Binatii Hidroxi Si Polihidroxicarbonilicie

COMBINAŢII HIDROXI- ŞI
POLIHIDROXICARBONILICE
COMBINAŢII HIDROXICARBONILICE
chimie organica anul I /

2024/Rodica Dinica
Combinaţii monohidroxicarbonilice saturate
◼ In funcţie de poziţiile reciproce ale celor două funcţiuni pot fi compuşi 1,2-(), 1,3-(), şi
1,4-() hidroxicarbonilici.
◼ Compuşii -hidroxicarbonilici se obţin prin oxidarea etilenglicolului (sau a 1,2-diolilor) cu
apă oxigenată şi ioni FeII (reactiv Fenton).
H2O2
◼ HOCH2 CH2OH HOCH2 CHO
FeSO4
◼ Hidroxiacetona rezultă la tratarea monocloracetonei cu formiat de potasiu urmată de hidroliza
acidă în metanol. -+ ,
CH3OH HCI
CH3COCH2Cl + HCOOK CH3COCH2OOCH CH3COCH2OH + CH3OOCH
◼ Proprietăţile compuşilor -hidroxicarbonilici sunt legate de prezenţa celor două funcţiuni.

◼ In soluţie apoasă există ca monomeri care trec în dimeri cu structură acetalică ciclică.
Prezintă tautomerie oxo-ciclică. Semiacetalii se transformă în acetali ciclici în prezenţă de
alcooli.
H
HO CH CH2 RO CH CH2
O=C CH2 OH + 2 ROH
O O O
+ O - 2 H2O
HO CH2 C=O CH OH CH2 CH OR
CH2
H

2024/Rodica Dinica
Proprietăţile combinaţiilor hidroxicarbonilice
◼ au proprietăţi reducătoare faţă de reactivul Fehling şi participă la reacţia Cannizzaro.

◼ Cu fenilhidrazina compuşii -hidroxicarbonilici formează hidrazone sau osazone ca şi
cum ar reacţiona un compus 1,2-dicarbonilic (reacţie caracteristică zaharurilor )
CHO CH=N NHC6H5 CH=N NHC6H5
H2NNHC6H5 H2NNHC6H5
CHOH - H2O CHOH C=N NHC6H5
CH3 CH3 CH3
◼ Prin oxidare, aldehida lactică (-hidroxipropionaldehida) trece în acid piruvic
◼ -Hidroxicetonele secundare se numesc aciloine şi se obţin prin reducerea dicetonelor

cu zinc şi acid sulfuric sau prin condensarea benzoinică
CH3CHOHCHO CH3COCHO CH3COCOOH
◼
Zn+H2SO4 CH3CH(OH)COCH3
CH3COCOCH3

2024/Rodica Dinica
Proprietăţile combinaţiilor hidroxicarbonilice
◼ In soluţie apoasă, în prezenţa aerului, benzoina dă o coloraţie violetă
prin formarea unui radical –ion.
HO -
C6H5CH(OH)COC6H5 2 C6H5C=CC6H5 C6H5C=CC6H5 C6H5C CC6H5
-
O- O- O O O- O
◼ Combinaţiile -hidroxicarbonilice se formează prin condensarea

aldolică a aldehidelor şi cetonelor în mediu bazic. -
Hidroxibutiraldehida (acetaldolul) este un lichid care are tendinţa de a
forma dimer ciclic. O CH CH 3
2 CH3CH(OH)CH2CHO CH3CHOHCH2 CH CH2
O CH OH
◼ Compuşii - şi -hidroxicarbonilici formează semiacetali ciclici, cu

inele de cinci şi respectiv de şase atomi, steric stabili. Prezintă
tautomerie oxo-ciclică.
◼
CH2 CHO dioxan - apã CH2 CH OH CH2 CHO CH2 CH OH O
O CH2 CH2 O
CH2 CH2OH
CH2 CH2 CH2 CH2OH
CH2 CH2
OH
Semiacetal ciclic

2024/Rodica Dinica
Aldehide şi cetone fenolice
◼ Substanţe din această clasă se găsesc în natură, frecvent în regnul vegetal. Sintetic se obţin
prin metode speciale.
Sinteza Reimer-Tiemann constă în tratarea fenolatului de sodiu cu cloroform şi hidroxid de
sodiu; în final se neutralizează cu acid clorhidric.
O- Na
+ OH
OH
+ CHCl3 + NaOH +
CHO
CHO
O- O O O
H H
- + CCl2 CCl2
H -
O- O- OH
CHCl2 CHO
H+ CHO
+ H2O
- 2 HCl

2024/Rodica Dinica
Transpoziţia Fries.
◼ a esterilor fenolici în prezenţa clorurii de aluminiu, la temperatură, conduce la o- şi p-hidroxiacetofenonă (efect de temperatură).
OH
60o C
OCOCH3
AlCl3, to
COCH3
OH
160o C
Sinteza Gattermann COCH3
◼ constă în tratarea arenelor (derivaţiilor) cu acid cianhidric anhidru şi acid clorhidric gazos, în prezenţa AlCl3
H2O
ArH + ClHC=NH.HCl ArCH=NH.HCl ArCHO
- NH4Cl
OH OH
OCH3 oxidare OCH3
◼
Vanilina
CH=CH CH3 CHO

2024/Rodica Dinica
POLIHIDROXIALDEHIDE ŞI
POLIHIDROXICETONE
(Hidraţi de carbon, zaharide, glucide)
Monozaharide. Dizaharide
chimie organica anul I / 2024/Rodica

Dinica
Introducere
◼ Zaharidele sunt compuşi naturali. Numele lor de hidraţi de carbon provine de la

raportul hidrogen/oxigen egal cu cel din apă.
◼ Formula generală Cn(H2O)n a acestor compuşi naturali în care H:O respectă
raportul H:O din apă a dus la denumirea de hidraţi de carbon. Dar şi alte substanţe
prezintă acelaşi raport şi nu pot fi încadrate în acest capitol, deci termenul s-a dovedit
impropriu.
◼ Denumirea de zaharide provine de la zaharoză (reprezentant al clasei) substanţă
dulce, iar glucide de la glikis = dulce, provenit de la glucoză. Se păstrează însă
denumirea de hidraţi de carbon şi zaharuri înţelegând denumirea de
polihidroxialdehide şi polihidroxicetone iar biochimia foloseşte termenul de glucide
după rolul important al glucozei în procesele biochimice.
◼ In natură zaharurile se găsesc libere sau combinate cu alte zaharuri sau
nezaharuri. In plante ele formează până la 50-80% din S.U., având rol de substanţe de
rezervă (amidon) sau substanţe de susţinere (celuloza). In corpul animal zaharurile
reprezintă 2-5% din S.U., dar au rol deosebit ca sursă de energie, substanţe de rezervă
(glicogen) sau rol structural (chitina).
◼

Dinica
Hidraţii de carbon rezultă prin fotosinteză din dioxid
de carbon şi apă în prezenţa energiei luminoase
energie
luminoasã
n CO2 + n H2O Cn(H2O)n + n O2
Clorofilã

Dinica
Prin pierderea unei cantităţi de
energie reacţia este reversibilă
Cn (H2O)n + n O2 n CO2 + n H2O + Energie

Dinica
Clasificare
Monozaharide(oze) Ozide Heterozide
(nu hidrolizeazã) (Glicozide)
Oligozaharide si Polizaharide (hidrolizeazã)
Aldoze Cetoze ( Di-,tri- , tetra-

Dioze, trioze, tetroze, zaharide )
pentoze, hexoze Homopoli - Heteropoli -
zaharide zaharide
(amidon (chitina
glicogen heparina)
celuloza)
Monozaharidele nu hidrolizează în compuşi mai simpli.

Oligozaharidele conţin 2-8 resturi de monozaharide legate prin oxigen, care prin hidroliză
trec în unităţi de monozaharide.
Polizaharidele sunt polimeri naturali cu mase moleculare foarte mari. Toate oligo- şi
polizaharidele prin hidroliză acidă sau enzimatică trec în monozaharide.
Dinica
OBTINERE

2024/Rodica Dinica
Monozaharide
CHO CH2OH
(CHOH)n CO
CH2OH (CHOH)n
CH2OH

Dinica
Activitate optică. Seria D a monozaharidelor
◼ Monozaharidele (ozele) care au la carbonul chiral Cn-1,
vecin cu grupa de alcool primar, -CH2OH, o configuraţie
identică cu a D-glicerinaldehidei, aparţin seriei D.
◼ Configuraţia se deduce prin tradiţie în raport cu
înrudirea cu glicerinaldehida notată cu D, respectiv cu L,
pentru seria L, echivalent cu notaţia R,S după convenţia
Cahn-Ingold-Prelog.
◼ Marea majoritate a monozaharidelor naturale fac parte
din seria D, în care fiecare termen este enantiomerul
termenului corespunzător din seria L. Monozaharidele din
seria L se găsesc foarte rar în natură (L-arabinoza).

Dinica
Seria D a aldozelor CHO
CH2OH Dioze
CHO CHO
HO C H Trioze
H C OH
CH2OH CH2OH
D(+) Glicerin- L(- -
) --
Glicerin
aldehidã aldehidã Seria L
CHO CHO
H C OH HO C H Tetroze izomere
H C OH H C OH
CH2OH CH2OH
D(-) Eritroza D(- ) Treoza
CHO CHO CHO CHO
H C OH HO C H H C OH HO C H Pentoze
H C OH H C OH HO C H HO C H izomere
H C OH H C OH H C OH H C OH
CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH

A B C D
D (- ) Riboza D (+) Xiloza D (- ) Lixoza
D (-) Arabinoza
CHO CHO CHO CHO CHO CHO CHO CHO

H C OH HO C H H C OH HO C H H C OH HO C H H C OH HO C H
H C OH H C OH HO C H H C OH HO C H HO C H
HO C H H C OH
Hexoze
H C OH H C OH H C OH H C OH HO C H HO C H HO C H HO C H izomere
H C OH H C OH H C OH H C OH H C OH H C OH H C OH H C OH
CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH
D (+) D (+) D (+) D (+) D (+) D (+) D (+) D (+)

Aloza Altroza Glucoza Manoza Guloza Idoza Galactoza Taloza
8
1 2 3 4
chimie
5 organica
6
anul7 I / 2024/Rodica
Dinica
Structura monozaharidelor

Dinica
Forma Forma Forma
Semiacetalică carbonilică semiacetalică
-Glucopiranoza -Glucopiranoza
◼
H OH
HO C CHO H C
H C OH HC OH H C OH
HO C H HO C H HO C H O
O
H C OH H C OH H C OH
H C H C OH HC
CH2OH CH2OH CH2OH

Dinica
Trecerea de la forma carbonilică
la reprezentarea ciclică
CHO 6CH2OH
6 CH2OH
H C OH H H OH H 5
5 H O H O H
HO C H HOCH2 C C C C CHO H H H H
4 1 4 1
OH OH H OH OH H C=O OH H
H C OH HO OH
C3 2 HO C3 2
H C OH
H OH H OH
CH2OH
Apar astfel structurile piranozice şi furanozice stabile, cu o tensiune minimă, reprezentate
prin formele de perspectivă propuse (1925) şi introduse de W.H.Haworth în 1927.
H O
OH
HO H O -piranozice, din cinci atomi de carbon si unul
CH
2 O H2C O H
H H OH
de oxigen, al cãror nume derivã de la piran.
H HO
HO OH Piran
H OH
OH H O
OH H
D-Fructofuranozÿã D-Fructopiranozÿã
-furanozice, din patru atomi de carbon si un atom
de oxigen, al cãror nume derivã de la furan.
Furan

Dinica
Structura conformaţională
◼ Reeves a arătat, încă din anul 1950, că ciclul piranozic derivat de tetrahidropiran se
poate asemăna cu ciclohexanul şi poate exista ca şi acesta din urmă în conformaţii
scaun şi baie.
CH2OH
HO CH2OH
O HO
O
HO HO
OH
HO HO
OH
-D-Glucopiranoza (4e, 1a) -D-Glucopiranoza (5e)

Dinica
◼ Epimeri
◼ diferă prin configuraţia unui singur atom de carbon
asimetric conţinut
◼ este un caz particular de diastereoizomerie.Efect anomeric
HC O HC O HC O
H C OH H C OH HO C H
HO C H 40 HO C H 20 HO C H
HO C H H C OH H C OH
H2C OH H2C OH H2C OH
D-Galactozã D-Glucozã D-Manozã

Dinica
Mutarotaţia (Anomeria  )
◼ fenomen comun tuturor zaharurilor reducătoare şi constă în variaţia

rotaţiei specificie a celor două forme anomere până la o valoare de
echilibru. La stabilirea echilibrului anomerii ,  coexistă.

Dinica
Reacţii ale monozaharidelor
Reducerea
Prin tratarea monozaharidelor cu amalgam de sodiu în mediu acid (amalgam de
aluminiu) sau hidrogen molecular în prezenţă de catalizator se formează
alcooli polihidroxilici, pentitoli, hexitoli etc.
CHO CH2OH CH2OH CH2OH
H C OH H C OH C=O HO C H
HO C H HO C H HO C H HO C H
CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH
D-Glucoza D-Sorbitol D-Fructoza D-Manitol

Dinica
Oxidarea
◼ Oxidarea blândă cu apă de brom, de clor sau acid azotic diluat duce la
formarea acizilor aldonici menajând structura moleculei. Fiind - şi -
hidroxiacizi formează lactone.
OH
CHO H C COOH
Oxid
HO C H HO C H O HO C H
H C OH HC H C OH
CH2OH CH2OH CH2OH
D-Glucoza  - D- Glucopiranoza Acid gluconic
O=C O=C
H C OH H C OH
O
HO C H si HO C H O
H C H C OH
H C OH H C
CH2OH CH2OH
 
Lactone ale acidului
chimie organica anul I / 2024/Rodica gluconic
Dinica
Oxidarea monozaharidelor cu acid azotic
concentrat
Are loc atât la grupa carbonil cât şi la grupa alcoolică primară. Se formează acizi
polihidroxidicarboxilici, numiţi acizi zaharici. La oxidare participă forma carbonilică a
monozaharidelor.
CHO COOH CHO COOH
HO C H Oxid HO C H HO C H Oxid HO C H
H C OH H C OH HO C H HO C H
CH2OH COOH CH2OH COOH
D-Glucoza Acid D-glucozaharic D-Galactoza Acid mucic

(glucaric)

Dinica
Prin oxidarea monozaharidelor cu gruparea OH-semiacetalică protejată prin
esterificare sau eterificare se obţin acizi uronici.
Oxidarea are loc cu transformarea grupei libere 6CH2OH în grupa -COOH.
După oxidare, se pune în libertate OH glicozidic şi rezultă acizi uronici.
H
HOOC
H O
HO
HO H
H OH
H OH
◼ Acizii uronici au rol de antigeni şi sunt produşi de bacterii. Au rol în
imunizarea organismului.
◼ Acidul galacturonic este componenta acidului pectic, a pectinei din
pereţii celulelor plantelor, fructelor şi a ţesuturilor tinere.

Dinica
Acţiunea acizilor
◼ Pentozele şi hexozele prin încălzire cu acizi minerali, concentraţi, se
deshidratează. Faţă de acizii diluaţi sunt rezistente. Această reacţie permite
identificarea pentozelor şi hexozelor.
◼ Pentozele trec în furfurol. Pe această bază se fabrică furfural din pentozanii din
cojile de seminţe de floarea soarelui, din coceni, stuf, tărâţe (furfur=tărâţe). De
aici numele comun de furfurol pentru furfural.
o
CHOH CHOH H+, t
H2COH CH CHO - 3 H2O CHO
O
OH

Dinica
Reacţii de condensare cu compuşi
cu azot
CHO CH=N NHC6H5 CH=N NHC6H5 CH=N NHC6H5
H2NNHC6H5 H2NNHC6H5 H2NNHC6H5
CHOH CHOH C=O C=N NH C6H5
- H2O - NH3;C6H5NH2 - H2O
Aldoza Hidrazona Osazona

Dinica
Reacţii de eterificare
◼ caracteristice pentru grupele hidroxil şi pentru
diferenţierea comportării lor.
◼ Eterificarea grupelor OH depinde de condiţiile de
lucru. Cu alcool metilic şi acid clorhidric se eterifică
numai grupa OH semiacetalică (glicozidică) cu formarea
unui eter, o heterozidă numită metilglicozida.
◼ Prin tratare cu iodură de metil sau sulfat de metil în
mediu bazic (HO¯, Ag2O) se eterifică toate grupele OH
din molecula ozei.

2024/Rodica Dinica
Reacţii de eterificareCH OH 2
O
OH
CH2OH CH3OH, HCl HO OCH3
O OH
OH Metilglucozida
- CH2OCH3
HO OH , , O
ICH3 Ag2O OH
OH ;-
sau ((CH3)2SO4 OH) OCH3
CH3O OCH3
OCH3
Pentametil-D-
glucopiranoza

2024/Rodica Dinica
Acetalizarea
CH2OH CH2OH
HO HO
O O
HO OC(CH3)2 HO
HO H2SO4 O
OH
H3C C O
CH3
◼-Glucopiranoza 1,2-Izopropiliden- -D-glucopiranoză (acetal)
◼ Monozaharidele cu grupele hidroxil OH vecine în spaţiu (cis) dau la tratare cu acetonă în

soluţie clorhidrică acetali ciclici cu cinci sau şase atomi.
◼ Blocarea grupelor OH prin eterificare este utilizată la sinteza monozaharidelor sau în unele
reacţii de oxidare.

2024/Rodica Dinica
Reacţii de esterificare
◼ Anhidridele, acizii organici şi clorurile acide reacţionează cu grupele hidroxil din
monozaharide esterificându-le. Reacţia are loc în prezenţă de acetat de sodiu. In
această reacţie anomerii  şi  reacţionează diferit, anomerul  reacţionează mai uşor.
◼ -D-Glucopiranoza (cu OH ecuatorial) în prezenţă de anhidridă acetică şi acetat
de sodiu sau piridină formează pentaacetat de -glucopiranoză.
◼ -D-Glucopiranoza (cu OH axial) reacţionează mai greu, în prezenţă de ZnCl2,
la 0 C, cu formarea -pentaacetil-D-glucopiranoză.
o
CH2OH CH2OAc
AcO
HO O Ac2O, CH3COONa AcO
O
HO repede OAc
OH
HO AcO
◼-Pentaacetat de glucoză(-pentaacetilglucoza)
CH2OAc
CH2OH o
HO ZnCl2, O C, Ac2O AcO
O
O AcO
HO
HO AcO
OH OAc
◼(-Pentaacetilglucoză)
2024/Rodica Dinica
Reacţii de esterificare
◼ La hidroliză, grupa esterică de la OH-ul glicozidic hidrolizează mai
repede. Unele reacţii se petrec cu formarea acetohalogen ozelor.
◼ Reacţia este o substituţie SN2 care se petrece cu inversia configuraţiei
(inversie Walden). Acetohalogen ozele se folosesc la obţinerea de
glucozide care în majoritate sunt -glucozide fenolice.
CH2OAc CH2OAc
O O
O C6H5
K+OC6H5
OAc OAc
SN2
AcO Br AcO
OAc OAc
-Fenilglucozida

2024/Rodica Dinica
Esterii ozelor cu acizi minerali
HC=O CH2 OH CHO
H C OH C=O (CHOH)2
CH2 O PO3H2 CH2 O PO3H2 CH2 O PO3H2
OPO3H2 CH2 OPO3H2

HO CH2 O CH2OH
CH O
2 C=O
C=O
OPO3H2 (HCOH)2 (HCOH)2
OH
OH OH CH2OPO3H2 CH2OPO3H2
5-Fosfat -
OHde OH 1-Fosfat de  - 5-Fosfat de 1,5-Difosfat de
ribofuranoz ribofuranoză ribuloză ribuloză
6 CH2OH CH2OPO3H2 OPO3H2

1 OPO3H2
O O H2C6 O CH2OH O
5 H H2C CH2OPO3H2
4 OH 5 2
1 OH HO
4 HO
HO 3 OPO3H2 HO OH OH
OH 3
2
OH OH
OH OH
1-Fosfat de - 6-Fosfat de - 6-Fosfat de - 1,6-Difosfat de -
glucopiranoză glucopiranoză fructofuranoză fructofuranoză
(Glucoză-1-fosfat) (Glucoză-6-fosfat) (Fructoză-6-fosfat) (Fructoză 1,6-difosfat)
Ester Cori Ester Robinson Ester Neuberg Ester Harden-Young

2024/Rodica Dinica
Monozaharide importante
◼ Monozaharidele naturale se găsesc libere sau sub formă de
derivaţi.
◼ Triozele nu se găsesc libere în natură, ci numai sub formă de
esteri fosforici cu rol important în transformările biochimice.
Aldehida glicerică (glicerinaldehida) şi dihidroxiacetona (C3H6O3) se
pot obţine prin oxidarea glicerinei în condiţii blânde. Aldehida
glicerică (racemic) este greu de preparat.
◼ Tetrozele nu se întâlnesc în natură. Ele pot fi obţinute prin
degradarea pentozelor sau prin oxidarea tetritolilor. Pot rezulta ca
intermediari, esteri fosforici, la degradarea enzimatică a
monozaharidelor. In procesul de fotosinteză şi de degradare a
glucozei se întâlneşte esterul fosforic al D(-)eritrozei.
◼ Pentozele sunt mult răspândite în natură sub formă de pentozani
(polizaharide), din care rezultă prin hidroliză. Se găsesc şi libere, dar
în cantităţi foarte mici, în regnul vegetal.
◼

2024/Rodica Dinica
◼ D(-)Riboza , alături de 2-dezoxiriboza, pot rezulta din acizii nucleici
(ARN şi ADN) prezenţi în celulele vii, prin hidroliză şi au structuri
furanozice. La hidroxidul glicozidic pot lega baze purinice, pirimidinice
sau acid fosforic.
◼ Riboza este component al unor coenzime şi vitamine.
CHO CHO
HO CH2 O HO CH2 O
H C OH C H2
H
H C OH OH HC OH OH
H C OH H C OH
OH OH OH H
CH2OH  D (- ) Ribofuranoza CH2OH  2- Dezoxiribofuranoza

2024/Rodica Dinica
◼ D Ribuloza este o cetopentoză epimeră cu riboza care joacă rol important în
asimilaţia clorofiliană, unde apare ca ribulozo-1,5-difosfat.
L(+)Arabinoza este răspândită sub formă de polizaharide (arabani) în guma
arabică, în clei de vişin, prun, piersic, în borhotul de sfeclă pentru zahăr, de
unde se poate obţine prin hidroliză acidă. In polizaharide arabinoza se găseşte
sub forma furanozică. In natură se găseşte în familia liliacea
◼ D(-)Arabinoza apare mai rar în natură.
◼ D(+)Xiloza se întâlneşte sub formă de polizaharide, xilani, care însoţesc
celuloza în paie, coceni, lemn de stejar, mucilagii vegetale şi alge. Din xilani,
xiloza se obţine prin hidroliză. Xiloza pură este cristalină, dulce (zahăr de
lemn). Este solubilă în apă. In polizaharide are forma piranozică.
CHO H
CHO HO CH2 O H O H
H C OH H
H C OH OH OH H
HO C H
OH HO OH
( HO C H)2 H C OH H OH
CH2OH OH CH2OH

2024/Rodica Dinica
Hexozele, C6H12O6
◼ sunt răspândite în natură, atât libere cât şi sub
formă de oligozaharide, polizaharide, glicozide
etc. Hexozele sunt substanţe cristaline, incolore,
solubile în apă şi au gust dulce. Ele participă la
procesele de biosinteză.
◼ Aldohexozele cele mai răspândite sunt
D(+)glucoza, D(+)manoza şi D(+)galactoza.
◼

2024/Rodica Dinica
◼ D(+)Glucoza (dextroza) se găseşte liberă în fructele dulci, în special în struguri
(zahăr de struguri), în mierea de albine, în sânge (0,06-0,10%), în limfă, în lichidul
cefalorahidian. In vegetale se găseşte mai puţin (1-3%) în raport 1:1 cu fructoza. Sub
formă combinată se găseşte în oligozaharide (zaharoza, lactoza, maltoza, celobioza)
şi în polizaharide (amidon, glicogen, celuloza). Din aceste combinaţii glucoza rezultă
prin hidroliză acidă sau enzimatică. Esterificată cu acid fosforic are rol în procesele
biochimice.
◼ D(+)Glucoza se obţine, industrial, prin hidroliza amidonului cu soluţie diluată
de HCl. Din apă cristalizează anomerul  (T.t.146oC), iar din acidul acetic sau
piridină, cristalizează anomerul  (T.t.150oC). Glucoza se prezintă sub formă stabilă
de glucopiranoză (vezi structura monozaharidelor). Când se obţine din zaharoză, se
separă de fructoză pe bază de diferenţă de solubilitate.
◼ Glucoza este sursă importantă de energie fiind folosită în alimentaţie (are putere
calorică mare). Fiind o substanţă reducătoare (vezi reacţiile Tollens şi Fehling) se
utilizează la fabricarea oglinzilor.
◼

2024/Rodica Dinica
◼ D(+)Manoza este epimerul glucozei (vezi epimerie=inversie ), se găseşte
rar în stare liberă (coji de portocală, suc de pepene galben); frecvent se
găseşte sub formă de polizaharide, manani (nuci de cocos, seminţe de
palmier, seminţe de lucernă etc.). Are structură piranozică. Anomerul  are
gust dulce iar anomerul  are gust amărui. Cristalizează greu din soluţie
apoasă (T.t.132oC).
◼ D(+)Galactoza se găseşte în cantităţi mici în stare liberă dar este
răspândită sub formă de oligozaharide (lactoza, rafinoza), sub formă de
polizaharide, galactani, galactoglicozide, gume vegetale, agar-agarul, lipide
complexe, polizaharide din alge marine etc. Esterul metilic al acidului
galacturonic este component al substanţelor pectice.
◼ Galactoza se obţine prin hidroliza lactozei sau prin oxidarea
dulcitolului, hexitol corespunzător, răspândit în materii vegetale.
◼ D(-)Galactoza este o substanţă cristalină (T.t.167oC) care se prezintă
sub formă piranozică; în soluţie prezintă însă atât forma piranozică cât şi
forma furanozică.

2024/Rodica Dinica
Cetohexoze
◼ D(-)Fructoza este cea mai răspândită şi cea mai importantă
cetohexoză. Se găseşte în stare liberă în fructele dulci, roşii coapte,
struguri, miere, legume dar şi în cicoare. Este cel mai dulce
monozaharid (etalon de apreciere). Roteşte planul luminii polarizate
spre stânga şi de aici numele de levuloză, dar face parte din seria D.
In stare liberă se prezintă sub formă piranozică, iar în oligozaharide
(zaharoza, rafinoza, genţianoza) şi în polizaharide prezintă ciclul
furanozic.
◼ Fructoza cristalizează greu din soluţie apoasă (T.t. 102-104oC).
◼ Hexitolii corespunzători fructozei sunt D-manitolul şi D-
sorbitolul.
◼ L(-)Sorboza este izomer al fructozei, se găseşte în fructele scoruşului
de munte şi însoţeşte substanţele pectice din coaja fructelor de sorg.
L(-)Sorboza este un intermediar în sinteza acidului L-ascorbic.
◼ D Glucoza se hidrogenează catalitic la D sorbitol care se oxidează
biochimic la L sorboză.

2024/Rodica Dinica
Heptoze
◼ D Sedoheptuloza este o cetoheptoză ce se găseşte în sucul unor plante şi
participă în faza iniţială a procesului de fotosinteză.
◼ D(+)Manoheptuloza s-a identificat în fructe şi frunze. Are forma
piranozică.
◼ S-au pus în evidenţă şi cetooctoze şi unele monoglucide cu 9 atomi de
carbon în moleculă.
CH2OH CH2OH
C O CH2OH C O
HO C H C O HO C H
H C OH HO C H H C OH
H C OH HO C H H C OH
H C OH ( H C OH)3 (HO C H)3
CH2OH CH2OH CH2OH

2024/Rodica Dinica
Derivaţi şi compuşi înrudiţi cu
monozaharidele
O-glicozide, N-glicozide şi S-glicozide
◼ Glicozidele sunt substanţe naturale sau de sinteză. O glicozidă
(sau glucozidă de la glucoză) este formată dintr-o componentă
glucidică şi un rest neglucidic numit aglicon. Legătura ce le uneşte se
numeşte legătură glicozidică respectiv glucozidică.
◼ După natura agliconului care poate să posede grupe OH, SH,
NH, vor exista O-glicozide, N-glicozide şi S-glicozide.
◼ După structură pot fi: glicozide alifatice şi glicozide fenolice.
◼ Agliconul conferă glicozidelor proprietăţi fizice, chimice şi de
cele mai multe ori proprietăţi farmacologice caracteristice.
◼ In natură se găsesc multe glicozide ca antociani, coloranţi
naturali, taninuri, glicozide cardiace, saponine, indican, amigdalină
etc. Ele se găsesc în special sub forma  glicozidelor.
◼ Arbutina (hidrochinon- - D- glucozida) este glucozidă fenolică.

2024/Rodica Dinica
◼ Colorarea în negru a frunzelor copacilor, spre
toamnă, este rezultatul reacţiei de hidroliză a
arbutinei şi oxidarea hidrochinonei eliberate.
◼ Coloranţii din flori şi fructe sunt glicozide în
care agliconul este un colorant sau un pigment
(vezi compuşi flavonoidici).
◼ Uneori agliconul este un derivat de
perhidrofenantren ca în cazul glicozidelor
cardiotonice (din degeţelul roşu).
2024/Rodica Dinica
OH CH2OH
CH2OH HO O
HO
+ HO OH
O enzime HO OH
HO O HO O2
HO
Arbutina -Glucoza Colorant negru

2024/Rodica Dinica
Glicozide
◼ Amigdalina este răspândită în migdale amare sau sâmburi (de
piersici, prune, cireşe) care la hidroliză formează genţiobioza,
benzaldehidă şi acid cianhidric de unde şi toxicitatea la un consum
mare. Ea este însoţită de laetril.
◼ Glicozidele cu sulf se găsesc în muştar negru (sinapis nigra), hrean,
ridichi ( singrina).
◼ N-glicozidele prezintă o importanţă deosebită; restul de oză este
D- riboză sau 2-dezoxiriboză, iar agliconul este o bază cu azot
(pirimidinică sau purinică)
◼ Glicozidele sunt substanţe cristalizate, cu gust amar, uneori toxice,
alteori cu acţiune terapeutică.
◼ Gliozidele nu dau osazone. Nu prezintă mutarotaţie.

2024/Rodica Dinica
CH2OH COOH
HO O
HO O C6H5  O
CH2 HO C6H5
HO H C CN O
HO O HO
HO O C CN
H
HO
OSO3K
CH2=CH CH2 N=C
SC6H11O5
HOH2C O
N
H H
H
OH OH

2024/Rodica Dinica
Legături glicozidice
◼ Legături N-glicozidice ( sau )
◼ cu amine, baze azotate, aminoacizi
CH2-OH CH2-OH
O O Legãtura N-glicozidicã
OH + H2N-R OH
HO OH Aminã HO
OH NH-R
OH
-D-Glucopiranoza

2024/Rodica Dinica
◼ În nucleozide legătura N-glicozidică se
formează prin eliminarea de H2O între
–OH glicozidic al ribozei şi o bază azotată:

NH2 O
N NH
N
N N N O
HO CH2 HO CH2
O Legãturã O Legãturã
N-glicozidicã N-glicozidicã
OH OH OH OH
Adenozinã chimie organica anul IUridinã
/
2024/Rodica Dinica
Legături O-glicozidice
◼ cu: alcool, fenol, acid, gruparea –OH dintr-
un aminoacid hidroxilat (serina sau
treonina)
CH2-OH CH2-OH
O O Legãtura O-glicozidicã
OH + HO-R
OH
Alcool
HO OH HO
OH O-R
OH
-D-Glucopiranoza

2024/Rodica Dinica
Legături O-glicozidice se află în:
◼ di şi polizaharide
◼ Glicoproteine
◼ Proteoglicani
◼ Glicozaminoglicani
◼ Glicolipide
◼ produşi de condensare ai acidului
glucuronic cu steroizi sau bilirubina

2024/Rodica Dinica
Dezoxizaharuri
◼ Când o grupă –CHOH sau CH2OH din monozaharide este înlocuită cu o grupare CH2
respectiv CH3 substanţele poartă numele de dezoxizaharuri. Ele au rol deosebit în
organism.
◼ 2-Dezoxiriboza este componentă structurală a acizilor dezoxiribonucleici, 6-
dezoxigalactoza (D-Fucoza) se găseşte sub formă de glicozide în alge marine, în gume
vegetale şi în unele plante.
◼ L Ramnoza a fost identificată sub formă liberă în unele extracte vegetale, sub formă de
glucozide în gume şi saponine şi sub formă de polizaharide din bacterii.
◼ D Ramnoza se găseşte în coajă de stejar şi în colorantul cireşilor.
◼ chimie organica anul I /

2024/Rodica Dinica
CHO
H C OH H C OH
CHO H C OH
CH2 H C OH
CH2 H C OH
HO CH HO CH O
O
H C OH HO C H
HC OH HO C H
H C OH HC HO C H
HC
CH2OH CH2OH CH3 CH3
2-Dezoxiriboza 2-Dezoxi-  6-Dezoxigalactoza L-Ramnoza

glucopiranoza (D Fucoza)

2024/Rodica Dinica
Aminozaharuri
◼ Derivaţii monozaharidelor în care o grupă OH este înlocuită cu o
grupă NH2, se numesc aminozaharuri. Dacă este înlocuit hidroxilul
glicozidic cu grupa NH2 derivaţii se numesc glicozilamine.
◼ Aminozaharurile se găsesc sub forma unor polizaharide ca
chitina sau în cartilagii ca galactozamine, de unde rezultă prin
hidroliză enzimatică.
◼  D Glucozamina (chitozamina) şi  D galactozamina
(condrozamina) se găsesc sub formă legată în carapacea crustaceelor,
aripile insectelor, oase, piele, ciuperci, licheni etc.
◼ D Galactozamina rezultă la hidroliza acidului condroitinsulfuric
(componentă a cartilagiilor).

2024/Rodica Dinica
◼ Glicozilaminele cele mai importante sunt derivate de
la D riboză şi dezoxiriboză, reprezentând
componentele de bază ale acizilor nucleici.
◼ au gruparea hidroxil glicozidică substituită cu o
grupare amino sau cu N unei baze pirimidinice sau
purinice (vezi nucleozide şi nucleotide).
◼ Prin esterificarea grupelor hidroxil din glucoză cu
acid pivalic s-a obţinut -glicozilamina liberă.
◼
CH2O-Pivalil
PO O
PO NH2
PO

2024/Rodica Dinica
Polialcoli
◼ Polialcoolii au gust dulce, sunt substanţe nutritive,
răspândite în regnul vegetal. Inlocuiesc uneori zaharurile
în procesul de îndulcire. Sunt substanţe cristalizate,
solubile în apă, greu solubile în alcool, insolubile în eter,
ca şi monozaharidele.
◼ Pentitolii şi hexitolii se găsesc sub forma aciclică şi
ciclică (ciclitoli). Mai importanţi sunt sorbitolul şi
manitolul, quercitolii din ghinda de stejar (10 izomeri) şi
inositolii din seminţele plantelor şi din organismul animal.

2024/Rodica Dinica
Alcoolii
◼ Tetritolii, pentitolii, hexitolii, se obţin prin reducerea ozelor
ceea ce duce la sintetizarea moleculelor cu menţinerea
izomeriei optice. Unii reprezentanţi se găsesc în natură.
Arabitolul liber se găseşte în ciuperci iar ribitolul este
componentă a riboflavinei (vitamina B2).
CH2OH CH2OH CH2OH
CH2OH CH2OH H C OH HO C H H C OH
HO C H H C OH HO C H HO C H HO C H
H C OH H C OH H C OH H C OH HO C H
H C OH H C OH H C OH H C OH H C OH
CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH

Pentitoli Hexitoli
(Arabitol) (Ribitol)
(Sorbitol) (Manitol) (Dulcitol)
2024/Rodica Dinica
◼ Manitolul este produs de mană ca polizaharid şi este
mult răspândit.
◼ Dulcitolul este un hexitol optic inactiv. Se găseşte în
plante, alge etc şi se obţine prin reducerea galactozei.
◼ Sorbitolul se găseşte în sorbul de munte. Se formează
prin reducerea glucozei în vederea realizării procesului
industrial de obţinere a vitaminei C (acid ascorbic).
◼ Având gust dulce, unii alcooli (în special manitolul)
servesc drept hrană fiind înlocuitori ai zaharurilor.
◼

2024/Rodica Dinica
Acidul ascorbic sau vitamina C
◼ este un compus natural înrudit cu monozaharidele, răspândit în regnul
vegetal, în special în lămâi, măceşe, ardei, spanac etc, dar şi în scoarţa
capsulelor suprarenale.
◼ este vitamina antiscorbutică şi face parte din vitaminele
hidrosolubile. Se obţine din L sorboză care la rându-i se obţine din
glucoză.
◼
2024/Rodica Dinica
➢ acidul ascorbic este puternic reducător
Prin oxidare trece în acid dehidroascorbic.
Forma en-diol dă reacţia cu clorura ferică.
vitamina antiscorbutică- DNZ este de 50-100 mg.
O C C O CH2OH CH2OH
HO C C O
- 2 [H] HO C H O - 2 [H] HO C H O
HO C O C O sau =O =O
O + 2[H] + 2[H]
C C H H H
HO C H HO C H O O
HO OH
CH2OH CH2OH
Acid ascorbic Acid dehidroascorbic

Forma en-diol (DHA)

2024/Rodica Dinica

Binatii Hidroxi Si Polihidroxicarbonilicie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Binatii Hidroxi Si Polihidroxicarbonilicie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMBINAŢII HIDROXI- ŞI

chimie organica anul I /

◼ Proprietăţile compuşilor -hidroxicarbonilici sunt legate de prezenţa celor două funcţiuni.

chimie organica anul I /

◼ au proprietăţi reducătoare faţă de reactivul Fehling şi participă la reacţia Cannizzaro.

◼ -Hidroxicetonele secundare se numesc aciloine şi se obţin prin reducerea dicetonelor

chimie organica anul I /

◼ Combinaţiile -hidroxicarbonilice se formează prin condensarea

◼ Compuşii - şi -hidroxicarbonilici formează semiacetali ciclici, cu

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

chimie organica anul I / 2024/Rodica

◼ Zaharidele sunt compuşi naturali. Numele lor de hidraţi de carbon provine de la

chimie organica anul I / 2024/Rodica

chimie organica anul I / 2024/Rodica

Cn (H2O)n + n O2 n CO2 + n H2O + Energie

chimie organica anul I / 2024/Rodica

Oligozaharide si Polizaharide (hidrolizeazã)

Aldoze Cetoze ( Di-,tri- , tetra-

Monozaharidele nu hidrolizează în compuşi mai simpli.

chimie organica anul I /

chimie organica anul I / 2024/Rodica

chimie organica anul I / 2024/Rodica

CHO CHO CHO CHO

CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH

CHO CHO CHO CHO CHO CHO CHO CHO

D (+) D (+) D (+) D (+) D (+) D (+) D (+) D (+)

chimie organica anul I / 2024/Rodica

CH2OH CH2OH CH2OH

chimie organica anul I / 2024/Rodica

chimie organica anul I / 2024/Rodica

-D-Glucopiranoza (4e, 1a) -D-Glucopiranoza (5e)

chimie organica anul I / 2024/Rodica

chimie organica anul I / 2024/Rodica

◼ fenomen comun tuturor zaharurilor reducătoare şi constă în variaţia

chimie organica anul I / 2024/Rodica

D-Glucoza D-Sorbitol D-Fructoza D-Manitol

chimie organica anul I / 2024/Rodica

CH2OH COOH CH2OH COOH

D-Glucoza Acid D-glucozaharic D-Galactoza Acid mucic

chimie organica anul I / 2024/Rodica

chimie organica anul I / 2024/Rodica

chimie organica anul I / 2024/Rodica

Aldoza Hidrazona Osazona

chimie organica anul I / 2024/Rodica

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

◼ Monozaharidele cu grupele hidroxil OH vecine în spaţiu (cis) dau la tratare cu acetonă în

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

CH2 O PO3H2 CH2 O PO3H2 CH2 O PO3H2

OPO3H2 CH2 OPO3H2

6 CH2OH CH2OPO3H2 OPO3H2

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /

chimie organica anul I /