nivelul celor două grupări carbonilice din structură liniară.
- nu au caracter reducător pentru că nu au nici un hidroxil glicozidic liber
- oligoglucide reprezentative: trehaloza, zaharoza

Proprietăţi
- substanţe solide, cristaline, incolore, solubile în apă, insolubile în solvenţi organici
- au gust dulce
- prezintă activitate optică
- reacţii chimice analoge monoglucidelor (reducere, condensare, formare de glicozide) şi în plus:
o reacţia de hidroliză - pun în libertate monoglucide
o caramelizare – transformarea la cald a glucidelor în răşini – (polimerizarea)

DIGLUCIDE
- formate din două resturi de monoglucide
- au denumiri tehnice care se termină cu sufixul ozidă
- conform nomenclatorului biochimic - glicozil- glicozida
DIGLUCIDE NEREDUCĂTOARE
- nu prezintă nici un hidroxil anomeric (glicozidic) liber
- nu reacţionează cu reactivi specifici grupării carbonil
- reprezentanţi importanţi: trehaloza, zaharoza
CH2OH OH
Trehaloza O
-D-glucopiranozil 1→1 -D-glucopiranozidă OH HOCH 2
- răspândită în drojdii, ciuperci (se mai numeşte micoză), alge, OH
O
secară, bacilul leprei,al tuberculozei OH O OH
- este fermentată de drojdii OH
- hidrolizeză foarte greu -D-glucoză -D-glucoză
- formată din două molecule de -D-glucoză, legate prin trehaloză
legătură dicarbonilică 1-1 - diglicozidică)

7
Zaharoza - zahăr de trestie, zahăr de sfeclă, sucroză -D-glucoză
-D-glucopiranozil 1→2 D-fructofuranozidă CH2OH
O
- cel mai răspândit glucid din natură (fructe, tuberculi, miere etc.)
- alcătuită dintr-o moleculă de -D-glucoză şi una de -D-fructoză, legate între OH
ele printr-o legătură dicarbonilică 1-2 - diglicozidică OH
O
- nu are caracter reducător CH2OH O OH
- este fermentată de drojdia de bere, după ce este descompusă
- are activitate optică dextrogiră HO
- substanţă solidă, albă, cristalină, cu gust dulce CH2OH
- reacţia de caramelizare – importantă pentru produsele zaharoase
OH
- zahărul invertit este amestecul echimolecular de glucoză şi fructoză obţinut
prin hidroliza zaharozei (chimic cu acid citric sau enzimatic prin actiunea -D-fructoză
invertazei). Zahărul invertit are proprietăţi reducătoare, are putere de îndulcire
zaharoză
mai mare şi activitate optică levogiră datorită fructozei. Zahărul invertit este
prezent în miere.
- zaharoza are valoare calorică mare; folosită pe scară mare în industria produselor zaharoase, băuturi răcoritoare,
băuturi alcoolice
- datorită solubilităţii mari în apă formează soluţii cu osmolaritate ridicată care nu au nevoie de conservanţi
(dulceaţă, fructe confiate) şi pot fi folosite ca şi coservanţi şi umectanţi (ca şi siropul de arţar şi mierea)
- soluţii concentrate de zaharoză au proprietăţi crioprotectoare, ţesuturile şi celulele fiind protejate în timpul
congelării preparatelor

DIGLUCIDE REDUCĂTOARE
- Prezintă un hidroxil anomeric LIBER, fenomenul de mutarotaţie
- Reacţionează cu reactivi specifici grupării carbonil
- Cele mai cunoscute: maltoza, celobioza, lactoza

Maltoza sau zahărul de amidon (zahăr de malţ) CH2OH CH2OH

-D-glucopiranozil 1→4 -D-glucopiranozidă O O
H
OH OH
- stă la baza structurii moleculei de amidon şi glicogen OH
O OH
- se întâlneşte acolo unde are loc degradarea amidonului (ex.: seminţe OH OH
încolţite – orzul încolţit – unde este prezentă enzima maltaza) Maltozã
-se formează din amidon sau glicogen prin hidroliză sub acţiunea
amilazelor sau acizilor
- este alcătuită din două molecule de -D-glucoză legate printr-o
legătură de tip monocarbonilică - legătură 1-4  glicozidică
- prin hidroliza enzimatică în prezenţa maltazei – pune în libertate 2
molecule de -D glucoză
- fermentează uşor sub acţiunea drojdiei de bere eliberând alcool
etilic si CO2 (industria berii – orzul încolţit, industria alcoolului,
obţinerea dextrinelor)
- există şi izomerul - izomaltoza care are legătura monocarbonilică
între atomii de C1şi C6.

8
Celobioza
CH2OH CH2OH
-D-glucopiranozil 1→4 -D-glucopiranozidă
O O OH
- monomer din structura celulozei şi a licheninei OH O OH
- nu se găseşte în stare liberă, nu este dulce HO H
- este formată din două molecule de -D-glucoză legate între ele OH OH
Celobiozã
printr-o legătură de tip monocarbonilic - legătură 1-4 glicozidică
- este fermentată doar de unele bacterii
- prin hidroliză enzimatică – în prezenţa enzimei celobiaza – rezultă -D-glucoză -D-glucoză
cele două molecule de -D-glucoza
– organismul uman nu o poate metaboliza - este fibră alimentară

Lactoza
CH2OH CH2OH
-D-galactopiranozil 1→4 -D-glucopiranozidă HO O O
H
OH O OH
- diglucida din laptele mamiferelor (în laptele de vacă 4,5-4,8% OH
şi în cel uman 6-7%)
- responsabilă de gustul dulce al laptelui OH Lactozã OH
- formată dintr-o moleculă de -D-galactoză şi o moleculă de - -D-galactoză -D-glucoză
D-glucoză prin eliminarea de apă dintre hidroxilul glicozidic al
galactozei şi hidroxilul alcoolic de la C4 al glucozei – legătură
monocarbonilică - 1-4  glicozidică
- se găseste şi în unele fructe exotice.
-se foloseşte în industria farmaceutică la prepararea unor
alimente pentru copii
- se obţine din zer prin evaporare şi cristalizare CH2OH CH2OH
- substanţă solidă, albă cristalină, solubilă în apă
HO O O
- prin hidroliză pune în libertate monoglucidele H
- s-au identificat opt oligoglucide în laptele uman derivate de la O
OH OH
lactoză OH
- factorul bifidus - factor de creştere pentru bacilii lactici.
Factorul bifidus are structura lactozei cu deosebirea că la atomul OH HN CO CH3
Factor bifidus
de carbon 2 al glucozei OH-ul este înlocuit cu –NH-CO-CH3
(gupare aminoacetilată)

O proprietate specifică este fermentaţia enzimatică pe care o întâlnim frecvent la produsele

lactate care conţin lactoză.
Fermentaţia lactică
Lactoza sub acţiunea lactazei (enzimă) se descompune în componentele de bază – galactoză şi
glucoză şi acestea sub acţiunea bacteriilor lactice se transformă în acid lactic – proces biochimic
exploatat în fabricarea produselor lactate acide.

C6H12O6 bacterii 2H3C CH COOH

lactice
glucozã OH
acid lactic

9
 Fermentaţia propionică
-specifică unor brânzeturi şi este produsă de către bacteriile propionice care transformă acidul
lactic de fermentaţie în acid propionic.
Fermentatia propionicã
bacterii
propionice
3 H3C CH COOH 2 H3C CH2 COOH + CH3COOH
H2O acid propionic acid acetic
CO2
OH
acid lactic

Fermentaţia butirică este nedorită în industria laptelui dar poate avea loc după hidroliza
lactozei sub acţiunea bacteriilor butirice

TRIGLUCIDELE
CH2OH  din punct de vedere structural conţin trei resturi
OH O
de oze condensate
OH  sunt răspândite în regnul vegetal – (în trifoi, lupin,
O CH2 măzăriche, rădăcina de genţiana)
OH
O
 Ex. Rafinoza – cunoscută şi sub numele de
OH melitrioză este formată prin condensarea α D
OH galactozei cu α D glucoză şi β D fructoză - se
CH2OH O OH
O găseşte în embrionul de grâu, seminţe de bumbac,
rădăcini de sfeclă de zahăr. Este fermentată numai
HO după hidroliză legăturii 1-6 α glicozidică şi
CH2OH legăturii 1-2 α β diglicozidică
OH
Rafinozã

TETRAGLUCIDE
 Ex.: Stahioza - formată prin condensarea a două molecule de galactoză, una de glucoză şi
una de fructoză
 Tetraglucidele sunt rar răspândite în natură ele se găsesc mai ales în leguminoase şi tuberculi

10