Derivaţi Funcţionali Ai Acizilor Carboxilici

Derivați funcționali ai acizilor
carboxilici
Acizii carboxilici, prin modificarea grupei funcţionale carboxil (-COOH),

pot genera prin reacții chimice mai mulţi compuşi organici
numiţi derivaţi funcţionali.
2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 1

Dinica
DERIVAŢI FUNCŢIONALI AI ACIZILOR CARBOXILICI
Se obţin formal prin înlocuirea grupei –OH sau a ambelor O O

H2O
grupe ( >C=O si –OH ) din grupa funcţională carboxil cu un R C Z R C OH + HZ
alt atom sau grup de atomi
Cei mai importanţi derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici
O O
R C Halogen Halogenuri R C NH NH2 Hidrazide
de acizi
(de acil)
O O
R C O R' Esteri R C NHOH Acizi hidroxamici
O NH
R C O O H Peracizi R C OR Iminoeteri
O O NH
R C C R Peroxizi de
R C NH2 Amidine
acil
O O
O
R C NH2(R) Amide R C N Nitrili
(amide subs -
tituite)
O O
.. ..
R C NH C R Imide R N C Izonitrili

Dinica
Reactivitatea derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici

Dinica
In structura derivaţilor funcţionali se observă o conjugare internă p- :
O -
O
-O
+ +
R C Z R C Z R C Z
I II III

Dinica
HALOGENURILE ACIZILOR CARBOXILICI

(Halogenuri de acil)
Nomenclatura acestor derivaţi se formează ţinând seama de numele acizilor. Se citesc ca

halogenură de acil (de acizi).
O O O O
CH3 C Cl C6H5 C Cl Cl C C Cl
acetil benzoil oxalil

O
C
Halogen
halogenoformil

Dinica
Proprietăţi chimice
Substitutia nucleofila
O + H2O R COOH
R C
O - SN O - Cl + R'OH
R C + Y: R C + Cl R COOR'
Cl Y + H2N NH2
R CONH NH2
(a)
+ NH3
R CONH2
Y poate proveni din: H2O, ROH, NH3, RNH2, HN3, NH2OH, H2N-NH2

Dinica
Compuşi importanţi
Clorura de formil, HCOCl, este instabilă. Se izolează însă fluorura de formil, HCOF (T.f. – 26oC).
Clorura de acetil (T.f. 51oC) este un lichid fumigen cu miros înţepător. Este agent de acilare şi substanţă de
bază pentru obţinerea celorlalţi derivaţi funcţionali. Clorura de acetil este solubilă în acid acetic.
Clorura de benzoil (T.f. 197,5oC) este lichid fumigen, toxic, iritant şi lacrimogen. Este solubil în apă şi solvenţi
organici. Este agent de benzoilare şi substanţă de bază pentru prepararea peroxidului de benzoil (C6H5COCl).
Clorura de ftalil (T.t. 12oC) izomerizează în prezenţa clorurii de aluminiu în derivat ciclic (diclor lactona).
COCl CCl2
AlCl3 O
COCl CO
Izomerizare
T.t. 12oC T.t. 89oC
Clorura de oxalil (T.f. 64oC) este utilizată în sinteze organice. La încălzire se descompune
(Cl-CO-CO-Cl).

Dinica
ANHIDRIDELE ACIZILOR CARBOXILICI
Obtinere
O O
- H2O
R COOH + HOOC R (R') R C C R(R')
O
Denumire
O O O O
CH3 C C6H5 C C6H5 C
C
O O O
O C
CH3 C C6H5 C H3C C O
O O O
Structura. :
O O -O O O O-
+ +
R C O C R R C O C R R C O C R

Dinica
Proprietăţi fizice şi spectrale

Anhidridele cu catenă normală până la C12 sunt lichide cu miros înţepător, carateristic.
Anhidridele acizilor superiori sunt solide. Temperaturile de fierbere ale anhidridelor sunt puţin
mai ridicate decât ale acizilor corespunzători şi mai ridicate decât ale esterilor.
In spectrele IR anhidridele prezintă două vibraţii caracteristice datorită conjugării: C=O 1750
şi 1850 cm-1 . In spectrele RMN protonii  dezecranaţi apar la câmpuri mai înalte, cu un
semnal  = 2,20 p.p.m.

Dinica
•Reacţioneaza cu apa, alcoolii, fenolii, amoniacul şi aminele

+ HOH
2 CH3COOH
+ ROH/H+
CH3COOR + CH3COOH
(CH3CO)2O +2 NH3
CH3CONH2 + CH3COO-NH4+
+ R NH2
CH3CONHR + CH3COOH
•Sunt agenţi de acilare- Reacţia de acilare a alcoolilor şi fenolilor este catalizată de acizi şi
baze (amine terţiare).
•Se reduc selectiv la lactone cu NaBH4 sau cu Zn şi CH3COOH, iar cu agenţi de
hidrogenare puternici (LiAlH4) se reduc la dioli.

Dinica
Anhidrida acetică (T.f. 140-142oC) este folosită ca agent de acilare, în industria farmaceutică,
chimică, a obţinerii acetatului de celuloză şi altele.
Anhidrida benzoică (T.t.42oC) este folosită în sinteze.
Anhidridele mixte sunt agenţi de acilare.
Anhidrida maleică (T.t.60oC) se foloseşte la sinteze dien şi la obţinerea de răşini prin
policondensare cu alcooli polihidroxilici.
Anhidrida succinică (T.t. 120oC) intră în compoziţia pulberilor de copt, se adaugă produselor
alimentare deshidratate, fixează apa frânând degradarea produselor stocate.
Anhidrida ftalică (T.t.130,8oC, T.f. 284,5oC) se utilizează în reacţii de condensare pentru
obţinerea antrachinonei (cu benzen) a ftaleinelor, rodaminelor, ca şi la obţinerea unor
plastifianţi pentru macromolecule (dibutil şi dioctilftalat).
Folosind diferiţi fenoli se pot obţine coloranţi şi indicatori.

Dinica
ESTERI

Dinica
ESTERI
Clasificare şi nomenclatură
• esterii rezultă prin reacţia de eliminare a apei dintr-o moleculă de acid şi una de alcool
(RCOOH + R’OH RCOOR’+ H2O) şi pot fi consideraţi ca “săruri”
•se citesc analog cu numele acestor săruri provenite de la acizii carboxilici:
CH3COOC2H5 HCOOC2H5
Etil acetat Etil formiat
Acetat de etil Formiat de etil
CH2 COOC2H5 CH2 COOC2H5
si
CH2 COOH CH2 COOC2H5
Pentru structuri complexe se utilizează prefixul carbetoxi (COOC2H5), carbometoxi
(COOCH3) sau în general alcoxicarbonil.
Clasificare
• esteri simpli (acetat de metil, benzoat de etil);
• esterii proveniţi din acizi dicarboxilici pot fi mono sau diesteri (monoesterul acidului
adipic, diester malonic etc).
• esterii cu mai multe funcţiuni esterice se numesc poliesteri.
După provenienţă esterii pot fi:
• esteri naturali (uleiuri eterice, grăsimi, ceruri etc)
• esteri de sinteză (acetat de etil etc)
Dinica
Structura.
Esterii sunt deci substanţe polare, ( acetat de metil = 1,81 D).
Configurativ esterii apar sub formă cisoidă (Z) şi transoidă (E):
 O O
+ O- O
- O
O R C R C
R C R C R C sau R C R'
+ + O
O R OR O R O R O
R'
Z E
Datele fizico-chimice sunt în favoarea susţinerii configuraţiei transoide a esterilor.

In IR C=O apare între 1735 – 1740 cm-1 , iar C-O-C la 1100 – 1300 cm-1.
In RMN, protonii din  şi cei de la carbonul vecin oxigenului esteric sunt puternic
dezecranaţi. Ei prezintă deplasări chimice, , caracteristice,importante pentru identificarea
lor structurală ca de exemplu:
CH3COOCH3 CH3COOCH2CH3 CH3CH2COOCH3

2,01 3,67 2,01 4,05 1,21 1,12 2,28 3,67  ppm

Dinica
Metode de obţinere
a) Esterificarea directă decurge conform reacţiei:
O
+O H OH
repede
R C OH + H
+
R C R C+
lent
OH OH
+
H
R COOH + R'OH R COOR' + H2O
Reacţia de echilibru este influenţată de temperatură şi este catalizată de acizi.

Dinica
Pentru a demonstra eliminarea apei se lucrează cu atomi marcaţi (R-O18H)
O O 16
18
C6H5 C + H O R C6H5 C 18
+ H O H
16
O H O R
Reacţia inversă fiind saponificarea se poate dovedi acelaşi lucru utilizând apa cu oxigen
marcat izotopic.
O 18 O
R C + HOH R C + R'OH
16 18
O R' O H

Dinica
b) Esterii rezultă şi din reacţiile derivaţilor funcţionali (cloruri acide, amnhidride) cu fenoli,
alcooli etc. Metoda are utilizări practice.
Viteza de esterificare (în acest caz) scade cu creşterea catenei hidrocarbonate şi este
mai scăzută la acizii ramificaţi.
(CH3CO)2O + ROH(ArOH) CH3COOR(Ar) + CH3COOH
c) Esterii pot rezulta şi din alte reacţii.
Sărurile de sodiu ale acizilor cu alchilsulfonaţi formează uşor esteri.
RCOO-Na+ + R'OSO3Na RCOOR' + Na2SO4
Acizii carboxilici reacţionează cu diazometan trecând în esteri metilici.

RCOOH + CH2N2 RCOOCH3 + N2
Proprietăţi fizice
Esterii acizilor carboxilici inferiori sunt lichide cu miros plăcut, insolubile în apă şi solubile în
solvenţi organici. Sunt buni dizolvanţi şi servesc la extragerea substanţelor organice din
compuşi naturali. Esterii acizilor superiori cu alcooli superiori sunt solizi (vezi ceruri).
Temperaturile lor de fierbere sunt mai scăzute decât ale acizilor şi uneori şi decât ale
alcoolilor din care provin, dar sunt mai ridicate decât ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă
moleculară.
Dinica
Substituţia nucleofilă (catalizata de acizi şi baze)
O O
- -
R C + Y R C + OR'
OR' Y
Y poate proveni din:
- apă sau alcalii în cazul hidrolizei;
- alcooli în cazul transesterificării sau interesterificării;
- compuşi cu azot în cazul sintezei derivaţilor funcţionali cu azot,
Hidroliza esterilor în mediu acid este o reacţie de echilibru în care se scindează o legătură
acil-oxigen.
H+
RCOOR' + H2O RCOOH + R'OH

Dinica
In mediu bazic, are loc reacţia de saponificare, ireversibilă.
R COOR' + NaOH RCOO-Na+ + R'OH
Transesterificarea (interesterificarea) se realizează prin încălzirea unui ester cu alcool

etilic în prezenţa acizilor sau alcoxizilor.
O O
H+ sau RO-
R C OCH3 + C2H5OH R C OC2H5 + CH3OH

Dinica
Reacţia cu nucleofili cu azot are valoare preparativă pentru alţi derivaţi funcţionali ai
acizilor când nu este indicată folosirea clorurilor acide.
Reacţia generală este: R COOR' + Y - H RCOY + R'OH
în care Y – H = NH3 , NH2OH, NH2-NH2, HN3, RNH2.

R COOR' + NH3 R CO NH2 + R'OH
R COOR' + H2N OH R CONHOH + R'OH
R COOR' + R"NH2 R CONHR + R'OH
R COOR' + H2N NH2 R CONHNH2 + R'OH
•Esterii reacţionează cu compuşii organometalici conducând la alcooli secundari (din

formiaţi) sau la alcooli terţiari
•Esterii sunt reduşi de către hidruri şi catalitic, la alcoolii corespunzători
(vezi alcooli).

Dinica
Esteri importanţi
Esterii acizilor monocarboxilici saturaţi inferiori sunt lichide folosite ca solvenţi pentru lacuri,
grăsimi etc.
Unii esteri cu mirosuri plăcute sunt componente aromate în industria alimentară sau parfumerie
Acetatul şi propionatul de benzil au aromă de iasomie şi sunt utilizaţi în parfumerie.
Esterul malonic are o mare însemnătate pentru sinteza organică
Esterii acizilor adipic, ftalic şi sebacic cu alcooli superiori se folosesc ca plastifianţi.

Dinica
Dinica
Denumire Masa T.f. sau Aroma
molecular T.t. (oC) caracteristică
ă
Caracteristicile 1 2 3 4 5
20
unor esteri ai Formiat de metil 60 32
d 40,974 rom
acizilor Formiat de etil 70 53 0,923 mere +rom
monocarboxilici Formiat de n-propil 88 81 0,904 ananas
Formiat de iso-propil 88 71 0,873
Formiat de n-butil 102 106 0,892
Formiat de sec-butil 102 97 0,884
Formiat de terţ-butil 102 83 -
Acetat de metil 74 56 0,939
Acetat de etil 88 78(77) 0,901
Acetat de n-propil 102 101 0,887
Acetat de iso-propil 102 88 0,872
Acetat de n-butil 116 124 0,881
Acetat de iso-butil 116 116 0,871
Acetat de sec-butil 116 112 0,872
Acetat de terţ-butil 116 97 0,867
Acetat de n-butil 130 148 0,875
Acetat de iso-amil 130 141 0,872
Propionat de metil 88 79 0,915
Propionat de etil 102 98 0,892
Propionat de n-propil 116 122 0,882
Propionat de iso-propil 116 111 0,875
Propionat de n-butil 130 145 0,898
n-Butirat de metil 102 102 0,879
n-Butirat de etil 116 120

Dinica
n-Butirat de n-propil 130 142 0,872 pere
n-Butirat de iso-propil 130 128 - mere
n-Butirat de n-butil 146 165 0,869 mere
n-Butirat de iso-amil 160 178 0,879 Aromat
iso-Butirat de metil 102 91 0,888 Portocal
iso-Butirat de etil 116 110 0,869 Zambile
n-Valerianat de metil 116 127 0,890 Scorţişoară
n-Valerianat de etil 130 144 0,874 Scorţişoară
iso-Valerianat de metil 116 116 0,881
iso-Valerianat de etil 130 133 0,865
n-Caproat de metil 144 149 0,885
n-Caproat de etil 158 165 0,871
Stearat de metil 298 39 -
Stearat de etil 212 33 -
Benzoat de metil 136 199 1,089
Benzoat de etil 150 212 1,047
Benzoat de n-propil 164 225 1,023
Benzoat de iso-propil 164 218 1,011
Benzoat de n-butil 178 248 1,005
Benzoat de iso-butil 178 242 0,999
Fenilacetat de metil 150 215 1,068
Fenilacetat de etil 164 228 1,033
o-Toluat de metil 150 208 1,068
o-Toluat de etil 164 227 1,034
m-Toluat de metil 150 215 1,061
m-Toluat de etil 164 231 1,028
p-Toluat de metil 150 217/34 -
p-Toluat de etil 164 228 1,025
Cinamat de metil 162 261/36 -
Cinnamat de etil 176 273 1,049
Dinica
Dinica
Dinica
Poliesteri
Poliesterii rezultă prin esterificarea unui acid dicarboxilic cu un poliol.

Macromoleculele rezultate prezintă catene filiforme (fibre sintetice) sau catene ramificate,
tridimensionale (răşini).
Răşinile alchidice sau gliptalii se obţin prin condensarea acizilor ftalic sau maleic cu etilenglicol
sau glicerină. Dacă în timpul condensării se adaugă uleiuri sicative sau răşini se obţin produse
finale cu rezistenţă mărită. Răşinile gliptalice au structura tridimensională.

Dinica
Esteri naturali. Ceruri

Ceara de albine amestec de esteri ai acizilor cu număr par de atomi de carbon (C24-C34) cu
alcooli primari superiori neramificaţi, alcani cu număr impar de atomi de carbon (C25-C35),
acidul palmitic (C16), CH3-(CH2)14COOH şi alcoolul cetilic, CH3(CH2)14CH2OH.
Este insolubilă în apă şi alcool, dar este solubilă în solvenţi organici, la cald. Este utilizată în
farmacie, pentru lumânări şi drept protector
Lanolina extrasă cu ajutorul solvenţilor din lâna de oaie, este un amestec de esteri ai unor acizi cu
catena normală şi ramificată (C9-C31) şi alcooli primari, secundari şi din clasa steroidelor, cât şi
acizi liberi. Este un ingredient de bază pentru unguente în cosmetică şi farmacie
Spermacetul sau spermanţetul (sau Walratul) extras din uleiul de caşalot (mamifer marin),
conţine esterul acidului palmitic (C15H31COOH) cu alcool oleic sau cetilic (C15H31CH2OH).
Este utilizat în cosmetică şi farmacie.
Ceara montană, extrasă din cărbuni bruni este un amestec de esteri ai acizilor graşi superiori
(C20-C34) şi ai alcoolilor C26-C36. Se utilizează ca material electroizolant şi la impregnarea
hârtiei, textilelor etc. Cerurile apar şi pe frunze, fructe şi plante având rol protector. Acestea au
un conţinut mare (până la 95%) de alcani.
Ceara de carnauba este ceara de palmier, cu punct de solidificare ridicat. Are utilizări tehnice.
Dinica
Triacilglicerol
DERIVAŢI FUNCŢIONALI AI ACIZILOR CARBOXILICI glicerol
CH2 CH2
O CH
Grăsimi O
O
O C HC O
Grăsimile sunt substanţe de rezervă şi principală sursă de energie C O
pentru organism. Ca structură, grăsimile sunt amestecuri de esteri
simpli sau micşti ai glicerinei cu acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi, de
unde şi denumirea de gliceride. Plantele sintetizează grăsimile din acid gras
saturat
amidon, iar animalele le iau prin alimentaţie. acid gras nesaturat
Grăsimile lichide se numesc uleiuri şi apar în plante şi seminţe (ulei

de măsline, ulei de floarea soarelui, ulei de bumbac etc)
Grăsimile solide sunt componente ale organismului mamiferelor

(grăsime de porc, grăsime de capră, grăsime de oaie-seu etc).
Grăsimile (solide sau lichide) sunt esteri ai glicerinei cu acizi
monocarboxilici cu număr par de atomi de carbon şi se numesc
gliceride. Pot fi mono-, di-, trigliceride sau frecvent amestecuri.

Dinica
Compoziţie Grăsimile conţin glicerină şi acizi carboxilici saturaţi şi (sau) nesaturaţi
ACIZI SATURAŢI
Denumire Denumire ştiinţifică Structură Simbol
uzuală a*
Acizi graşi saturaţi

Acid butiric Acid butanoic CH3-(CH2)2-COOH 4:0
Acid caproic Acid hexanoic CH3-(CH2)4-COOH 6:0
Acid caprilic Acid octanoic CH3-(CH2)6-COOH 8:0
Acid capric Acid decanoic CH3-(CH2)8-COOH 10 : 0
Acid lauric Acid dodecanoic CH3-(CH2)10-COOH 12 : 0
Acid miristic Acid tetradecanoic CH3-(CH2)12-COOH 14 : 0
Acid palmitic Acid hexadecanoic CH3-(CH2)14-COOH 16 : 0
Acid stearic Acid octadecanoic CH3-(CH2)16-COOH 18 : 0
Acid arahic Acid eicosanoic CH3-(CH2)18-COOH 20 : 0
Acid behenic Acid docosanoic CH3-(CH2)20-COOH 22 : 0
Acid lignoceric Acid tetracosanoic CH3-(CH2)22-COOH 24 : 0

Dinica
Acizi nesaturaţi
Acid palmitoleic Acid D9-hexadecenoic CH3-(CH2)5-CH=CH-(CH2 )7-COOH 16 : 1

Acid oleic Acid D9-octadecenoic CH3-(CH2)7- CH=CH-(CH2 )7-COOH 18 : 1
Acid linoleic Acid D9,12- CH3-(CH2)4- (CH=CH-CH2 )2-(CH2)6-COOH 18 : 2
octadecadienoic
Acid - linolenic Acid D9,12,15- CH3-(CH2)4 - (CH=CH-CH2 )3-(CH2)3-COOH 18 : 3
octadecatrienoic
Acid g- linolenic Acid D6,9,12- CH3-CH2- (CH=CH-CH2 )3-(CH2)6-COOH 18 : 3
octadecatrienoic
Acid arahidonic Acid D5,8,11,14- CH3-(CH2)4 - (CH=CH-CH2 )4-(CH2)2-COOH 20 : 4
eicosatetraenoic
Acid timnodonic Acid –cis-D5,8,11,14,17- CH3-CH2- (CH=CH-CH2 )5-(CH2)2-COOH 20 : 5
eicosapentaenoic
Acid clupanodonic Acid-cis-D7,10,13,16,19- CH3-CH2-(CH=CH-CH2)5-(CH2)4-COOH 22 : 5
docosapentaenoic
Acid cervonic Acid-cis-D4,7,10,13,16,19- CH3-CH2-(CH=CH-CH2)6-CH2-COOH 22 : 6
docosahexaenoic
Acid nervonic Acid D15-tetracosenoic CH3-(CH2)7- CH=CH-(CH2 )13-COOH 24 : 1

Dinica
Obţinerea grăsimilor
Grăsimile se separă din produsele naturale prin metode fizice pe baza conţinutului de
acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi. Se folosesc presarea, extracţia, decolorarea etc. Pentru scopuri
ştiinţifice se practică separarea cromatografică a grăsimilor. Grăsimile se obţin prin sinteză din
glicerină şi acizi graşi, la 200oC, în mediu acid, la presiune redusă. Rezultă grăsimi simple sau
mixte numite gliceride. Pe baza diferenţei de reactivitate a grupelor OH din glicerină (, ’ mai
reactive decât ), se execută o esterificare în trepte, folosind clorurile de acil (de acid).
CH2OH CH2OOCR CH2OOCR dacã R' R

- 2 HCl - HCl rezultã glicerida
CHOH + 2 RCOCl CHOH + R'COCl CHOOCR' simplã
CH2OH CH2OOCR CH2OOCR
,’-Digliceridă Gliceridă mixtă

Dinica
Proprietăţi fizice
•se prezintă sub formă solidă (de natură animală) şi lichidă (de natură vegetală)
•nu au puncte de topire fixe
• prezintă un punct de înmuiere şi interval de topire caracteristic (seu de vacă, 20-24oC; seu
de bou, 30-40oC; seu de oaie 50-70oC).
•se caracterizează prin punctul de solidificare (care nu coincide totdeauna cu punctul de topire)
sau, în tehnică se utilizează caracterizarea grăsimilor prin punctul de solidificare al acizilor
graşi rezultaţi la hidroliză (saponificare).
• sunt insolubile în apă cu care formează emulsii.
•solubile în solvenţi organici, eter, sulfura de carbon, hidrocarburi aromatice, derivaţi
halogenaţi.
• nu pot fi distilate fără descompunere.
•Gliceridele acizilor butiric şi lauric se pot distila în vid înaintat.

Dinica
Reacţia de hidroliză se realizează catalitic, în mediu acid (HCl, H2SO4 etc) sau enzimatic (cu lipaze).
Hidroliza în prezenţa alcaliilor (NaOH, KOH) se numeşte saponificare.
CH2 OCOR' CH2OH R'COOH
H+
CH OCOR" + 3 H2O CHOH + R"COOH
CH2 OCOR''' CH2OH R'''COOH
CH2OOCR CH2OH
CHOOCR + 3 NaOH CH OH + 3 RCOO-Na+
sapun
CH2OOCR CH2OH
Grăsimile se caracterizează prin indici chimici caracteristici: indice de aciditate, indice de saponificare,
indice (cifra) de iod.
Indicele de aciditate reprezintă numărul de miligrame KOH necesar neutralizării acizilor liberi dintr-un
gram de grăsime. Din acest punct de vedere grăsimile naturale sunt neutre. In timpul prelucrării sau
conservării aciditatea creşte.
Indicele de saponificare este numărul de miligrame de KOH care se consumă la saponificarea unui
gram de grăsime.
Indicele de iod (cifra de iod) exprimă, în procente, cantitatea de halogen, calculată în grame de iod
adiţionat de dubla legătură a acizilor graşi din 100 g grăsime (gliceridă). El variază în funcţie de
numărul dublelor legături din moleculă.Iodul nu se adiţionează cantitativ şi cifra de iod are numai
valoare convenţională. Uleiurile cu indice de iod mare sunt sicative (cifra de iod peste 130).
Dinica
Fosfatidele sunt grăsimi (lipide) care la hidroliză pun în libertate acizi graşi, glicerină, acid fosforic şi un
aminoalcool. Fosfatidele pot fi lecitine când aminoalcoolul este colina şi cefaline când aminoalcoolul este colamină
sau serină (hidroxiaminoacid).
O O
+ +
CH2 O P O CH2CH2N(CH3)3 CH2 O P O CH2 CH2 NH3
O- O-
CH OOC R' CH O OC R'
CH2 OOC R CH2 O OC R
Lecitina Cefalina
In prezenţa hidroxidului de bariu, fosfatidele hidrolizează parţial cu formare de acid -glicerofosforic, acid -
glicerofosforic (→), acizi graşi şi aminoalcolii corespunzători:
O-
O
+ O
CH2 O P O CH2CH2N(CH3)3 OH
CH2 O P OH CH2 OH O
R' H2O + -
CH O OC CH OH + CH O P OH
OH + [ HO CH2CH2N(CH3)3] OH
CH2 O OC R CH2 OH CH2 OH
Lecitină Acid -glicero- Acid  -glicero- Colina

fosforic fosforic

Dinica
Săpunuri =Sărurile metalice ale acizilor graşi din grăsimi
•Săpunurile acizilor nesaturaţi sunt de calitate mai bună.
•Cele mai bune săpunuri se obţin din grăsimi care conţin acid lauric (C12).
•Acidul stearic şi acizii superiori micşorează solubilitatea şi puterea de spumare a săpunului.
•se obţin prin fierberea grăsimilor cu hidroxizi alcalini.
• conţine 60-65% acizi graşi (săpun miez sau săpun de rufe), iar prin uscare ajunge la 80-85% acizi graşi.
Proprietăţile săpunului depind de natura acidului şi respectiv de natura metalului.
•săpunurile acizilor nesaturaţi sunt moi şi spumează bine în apă
•cele ale acizilor saturaţi sunt tari şi spumează mai greu.
• în soluţii diluate hidrolizează dând reacţie bazică.
+ -
- +
RCOO Na + H2O RCOOH + Na OH
Detergenţi. Proprietăţi detergente (de curăţire) prezintă şi alţi compuşi naturali sau sintetici care se
numesc detergenţi.
Detergenţii anionici conţin grupa polară –SO3- sau –SO3Na.
R-C6H4- SO3Na - alchilarilsulfonaţi
R-O-SO3Na - esteri alchil-sulfonici
Unii dintre aceşti compuşi sunt biodegradabili.
• Detergenţii cationici conţin o grupare cuaternară la capătul unei catene lungi, [R’N+(R)3]X-.
prezintă acţiune antiseptică.
Detergenţii neionici conţin o grupare ionică nepolară
esterii alcoolilor superiori sau alchilfenolilor având R = C8…..C12 cu polietilenglicoli,
2/28/2024
R-O(CH2-CH2-O)n-CH2-CH2OH. chimie organica / 2024/Rodica 36
Dinica
Peracizi şi peroxizi de acil

•autooxidarea unei aldehide conduce la peracizi, R–COOOH (vezi autooxidarea
aldehidelor)
•oxidarea anhidridelor acizilor carboxilici cu apa oxigenată, în mediu alcalin, conduce
de asemenea la peracizi.
(CH3CO)2O + HO OH CH3 CO3H + CH3COOH
Peroxizii corespund structurilor:
O O
(CH3)3C O O C(CH3)3 (CH3)3C O O H C6H5 C O O C C6H5
Peroxid de terţbutil Hidroperoxid de Peroxid de benzoil

terţbutil

Dinica
AMIDELE ACIZILOR CARBOXILICI
Amidele
• pot fi considerate şi ca fiind derivaţi acilaţi ai amoniacului.
Nomenclatură şi clasificare :
RCONH2 (RCO)2NH (RCO)3N
Amide primare Amide secundare Amide terţiare
Monoacilamina Diacilamina Triacilamina
Amidele provenite de la unii acizi dicarboxilici se numesc imide.
CH2 C O C O CH C O
NH NH NH
CH2 C O CH C O
C O
Succinimida Ftalimida Maleinimida
Structura. Grupa funcţională amidă devine plană prin conjugarea p- între electronii neparticipanţi, mai
mobili, ai azotului amidic şi electronii grupei carbonil.
- O O- O
O O- O CH2 C CH2 C + CH2 C +
NH N H N H
R C R C sau R C CH2 C CH2 C CH2 C
+ +
O-
NH2 NH2 O
O NH2 O
I C H II III
2/28/2024
H N chimie organica / 2024/Rodica 38
Dinica
H
Proprietăţi fizice şi spectrale Amidele sunt substanţe solide cu excepţia formamidei (T.t. 2,5oC) şi
dimetilforamidei (T.t. –61oC).
Amidele prezintă puncte de fierbere ridicate (HCONH2 T.f. 210oC, HCON(CH3)2 T.f. 153oC etc) datorită
asociaţiilor moleculare prin legături de hidrogen.
R R R
o
2,70 - 2,90 A
H2N C O H NH C O HNH C O
In spectrele IR apar absorbţiile caracteristice grupelor NH şi CO ; NH între 3400-

3550 cm-1, C=O în regiunea 1650-1715 cm-1. Caracteristic pentru amide sunt trei benzi între 1350-1720 cm-1 care
susţin structurile I, II şi III (vezi structura). In UV, pentru amide max = 200 nm. In RMN sunt caracteristice
deplasările chimice ale protonilor grupei amidice (puternic dezecranaţi) şi ale celor din poziţia  care sunt mai
puţin dezecranaţi.
CH3 CH2 CONH2 RCO

CH3 CONH2 NH ......  = 6,0 - 8,2 ppm
RCO
2,02 5 -6,5  ppm 1,13 2,23 5 - 6,5  ppm amide secundare
amide primare

Dinica
Amidele sunt neutre.
Ele pot fixa protonul la oxigenul amidic, fenomen pus în evidenţă prin titrare potenţiometrică cu acid cloric şi
acetic şi cu ajutorul spectrelor RMN obţinute pentru amide, în acid sulfuric concentrat.
Decarbonilarea formamidei în acid clorhidric sugerează protonarea la azot, în concentraţii de echilibru.
O +O H O O
+ + +
NH2 +
+
H H
CH3 C CH3 C NH2 sau H C NH2 H C NH3 CO+ NH4
Amidele prezintă caracter amfoter:
O O OH
+ + -
R C NH2 + HCl [ R C NH3] Cl- R C NH2 ] Cl
baza
--
O O
+
R C NH2 + NaOH R C NH Na
acid
- H2O -

Dinica
Amidele admit tautomeria amidă-izoamidă. O OH

R C NH2 R C NH
Amidă Izoamidă
Hidroliza amidelor cu acizi sau cu baze are loc la uşoara încălzire, cu formarea acizilor carboxilici.
o
t
R CONH2 + H2O RCOOH + NH3
Deshidratarea amidelor prin tratare cu P2O5, PCl5, SOCl2, (CH3CO2)2O, la cald, conduce la nitrili.
R CONH2 R C N
- H2O
Cu aldehida formică formează metilolamide (agenţi de alchilare).
O O
R C NH2 + CH2O R C NH CH2OH
O O
SE
R C NHCH2OH + C6H6 R C NH CH2 C6H5
Dinica
Degradarea Hofmann (1881) a amidelor sub acţiunea hipobromitului sau hipocloritului de sodiu
conduce la o amină primară cu un atom de carbon mai puţin în moleculă faţă de amida de plecare şi
corespunde unei transpoziţii intramoleculare.
O
Br2+ NaOH
R CH2 C NH2 R CH2 NH2 + CO32 -
.
Imidele, conform structurii, sunt amidele acizilor dicarboxilici şi conţin un hidrogen foarte reactiv
care poate fi înlocuit cu metale sau halogeni cu formarea unor compuşi importanţi
CH2 C O H2C C O
Br2
NH NBr
CH2 C O H2C C O
CO KOH CO
NH NK
H2O
CO CO

Dinica
Dimetilformamida este o substanţă lichidă, miscibilă cu apa, alcool etilic, eter şi benzen. Se utilizează ca
solvent selectiv pentru purificarea acetilenei, butadienei şi la filarea PAN.
Acetamida este solidă, utilizată la obţinerea metilaminei şi în alte reacţii.
Benzamida, C6H5-CONH2 (T.t.128oC), este o substanţă cu multe utilizări.
N-Succinimida este trecută în NBS, un agent de bromurare; intervine în reacţii biochimice.
Acrilamida CH2=CH-CONH2 este monomer în reacţiile de polimerizare.
Ftalimida este utilizată în sinteza organică. In natură rezultă prin degradarea unor pesticide.
Zaharina se obţine din toluen conform schemei:
CH3 CH3 CH3 COOH CO
HOSO2Cl NH3 [O] -H2O NH
H SO2Cl SO2NH2 SO2NH2 SO2
Poliamidele sunt produse obţinute prin policondensarea acizilor dicarboxilici cu diamine alifatice.
In moleculă se stabilesc legături de hidrogen, deci moleculele sunt orientate paralel. Se mai pot
obţine prin polimerizarea lactamelor.
CH2 CH2 CH2
nH2C [ HN (CH2)5 CO ]
n
H2C HN C O
 - Caprolactama
Poliamidele se pot obţine şi prin policondensarea aminoacizilor.
n H2N (CH2)5 COOH H [ HN (CH2)5 CO ] nOH Acid -aminocapronic
Dinica
Hidrazidele (acilhidrazine) sunt derivaţi acilaţi ai hidrazinei cu structura RCONH-NH2.

Hidrazidele se obţin prin reacţii de condensare între cloruri acide, anhidride sau esteri şi hidrazină.
- HCl
RCOCl + H2N NH2
(R CO)2O + H2N NH2 - RCOOH
RCONH NH2
RCOOR' + H2N NH2 - R'OH
Hidrazidele sunt substanţe solide, insolubile în apă, dar solubile în alcool. Sunt mai bazice decât amidele cu
care se aseamănă şi au proprietăţi reducătoare. Hidrazidele reacţionează cu compuşii carbonilici formând
acilhidrazone stabile, caracteristice.
AZIDE
Azidele (acilazidele) rezultă prin tratarea clorurilor acide cu azida de sodiu.
RCOCl + NaN3 RCON3 + NaCl
Azidele sunt lichide uleioase, nestabile. Se folosesc imediat după obţinere.

Hidrolizează uşor în medii bazice sau acide trecând în acidul carboxilic corespunzător şi acidul azothidric.
RCON3 + H2O RCOOH + HN3

Dinica
Acizii hidroxamici, R-CONHOH, rezultă prin tratarea esterilor, anhidridelor şi amidelor cu hidroxilamina.
Acizii hidroxamici prezintă tautomerie ceto-enolică sau hidroxamică – hidroximică.

Acid hidroxamic Acid hidroximic
R C O R C OH
NHOH N OH
Acizii hidroxamici sunt compuşi solizi, solubili în apă, care pot servi la identificarea acizilor şi esterilor organici.
RCOOR' + NH2OH R CONHOH + R'OH
NITRILI
CH3 C N 2s
Nomenclatură sp sp
CH3 C N C6H5 C N CH2 CH C N CH3 C N CH2 CH C N N C CH2 COOH
Acetonitril Benzonitril Acrilonitril Etannitril Propennitril Acid cianacetic

Dinica
Metode de obţinere
Reacţiia SN2 dintre derivaţii halogenaţi şi cianuri alcaline.
R Cl + KCN R CN + KCl
Deshidratarea amidelor conduce la nitrili; se poate folosi şi sarea de amoniu:
P2O5 P2O5
RCOO-NH4+ RCONH2 RCN
- H2O
Proprietăţi chimice.
Principalele reacţii sunt adiţiile la grupa -CN cu formarea unui număr mare de compuşi organici.
Hidrogenarea nitrililor cu sodiu şi alcool sau LiAlH4 conduce la amine primare.
Na + ROH
RCN RCH2NH2
Reacţia de hidroliză
H2O/H+,HO- H2O
R C N R CONH2 R COOH
- NH3

Dinica
Acetonitrilul este lichid (T.f. 82oC), incolor. Este dizolvant pentru lacuri şi pentru numeroase săruri anorganice
şi solvent în separarea compuşilor naturali prin metode cromatografice. Este un intermediar în sinteza
organică.
Benzonitrilul este lichid (T.f. 191oC). Polimerizează ciclic în derivaţi de triazină.

Triariltriazina
C6H5
N N
3 C6H5CN
H5C6 C6H5
N
Acrilonitrilul este lichid incolor (T.f. 78oC), cu miros specific. Se obţine prin adiţia acidului clorhidric
la acetilenă în prezenţă de clorură cuproasă.
cat, 80oC
HC CH + HCN CH2 CH CN
Dinitrilul ftalic este substanţă de bază pentru sinteza ftalocianinelor.

In natură se găsesc unii derivaţi, cum ar fi amigdalina din sâmburi de piersică, prună, caisă etc., care din
punct de vedere chimic este glicozida nitrilului mandelic.

Dinica
IZONITRILI
Izonitrilii (carbilamine) corespund unei structuri diferite de nitrili având radicalul organic legat de azot.
+ -
R N C R N C
Izonitrilii se obţin din amine primare, cloroform şi hidroxid de sodiu concentrat.
NaOH
C6H5NH2 + CHCl3 C6H5 N C + 3 HCl
Fenilizonitrilul
DERIVAŢI FUNCŢIONALI COVALENŢI AI ACIDULUI CARBONIC

•nu a fost izolat în stare pură (numai în soluţie apoasă),
•se cunosc pe lângă săruri anorganice şi derivaţi funcţionali covalenţi cu importanţă deosebită.
OH OH Y
Cl
H+ O C O C O C
CCl4 + 2 SO3 O C + S2O5Cl2
Y OH Y
Cl Derivati mono - Acid Derivati difuncti -
functionali carbonic onali stabili
instabili
Oxiclorura de carbon sau fosgenul.
CO + Cl2 COCl2

Dinica
Xantogenatii sunt esteri ai acidului ditiocarbonic şi se obţin din sulfura de carbon şi halogenuri de alchil.
S SK SR'
- + - KI
S C + ROK S C OR + IR' S C OR
•xantogenatul de celuloză ca intermediar în procesul de fabricare a mătăsii artificiale
Amidele acidului carbonic
Monoamida acidului carbonic nu este cunoscută (se descompune în CO2 şi NH3), dar se cunosc săruri şi derivaţi
covalenţi: esteri (URETANI).
Uretanii - esterii acidului carbamic. Ei sunt neutri din punct de vedere chimic. Uretanii se prepară din fosgen,
clorură de carbamil şi alcooli, sau cloroformiaţi şi amoniac etc.
NH2 Cl o NH2 NH2

500 C CH3OH
O C + NH3 O C O C + HCl
O C
Cl Cl OCH3
OH Fosgen Clorura de Esterul metilic al
Acidul carbamic carbamil
acidului carbamic
(Uretan)
OCH3
NH3
Monoamida acidului carbonic
O C
- HCl
Cl
Cloroformiat de
metil
Dinica
Uretanii substituiţi la azot sunt substanţe solide, cristalizate, volatile, puţin solubile în apă, solubile în eter
şi alcool. Au acţiune inhibantă asupra germenilor embrionari. Unii esteri au acţiune hipnotică.
Poliuretanii se obţin prin tratarea unui glicol cu diizocianat prin poliadiţie.
Poliuretanii sunt folosiţi ca adezivi, ca material izolant termic şi la obţinerea unor materiale celulare.
H H
nC N (CH2)6 N C + n HO CH2 (CH2)2 CH2OH [ C N (CH2)6 N C O CH2 (CH2)2 CH2 O ]n
O O O O
Acidul ditiocarbamic şi ditiocarbamaţi

Sărurile de zinc şi de fier ale ditiocarbamaţilor au proprietăţi fungicide. N-alchilditiocarbamaţii trec în disulfuri
(prin eliminare de H2S), tiuram disulfuri, folosite la vulcanizarea cauciucului.
NH2 NH2
S=C S=C
SH S CH3
Acid Ditiocarbamat
ditiocarbamic (Ditiouretan)

Dinica
Diamida acidului carbonic, ureea. Derivaţi
Ureea sau carbamida este compusul organic sintetizat de Wöhler (1828) în laborator.
Industrial ureea se obţine pe calea sintezei, din dioxid de carbon şi amoniac în vas închis sub
presiune, circa 160 at. şi la 125-150oC.
O O-NH4+ NH2
O=C + 2 NH3 O=C NH2 O=C + H2O
NH2
NH2 + NH2 NH2

O=C NH2 -O C NH -O C +
NH2
2

Dinica
Ureea are caracter slab bazic ca şi amidele. In apă hidrolizează. Ureea este hidrolizată şi de acizi şi de baze.
NH2 o
100 C
O=C NH2 + H2O CO2 + 2 NH3
Prin încălzire peste punctul de topire formează biuretul.

O
2 H2N C NH2 H2N CO NH CO NH2
Ureea se condensează cu aldehida formică în soluţie apoasă, neutră sau slab bazică.
Un derivat important este dulcina, substanţă de 200 de ori mai dulce ca zaharoza.
C2H5O C6H4 NH CO NH2

p - Etoxifenilureea
(dulcina)

Dinica
Tioureea se obţine prin izomerizarea tiocianatului de amoniu sau din cianamidă şi hidrogen sulfurat:
Tioureea este o substanţă solidă solubilă în apă. Hidrolizează în soluţii acide sau bazice. Este
sensibilă faţă de agenţi oxidanţi puternici.
Serveşte la fabricarea unor medicamente şi mase plastice. Formează aducţi cu hidrocarburile,
deosebiţi faţă de compuşii de incluziune ai ureei.
H4NSCN H2N CS NH2 H2N C N + H2S

Tiouree Cianamidã
Ureide. Prin acilare ureea formează derivaţi N-acilaţi numiţi ureide. Acilarea se realizează cu
cloruri acide sau acizi.
+ ClCOCH3 - HCl
H2N CO NH2 CH3CONH CO NH2
Acetil uree
Prin tratare cu acidul -brom-izovalerianic ureea formează bromoval (medicament).

Br CH3
- H2O
H2N CO NH2 + HOOC CH CH CH3 H2N CO NH CO CH(Br) CH(CH3)2
Ureida acidului -brom-izovalerianic are acţiune sedativă şi slab hipnotică. O

importanţă mare o au ureidele ciclice (acidul barbituric).

Dinica
Cianamida, H2N-CN (nitrilul acidului carbamic este substanţa de bază pentru obţinerea tioureei şi a melaminei.
Formarea melaminei şi a răşinilor se bazează pe reacţia de trimerizare a cianamidei, urmată de reacţia de
condensare cu aldehida formică.
NH2 NH CH2 O
N N N N
H2N C N + n CH2O
H2N NH2 HO CH2 HN NH CH2 O
N N
2,4,6-Triaminotriazina( Melamina) Răşini melaminice
Melamina este substanţa solidă cu punct de topire ridicat. Grupele amino sunt disponibile pentru condensare cu
aldehida formică.
Răşinile melaminice se folosesc la încleierea hârtiei, fabricarea maselor plastice neinflamabile etc. Cianamida
formează derivaţi alchilaţi care participă la reacţii de adiţie.
Guanidina este o bază înrudită cu cianamida şi cu ureea.
NH3 H2O
H2N C N HN=C(NH2)2 H2N CO NH2
Cianamida Guanidina NH3 Ureea
Guanidina este foarte solubilă şi greu de izolat ca bază liberă. Guanidina se găseşte sub formă de
derivaţi naturali, creatină, arginină, streptomicină.

Dinica

Derivaţi Funcţionali Ai Acizilor Carboxilici

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Derivaţi Funcţionali Ai Acizilor Carboxilici

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Derivați funcționali ai acizilor

Acizii carboxilici, prin modificarea grupei funcţionale carboxil (-COOH),

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 1

Se obţin formal prin înlocuirea grupei –OH sau a ambelor O O

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 2

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 3

In structura derivaţilor funcţionali se observă o conjugare internă p- :

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 4

HALOGENURILE ACIZILOR CARBOXILICI

Nomenclatura acestor derivaţi se formează ţinând seama de numele acizilor. Se citesc ca

acetil benzoil oxalil

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 5

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 6

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 7

ANHIDRIDELE ACIZILOR CARBOXILICI

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 8

Proprietăţi fizice şi spectrale

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 9

•Reacţioneaza cu apa, alcoolii, fenolii, amoniacul şi aminele

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 10

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 11

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 12

Datele fizico-chimice sunt în favoarea susţinerii configuraţiei transoide a esterilor.

CH3COOCH3 CH3COOCH2CH3 CH3CH2COOCH3

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 14

a) Esterificarea directă decurge conform reacţiei:

Reacţia de echilibru este influenţată de temperatură şi este catalizată de acizi.

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 15

Pentru a demonstra eliminarea apei se lucrează cu atomi marcaţi (R-O18H)

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 16

Acizii carboxilici reacţionează cu diazometan trecând în esteri metilici.

Substituţia nucleofilă (catalizata de acizi şi baze)

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 18

In mediu bazic, are loc reacţia de saponificare, ireversibilă.

R COOR' + NaOH RCOO-Na+ + R'OH

Transesterificarea (interesterificarea) se realizează prin încălzirea unui ester cu alcool

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 19

Reacţia generală este: R COOR' + Y - H RCOY + R'OH

în care Y – H = NH3 , NH2OH, NH2-NH2, HN3, RNH2.

R COOR' + R"NH2 R CONHR + R'OH

R COOR' + H2N NH2 R CONHNH2 + R'OH

•Esterii reacţionează cu compuşii organometalici conducând la alcooli secundari (din

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 20

Acetatul şi propionatul de benzil au aromă de iasomie şi sunt utilizaţi în parfumerie.

Esterul malonic are o mare însemnătate pentru sinteza organică

Esterii acizilor adipic, ftalic şi sebacic cu alcooli superiori se folosesc ca plastifianţi.

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 21

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 23

Poliesterii rezultă prin esterificarea unui acid dicarboxilic cu un poliol.

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 27

Esteri naturali. Ceruri

Grăsimile lichide se numesc uleiuri şi apar în plante şi seminţe (ulei

Grăsimile solide sunt componente ale organismului mamiferelor

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 29

Acizi graşi saturaţi

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 30

Acid palmitoleic Acid D9-hexadecenoic CH3-(CH2)5-CH=CH-(CH2 )7-COOH 16 : 1

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 31

CH2OH CH2OOCR CH2OOCR dacã R' R

,’-Digliceridă Gliceridă mixtă

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 32

2/28/2024 chimie organica / 2024/Rodica 33

Lecitină Acid -glicero- Acid  -glicero- Colina