CURSUL 4

ALCOOLI

Alcoolii sunt compuşi hidroxilici în care gruparea funcţională monovalentă hidroxil, -OH, este
legată de un atom de carbon hibridizat sp3 (carbon saturat).
Alcoolii pot fi reprezentaţi cu formula generala:

R OH

Radical Grupare functionala

hidrocarbonat Grupare hidroxil

Repetăm:
 Structură
 Nomenclatură
 Clasificare
 Izomerie

Învățăm:
 Metode de obținere -cursul 4
 Proprietăți – cursul 5
 Utilizări, Reprezentanți – cursul 5

NOMENCLATURĂ

Denumirea alcoolilor se poate face în următoarele patru moduri:

a) Nomenclatura sistematică (IUPAC). Se respectă următoarele reguli:
1. Se alege catena cea mai lungă care conţine gruparea -OH. Catena de bază poate uneori
să nu fie cea mai lungă dintre catene.
2. Se precizează poziţia gruparii hidroxil în catenă prin cel mai mic număr.
3. În cazul alcoolilor ciclici numerotarea catenei se începe cu atomul de carbon substituit
cu gruparea –OH. Dacă nu mai conţine substituienţi, nu este nevoie să se indice
poziţia, aceasta se subânţelege.
4. Dacă pe catena hidrocarbonată se gasesc grefate şi alte grupe funcţionale, se va
respecta ordinea de prioritate a acestora:
-X < C=C < -OH < C=O< CH=O < COOH.
5. Se folosesc prefixele multiplicative di, tri etc. in cazul alcoolilor polihidroxilici.
6. Prefixul gruparii funcţionale hidroxil este hidroxi.
7. Se adaugă sufixul -ol la numele hidrocarburii cu acelaşi numar de atomi de carbon ca
şi catena aleasă.
Regulile IUPAC publicate în 1979 stabilesc că numărul care indică poziţia grupării –OH sa fie pus
în faţa denumirii catenei de bază iar regulile revizuite din 1993 şi 2004 prevăd ca acest număr să fie
Z. Berinde Alcooli

pus in faţa sufixului „ol”. Ambele denumiri sunt acceptate de către IUPAC. Exemplificăm aceste
reguli pe compuşii de mai jos:

CH3-CH2-CH2OH 1-Propanol (propan-1-ol); CH3-CHOH-CH3 2-Propanol (propan-2-ol);

6 5 4 3 2 1 3 2 1
CH3-CH2-CH2-CH-CH2-CH2-OH 3-propilhexanol; CH3-CH-CH2-OH 2-cloropropanol ;
CH2-CH2-CH3 Cl

HO-CH2-CH2-OH 1,2-Etandiol (etan-1,2-diol); HO-CH2-CH2-CH=O 3-Hidroxipropanal;

HO-CH2-CHOH-CH2-OH 1,2,3-Propantriol ((propan-1,2,3-triol); (C6H5)2CH-OH difenilmetanol

HO-CH2-CH2-CH=O 3-Hidroxipropanal; CH≡C-CH2-OH 2-propinol (2-propin-1-ol);

CH3-CH=CH-CH2-OH 2-butenol; HO-CH2-CH=CH-CH2-OH 2-butendiol; CH3-OH metanol;

OH OH
OH
OH CH3
CH3
3-ciclopentenol ciclohexanol ciclopentanol 2,3-dimetilciclohexanol

b) Derivaţi de substituţie a carbinolului. Metanolul se numeşte şi carbinol, denumire acceptată

de IUPAC. Alcoolii se pot considera că derivă de la carbinol prin substituirea atomilor de hidrogen:

CH3-CHOH-CH3 C6H5-C(CH3)OH-C2H5 (C6H5)2CH-OH

dimetilcarbinol etil-fenil-metil-carbinol difenil carbinol

c) Uzual. Alcoolii se denumesc conform schemei:

alcool + denumirea radicalului hidrocarbonat cu acelaşi număr de atomi de carbon şi structură + ic
Unele denumiri uzuale sunt acceptate de IUPAC, de exemplu:

CH3-CHOH-CH3 CH3-C(CH3)OH-CH3 CH2=CH-CH2-OH CH≡C-CH2-OH C6H5-CH2OH

alcool izo-propilic alcool terţ-butilic alcool alilic alcool propargilic alcool benzilic

d) Folosind prefixul “hidroxi”. Se consideră gruparea –OH ca o ramificaţie. Alcoolii se

denumesc conform schemei: poziţia grupării –OH + hidoxi + denumirea hidrocarburii:

CH3-CHOH-CH3 CH3-C(CH3)OH-CH3
2-hidoxi propan 2-hidroxi-2-metil-propan
Z. Berinde Alcooli

CLASIFICAREA ALCOOLILOR

Alcoolii se clasifică după următoarele criterii:

A. După numarul grupelor hidroxil se împart în două categorii:
1. Monoalcooli (alcooli monohidroxilici
2. Polialcooli (alcooli polihidroxilici) (dioli, trioli, tetroli, pentitoli, hexitoli etc.). Diolii şi
triolii geminali (cu grulele hidroxil situate la acelaş atom de carbon sunt instabili, ei elimină una
respectiv două molecule de apă şi formează o grupare carbonil repectiv carboxil)

Exemple de polioli:

H2C CH2 H2C CH CH3 H2C CH2 CH2 H2C CH CH2

OH OH OH OH OH OH OH OH OH
1,2-propandiol 1,3-propandiol, 1,2,3-propantriol,
1,2-etandiol,
trimetilenglicol glicerol
etilenglicol

B. După natura radicalului organic se împart în trei categorii:

1. Alcooli saturaţi
a) aciclici: NE =0 CnH2n+1OH; Exemplu: 2-butanol
b) ciclici: NE =1 CnH2n-1OH; Exemplu: ciclohexanol
2. Alcooli nesaturaţi. Gruparea hidroxil este legată de un atom de carbon hibridizat sp3
(compuşii cu gruparea hidroxil legată de un atom de carbon hibridizat sp2 al dublei legături sunt
instabili, ei fac parte din clasa enolilor).
a) aciclici: NE = 1 CnH2n-1OH (cu o dublă legatură); CH3-CH=CH-CH2OH (2-buten-1-ol)
b) ciclici: NE = 2 CnH2n-3OH
OH

2-ciclohexenol

3. Alcooli aromatici. NE = 4 CnH2n-7OH

Gruparea hidroxil este legată de un atom de carbon hibridizat sp3 (compuşii cu gruparea hidroxil
legată de un atom de carbon hibridizat sp2 al nucleului aromatic fac parte din clasa fenolilor).
Exemplu: C6H5-CH2-CH2OH 2-feniletanol
C. După natura atomului de carbon de care se leagă gruparea hidroxil alcoolii
monohidroxilici se împart în trei categorii:
1. Alcooli primari: R-CH2OH exemplu: CH3-CH(CH3)-CH2-OH 2-metil-1-propanol
2. Alcooli secundari:R2CHOH exemplu: CH3-CH2-CH(OH)-CH3 2-butanol
3. Alcooli terţiari: R3COH exemplu: (CH3)3C-OH 2-metil-2-propanol (alcool terţbutilic)

Aplicaţie: 1. Scrie câte două exemple de alcooli (alţii decât cei daţi), pentru fiecare categorie de
mai sus şi denumeşte-i.
2. Clasifică după criteriile de mai sus, alcoolii care sunt daţi la secţiunea 3.1
Z. Berinde Alcooli

3. Scrie structurile care corespund următoarelor denumiri IUPAC:

a) 2,3-dimetil-2-pentanol; b) 3-izopropil-2-heptanol;
c) 1,3,4- ciclopentantriol; d) 3-metil-3,4-dihidroxi-1-pentina;
e) 2,6-dihidroxitoluen; f) 1,4-dihidroxi-2-butena.

IZOMERIE

Alcoolii prezintă următoarele tipuri de izomerie în funcţie de mărimea şi natura catenei:

A. Izomerie de catenă.
CH3-CH2-CH(OH)-CH3 şi CH3-CH(CH3)-CH2-OH
2-butanol 2-metil-1-propanol
B. Izomerie de poziţie. a) determinată de poziţia grupării hidroxil, -OH:
CH3-CH2-CH2-CH2-OH şi CH3-CH2-CH(OH)-CH3
1-butanol 2-butanol
b) determinată de poziţia dublei legături din catenă (în cazul alcoolilor nesaturaţi)
CH2=CH-CH2-CH2-OH şi CH3-CH=CH-CH2-OH
3-buten-1-ol 2-buten-1-ol

C. Izomerie de funcţiune. a) a gruparii -OH

b) a catenei şi gruparii -OH
alcool – eter: CH3-CH2-CH2-CH2-OH şi CH3-CH2-O-CH2-CH3
1-butanol Dietileter sau eter etilic
alcool nesaturat – aldehidă: CH2=CH-CH2-CH2-OH şi CH3-CH2-CH2-CH=O
3-buten-1-ol butanal OH
alcool nesaturat – alcool ciclic saturat: CH2=CH-CH2-CH2-OH şi
3-buten-1-ol ciclobutanol

D. Izomerie geometrică, determinată de prezenţa unei duble legături substituite diferit:

H H H CH2 OH
CH3-CH=CH-CH2-OH
C C C C
2-buten-1-ol
H 3C CH2-OH H3C H
"cis" "trans"
E. Izomerie optică, determinată de prezenţa unui carbon asimetric. Cel mai simplu alcool
care prezintă izomerie optică este 2-butanol, CH3-CH2-CH(OH)-CH3

CH3 CH3
H C OH HO C H

CH2 CH2
CH3 CH3

Aplicaţie: 1. Scrie formulele izomerilor de constituţie posibili pentru formula C5H10O.

2. Precizează care izomeri, din cei de la 1. prezintă izomerie optică sau geometrică şi
scrie structurile acestora.
Z. Berinde Alcooli

3. Scrie diasteroeizomerii cis-trans pentru următorii compuşi:

a) 3-penten-2-ol; b) 1-hidroxi-2-metilciclopropan; c) 4-hidroxi-2-pentena; d) 3-
hidroxi-1-fenilpropena; e) 1,4-butendiol
4. Scrie perechile de enantiomeri pentru următorii compuşi: a) 3-hidroxo-2-cloro-butan;
b) 1-hidroxi-2-metilciclopropan; c) 2,3-pentandiol; d) 1-fenil-2-propanol; e) 1-fenil-
1,2,3-butantriol.

METODE DE OBŢINERE

Introducerea grupării –OH în moleculele organice se face în mare parte prin reacţii de substituţie
(hidroliză), prin reacţii de adiţie (hidratare) şi prin reducerea unor grupări funcţionale. Unele dintre
acestea le-am întâlnit ca proprietăţi chimice la clasele de compuşi studiaţi.
1. Hidratarea alchenelor în prezenţa acidului sulfuric (vezi alchene).
H2SO4
R-CH=CH2 + HOH ⎯⎯⎯⎯ → R-CH(OH)-CH3
Aplicaţie: Scrie ecuaţia reacţiei de adiţie a apei la următoarele alchene: a) etenă b) propenă c)
2-butenă d) 2-metil-2-pentenă e) 1-metilciclohexenă. Denumeşte produşii rezultaţi.

2. Hidroliza în mediu alcalin a compuşilor monohalogenati (vezi R-X):

NaOH
R-CH2-X + HOH R-CH2-OH + HX

Aplicaţie: Scrie ecuaţia reacţiei de hidroliză a următoarilor compuşi halogenaţi: a) 2-

cloropropan b) clorură de alil c) 3-bromo-1-butenă d) 2-metil-2-cloropentan e)
clorură de benzil. Denumeşte produşii rezultaţi.

3. Hidroliza în mediu acid a esterilor.

a) Hidroliza esterilor organici:
R-COOR + HOH → R-COOH + R-OH
H3C –COOC2H5 + HOH → H3C –COOH + C2H5-OH
acetat de etil acid acetic etanol
Aplicaţie: Consideră un ester de forma H3C-COO-R. Defineşte radicalul R şi scrie ecuaţia reacţiei
de hidroliză a esterului astfel încât să obţii următorii alcooli: a) 2-metil-2-propanol b)
1-propanol c) alcool alilic d) alcool benzilic e) 2-propanol. Denumeşte esterii.
b) Hidroliza esterilor anorganici:
C2H5-O-SO3H + HOH → C2H5-OH + H2SO4
sulfat acid de etil etanol
Aplicaţie: Consideră un ester de forma R-O-SO3H. Defineşte radicalul R şi scrie ecuaţia reacţiei de
hidroliză a esterului astfel încât să obţii următorii alcooli: a) 2-metil-2-propanol b) 1-
propanol c) alcool alilic d) alcool benzilic e) 2-propanol. Denumeşte esterii.

4. Reacţia compuşilor carbonilici cu derivaţii organomagnezieni (reactivii Grignard).

Aldehidele şi cetonele adiţionează derivaţii organomagnezieni cu formarea unor intermediari
instabili care se descompun la tratare cu apă în alcooli şi halogenură bazică de magneziu. Din
aldehide se obţin alcooli secundari, din cetone alcooli terţiari iar din aldehidă formică alcooli
primari. Reacţia are foarte multe aplicaţii în sinteza organică, fiind importantă în primul rând
pentru că permite formarea de noi legături C-C (mărire de catenă).
Z. Berinde Alcooli

H2C=O + R-MgCl → R-CH2-OMgCl ⎯⎯⎯

+ H 2O
→ R-CH2-OH + MgCl(OH)
aldehidă formică alcool primar

R-CH=O + R’-MgCl → R2CH-OMgCl ⎯⎯⎯

+ H 2O
→ R(R’)CH-OH + MgCl(OH)
aldehidă alcool secundar

R2C=O + R’-MgCl → R2(R’ )C-OMgCl ⎯⎯⎯

+ H 2O
→ R2(R’)C-OH + MgCl(OH)
cetonă alcool terţiari

Aplică această reacţie pentru obţinerea următorilor alcooli: a) etanol, b) propanol c) 2-butanol d)
alcool benzilic e) 2-metil-2-pentanol f) 3,3-dimetil-1-butanol g) 2-metil-1-propanol.

5. Reducerea aldehidelor şi cetonelor. Reducrea compuşilor carbonilici poate fi făcută cu

următoarele sisteme reducătoare:
a) H2 / Ni la temperatură; b) Na / C2H5-OH (reducere Bouveaut-Blan; c) LiAlH4 sau NBH4

R-CH=O + H2 ⎯⎯
Ni
→ R-CH2-OH
aldehidă alcool primar

H3C-CH=O + H2 ⎯⎯
Ni
→ H3C -CH2-OH
aldehidă acetică etanol
Na/C H OH
R2CH=O + H2 ⎯⎯⎯⎯⎯→
2 5 R2CH2-OH
cetonă alcool secundar
Na/C2H5OH
(H3C)2CH=O + H2 ⎯⎯⎯⎯⎯→ (H3C)2CH2-OH
acetonă 2-propanol

Aplică această reacţie pentru obţinerea următorilor alcooli: a) etanol, b) propanol c) 2-butanol d)
alcool benzilic e) 2-metil-2-pentanol f) 3,3-dimetil-1-butanol g) 2-metil-1-propanol.

6. Reducerea acizilor carboxilici.

LiAlH4
R-COOH ⎯⎯⎯⎯ → R-CH2-OH
acid carboxilic alcool primar
LiAlH
H3C–COOH ⎯⎯⎯⎯ 4 → H C –CH -OH
3 2
acid acetic etanol

Aplică această reacţie pentru obţinerea următorilor alcooli: a) 2-metil-1-propanol b) propanol c)

2-butanol d) alcool benzilic e) 2-metil-2-pentanol f) 3,3-dimetil-1-butanol.

7. Diazotarea aminelor primare alifatice. Diazotarea este reacţia aminelor cu acidul

azotos în prezenţa unui acid mineral tare ca H2SO4 sau HCl. Reacţia decurge diferit în funcţie de
natura aminei. Aminele primare alifatice formează alcooli cu degajare de azot molecular. (nu şi cele
aromatice). Acidul azotos este instabil, se obţine în mediul de reacţie din azotit de sodiu.
NaNO2 + HCl → HNO2 + NaCl
R-CH2 – NH2 + HONO → R-CH2-OH + N2↑ + H2O
amină primară alcool primar
Z. Berinde Alcooli

H3C–CH2 – NH2 + HONO → H3C–CH2-OH + N2↑ + H2O

etil amină etanol

Aplică această reacţie pentru obţinerea următorilor alcooli: a) 2-metil-1-propanol b) propanol c)

2-butanol d) alcool benzilic e) 2-metil-2-pentanol f) 3,3-dimetil-1-butanol.
8. Metode speciale.
a) Obţinerea metanolului
Metanolul se obţine industrial din gazul de sinteză:

CO + 2H2 ⎯⎯⎯⎯⎯→
ZnO, Cr2O3
0 0 CH3OH
250 C, 350 C
a) Obţinerea etanolului
Etanolul se obţine prin fermentaţia alcoolică a glucozei:

C6H12O6 ⎯⎯⎯→
zimaza
2 CH3-CH2-OH + 2CO2

APLICAŢII

1. Se dă formula moleculară C4H10O. Se cere:

a) Structura şi denumirea unui alcool terţiar, având formula moleculară dată.
b) Structura şi denumirea alcoolilor primari, izomeri cu alcoolul terţiar.
c) Structura şi denumirea alcoolului care la oxidare cu K2CrO7/H2SO4 formează etil-metil-
cetonă.
d) Structura şi denumirea alcoolului ce prezintă activitate optică şi structura enantiomerilor.
e) Structura şi denumirea a doi compuşi izomeri de funcţiune.

2. Se dă formula moleculară C5H12O. Se cere:

a) Structura şi denumirea tuturor alcoolilor având formula moleculară dată.
b) Indicaţi câţi dintre alcoolii de la a) prezintă izomerie optică. Scrieţi pentru fiecare
structurile enantiomerilor.
c) Structura şi denumirea alcoolului care nu reacţionează cu K2CrO7/H2SO4.

3. Un alcool monohidroxilic saturat conţine 21,62 % O. Se cere:

a) Formula moleculară a alcoolului.
b) Formulele de structură şi denumirile tuturor alcoolilor izomeri.
c) Formulele de structură şi denumirile a trei izomeri de funcţiune cu alcoolul dat.

4. Formula de structură a unui compus organic este:

a) Ce grupări funcţionale conţine şi în ce clasă de compuşi poate fi încadrat?
CH2 OH
b) Ce formulă moleculară are acest compus?
c) Calculează procentul de carbon al compusului dat ?
d) Scrie alte 2 structuri izomere cu compusul dat.
CH3 e) Scrie formula de structură a produsului rezultat în urma reacţiei compusului dat cu
H2 (în prezenţă de Ni) cu H3C-COOH şi respectiv cu H2O (în prezenţă de H2SO4).

5. Care este formula generală a unui cicloalcool saturat cu „n” atomi de carbon? Scrie formulele de
structură în două cazuri concrete astfel încât compuşii să fie omologi. Calculează formula
procentuală a acestor compuşi.
Z. Berinde Alcooli

6. Care este formula generală a unui alcool saturat cu „n” atomi de carbon?
a) Scrie ecuaţia reacţiei de ardere a acestuia.
b) Calculează valoarea lui „n” dacă raportul între masa de apă şi masa de CO2 rezultat la
ardere este 0,5.
c) Scrie o formulă de structură pentru alcoolul cu „n” determinat la punctul b).

7. Se supun combustiei 0,3g compus organic şi rezultă 0,44g de CO2 şi 0,18g de H2O. Se cere:
a) Formula moleculară şi structurală a compusului, dacă densitatea vaporilor compusului dat
în raport cu aerul este de 2,077.
b) Compusul găsit la a) reacţionează cu 1-butanol şi rezultă un nou compus cu masa
moleculară 116 g/mol. Scrie ecuaţia reacţiei chimice şi denumeşte noul compus.