Dispozitive pentru analiza glucozei din sange (glucozimetre, glucometre)

Principii de functionare:
 Electrochimic
 Glucoza este oxidata cu ajutorul glucozo-dehidrogenazei (GDH - o enzima) cu
formare de glucono-lactona si 2 electroni. Electronii sunt preluati de catre enzima cu
obtinerea formei reduse.

 Enzima redusa reactioneaza cu fericianura de potasiu

K3[Fe(CN)6] transformand-o in ferocianura. Aceasta se
oxideaza refacand fericianura la electrod.

1
 Colorimetric
 Glucoza este oxidata la gluconolactona de catre glucoxidaza (GOX) cu formare de
apa oxigenata. Aceasta reactioneaza cu un alt compus obtinandu-se un compus
colorat (cu benzidina – albastru, cu toludina – brun). Se inregistreaza intensitatea
culorii care este proportionala cu concentratia de glucoza.

2
 I.3. Reactii de adiție și de condensare
A. Reacții de adiție
 Monoglucidele reacţionează la nivelul grupării carbonilice cu:
• hidroxilamina
• acidul cianhidric
• ureea
 Prin tratarea monoglucidelor cu hidroxilamina (H2N-OH), se formează
derivaţi azotaţi cristalini uşor solubili în apă, numiţi oxime.
 Cu acidul cianhidric, se formează cianhidrine care prin hidroliză formează
hidroxiacizi cu un atom de carbon in plus faţă de monoglucida iniţială .
O N OH
HC HC
H C OH H C OH
COOH HO C H
H O
CN
+ H2N OH HO C H
C H C OH H C OH H C OH H C OH
HO H HO H HO H H C OH H C OH
HO H HCN HO H HO H
CH2OH CH2OH
H OH H OH H OH
H OH H OH H OH OH
CH2OH CH2OH CH2OH
H O OH
D(+)-Manoza H
OH OH
HO OH
H H
Manoheptuloza (in avocado) 3
B. Reactii de tip Maillard
 Sunt reactii de condensare ale glucidelor cu amine (in special aminoacizi
sau proteine);
 Sunt responsabile de obtinerea culorii si aromelor produselor gatite.
 Nu sunt catalizate de enzime!
R O R O R O
O N OH NH OH NH OH
H OH H OH
HO H H2 N O OH O
HO H HO H
H OH + R OH H OH
HO H
H OH
p ig m e n ti
H OH H OH m e la n o iz i
H OH H OH
H OH
OH OH
a m in o a c id OH OH
g lu c o z a
b a z a S c h iff
enol c e to - a m in a

4
II. Proprietăţi determinate de grupările hidroxilice
II.1. Reacţia de eterificare
II.2. Reacţia de esterificare
II.3. Reacţia de formare a dezoxiglucidelor
II.4. Reacţia de formare a aminoglucidelor

CH2OH
II.1. Reactii de eterificare H O H
A. Reacţii la nivelul grupării hidroxilice H
OH H
semiacetalice OH OH
 Gruparea hidroxil semiacetalica prezintă o reactivitate H OH
mărită faţă de restul hidroxililor din molecula
monoglucidelor.
+ R'-OH
 La nivelul hidroxilului semiacetalic glucidele pot reacţiona -H2O
cu alcooli, fenoli sau alte substanţe, formând eteri numiţi
glicozide.
CH2OH
 Orice glicozid este format din două părţi: o parte care
provine de la o glucidă şi o parte care provine de la o H O H
H
substanţă neglucidică numită aglicon. OH H
 Legătura dintre partea glucidică şi aglicon se numeşte OH O R'
legătură glicozidică. H OH

Glicozid
5
 Substanţele neglucidice, care contribuie la formarea glicozidelor sunt foarte variate în
ceea ce privește compoziţia chimică:
 Agliconii cu grupări OH formează O-glicozide;
 Agliconii cu grupări NH2 formează N-glicozide;
 Agliconii cu grupări SH formează S-glicozide;
 În funcţie de forma anomerică (α sau β) a monozaharidei, se pot forma α-glicozide
sau β-glicozide.

Salicina (in salcie-precursor

de acid salicilic) Amigdalina (in migdale)

O
OH

H O O
H O
OH H
HO H
H OH
Lawsona (pigmentul din henna)
Steviozida (in stevie – indulcitor de 300 de
ori mai puternic decat zaharul) 6
B. Reacţii la nivelul grupărilor hidroxilice alcoolice
 Grupările hidroxilice nesemiacetalice ale monoglucidelor sunt mai puţin
reactive decât hidroxilul semiacetalic;
 Ele reacţionează cu substanţe mai active cum ar fi derivaţii halogenaţi în
prezenţa oxidului de argint sau cu metanol in prezenta de acid
clorhidric.
 Eterii formaţi de gruparile hidroxilice alcoolice sunt foarte rezistenţi la
hidroliză in timp ce hidroxilul glicozidic se hidrolizeaza usor.

OH OCH3
H OH H OH
H
OH H
+ H3C I H
OCH3 H
HO OH H3CO OCH3
H OH
H OCH3

OCH3 OCH3

H OH H OH
H C l 8% , apa, 
H H
OCH3 H OCH3 H
H3CO OCH3 H3CO OH
H OCH3 H OCH3

7
 Aplicatie
O poliglucida cu structura necunoscuta a fost izolata si supusa metilarii cu metanol in
acid clorhidric si apoi hidrolizei. In urma tratamentului se obtin trei monoglucide
metilate: 2,3,4-tri-O-metil D-glucoza, 2,4-di-O-metil-D-glucoza si 2,3,4,6-tetra-O-metil-
D-glucoza in raport molar de 4:1:2.Care este structura poliglucidei?
OH OH
H2C OCH3 H2C H2C
H O H H O H H O H
H H H
OCH3 H OH H
OCH3 H
H3CO
H3CO OH H3CO OH OH
H OCH3 H OCH3 H OCH3

HO

H O H
H
OH H
HO O
HO
H OH
O H H O H
H
H H
OH H OH H
HO O HO

H OH H OH
H O H
H O
OH H
HO O
H OH
H O H
H
H
HO O
H OH
H O H
H
OH H
HO O

H OH
H O H
H
OH H
HO OH
H OH
II.2. Reacţia de esterificare
A. Reacţii cu acizi anorganici
 Acizii anorganici cu care pot reacţiona monoglucidele sunt: H3PO4, HNO3, H2SO4
formând esteri;
 Cei mai importanţi din punct de vedere biochimic şi fiziologic sunt esterii fosforici,
care au rol important în metabolismul glucidelor.
H O
H OH CH2OH
C O H OH
H OH CH2OPO3H2 H OH
CH2OPO3H2 CH2OPO3H2

Aldehida 3-fosofglicerica Hidroxiaceton-fosfat Eritrozo-fosfat

H O
CH2OH
H OH O
H OH H OH
H OH H OH
CH2OPO3H2 CH2OPO3H2

Ribozo-5-fosfat Ribulozo-5-fosfat

CH2OPO3H2 CH2OPO3H2 OH CH2OPO3H2 OH

CH2OH
H O H O O
H O H H H OH H OH
H OH H
OH H OH H H CH2OPO3H2
OH CH2OH
OH OPO3H2 OH H OH H
H OH
H OH
Glucozo-1-fosfat Glucozo-6-fosfat Fructozo -6-fosfat Fructozo -1, 6-difosfat
(ester Cori) (ester Robinson) (ester Neuberg) (ester Harden-Young)
9
 B. Reacţii cu acizii organici
 Prin tratarea monoglucidelor cu acizii organici concentraţi şi mai cu seamă cu
anhidridele lor, se obţin esteri organici;
 Prin tratarea D-glucopiranozei cu anhidrida acetică se obţine penta-acetatul de D-
glucopiranoza;
 În unele plante, se găsesc în cantitate mai mare esteri ai glucozei cu acizii fenolici, ca
de exemplu acidul galic, care formează componenţii principali ai taninurilor.
CH2OH CH2OAc
H O H H O H
H Ac2O H
OH H OAc H
OH OH OAc OAc
H OH H OAc

COOH

HO OH
OH
Acid galic

10
II.3. Reacţia de formare a dezoxiglucidelor
 Prin eliminarea unei grupări hidroxilice din molecula monoglucidelor şi
înlocuirea acesteia cu hidrogen se formează dezoxiglucidele.
 Cea mai importantă dezoxiglucidă este 2-dezoxiriboza.
 Ea intră în constituţia acizilor dezoxiribonucleici.

H O H O

H OH H H
H OH H OH
H OH H OH
CH2OH CH2OH

Riboza Dezoxiriboza

 Dezoxiriboza se obtine biochimic din ribozo-5-fosfat printr-o reactie

enzimatica catalizata de ribonucleotid- reductaza.

11
 II.4. Reacţia de formare a aminoglucidelor
 Aminoglucidele sunt derivaţi azotaţi ai monoglucidelor, care se formează prin
înlocuirea grupării –OH, vecină cu gruparea carbonilică (de obicei OH de la C2) cu
gruparea NH2.
 Ele se formează prin reacţia monoglucidei cu amoniacul sau cu o hidroxilamină.
 Cele mai importante aminoglucide sunt D-glucozamina şi D-galactozamina.
 Ele se găsesc în licheni, ciuperci, carapacea crustaceelor, aripile insectelor.

CH2OH CH2OH
H O H H O H
H H
OH H OH H
OH OH OH OH
Chitosan
H OH H NH2
-D-Glucoza -D-Glucozamina
CH2OH CH2OH
H O H H O H
H H
H H OH H
OH OH OH OH
OH OH H NH2
-D-Galactoza -D-Galactozamina

Chitina 12
III. Proprietăţi determinate de prezenţa ambelor grupe funcţionale
în molecula monoglucidelor
III.1. Reacţia de epimerizare
III.2. Reacţia de condensare cu fenilhidrazina

III.1. Reacţia de epimerizare

Se numesc epimere, monoglucidele care se deosebesc unele de altele prin
configuraţia unui singur atom de carbon din moleculă.
H O H O
C C
 Pe cale experimentală s-a
H OH H OH
constatat că în anumite condiţii se HO H
HO H
produce o izomerizare a H OH HO H
monoglucidelor epimere. H OH H OH
 Astfel, D-manoza şi D-Glucoza CH2OH CH2OH
sunt epimere în raport cu C2, D- D(+)-Glucoza D(+)-Galactoza
glucoza şi D-galactoza în raport cu H O H O
C C CH2OH
C4. HO H
H OH O
 Hexoze epimere sunt de HO H HO H HO H
asemenea D-glucoza, D-manoza şi H OH H OH H OH
D-fructoza, care în mediu bazic se H OH H OH H OH
transformă reciproc una în alta prin CH2OH CH2OH CH2OH
intermediul unui enol. D(+)-Glucoza D(+)-Manoza D(-)-Fructoza
13
 Epimerizarea monoglucidelor se produce sub acţiunea hidroxizilor diluati, a unor baze
organice, ca piridina şi chinolina, sau a ionilor metalelor tranzitionale.
 Reacţiile de epimerizare şi izomerizare au loc în natură sub acţiunea unor complecsi
enzimatici.
H O H O
C H C OH C Aplicatii industriale:
H OH H OH HO H  intrucat fructoza este mai dulce
HO H HO H HO H decat glucoza, prin epimerizarea
H OH H OH H OH enzimatica a glucozei obtinute din
H OH H OH H OH amidonul de porumb se obtine un
CH2OH CH2OH CH2OH sirop mai dulce pentru obtinerea
D(+)-Glucoza Enol bauturilor (HFCS - high fructose
D(+)-Manoza corn syrup)

CH2OH
O
HO H
H OH
H OH
CH2OH

D(-)-Fructoza

 Solutia apoasa de glucoza trece in mediu bazic

intr-un amestec care contine 66.5% D-glucoza,
2.5% D-manoza si 31% D-fructoza. 14
III.2. Reacţia de condensare cu fenilhidrazina
 Prin tratarea unei monoglucide în soluţie alcoolică, la rece, cu fenilhidrazina,
se formează prin adiţie, fenilhidrazona.
 La cald, in exces de fenilhidrazina, in mediu slab acid rezulta fenilosazona.

O H N NH C6H5
H C
C H N NH C6H5
H OH C
H OH
HO H O
HO H H2N NH C6H5
H2N NH C6H5 H OH HO H
H OH (la cald, mediu acid)
(la rece) H OH H OH
H OH -NH3, -C6H5NH2
CH2OH H OH
CH2OH
CH2OH
D(+)-Glucoza Fenilhidrazona
H2N NH C6H5

H N NH C6H5
C
N NH C6H5
HO H
H OH
H OH
CH2OH
Fenilosazona
15
 Aldozele si cetozele cu acelasi numar de atomi de carbon si aceiasi configuratie dau
aceiasi fenilosazona.
 Aldozele epimere la atomul de carbon C2 dau aceeasi osazona.
 Osazonele sunt substante cristalizate, greu solubile in apa, de culoare galbena.
 N-Metilfenil hidrazina da osazone de culoare galbena cu cetozele si incolore cu
aldozele.
H O H N NH C6H5 CH2OH
C C
O
H OH N NH C6H5
H2N NH C6H5 HO H
HO H HO H
(la cald, mediu acid) H OH
H OH H OH
-NH3, -C6H5NH2 H OH
H OH H OH
CH2OH
CH2OH CH2OH
Fenilosazona D(-)-Fructoza
D(+)-Glucoza

H O
C
HO H
Galactosazona HO H
H OH
Maltosazona
H OH
CH2OH
Lactosazona 16
D(+)-Manoza
Oligoglucide
 Sunt substanţe organice care se formează din două până la 8-10 resturi de
monoglucide, unite prin legături glicozidice.
 Legătura glicozidică se formează prin eliminarea unei molecule de apă
dintre hidroxilul semiacetalic al unei monoglucide şi o grupare hidroxilică
aparţinând altei monoglucide.
 Monoglucidele care intră în constituţia oligoglucidelor pot fi identice sau
diferite.

Clasificarea oligoglucidelor
După structura lor, oligoglucidele pot fi:
 Diglucide
 Triglucide
 Tetraglucide
După caracterul lor chimic, se împart în:
 Reducătoare
 Nereducătoare

17
Oligoglucide reducătoare
 Se formează prin eliminarea unei molecule de apă dintre hidroxilul glicozidic al unei
monoglucide cu o grupa hidroxilica neglicozidica a altei monoglucide.
 Oligoglucida obţinută este reducătoare deoarece are un hidroxil semiacetalic liber,
provenit de la ultimul rest de monoglucidă.
 Oligoglucidele reducătoare se numesc oligoglucide de tip maltozic, denumire ce
provine de la maltoză.
 După poziţia hidroxilului semiacetalic ce ia parte la formarea oligoglucidelor, acestea
pot fi izomeri α şi β.
 Se pot forma legături α-glicozidice sau β-glicozidice.
 Oligoglucidele reducătoare prezintă fenomenul de mutarotaţie.
 Oligoglucidele reducătoare prezintă reacţii analoage cu ale monoglucidelor.

CH2OH CH2OH
H
5' O H H 5 O H
H H 1 hidroxil
4' OH H 4
OH H
1' semiacetalic
OH O 2
OH
2' 3
3'
H OH H OH

-D-Glucoza -D-Glucoza

Maltoza
(-D-Glucopiranozil -1,4--D-Glucopiranoza)
18
 Legătura glicozidică la oligoglucidele reducătoare poate să fie stabilită între
hidroxilul semiacetalic de la C1, la aldoze, sau C2, la cetoze, şi gruparile
hidroxilice nesemiacetalice de la C2, C3, C4 sau C6, ale celorlalte
monoglucide.
 În cazul în care cea de-a doua monoglucidă are o structură furanozică se
pot stabili legături C1-C5.
 Legăturile cele mai frecvente la oligoglucidele reducătoare sunt legăturile
C1-C4, deoarece hidroxilul de la C4 se găseşte în poziţia para faţă de
hidroxilul semiacetalic al aceleaşi molecule şi este mai reactiv.

 Dintre diglucidele reducătoare fac parte:

 Maltoza
 Celobioza
 Lactoza

19
 Maltoza
 Formată prin legătură 1,4-α-glicozidică între două resturi de α-D-
glucopiranoză
 Se găseşte în seminţele cerealelor în curs de germinare
 Se întâlneşte frecvent în făina cerealelor
 Constituie unitatea structurală a glicogenului şi amidonului
 Maltul are un continut ridicat de maltoza si este utilizat pentru marirea
concentratiei de amilaze care ulterior hidrolizeaza amidonul la maltoza in
procesul de fabricare al berii
 Sub acţiunea maltazei hidrolizează ducând la formarea a 2 molecule de α-
D-glucopiranoză.
CH2OH CH2OH
H
5' O H H 5 O H
H H 1 hidroxil
4' OH H 4
OH H
1' semiacetalic
OH O 2
OH
2' 3
3'
H OH H OH

-D-Glucoza -D-Glucoza

Maltoza
(-D-Glucopiranozil -1,4--D-Glucopiranoza) 20
 Celobioza
 Formată prin legătură 1,4-β-glicozidică intre doua resturi de glucoza.
 Se găseşte liberă în cantităţi mici în seva unor arbori şi reprezintă unitatea
structurală a poliglucidei celuloza.
 Celobioza eliberează prin hidroliză enzimatică (cu enzima celobiaza) două
molecule de β-D-glucopiranoză.
 Nu poate fi degradata de organismul uman, deoarece nu produce o astfel
de enzima.

CH2OH
CH2OH CH2OH H O OH
O H O OH H
H CH2OH OH H
H H hidroxil
OH H O OH H semiacetalic H O O H
OH H H H OH
OH H H
H OH H OH OH H
H OH
-D-Glucoza -D-Glucoza

Celobioza
(-D-Glucopiranozil -1,4--D-Glucopiranoza)

21
Lactoza
 Este formată dintr-un rest de β-D-galactoză şi α-D-glucoză, unite prin legătură 1,4-β-
glicozidică;
 Se găseşte în laptele mamiferelor în proporţie de 2-6% în funcţie de natura speciei;
 Sub acţiunea bacteriilor lactice se transformă în acid lactic;
CH2OH
CH2OH CH2OH H O H
O H O H CH2OH H
H OH H
H H hidroxil
H H O OH H H O O OH
semiacetalic H
OH H OH H H H OH
OH OH H OH OH H
OH OH
-D-Galactoza -D-Glucoza

Lactoza
(-D-Galactopiranozil -1,4--D-Glucopiranoza)

HO
COOH

Acid lactic

22
Oligoglucide nereducătoare
 Se formează prin eliminarea moleculelor de apă dintre hidroxilii
semiacetalici ai monoglucidelor constituente.
 Ele nu au caracter reducător, deoarece nu au nici o grupare hidroxil
semiacetalica libera.
 Oligoglucidele nereducătoare se numesc oligoglucide de tip trehalozic,
denumire ce provine de la trehaloză.
 Oligoglucidele nereducătoare nu prezintă fenomenul de mutarotaţie.

 Dintre diglucidele nereducătoare fac parte:

 Trehaloza
 Zaharoza

23
Trehaloza
 Este o diglucidă nereducătoare, formată din două resturi de α-D-
glucopiranoză, unite prin legătură glicozidică provenită din hidroxilii
semiacetalici, deci se formează legături C1-C1.
CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH
H O H H O H H H
H O O H
H H H H
OH H OH H H H OH
OH
OH OH OH OH
O
H OH H OH H OH OH H
O
-D-Glucoza -D-Glucoza

Trehaloza

 Este produsa de ciuperci, bacterii sau organisme nevertebrate;

 Se gaseste in hemolimfa insectelor – echivalentul glucozei din sangele
animalelor;
 Este specific organismelor care traiesc in conditii extreme de temperatura,
asigurand o termoreglare mai buna decat glucoza.
 Are capacitate mare de retinere a apei – se utilizeaza in cosmetica si
industria alimentara.
24
 Zaharoza
 Formată dintr-un rest de D-glucopiranoză şi un rest de D-fructofuranoză unite printr-o
legătură 1,2-α-β-glicozidică la nivelul hidroxililor semiacetalici
 Este cea mai răspândită diglucidă naturală;
 Are rol important în alimentaţia omului;
O

CH2OH CH2OH H
CH2OH CH2OH
H O H H O H O
O
H H OH H H HO
OH H OH H
CH2OH OH O CH2OH
OH H
OH H OH H
H OH H OH

-D-Glucopiranoza -D-Fructofuranoza

 În soluţie prezintă activitate optică dextrogiră [α] 20 = + 66.50

 În mediu de HCl sau sub acţiunea zaharazei, se descompune hidrolitic în
monoglucidele din care s-a format.
 Amestecul de glucoză şi fructoză are o activitate optică levogiră, deoarece puterea
rotatorie a fructozei este mai mare decât cea dextrogiră a glucozei
[α]20 = - 93 + 52.5 = -40.50
 Are loc deci o inversiune a activităţii optice a zaharozei, de aceea procesul de
hidroliză a fost numit invertirea zaharozei
 Amestecul echimolecular de glucoză şi fructoză a fost numit zahăr invertit – enzima
care produce hidroliza zaharozei se mai numeşte şi invertază.
25
Mierea
 Reprezinta cel mai vechi si cunoscut indulcitor;
 Este obtinut din nectarul florilor prin procesare de catre albine
 Procesarea nectarului implica:
o scaderea continutului de apa de la 30-60% la 15-19%;
o hidroliza zaharozei la glucoza si fructoza sub actiunea invertazei;
o producerea unei mici cantitati de acid gluconic sub actiunea
glucozoxidazei;
 In final mierea este o solutie suprasaturata ce contine aproximativ 38%
fructoza, 31% glucoza si maxim 1% zaharoza;
 Spre deosebire de polizaharide, in miere fructoza se gaseste predominant
in forma piranozica!
 pH-ul este intre 3.9-4.2 ceea ce impiedica dezvoltarea majoritatii bacteriilor.

26
Triglucide
Rafinoza
 Este un trizaharid, care se poate găsi în plante, fiind compus din galactoză, glucoză și
fructoză.
OH

HO O H
H
OH H
H O

H OH
H O H
H
OH H OH
HO O O
H OH HO H
H
HO
H OH

 - D - g a la c to p ir a n o z il 1 ,6 -  - D - g lu c o p ir a n o z il 1 ,2 -  - D - fr u c to fu r a n o z a

 Se gaseste in fasole, varză, varză de Bruxelles, broccoli, sparanghel, etc.

 Rafinoza poate fi hidrolizata la D-galactoză și zaharoză de enzima α-galactozidaza(α-
GAL), o enzima care insa nu exista în tractul digestiv uman (si nici la animalele
monogastrice).
 Nefiind hidrolizata, rafinoza ajunge in colon unde este hidrolizata de microorganismele
ce poseda aceasta enzima cu formare de CO2, CH4 si H2 – fiind sursa flatulentei in
urma consumului acestor alimente. 27
Tema de casa:

1. Sa se reprezinte cu formule de proiecţie Haworth structura urmatoarelor

oligoglucide:
a) α - D –galactopiranozil 1-4 - α –D-fructopiranoza
b) α - D –galactopiranozil 1-4 - α –D-manopiranoza;
c) β - D –galactopiranozil 1-6 – α-glucopiranoza;
d) α - D –galactopiranozil 1-1 - α –D-manopiranoza
e) β - D –glucopiranozil 1-1 - β –D-manopiranoza
Sa se precizeze care dintre oligoglucide nu este reducatoare.

2. O trizaharida cu structura necunoscuta este tratata cu metanol in prezenta

de HCl (pentru metilarea grupelor hidroxil libere) iar apoi este supusa hidrolizei
acide (pentru ruperea legaturilor glicozidice). Produsele rezultate sunt: 2,3,4,6-
tetra-O-metil galactoza, 2,3,4-tri-O-metil glucoza si 2,3,6-tri-O-metil glucoza.
Tratarea trizaharidei cu enzima β(1→6)-galactozidaza conduce la obtinerea D-
galactozei si a unei dizaharide. Tratarea dizaharidei obtinute anterior cu
enzima α(1→4)-glucozidaza conduce la obtinerea D-glucozei. Desenati
structura trizaharidei, denumiti-o si precizati daca are caracter reducator sau
nu.

28