Sunteți pe pagina 1din 21

Laborator

Sinteze organice fine


Sinteza unui barbituric
VERONAL
(acid 5,5-dietilbarbituric)
• Veronalul ( barbital) face parte din clasa medicamentelor hipnotice
şi sedative cunoscute sub numele generic de barbiturice.
BARBITURICE
O
R1 H
R1 COOR H2N
EtONa N
C + C NH R2
- 2 ROH
R2 COOR H2N O N NH
H
1.Sinteze de barbiturice pornind de la ester malonic

Derivaţii alchilaţi ai esterului malonic se


O obţin prin alchilarea acestuia cu cloruri
R1 H sau bromuri de alchil.
R1 COOR H2N
EtONa R2 N
C + C O -
R2 COOR
- 2ROH Când sunt derivaţi diferiţi se introduc
H2N O N O
mai intâi grupele alchil mai voluminoase
H
O (evitându-se dialchilarea )
R1 H
R1 COOR H2N
EtONa N
C + C NH R2
- 2 ROH
R2 COOR H2N O N NH
H
O
R1 H
R1 COOR H2N
EtONa N
C + C NH R2
- 2 ROH
R2 COOR HN O N NH
CN CN

Sintezele barbituricelor pornesc de la derivaţi alchilați ai esterului acidului malonic cu uree, guanidină şi cianguanidină
4
2.Sinteze de barbiturice pornind de la esterul cianacetic α,α’-disubstituit
NH O
R1 R1 H
R1 CN H2N H
N H2O N
EtONa R2 R2
C + C O HCl
- ROH
-
R2 COOR H2N O N O O N O
H H

0
NH3 + CO2 130 C H2NCONH2 + H2O
50 atm CH3OH
CH2COOCH3
H2SO4
exces CN
NaCN
CH2COONa CH2COONa
HN HCl
NH4Cl Cl CN
C COOC2H5
H 2N NH2 C2H5OH
H 2C
H 2N CN NH H2SO4 COOC2H5
H2NCN C
H 2N NH CN Cl
H 2O OH
CH2COOH NaOH
0
45 C Cl CH C
NaOH
[ Cl CH C ] CH2COONa
Cl OH
Cl Cl

5
Relaţii intre structură şi acţiune fiziologică
O H O
R1 C N C N
NaOH R1
O O Na
R2 R2
C N C N
O R3 O R3

1-acţiunea depresivă a barbituricelor depinde de natura substituenţilor din poziţia C5 a acidului barbituric
2-acidul barbituric nesubstituit nu prezintă activitate fiziologică
3-când R1 este diferit de R2, activitatea este mărită faţă de cazul R1=R2
4- nr de atomi de carbon (R1+R2) din poziţia C5 a acidului barbituric trebuie sa fie între cuprins 4-9, pentru a
avea activitate.

Barbituricele ( în special tiobarbituricele) sunt administrate sub forma sării de sodiu, pe cale intravenoasă,
producând o anestezie generală rapidă
-barbituricele sunt acizi slabi (Ka = 10-8)
-durata şi intensitatea acţiunii depresive depinde de dozaj, mod de administrare si structură

După durata de acţiune hipnotică se împart în:

B. de durată lungă (6-8 ore) Mefobarbital, Metbarbital, Fenobarbital


B. de durată medie (4-6 ore) Amobarbital, Butabital, Talbutal
B. de durată scurtă (2-4 ore) Ciclobarbital, Secobarbital
B. de durată f scurtă (10-30 min) Tiopental, Tialbarbital 6
7
Prepararea bromurii de etil

C2H5OH +KBr+ H2SO4 C2H5 Br + H2O + KHSO4

8
Modul de lucru

Într-un balon de 750 mL prevăzut cu cot de distilare şi un refrigerent descendent se introduc 100 g
(55 mL) acid sulfuric concentrat, apoi repede, dar cu prudenţă, 55 mL alcool etilic 96%. Se răceşte cu apă
amestecul cald şi se introduc în balon 40 g gheaţă pisată (în mai multe porţiuni), apoi 50 g bromură de
potasiu fin mojarată încălzeşte balonul pe sită cu o flacără mică pentru a distilă bromura de etil formată
Intrucât aceasta este foarte volatilă, este necesar un refrigerent prevăzut cu o alonjă. Distilatul se culege
într-un vas de trompă fixat cu dop, la capătul alonjei. Vasul de trompă conţine în interior puţină apă răcită
(20 mL) şi se răceşte în exterior cu o baie cu gheaţă. Ştuţul lateral al vasului de trompă va fi obturat
parţial cu hîrtie de filtru umezită.(atenţie! nu închis total ). Bromura de etil care distilă formeză un strat
nemiscibil cu apa la fundul vasului de trompă. Reacţia este terminată când nu mai distilă produs ce cade
la fundul vasului de trompă.. Se separă cele două straturi iar stratul organic se spală cu 5 ml acid sulfuric
concentrat (1.84 g/cm3 ). Acidul se va adăuga încet evitând orice încălzire. Se separă bromura de etil de
acid şi se spală cu apă (la 00C).Se usucă pe clorură de calciu. Se filtrează prin filtru cutat şi se purifică
prin distilare (p.f. 38 0C ; d204 1.47 g/cm3 )
Precauţii
La spălare bromurii de etil cu acid sulfuric concentrat si respectiv cu apă trebuie ţinut cont de
densităţile celor două substanţe
Bromura de etil este foarte volatilă şi de aceea dupa sinteză se ambalează în flacoane bine închise
şi se păstrează la temperatură scăzută (40C)
9
Materii prime: Ustensile:
-alcool etilic 96%: 55 mL
- acid sulfuric concentrat: 55 mL
-bromură de potasiu: 50 g
-clorură de calciu: 3 g

10
11
12
1. Prepararea dietilmalonatului de etil

Dietilmalonatul de etil este preparat prin alchilarea esterului malonic tratat cu


etoxid de sodiu, cu bromură de etil:

COOC2H5 C2H5 COOC2H5


C2H5 ONa
H2C + 2 C2H5 Br C
COOC2H5 C2H5 COOC2H5

13
Modul de lucru

Într-un balon de 250 mL cu trei gâturi perfect uscat, prevăzut cu agitator,refrigerent ascendent
cu tubuşor de clorură de calciu şi pâlnie de picurare,toate perfect uscate, se introduc 25mL alcool etilic
absolut şi se adaugă în bucaţele foarte mici 2g sodiu metalic. Pentru dizolvarea completă a sodiului
este necesar să se încălzească uşor balonul cu o baie de ulei spre sfârşitul reacţie.Se lasă să se
răcească soluţia de etoxid de sodiu, menţinând agitarea.Când începe să se separe etoxidul de sodiu
solid, se începe picurarea 7g (6.75 mL)malonat de etil (cca 20 minute).După introducerea esterului
malonic se incălzeşte balonul pe baia de ulei la 1000C 10-20 minute şi se lasă apoi să se
răcească.Când esterul malonic sodat incepe să cristalizeze se începe picurarea a 16 g (11 mL)
bromură de etil (cca 20 minute).

14
Se încălzeşte apoi pentru definitivarea reacţiei 2-3 ore pe baia de ulei la
1000C, menţinându-se agitarea. Se înlocuieşte apoi refrigerentul
ascendent cu unul descendent şi se distilă cât se poate mai mult din
alcoolul etilic, prin încălzire pe baia de ulei la 1000C.
Reziduul se diluează cu 15-20 mL apă şi se extrage cu 3 porţiuni a 20 mL
benzen. Extractele benzenice reunite se spală cu apă la neutru şi se
usucă pe sulfat de magneziu calcinat. După filtrare prin filtru cutat şi
distilarea benzenului pe baia de apă, reziduul se distilă într-o instalaţie
perfect uscată, la presiune atmosferică, prizându-se fracţia cu p.f. 218-
220 0C. Se obţin cca. 6g.

15
Materii prime: Ustensile:

16
17
0.96
1.30
0.96
2.03
4.12
O O

4 3 2 1 0
PPM

Figura 9 Simularea spectrului 1H-RMN al dietilmalonatului de etil

18
19
Figura 10 Spectrul IR al dietilmalonatului de etil
Figura 11 Spectrul de masă al dietilmalonatului de etil
TEMA

1. Referat (titlu lucrare, reactive chimica, materiale si ustensile necesare, mod de lucru
(calculate numarul de moli pentru fiecare reactantant), preacautii, calcul de
randament , interpretare spectre., utilizari

2. Referatul se redacteaza pe foi veline, se scaneaza sau se fotografiaza si se incarca pe


platforma moodle .

21