Metanul - proprietati, reactii de obtinere

A fost descoperit de A.Volts in 1778 in malul baltilor si a fost numit prima oara gaz de balta. Metanul este cel mai simplu alcan, o hidrocarbura saturata aciclica, primul termen al seriei de hidrocarburi parafinice. Se gaseste sub forma de zacaminte naturale in stare destul de pura. Tara noastra poseda zacaminte de metan cu puritate ridicata !8"-!!" # , cele mai importante fiind cele de la Sarmasel , $opsa Mica , %azna , &ades , Sincai , 'eleni etc.. $antitati apreciabile de gaz metan se gasesc si in minele de carbuni. Metanul se produce si acolo unde a a(ut loc o fermentare a celulozei in absenta aerului, sub influenta unor bacterii anaerobe) de aceea, din fundul baltilor, unde continuu plutesc plante, se dega*a uneori metan. +ste un component in proportie de ,--.-" din gazul de iluminat rezultat prin distilarea uscata a huilei. Separarea metanului din gazul de iluminat constituie un iz(or pentru obtinerea lui in tarile bogate in zacaminte de carbuni. $a si petrolul, gazul metan se e/trage din zacaminte prin sonde. 'e la locul de e/tractie, el este trimis prin conducte pana la centrele de consum. 0n laborator metanul se poate prepara prin reactia dintre apa si carbura de aluminiu metoda Moissan#1 Al2$. 3 1,4,5 6 .$47 3 2Al 54#, intr-un dispoziti( de preparat gaze la cald. Si carbura de beriliu formeaza cu apa, in mod preponderent, metan. 5 alta metoda de laborator este descompunerea acetatului de sodiu sau de potasiu# prin incalzire calce sodata metoda 'umas#1 $4.-$55&a 3 &a54 6 $42 3 &a$5. 8roprietati fizice Metanul este un gaz incolor, mai usor decat aerul , insolubil in apa , solubil in alcool , eter , benzen . Mirosul gazului metan din conductele industriale si casnice este dat de substantele continand sulf mercaptani # care sunt adaugate special pentru a face gazul usor de recunoscut prin miros ) e(entualele scapari de gaze pot fi astfel descoperite la timp. +l poate fi prins sub apa fara pierderi insemnate. 9egaturile $-4 din molecula metanului nu sunt polare ) in schimb apa este dupa cum am (azut un compus polar. 9ipsind atractiile electrostatice , moleculele de metan nu (or fi incon*urate de un roi de molecule de apa asa cum se intampla cu alte molecule sau ioni , fenomen numit sal(atare # , iar fara aceasta nu are loc dizol(area . Metanul este mai usor decat aerul

:aptul ca metanul este mai usor decat aerul se datoreaza greutatii moleculare mai

scazute a moleculei $42 1, 3 2 / 1 # 6 1; # fata de moleculele o/igenului , 5, , / 1; 6 ., # si azotului , &, , / 12 6 ,8 # . <n (olum de ,,,2 l care contine , un mol de gaz , in conditii normale 1; g daca (a fi ocupat de metan , fata de circa ,! de g cat (a cantari daca (a fi ocupat de aer. Metanul se lichefiaza foarte greu 'in acest moti( , el se transporta de cele mai multe ori prin conducte , sub presiune , in stare gazoasa. 8rincipalele constante fizice ale metanului sunt prezente in tabelul urmator 1 :ormula Moleculara p.t. p.f = (in c.n. ) d aer CH4 -183C -162C 0,7142g/l 0,5536 Arde cu flacara u!in lu"in#a$a, cu dega%are "are de caldura. &n a"e$!ec "are da "e!an $i #'igen $au aer e' l#dea(a in re(en!a unei $can!ei. A$a $e e' lica e' l#(iile care $e r#duc une#ri in "inele de car)uni, unde $e ga$e$c can!i!a!i in$e"na!e de "e!an. *en!ru ca a"e$!ecul de "e!an $i aer, nu"i! ga( gri(u, $a nu r#duca e'l#(ie in "ine, la" ile a rin$e $un! re+a(u!e cu an(e "e!alice, care inc#n%#ara flacara. *r#du$ele de ardere a "e!anului $un! )i#'id de car)#n $i a a.

*r# rie!a!ii c,i"ice

-e!anul e$!e # $u)$!an!a $!a)ila , u!in reac!i+a in c#ndi!ii #)i$nui!e. .n re(en!a un#r reac!i+i energici ca #'igenul $au cl#rul $i in c#ndi!ii #!ri+i! ale$e ( de !e" era!ura , re$iune $i ca!ali(a!#ri) "e!anul #a!e fi facu! $a reac!i#ne(e , ducand la r#du$i de "are in$e"na!a!e rac!ica. /eac!iile carac!eri$!ice en!ru "e!an $un! reac!iile de $u)$!i!u!ie.

1./eac!ia de ,al#genare

0Cl2 0Cl2 0Cl2 0Cl2 41776"r"77%eu3% CH4 23CH3Cl 23CH 2Cl2 23CHCl3 23 CCl4 -HCl -HCl -HCl -HCl -e!anul reac!i#nea(a u$#r cu cl#rul $i cu )r#"ul , nu reac!i#nea(a cu i#dul , iar cu fl#rul reac!i#nea(a +i#len! f#r"and acid flu#r,idric $i !e!raflu#rura de car)#n . 4in a"e$!ecul de deri+a!i cl#rura!i cu diferi!e grade de $u)$!i!u!ie re(ul!a! din reac!ia de cl#rurare a "e!anului , c#" #nen!ii $un! $e ara!i rin di$!ilare . 5un! u!ili(a!i ca $#l+en!i (CCl4 ) , agen!i frig#rifici (CH3Cl ) , ane$!e(ici (CHCl3) $i in!er"ediari in $in!e(e #rganice . Cea "ai i" #r!an!a "e!#da de cl#rurare a "e!anului e$!e cl#rurarea !er"ica. /eac!iile de cl#rurare $un! ini!ia!e rin incal(irea reac!an!iil#r la !e" era!uri de 400-500 0 C. CH4 0 2Cl2 6 C 0 4HCl

2./eac!ia de ardere CH4 0 272 3 C72 0 2H27 0 8 CH4 0 272 0 892 3 C72 0 2H27 0 892 Arderea "e!anului c#n$!i!uie reac!ia la #'idare a "e!anului de ca!re #'igen : ace$!a #a!e $a fie #'igen ur $au #'igenul c#n!inu! in aer. /eac!ia de ardere #a!e fi c#ndu$a in d#ua "#duri ; ardere c#" le!a $i ardere inc#" le!a. - Arderea c#" le!a c#n$!a in !ran$f#r"area !#!ala a "e!anului in )i#'id de car)#n $i a a ; CH4 0 272 6 C72 0 2H27 0 energie -e!anul e$!e un c#")u$!i)il f#ar!e larg u!ili(a!. C#+alen!ele #'igenului cu car)#nul $i #'igenul $un! "ul! "ai $!a)ile deca! cele care a$igura f#r"area "#leculei 72 : rin reac!ia de ardere $e dega%a f#ar!e "ul!a energie. .n cur$ul reac!iei , # ar!e din acea$!a energie e$!e f#l#$i!a !e" #rar en!ru a in+inge iner!ia c,i"ica a "#leculel#r de "e!an : in!rand in reac!ie ace$!ea +#r eli)era n#i can!i!a!i de energie $i a$f!fel, reac!ia # da!a ince u!a in!r-un unc! $e r# aga cu iu!eala in in!reaga "a$a a a"e$!ecului de "e!an $i #'igen. 4aca reac!ia $e e'ecu!a in ar(a!#are $ eciale, in care #'igenul +ine in c#n!ac! cu "e!anul in "#d c#n!r#la!, #)!ine" # flacara fier)in!e de #'igen $i "e!an in r# #r!iile ceru!e de ecua!ia de reac!ie , $e r#duce # e' l#(ie, care, in anu"i!e i" re%urari, #a!e fi f#ar!e ericul#a$a . &!ili(area "e!anului dre ! c#")u$!i)il en!ru "#!#are cu e' l#(ie e$!e neren!a)ila din ricina dificul!a!ii de a lic,efia "e!anul, c#ndi!ie e$en!iala en!ru # )una in"agani(are a $a in re(er+#arele +e,ic#lel#r .

- Arderea inc#" le!a c#n$!a in #'idarea ar!iala a "e!anului la car)#n $i a a. Acea$!a $e reali(ea(a rin ardere in!r-un "ediu cu "ai u!in #'igen deca! ar fi nece$ar en!ru a $e r#duce c#")u$!ia c#" le!a. CH4 0 72 6 C 0 2H27 7)$er+a" ca in arderea inc#" le!a $-a f#l#$i! nu"ai # "#lecula de #'igen la # "#lecula de "e!an fa!a de d#ua "#lecule de #'igen ca!e $e f#l#$eau la arderea c#" le!a. Arderea inc#" le!a e$!e un fen#"en ned#ri! in ar(a!#are, unde ur"ari" #)!inerea de energie : a!unci flacara ,, afu"a < $i r#duce "ai u!ina caldura , de#arece li $e$!e energia care $-ar dega%a daca ar a+ea l#c $i reac!ia car)#nului cu #'igenul en!ru a da )i#'id de car)#n , ca la arderea c#" le!a. Arderea inc#" le!a a "e!anului $e f#l#$e$!e in$a in $c# ul r#ducerii indu$!riale a negrului de fu". *rin arderea "e!anului $e dega%a # can!i!a!e a recia)ila de caldura ( 810,78=%/"#l ) . 4e aceea "e!anul e$!e un c#")u$!i)il +al#r#$ . C#n$u"area #'igenului din aer in reac!ia de ardere a "e!anului c#n$!i!uie un r#cedeu de #)!inere a a(#!a!ului, f#l#$i!, de e'e" lu, in $in!e(a a"#niacului . *rin arderea "e!anului cu can!i!a!i redu$e de aer, re(ul!a, du a c#ndi!iile de reac!ie, car)#n $i +a #ri de a a $au #'id de car)#n $i ,idr#gen; 2CH4 0 72 6 2C7 0 4H2 3. /eac!ia de #'idare la alde,ida f#r"ica C#ndi!ii ; 400-600C $i ca!ali(a!#ri #'i(i de a(#! CH4072 3 CH27 0 H27 ( alde,ida f#r"ica ) re776"1477%eeu Aldeida f#r"ica e$!e u!ili(a!a la #)!inerea n#+#lacului $i a )ac,eli!ei , la c#n$er+area re ara!el#r ana!#"ice , f#r"#lul fiind # $#lu!ie de alde,ida f#r"ica de c#ncen!ra!ie 40>. 4. /eac!ia de #'idare cu +a #ri de a a C#ndi!ii; 9i , 300-1000C $i ca!ali(a!#r 9i CH4 0 H27 ? C7 03H2 C#ndi!ii; 400C $i ca!ali(a!#ri #'i(i de fier C7 0 H27 ? C72 0 H2 *rin #'idarea "e!anului cu +a #ri de a a $e #)!ine un a"e$!ec de "#n#'id de car)#n , C7 $i ,idr#gen nu"i! ga( de $in!e(a $i u!ili(a! la #)!inerea "e!an#nului $i in al!e $in!e(e #rganice . -#n#'idul de car)#n #a!e fi c#n+er!i! la di#'id de car)#n , r#ce$ul c#n$!i!uind # $ur$a de

,idr#gen f#l#$i! in $in!e(a a"#niacului $i in al!e $c# uri . 5. /eac!ia de a"#n#'idarea C#ndi!ii ; ca!ali(a!#ri de *! , 1000C CH4 0 9H3 0 3/272 3 HC9 0 3H27 7'idarea "e!anului cu aer in re(en!a a"#niacului er"i!e #)!inerea acidului cian,idric, HC9, f#l#$i! in rinci al, la #)!inerea fi)rel#r $in!e!ice de !i #liacril#ni!ril $i a $!i le'ului . 6. /eac!ia de #)!inerea ace!ilenei @a !e" era!uri de circa 30000, in arcul elec!ric , are l#c un al! !i de de$c#" unere !er"ica, care duce la ,idr#gen $i ace!ilina. C#ndi!ii ; 1500C 2CH4 3 CH A CH 03H2 (ace!ilena) 7)!inerea ace!ilenei din "e!an e$!e cea "ai i" #r!an!a cale de c,i"i(are a "e!anului en!ru ca ace!ilena e$!e unc!ul de lecare al "ul!#r $in!e(e #rganice care duc la r#du$e fini!e i" #r!an!e ; cauciuc $in!e!ic , "a!eriale la$!ice , fi)re $in!e!ice e!c. 7. /eac!ia de #)!inere a negrului de fu" 4e$c#" unerea !er"ica a "e!anului are l#c f#ar!e greu. @a !e" era!uri e$!e 6000 "e!anul $e de$c#" une in ele"en!e : $!i" ca acea$!a reac!ie e$!e re+er$i)ila ; CH4 3 C 0 2H2 /eac!ia de de$c#" unere a "e!anului in ele"en!e e$!e # reac!ie u!ernic end#!er"a . Caldura nece$ara reac!iei $e #)!ine rin arderea al!ei ar!i de "e!an $i de aceea reac!ia #a!e fi c#n$idera!a $i ca # #'idare ar!iala a "e!anului . CH4 0 72 3 C 0 2H27 9egrul de fu" $e u!ili(ea(a in indu$!ria de lacuri $i +# $ele la #)!inerea lacuril#r, a cerneluril#r !i #grafice , in indu$!ria cauciucuril#r , la #)!inerea grafi!ului de "are uri!a!e . *r#du$ele c,i"ice #)!inu!e rin reac!iile de$cri$e "ai $u$ $i-au ga$i! largi a lica!ii indu$!riale

.n!re)uin!arile "e!anului $un! "ul!i le $i in!ere$an!e, in $ ecial in indu$!ria c,i"ica en!ru care "e!anul e$!e una din cele "ai +al#r#a$e "a!erii ri"e. -e!anul "ai e$!e u!ili(a! dre ! c#")u$!i)il dar a(i $e une un accen! de#$e)i! e !ran$f#rnarea lui in!r-# $erie de c#" u$i c,i"ici de # "are i" #r!an!a rac!ica . Acea$!a relucrare $e nu"e$!e c,i"i(area

"e!anului.B$!e $uficien! $a reci(a" ca rin c,i"i(are +al#area unui "e!ru cu) de ga( "e!an cre$!e de circa 30 de #ri , ca $a ne da" $ea"a de i" #r!an!a ec#n#"ica a ace$!uia.

C,i"i(area "e!anului $e #a!e reali(a e ur"a!#arele cai; 1) *rin #'idare, "e!anul "ai #a!e f#r"a $i negru de fu", c#nf#r" reac!iei; CH4 0 72 3 C 0 2H27 negru de fu" /anda"en!ul de #)!inere a negrului de fu" rin ace$! r#cedeu e$!e f#ar!e "ic $i neren!a)il. A$!a(i $e fa)rica negrul de fu" "ul! "ai ren!a)il din r#du$e e!r#liere, de e'e" lu la n#i in !ara la *i!e$!i. 9egrul de fu" e$!e u!ili(a! in relucrarea cauciucului, #)!inerea cerneluril#r de !i ar, !u$uri e!c. Cand #'idarea "e!anului $e face cu #'igen din aer, a(#!ul e'i$!en! ra"ane nec#")ina!; CH4 0 aer (72 0 92) 3 C72 0 2 H27 0 92 *r#ce$ul c#n$!i!uind # i" #r!an!a $ur$a de a(#!. 2) C,i"i(are rin #'idare ar!iala cu +a #ri de a a; *rin #'idarea "e!anului cu +a #ri de a a $e #)!ine ga( de $in!e(a; 9i CH4 0 H27 CCCC3 C7 0 3H2 650-100C ga( de $in!e(a Da(ul de $in!e(a #)!inu! e$!e f#l#$i! la $cara indu$!riala in di+er$e $in!e(e de alc##li, alde,ide e!c.. *rin #'idarea ar!iala a "e!anului $e #)!ine, ga(ul de $in!e(a din care $e #! fa)rica; alc##l "e!ilic, alc##li $u eri#ri, )en(ine de $in!e(a. *rin #'idarea ca!ali!ica a "e!anului re(ul!a la 6007500 C f#r"alde,ida. Hidr#genul $e ara! din ga(ul de $in!e(a #a!e f#l#$i la fa)ricarea a"#niacului, a un#r ingra$a"in!e c,i"ice, e!c. 3 )Cl#rurarea "e!anului e$!e # cale de #)!inere a un#r di(#l+an!i $i agen!i frig#rifici. *rin ni!rarea "e!anului $e #)!ine ni!r#"e!anul, f#l#$i! ca )un di(#l+an! $i in unele $in!e(e #rganice. 4) *rin a"#n##'idare (!ra!area cu a"#niac $i #'igen, re$ ec!i+ aer) din "e!an $e fa)rica acid cian,idric, din care $e #)!ine, e langa cianurile alcaline, diferi!e r#du$e in!er"ediare en!ru indu$!ria "a!erialel#r la$!ice, a fi)rel#r $in!e!ice, a cauciucului $in!e!ic, e!c. E#! din "e!an $e #a!e #)!ine $i $ulfura de car)#n, rin !ra!are cu $ulf la 600-7000 C, in re(en!a ca!ali(a!#ril#r). A"#n##'idare e$!e reac!ia "e!anului cu a"#niac $i aer, cu f#r"are de acid cian,idric; *!, 1000C

CH4 0 9H3 0 3/272 CCCC3 HC9 0 3 H27 acid cian,idric *r#du$ele c,i"ice #)!inu!e rin reac!iile de$cri$e "ai $u$ $i-au ga$i! largi a lica!ii indu$!riale in "arile c#")ina!e c,i"ice ale !arii n#a$!re, fiind relucra!e in c#n!inuare, rin al!e r#ce$e c,i"ice. 7 al!a cale en!ru +al#rificarea "e!anului # #a!e c#n$!i!ui u!ili(area lui ca agen! energe!ic. Da(ul "e!an e$!e un c#")u$!i)il $u eri#r car)unelui $i c,iar r#du$el#r e!r#liere la incal(i!ul cu !#arel#r indu$!riale el re(i!a a+an!a%e din unc! de +edere !e,nic $i ec#n#"ic; u!erea cal#rifica "ai "are, c,el!uieli de e' l#a!are $i !ran$ #r! "ul! redu$e, iar cele de de #(i!are ine'i$!en!e.