Sunteți pe pagina 1din 63

Alcooli

Ce sunt alcoolii?  Compusi hidroxilici în care gruparea funcțională hidroxil – OH,


este legata la un atom de carbon saturat, hibridizat sp3
CnH2n+2-2NEOx

hidroxil fenolic hidroxil alcoolic

OH CH2 OH
Enolii sunt compusi instabili si se transforma in compusi carbonilici.
ENOLI
Enolii si compusii carbonilici sunt tautomeri

R CH CH OH R CH2 CH O
aldehida

R C CH2 R C CH3

OH O
cetona

Tautomeri = izomeri care difera prin pozitia legaturii π si a unui atom de hidrogen.
Clasificare
După natura radicalului hidrocarbonat
• Alcooli saturati
CH2=CH-CH2OH
• Alcooli nesaturati
• Alcooli aromatici

H2C CH2 H2C CH CH3 H2C CH2 CH2 H2C CH CH2

După nr. grupărilor funcționale OH OH OH OH OH OH OH OH OH


• Monohidroxilici 1,2-propandiol 1,3-propandiol, 1,2,3-propantriol,
1,2-etandiol,
trimetilenglicol glicerol
• Polihidroxilici etilenglicol

După natura atomului de C saturat care poarta gruparea –OH


• Primar
• Secundar
• Terțiar
Denumire
CH3-OH Metanol Alcool metilic, hidroximetan, carbinol
CH3-CH2-OH Etanol Alcool etilic, hidroxietan

CH3-CH2-CH2-OH 1- Propanol Alcool propilic


2- Propanol Alcool izopropilic, 2-hidroxipropan
CH3-CH(OH)-CH3
1-Butanol Alcool butilic
CH3-CH2-CH2-CH2-OH
2-Butanol Alcool sec-butilic
CH3-CH2-CH(OH)-CH3 2-Metil-1-propanol Alcool izobutilic
CH3-CH(CH3)-CH2-OH 2-Buten-1-ol
CH3-CH=CH-CH2OH 2-Propin-1-ol Alcool propargilic
CH≡C-CH2-OH Difenilmetanol
(C6H5)2CH-OH 2-Feniletanol

C6H5-CH2-CH2OH

 IUPAC: la numele hidrocarburii corespunzătoare se adaugă sufixul –ol,


precizând poziția grupei –OH prin indici de poziție
 Uzuala: poziție grupa + „hidroxo” + nume hidrocarbura
303. Au nesaturarea echivalenta egala cu 5

1. m-xilemul
2. Acid benzoic
3. Mentol
4. Colesterolul
342. Pentru formula moleculara C3H6O exista :
A. Doil alcooli ciclici
B. Un alcool ciclic
C. Un eter nesaturat
D. Doi eteri nesaturati
E. Doi enoli

378.Precizati formula moleculara a alcoolului monohidroxilic saturat care


are raportul de masa C:H:O = 12:2,5:4
A. C2H6O
B. C3H8O2
C. CH4O
D. C4H10O
E. C2H6O2
Metode de obținere

→ Aditia apei la alchene

→ Oxidarea blândă a alchenelor cu reactiv Bayer

→ Hidroliza bazica a derivatilor halogenati


O OH
→ Reducerea compușilor carbonilici R C H(R) +H2 Ni
R CH H(R)

R-NH2+HNO2  R-OH+N2+H2O
→ Dezaminarea aminelor alifatice primare

→ Hidroliza derivatilor funcționali

Reactiile compusilor organici care au loc cu micsorarea continutului in oxigen sunt considerate reactii de reducere!!!
Metode de obtinere speciale
• Obtinerea metanolului din gaz de sinteza
ZnO, Cr2O3
CO + 2H2 CH3OH
250 atm, 3500 C

• Obtinerea etanolului prin fermentatia enzimatica a glucozei


zimaza
C6H12O6 2CH3-CH2-OH + 2CO2
glucoza

• Obtinerea glicerinei prin metoda petrochimica


CH2 CH2 CH2 CH2-Cl CH2-OH
II +Cl 2 II +NaOH II +Cl2 I I
CH o CH -NaCl CH CH-Cl+2NaOH CH-OH
I 500 C I I I -2NaCl I
CH3 -HCl CH2-Cl CH2-OH CH2-OH CH2-OH
Structura : -
O
C
Legaturile C-O-H sunt polare: H
pe atomul de O se gaseste o densitate
+ + Aceasta polarizare face ca intre atomul de H

al unei grupe –OH si atomul de O al


de sarcina negativa, iar pe atomii de H
altei grupe sa se exercite
si C apar densitati de sarcina pozitiva
FORTE DE ATRACTIE ELECTROSTATICA

Unghiul dintre legaturi :

Intre moleculele de alcool se stabilesc

interactii de natura fizica,

LEGATURI DE HIDROGEN
↗ Vascozitate
↗ Tensiune superficiala

Prezenta atomuului de oxigen puternic (electronegatic) determina polariatea celor doua legaturi σ.
Proprietati fizice :
Alcoolii formează legături de hidrogen între:

• Moleculele alcoolilor ( intermoleculare )


• Moleculele apei ( intermoleculare )
• Între grupele –OH din aceeași molecula ( intramoleculare )

Solubilitatea.
R R R R
• Alcoolii inferiori sunt solubili in apa datorita hidratarii
prin legaturi de hidrogen. O H O H O H O H

• Solubilitatea in apa creste cu numarul grupelor hidroxil


si scade cu marirea radicalului hidrocarbonat. R H R H
O H O H O H O H

Alcoolii inferiori sunt miscibili cu apa, formează amestecuri omogene


Starea de agregare. → Alcoolii inferiori – lichizi
→ Alcoolii superiori – solizi

Miros. → Monohidrox. C1 - C11 sunt incolori si au miros caracteristic.

→ Odata cu ↗ nr. Gr. OH ↘ mirosul caracteristic,


↗ gustul dulce
↘ toxicitatea
Densitatea.
• Densitatea alcoolilor este mai mica decat a apei
• Dar superioara hidrocarburilor corespunzatoare.
Punct de topire si punct de fierbere.
• Ca si apa, alcoolii au pf si pt anormal de ridicate in • Formarea legaturilor de hidrogen explica si contractia de
comparatie cu ale altor compusi cu mase moleculare volum care se produce la dizolvarea in apa a unui alcool.
comparabile.

• Aceasta se datoreza legaturilor de hidrogen care se • Temperaturile de fierbere cresc proportional cu masa
stabilesc intre moleculele de alcool (in stare lichida si moleculara si cu numarul de grupe hidroxil.
solida) si care conduc la asocierea acestora.
Alcooli

Caracter
Oxidare
Acido Bazic

Substitutie Eliminare

Esterificare
Eterificare
Etoxilare
PROPRIETATI CHIMICE
CARACTERUL BAZIC
→ Ca si apa,alcoolii sunt amfoliti acido-bazici.
→ Din cauza prezentei electronilor neparticipanti la R-OH + H+→ R-OH2+
legatura, oxigenul poate coordona protonul unui acid
(are caracter bazic) si formeaza ionul oxoniu R-OH2+

Caracterul bazic al alcoolilor se manifesta


numai fata de acizi (foarte) tari
CARACTERUL ACID
CARACTERUL ACID
Factorii care influențează aciditatea:

1. Electronegativitatea şi polaritate.

2. Gradul de delocalizare a sarcinii anionului şi a conjugării electronilor

3. Influenţa efectelor electronice ale substituenţilor:


• substituenţii de ordinul II măresc aciditatea,
• substituenţii de ordinul I – o micşorează;

4. Gradul disociere
Deplasari de electroni in legaturile covalente.
C C C X
Efect inductiv • deplasare partiala a electronilor σ catre
atomul mai electronegativ din molecula

Atragator de electroni (–I) : -NO2,-OH,-OR,-COOH,-X


C C C Y
Respingator de electroni (+I) : radicalii alchil

Efect electromer • deplasari ale electronilor π catre


atomul mai electronegativ din molecula
O O-
C C
Efect mezomer. • pronuntat in sistemele conjugate ,
O- O
motiv pentru care se mai numeste si
efect de conjugare

↘ Structura unei molecule conjugate poate fi reprezentata prin mai multe formule
de structura numite structuri limita.

↘ Efectul de deplasare partiala a dubletului electronic de legatura catre atomul


mai electronegativ se transmite prin legaturi C-C de-a lungul catenei pana la 3,
maximum 4 atomi de carbon.
Acid

-H

Baza
conjugata
↘ Radicalul hidrocarbonat saturat are efect respingator de electroni
si mareste densitatea de electroni la atomul de O

↘ Legatura O-H este mai putin polara decat legatura O-H din apa
→ alcoolii cedeaza protoni mai greu decat apa → sunt acizi mai
slabi decat apa

↘ Cu exceptia metanolului (avand pKa comparabil cu al apei),


alcoolii cu catena hidrocarbonata saturata R-OH sunt acizi mai
slabi decat apa
II. Rectia cu Metalele

R-OH + Na  R-O-Na+ + ½ H2

Datorita caracterului acid:


• Nu reactioneaza cu indicatori acido-bazici
• Nu ionizeaza in solutie apoasa
• Reactioneaza cu metale active: Na, K, Mg, Al
CH3-O-Na+ metoxid de sodiu sau metilat de soaiu.

Alcoxizii C2H5-O-Na+ etoxid de sodiu sau etilat de sodiu


CH3-CH2-CH2-O-Na+ propoxid de sodiu
C6H5-CH2-O-Na+ benziloxid de sodiu

• In calitate de baze tari, pot da reactii cu


acizi mai tari decat alcooli .

• REACTIA CU APA

 Ionii alcoxid sunt bazele conjugate ale


unor acizi mai slabi decat apa, prin urmare
ei sunt mai tari decat anionul hidroxid, pe
care il pot deplasa din apa

! R-O-Na+ + H-OH  R-OH + NaOH


III. Rectia cu Sarurile acizilor mai slabi
284. Un mol de alcool reactioneaza cu sodiul , degajand 11.2 l H2 ( c.n) . Alcoolul poate fi :

A. Metanol
B. 1-Propanol
C. Izopropanol
D. Etandiol
E. Etanol

285. Care dintre urmatoarele reactii dovedeste ca apa este un acid mai tare decat alcooli :

A. CH3CH2OH + Na  CH3CH2ONa + ½ H2
B. C6H5ONa + H2O + CO2 C6H5OH + NaHCO3
C. C6H5OH + NaOH  C6H5ONa + H2O
D. CH3CH2ONa + H2O  CH3CH2OH + NaOH
E. Nici una dintre reactii
REACTIA DE ESTERIFICARE

Alcool + Acid ORGANIC


ANORGANIC

1. ANORGANICI’

• R-OH + HOSO3H → R-O-SO3H + H2O

• R-OH + HONO2 → R-O-NO2 + H2O


Nitrarea glicerinei

CH2 OH HO-NO 2 CH2 ONO2 • Ester al acidului azotic


H2SO4 • Lichid
-NOvascos
2 VS -NO3
CH OH + HO-NO 2 CH ONO 2 + 3H2O • Nitrozoderivat
CH2 OH HO-NO 2 CH2 ONO 2
trinitrat de glicerinã
TNG
TNG 4C3H5O9N312CO2+10 H2O+6N2+O2

↗ Este un lichid uleios, incolor


↗ Explodează foarte ușor
↗ Se descompune prin autooxidare, din cauza conținutului mare de oxigen din moleculă
↗ Pentru a impiedica explozia sa, TNG se dilueaza, prin amestecare cu SILICATULUI NATURAL
KISELGUR obtinandu-se DINAMITA – inventata de Alfred Nobel
↗ utilizat ca materie primă la obţinerea dinamitei
↗ Se folosește și în medicina, la tratarea afecțiunilor inimii, sub denumirea de
NITROGLICERINA
↗ Din 4 moli de TNG Se obțin 29 moli de gaze
2. ORGANICI

• Este o reacție de substituție


• Este un exemplu de reacție de condensare
• Este o reactie de echilibru  Reacție REVERSIBILA
• Valoarea Ka se modifica doar cu modificarea T ° C

• Mecanismul de desfasurare al reactiei s-a determinat prin marcarea oxigenului din alcool cu izotopul 18 , dupa finalizarea
reactiei s-a constantat ca acesta se regaseste in ester => Eliminarea H2O se face intre OH-ul grupei carboxil si H-ul alcoolului
Echilibrul reactiei se deplaseaza spre dreapta / spre produsi de • Creste concentratia alcoolului/acidului
reactie , in situatiile: • Scade concentratia esterului/apei
• Adaugarea in excess de reactant
• Eliminarea unui produs din reactie

Reactia avand caracter reversibil este restrictionata din punct de vedere al randamentului
 Pentru evitarea acestui lucru se utilizeaza derivati ai acizilor carboxilici .

Reacția cu cloruri acide și anhidride acide este TOTALA/IREVERSIBILA


Esterificarea cu acizi organici, cloruri acide și anhidride acide poate fi considerata o reacție de ACILARE, deoarece se introduce grupa acid R-CO-
Initial

Consumat

Format

Echilibru
REACTIA DE ETERIFICARE
Alchilare

 Indireacta :

R-OH + HOSO3R 
R-ONa + R-X 

 Directa :
Catalizator : H2SO4 diluat

R-OH + HO-R 
Reactie de eliminare
Deshidratare intramoleculara
H2SO4
R-CH-CH 2 150-2000C R-CH=CH 2 + HOH
H OH

Deshidratarea glicerolului!

H2C OH CH2
-2H2O
HC OH CH
H2SO4
H2C OH CHO
glicerol acroleina (aldehida acrilica)
Regula lui Zaitev : Alchena formată în cantitate mai mare este cea care corespunde eliminării unui atom de hidrogen purtat de atomul
de carbon având cei mai puțini atomi de hidrogen
Oxidare Completa Ardere
Incompleta Oxidare
Oxidare

Blanda Energica Catalitica Enzimatic


a
K2Cr2O7 + 4 H2SO4 2 KMnO4 + 3 H2SO4 Cu , CuO Bacterii

Oxidarea Totala : Arderea CnH2n+2O + O2 n CO2 + (n+1) H2O


Oxidarea Blanda : K2Cr2O7 + H2SO4 K2Cr2O7 + 4 H2SO4 → Cr2(SO4)3 + 4 H2O + K2SO4 + 3 [O]

Timp scurt Timp lung


CH3- OH + [O] - H 2O CH2=O HCOOH Cr2 → Cr2
Timp scurt Timp lung
R-CH2-OH + [O] - H2O R-CH=O R-COOH

R-CH-R + [O] - H 2O R-C-R + H 2O


OH O

• Masa de precipitat verde obtinut la oxidarea a 36 g de etanol este :

Testul de alcoolemie : granule de silicagel impregnate cu solutie acidulate de K2Cr2O7 PS: Alcooli tertiari nu se oxideaza !
Oxidarea Energica : KMnO4+ H2SO4 2 KMnO4 + 3 H2SO4 → 2 MnSO4 + K2SO4 + 3 H2O + 5 [O]

Mn → Mn
Decolorarea solutiei
+ [O]
CH3- OH + 2[O] - H 2O HCOOH CO 2 + H2O

R-CH2-OH + [O] - H 2O R-COOH

R-CH2-CH-CH2-CH2- R + 4[O] R-COOH + R-CH2-CH2-COOH+ H2O


OH

R-CH2-CH-CH2-CH2- R + 4[O] R-CH2-COOH + R-CH2-COOH+ H2O


OH

PS: Alcooli tertiari nu se oxideaza !


Oxidarea Catalitica : Cu , CuO

t°C
CH3-OH + Cu CH2=O + H2

t°C
CH3-OH + CuO CH2=O + H2O + Cu

• Este un proces de dehidrogenare


• Are loc în faza de vapori, în cataliza eterogena, pe catalizator
de Cu sau CuO la temperatura de 250-400°

CuO = oxid cupric Eliminare : Dehidrogenare


Oxidarea Enzimatica

+ H 2O
REACTIA DE OXIDARE
• OXIDARE BLANDA cu agent oxidant – K2Cr2O7/H2SO4
→ În urma reacției, alcoolii primari sunt transformați în aldehide, iar acestea se oxidează la acizi, DACA SE PRELUNGESTE
timpul de contact cu agentul oxidant
→ Alcooli secundari se transforma în cetone
→ Alcoolii terțiari NU se oxidează
→ Testul alcoolemiei se bazează pe reacția de oxidare blândă a etanolului. Fiola folosita pentru testare conține granule de
silicagen impregnate cu soluție acidulate de K2Cr2O7, portocaliu. Culoarea verde apare ca urmare a formarii ionului Cr3+
• OXIDARE ENERGICA
→ Are loc în prezenta unor agenți oxidanti energici KMnO4/H2SO4
→ Alcooli primari conduc la acizi carboxilici
→ Alcooli secundari și terțiari, procesul decurge de ruperea catenei și formarea de amestecuri de acizi carboxilici
→ Soluția de KMnO4 în mediu de H2SO4, de culoare violet caracteristica Mn+7, în reacția cu alcoolul devine incolora, Mn+2
• OXIDARE CATALITICA
→ Este un proces de dehidrogenare
→ Are loc în faza de vapori, în cataliza eterogena, pe catalizator de Cu sau CuO la temperatura de 250-400°
• FERMENTATIA ACETICA A ETANOLULUI
→ Este metoda industriala de obținere a acestuia
→ Etanolul obținut prin fermentație alcoolica, în prezenta sistemului enzimatic (produse de MYCODERMA ACETI) existent în mediul de
reacție, poate reacționa mai departe cu oxigenul atmosferic, oxidandu-se lent la acid acetic
→ Acesta este procesul de FERMENTATIE ACETICA/AEROBA, ce duce la otetirea vinului
ALCHILAREA ROH CU OXID DE ETENA/ETOXILAREA
Oxidul de etena reacționează cu alcoolii inferiori conducând la:

• Monoeteri ai glicolului, numiți CELOSOLVI CH3CH2OH + CH2-CH2 


O

• Monoeteri ai dietilenglicolului, numiți CARBITOLI CH3CH2OH + 2CH2-CH2 


O

↗Numele de celosolv vine de la folosirea hidroxieterului ca dizolvant pentru lacurile pe baza de nitroceluloza
↗Celosolvii și carbitolii sunt folosiți ca solvenți în industria de lacuri și vopsele
↗ Hidroxieterii obtinuti prin etoxilarea alcoolilor inferiori sunt substante lichide, miscibile, atat cu apa, cat si cu alcoolul si eterul

Oxid de etena =Oxid de etilena= Etilenoxid=Epoxid


ALCHILAREA ROH CU OXID DE ETENA
Prin actiunea oxidului de etena asupra alcoolilor grasi se
obtin produsi polietoxilati, denumiti ALCHILPOLIGLICOETERI

• In functie de raportul molar oxid etena:alcool


gras, se obtin produsi cu diferite grade de
etoxilare

• Moleculele alcoolilor grasi polietoxilati contin


doua grupe cu afinitati diferite fata de apa si de
aceea sunt substante tensioactive

• Atomii de O eterici pot realiza legaturi de


hidrogen cu moleculele apei si, de aceea, grupa
polieterica este o grupa hidrofila
REACTIA DE HALOGENARE CU HIDRACIZI

R-OH + HX → R-X + H2O (X= I, Br, Cl)

• Acidul iodhidric este cel mai reactiv, iar acidul clorhidric este cel mai putin reactiv si necesita catalizator de ZnCl2.
• Alcoolii tertiari se halogeneaza cel mai usor, iar alcoolii primari se halogeneaza cel mai greu.
• Obtinerea derivatilor halogenati din alcooli poate avea loc si cu PCl5 – PENTACLORURA DE FOSFOR sau
PCl3 – TRICORURA DE FOSFOR
Identificarea glicerinei cu cu soluție alcalina de CuSO4

• Rezulta o colorație albastra, datorita formarii GLICERATULUI DE CUPRU


Metanol = alcool metilic = alcool de lemn
• A fost obtinut prima data prin distilare din lemn – exista cantitati extrem de mici in fumul de la arderea lemnelor si in vinul
nou

• Lichid incolor, volatil, cu miros dulceag

• Foarte usor solubil in apa si in alti alcooli

• Are actiune toxica asupra organismului. Dupa ce e introdus in organism, este transformat in compusi toxici ALDEHIDA
FORMICA si ACIDUL FORMIC sub actiunea unei enzime ALCOOL DEHIDROGENAZA. Acesti compusi provoaca o
degenerare a nervului optic, care in cantitate mare pot produce si moartea

• Doza letala cu metanol – 0,15 g/kg corp

• Arde cu o flacara albastra deschis, aproape invizibila

• Putere calorica – 7000 kcal/kg

• Nu e folosit drept combustibil, din cauza actiunii toxice


Etanol = alcool etilic = spirt alb
↗ Se obtine prin fermentatie alcoolica a compusilor dulci din fructe sau din melasa (deseu

de la fabricarea zaharului), sub actiunea unor ciuperci SACCHAROMYCES

CEREVISIAE care exista in drojdia de bere

↗ Se pot folosi si produse naturale bogate in amidon: cereale sau legume si chiar si din

unele fructe

↗ In urma fermentatiei – solutie apoasa care contine etanol in concentratii 12%-18%. In

vinul de masa, din 20 de molecule NUMAI UNA este de etanol

↗ Prin distilare se poate ajunge la o solutie de etanol 95%-96%

↗ Etanolul ANHIDRU se obtine prin actiunea unor reactivi avizi de apa asupra etanolului

concentrat
Etanol
↗ Are actiune depresiva si actioneaza ca un anestezic

↗ Alcoolul actioneaza la nivelul membranelor celulelor nervoase

↗ Inghitirea medicamentelor cu actiune sedativa si tranchilizanta alaturi de alcool poate provoca moartea

↗ Stimuleaza producerea de hormoni diuretici – determina cresterea secretiei de apa si de urina

↗ Provoaca dilatarea vaselor de sange – creste fluxul de sange prin vasele sub-cutanate si duce la

inrosire si senzatie de caldura

↗ Metabolizarea etanolului in ficat duce la compus toxic ETANAL, a carei prezenta explica crizele de

ficat. Se poate ajunge la ciroza si la distrugerea lui

↗ In cantitati mici, bauturile alcoolice pot actiona ca un stimulent pentru SNC si sistemul circulator

↗ Consumul indelungat – dependenta, apoi DEMENTA ETILICA

↗ Se administreaza ca antidot celor care au baut/inhalat metanol


Etanol  Utilizari practice:
• Dezinfectant, sub forma de solutie apoasa, care poate sa contina si alti component, sub

numele de ALCOOL=SPIRT MEDICINAL/SANITAR

• Component de baza in bauturi alcoolice

• Sinteza de medicamente

• Solvent in fabricarea lacurilor si vopselelor

• In industria parfumurilor

• Conservarea unor preparate biologice

• Lichid in unele termometre folosite la temperature sub +78 grade, fiind colorat in rosu

• Combustibil

• Materie prima pentru sinteza altor compusi organici


Glicerina = glycerol =
1,2,3 propantriol
• Este un lichid incolor, fara miros, cu gust dulce si vascozitate mare
• Usor solubila in apa si alcooli
• In solutii farmateutice de uz extern – rol antiseptic si calmant
• In produse cosmetice – actiune emolienta, catifeleaza pielea, impiedica
uscarea pielii
• In pastele de dinti – previne uscarea
• In bomboane – impiedica procesul de cristalizare a zaharului
• Pe frunzele de tutun – impiedica incretirea lor
• In unele material plastice – pastreaza plasticitatea
• E constituent valoros al vinurilor de calitate
• Ca lichid in termometre folosite cu o temperatura sub +290 grade
Glicerina
• Intrebuintari care au la baza proprietatile chimice ale glicerinei:

• Este component de baza a grasimilor, din care se si obtine la fabricarea sapunurilor

• Materie prima pentru fabricarea unor rasini sintetice

• Materie prima pentru fabricarea trinitratului de glicerina


Utilizari
• Alcooli inferiori sunt folositi ca solvent, diluanti in industria lacurilor si vopselelor,

combustibili, precum si ca intermediari in sinteze chimice

• IZOPROPANOL – curatare aparate electronice

• ALCOOLI GRASI POLIETOXILATI – detergent neionici, emulgatori, agenti de

umectare, agenti de dispersie

• CICLOHEXANOL – pentru sinteza fibrelor textile de tip naylon

• ETILENGLICOL – folosit ca solvent, lichid antigel, fluid hydraulic

• DIOLII MARGINALI SUPERIORI – in sinteza fibrelor sintetice de tip polyester

• MENTOLUL – substanta odoranta din uleiul de menta

• COLESTEROLUL – principalul sterol din organismele animale

S-ar putea să vă placă și