Micologie

CURS 2
FUNGI FILAMENTOȘI
(MUCEGAIURI)
• microorganisme pluricelulare
• cu talul reprezentat de filamente tubulare, septate sau nu,
denumite hife;
• hifele sunt de obicei ramificate şi aglomerate formând
miceliul
• Hife neseptate, nepigmentate (hialine), cu diametru
neregulat la fungii inferiori (zygomicete)
• Hife septate, hialine, uneori pigmentate in vitro,
niciodată in vivo ( fungi superiori hialini)
• Hife septate, pigmentate în brun, de regulă atât in vivo
cât şi in vitro ( fungi dematiacei)
Regnul Fungi cuprinde 4 încrengături:

• Încrengătura Chytridiomycota
• Încrengătura Zygomycota
• Încrengătura Ascomycota
• Încrengătura Basidiomycota
 Încrengătura Chytridiomycota
Încrengătura Chytridiomycota
=cuprinde două clase (Chytridiomycetes şi Rumpomycetes) de ciuperci care au talul de tip cenoblast (sifonoplast veziculos)
sau micelial şi peretele celular chitinos, cel puţin în stadiul hifal. Se hrănesc saprofit sau parazit şi se întâlnesc în sol şi în ape,
mai ales dulci.
Clasa Chytridiomycetes cuprinde:
 5 ordine (Spizellomycetales, Blastocladiales, Monoblepharidales, Neocallimastigales, Chytridiales),
 17 familii,
 121 genuri,
 912 specii
Ordinul Chytridiales cuprinde specii saprofite şi parazite (pe alge, animale, alte ciuperci, plante superioare etc.), în general
acvatice, dar şi tericole. Dintre speciile parazite pe plante:Olpidium brassicae şi Synchytrium endobioticum. Olpidium
brassicae determină înnegrirea şi putrezirea plăntuţelor de varză.
 ZYGOMYCETE
(mucegaiul pâinii)
 Fungi prezenți în mediul ambiant
 sol
 vegetale
 materie organică în descompunere (fructe, boabe de
cereale, resturi de alimente)
 Phylum
Zygomycota
potențialpatogeni simbionți ai
ai omului artropodelor

Clasa
Clasa Zygomycetes
Trichomycetes

Ordin
Ordin Mucorales
Entomophthorales

zygomycete de interes medical – 12 genuri, 25 de specii

Mucor spp. Absidia spp. Rhizopus spp. Rhizomucor spp.

Se izolează
Oportuniști Redutabili
frecvent în
redutabili contaminanți în
prelevate clinice
prognostic infaust laboratoare
(cutanate, fecale…)
 Macroscopic:
 colonii
 cu aspect lânos,
 culoare alb cenușie,
 creștere rapidă, invazivă
 Microscopic:
 Prezența miceliului neseptat,
 format din hife hialine, cu diametru neregulat
 O importantă trăsătură
fiziologică a majorităţii
zygomicetelor
• capacitatea lor de
dezvoltare la 37°C,
• ceea ce explică localizarea
profundă a infecţiilor cu
aceste microorganisme;
Unele specii sunt termofile,
putându-se dezvolta şi la
temperaturi mai ridicate:
• Absidia corymbifera (52°C),
• Apophysomyces elegans
(42°C),
• Rhizomucor pusillus (60°C).
 Sporociștii conțin sporangiospori, care sunt
Înmulțirea asexuată eliberați in mediul ambiant prin dehiscenta

-prin endospori peretelui sporocistului.

produși in interiorul
unei structuri =
sporociști
(sporangi)

Filamentul micelian care susține sporangele

=sporocistofor (sporangiofor) Joncțiunea
dintre cele doua elemente =apofiza
Înmulțirea sexuată
 se realizează prin
 homotalism (între structuri ale aceluiași individ)
 heterotalism( intre structuri ale unor indivizi diferiti)
 se materializează prin formarea zigosporilor (spori sexuați)
 • contaminarea pacienților
• tegumentară (traumatisme)
• ingestie
• a 3-a infecție fungică invazivă ca frecvență:
aspergiloză - candidoză – mucormicoză (zygomicoză)
• ZYGOMICOZA
• la pacienți debilitați prin
• acidoză diabetică
• malnutriție
• imunodeprimați
• arsuri severe
• administrare intravenoasă de droguri
• leucemie
• limfoame maligne
• terapie
• imunosupresivă
• corticosteroizi
• Zygomicoza
• evoluție acută, fulminantă
• interesează
• zona craniană
• plămânii
• tractul gastro-intestinal
• tegumentul

• zygomicetele invadează vasele sistemului

arterial
• cauzează embolie și implicit necroza
țesutului adiacent vasului
 Infecția apare
 în urma inhalării sporangiosporilor
 inițial în sinusurile paranazale
 se extinde la
 orbită
 palatul moale
 față
 nas
 creier
 infecția apare prin
 inhalarea sporangiosporilor
 în bronhiole și alveole
 infarct pulmonar – necroză – cavitație
 (a) Preoperative chest roentgenogram illustrating cavitary lesion in the right
upper lobe (arrow)
(b) Preoperative chest computed tomographic scan illustrating the cavitary
lesion in the right upper lobe with the contained fungus ball
(arrow).

Paul S. et al.; Ann Thorac Surg 2006;82:338-340

Copyright ©2006 The Society of Thoracic Surgeons
 rară
 asociată cu
 malnutriția severă
 boli digestive care distrug integritaea mucoasei
 infecție primară
 ingestia elementelor fungice
 aspect
 ulcere necrotice
 pustule, ulcerații, abcese profunde, zone de necroză
tegumentară

zygomicoză cutanată ulcerată

zygomicoză subcutanată debridată

 • 5. Zygomicoza diseminată
• complicație a oricărei forme de
zygomicoză amintite anterior

• 6. afectarea SNC
• administrare de droguri intravenos
• implantare traumatică
• abces cerebral

 dificil
 de obicei stabilit post-mortem
 cultură pozitivă din situsuri sterile

 izolare repetată din situsuri nesterile și număr mare de

colonii

 examen direct pozitiv cu morfologie caracteristică a

formațiunilor fungice din țesutul necrozat adiacent
 standard pentru forma localizată sau diseminată:
 tratament medicamentos:
amfotericina B lipozomală (1 – 1,5 mg / kgc / zi)

(Fungizone, Ambisome, Abelcet) SAU

 posaconazol

 debridare chirurgicală cât mai radicală

 ajustarea imunodepresiei

 tratarea acidozei

 atenuarea neutropeniei
contaminanți ai
substraturilor cu habitat
umiditate mare

foarte puține
sol specii izolat din
parazitează

secreții materii fecale –

plante, animale,
faringiene – la 4,9 – 8,3%
om
2,9% persoane persoane
 colonii confluente, pufoase, aspect de blăniță
 alb-cenușiu-gălbui
 filamente neseptate, ramificate
 sporangiofori rectilinii, simpli sau ramificați
 columela ovală/piriformă, hialină
 sporangi globuloși, cenușii-negricioși
 spori unicelulari, sferici/elipsoidali
 Sporangiofori neramificați sau ramificați simpodial (alternativ pe o parte și
cealaltă)
 Nu produce rizoizi
 specii condiționat patogene, oportuniste
 afectează persoane cu rezistența scăzută
 MUCORMICOZA
 infecție exogenă
 infecție endogenă
 foarte rar

 localizare
 aparat respirator: rinosinusită – extindere la vase (tromboflebită) – plămân - encefal
Orbitorhinocerebral mucormycosis is the most common type, usually
occurs in conjunction with sinus or nasal involvement. Mucormycosis
may also affect other parts of the body, including the lungs,
gastrointestinal tract, orskin.
 specii nepatogene, contaminante
 alcătuire
 rizoizi
 sistem radicular bine dezvoltat
 ramificat
 gros
 se fixează în substrat
 absoarbe elementele nutritive
 alcătuire
 hife
 ramificate
 neseptate

 sporangiofori
 drepți
 simpli
 neramificați
 dilatarea extremității apicale
 columelă rotundă/ovalară
 alcătuire
 sporange
 globulos
 culoare neagră

 spori (sporangiospori)
 în interiorul sporangelui
 rotunzi/ovalari
 suprafața neregulată
Sporocist de Rhizopus

Spori

Columelă
• Sporangiofori singulari sau în
grupuri
• Rizoizi produși la baza
sporangioforilor – pigmentați
în brun
• Sporange (sporocist) cu o
columelă bine reprezentată
 Sporangiofori ramificați
 Columelă conică
 Septare sub columelă
 Rizoizi produși la nivel internodal – între sporangiofori
 nepretențioasă
 colonizează substraturilevegetale

 crește rapid pe mediul cu extract de cartof

 colonii cenușii, lânoase

 patogenitate
 persoane debilitate: HIV/SIDA, malnutriție severă
 spori pătrunși pe cale aerogenă/digestivă
 leziuni granulomatoase în limfonodulii aparatului
respirator/digestiv
 poate exista și localizare meningeală, sinusală, renală
 DIAGNOSTIC
se stabilește pe baza tabloului clinic și cu ajutorul unei culturi fungice
TRATAMENTUL
• are la bază administrarea antifungicelor, sub control medical, cu ajustarea dozelor la
pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală.

Conduita preventivă în infecția fungică

 Dacă sistemul imunitar este slăbit, menținerea igienei personale poate fi eficientă în cazurile suspecte. Pielea
curată și uscată, în special la nivelul plicilor cutanate, spălarea frecventă a mâinilor, evitarea utilizării comune a
prosoapelor sau a altor produse de îngrijire, protejarea pielii, prin purtarea de papuci în dușuri comunitare,
piscine și vestiare, sunt conduite recomandate.

 În unele cazuri, medicul poate indica schimbarea dietei sau a altor obiceiuri zilnice, pentru a evita apariția unor
astfel de infecții. Colaborarea pacientului cu medicul specialist este importantă și raportarea din timp a
primelor semne, poate preveni dezvoltarea unei infecții fungice și a complicațiilor acesteia.