Toate Prelegerile

DERIVAŢII ACIDULUI p-AMINOBENZOIC (APAB)
APAB
COOH COCAINA
COO CH3
N CH3 O-C
NH2 COOH
COOH N CH3 O - C - C6H5

O
N CH3 OH O
COCH3
produse de saponificare N CH3 OH
O H
C - O - CH2 - CH2 - CH2 - N - CH3

grupa anestezioforă
Reacţii comune pentru grupa funcțională aminică aromatică primară
I. Formarea azocolorantului:
+
NH2 N N HO N N
NaNO2 NaO
. Cl -
HCl NaOH
R R R
II. Formarea izonitrilului:

+
R- NH2 + CHCl3 + 3 NaOH → R – N ≡ CH + 3 NaCl +3 H2O
III. Reacţia de formare a bazelor Şiff

NH2 O C H N C H
+ + H2O
R H3C N CH3 R
H3C
N CH
3
IV. Reacţia de formare a halogeno-derivaţilor

Br
NH2 + 3 Br2 Br NH2 + 3 HBr

Br
1
Benzocaină (Anestezină)
Benzocainum (Anaesthesinum)
NH2
C - O - C2H5
OBŢINERE O
CH3 CH3 H C O COOH

[O] [O]
+ HNO3
H2SO4
NO2 NO2 NO2

O O
C C
OC2 H5 OC2 H5
C2H5OH Fe
CH3COOH
NO2 NH2
IDENTIFICARE
1. Reactii comune pentru grupa aminică aromatică primară
2. Formarea hidroxamatilor de fer sau cupru
3. Proba iodoformică după saponificarea (hidroliza) bazică:

NH2 NH2
+ NaOH + C2H5OH
C - O - C2H5 C - ONa
O O
C2H5OH + 4 I2 + 6 NaOH CHI3 + 5 KI + HCOONa + 5 H2O
4. Oxidarea cu cloramină în mediu acid – colorație roşie-oranj
DOZARE
 Metoda nitritometrică;
 Metoda bromatometrică indirectă;
 Metoda iodclorimetrică;
 Metoda de neutralizare indirectă după saponificare;
 Metoda spectrofotometrică UV-Vis;
 Metoda fotocolorimetrică (în baza reacţiei de formare a azocolorantului).
2
Procaină (Novocaină)
Procainum (Novocainum)
NH2
. HCl
C2H5
C - O - CH2 - CH2 - N
C2H5
OBŢINERE O
O
C COO(CH2)2 - Cl COO(CH2)2 - Cl
OH
HO - (CH2)2 - Cl
[H]
NO2 NO2 NH2

C2H5 O C2 H5
HN C O - CH2 - CH2 - N . HCl
C2H5 C2 H5
HCl
NH2
clorhidrat de procaină
IDENTIFICARE
1. Reacţiile comune pentru grupa aminică aromatică primară;
2. Formarea hidroxamatilor de fer sau cupru;
3. Cu NaOH – pe suprafaţa soluţiei plutesc picături uleioase (baza de novocaină);
4. Decolorarea soluţiei de KMnO4 în mediu acid;
5. Reacţia pentru ionul de clor – cu AgNO3;
6. cu perhidrol şi acid sulfuric concentrat – culoare liliachie care apare în timp.
DOZARE
 Metoda nitritometrică;
 Metoda bromatometrică indirectă;
 Metoda iodclorimetrică;
 Metoda de neutralizare după HCl;
 Metoda argintometrică Mohr după HCl;
 Metoda spectrofotometrică UV-Vis;
 Metoda fotocolorimetrică (în baza reacţiei de formare a azocolorantului).
Procainamidă (Novocainamidă)
Procainamidum ( Novocainamidum)
NH2
O
C2 H5
C NH - CH2 - CH2 - N . HCl
C2 H5
3
Trimecaină
Trimecainum
OBŢINERE
CH3 CH3
+ ClCOCH2Cl
H3C CH3
H3C CH3
O
NH2 NH - C
CH2 - Cl
CH3
C2H5
HN
C2H5
H3C CH3
+ HCl O C2 H5
NH - C . HCl
CH2 - N
C2 H5
IDENTIFICARE
CH3 CH3
NaOH
H3C CH3 H3C CH3
+ R
O C2 H5
NH - C NH2
CH2 - N
C2 H5
R
CH3
+ NaNO2 +  - naftol  azocolorant oranj

H3C CH3
HCl
NH2
Lidocaină
Lidocainum
H3C CH3
O C2 H5
NH - C . HCl
CH2 - N
C2 H5
4
OBŢINERE
O
NH2 O NH - C - CH2 - Cl C2H5
H-N
Cl - CH2 - C - Cl C2H5
H3C CH3 H3C CH3
2,6-dimet il- α-clor-2,6-dimet ilacet anilidă

nit robenzen
O
C2H5
NH - C - CH2 - N
C2H5
H3C CH3
. HCl
lidocaină
IDENTIFICARE:
 Spectrele UV-Vis, IR;
 Baza de lidocaină se dizolvă în alcool etilic şi se adaugă soluţie de СoCl2 →
precipitat verde-albăstrui;
 Picratul de lidocaină are p.t 2300С;
 Formarea azocolorantului după hidroliza alcalină la încălzire:
O NH2
C2H5
NH - C - CH2 - N O
C2H5 NaOH H3C CH3 C2H5
+ C - CH2 - N
H3C CH3 NaO C2H5
+
N N HO
NH2 . Cl -
NaNO2 H3C CH3
H3C CH3
HCl NaOH
N N
H3C CH3 NaO
 Cromatografia de gaze;
 Reacţia la cloruri.
IMPURITĂŢI
Impurităţi de amine primare (cel mult 0,01%) se determină după reacţia cu p-
dimetilaminobenzaldehida.
DOZARE
 Neutralizare în mediu anhidru (solvenţi – amestec de acid formic şi anhidridă
acetică);
 alcalimetria (după acidul clorhidric);
 argintometria (după acidul clorhidric).
5
METABOLISMUL: O
C2H5
NH - C - CH2 - N
C2H5
H3C CH3
NH2
H3C CH3 O C2H5
C - CH2 - N
HO C2H5
xilidină acid diet ilaminoacet ic
Articaină (Ultracaină)
Articainum
O
S C
OCH3
H
H3C NH - C - CH - N . HCl
C3H7
O CH3
Bupivocaină
Bupivocainum
CH3 O
NH - C . HCl . H2O
CH3 N
H9C4
OBŢINERE:
Metoda I – din α-picolin-2,6-xilidină:
CH3 O
CH3 O 1. H2 / PtO
C4H9 -Br
NH - C
NH - C +
2. HCl
CH3 N
CH3 N -
H9C4 Br
α-pico lin-2,6- xilid in

CH3 O
NH - C . HCl . H2O
CH3 N
H9C4
Metoda II – din cloranhidrida acidului piperidin-2-carbonic:

CH3 O
CH3 CH3 O C4H9 -Br
O NH - C
NH2 NH - C
+ C CH3 N
CH3 Cl CH3 N
N H H9C4
H
6
DESCRIERE ȘI SOLUBILITATE
Pulbere albă cristalină cu miros specific; uşor solubilă în apă şi alcool, puţin solubilă în
cloroform şi acetonă.
IDENTIFICARE
 Spectrul IR, UV (λmax 271 nm);
 Formarea azocolorantului după hidroliza alcalină la încălzire;
 HPLC;
 Punctul de topire al bazei de bupivocaină = 105-1080С;
 Reacţia pentru ionul de clor.
IMPURITĂŢI
Impuritatea de 2,6-dimetilanilină se determină prin metoda cromatografiei de gaze.
DOZARE
 Neutralizare în mediu anhidru în solvenți protogeni (solvent – acid acetic anhidru)
 Alcalimetria în mediu hidro-alcoolic (punctul de echivalenţă se determină
potenţiometric)
Clorhidrat de Metoclopramidă
Metoclopramide hydrochloride
NH2 Cerucal
4 Cl
3
2
5
6
. HCl
H3CO 1
C2H5
C - NH - CH2 - CH2 - N
C2H5
O
4-amino -5-clor-N-[2-(diet ila mino)et il] -2- met oxi- benzamidă clor hidrat
DESCRIERE ȘI SOLUBILIT ATE

Pulbere albă sau cu nuanţă gălbuie, cristalină, fără miros; uşor solubilă în apă şi alcool,
puţin solubilă în cloroform şi practic insolubilă în eter.
IDENTIFICARE
 Spectrele UV-Vis, IR;
 Formarea azocolorantului;
 reacţia cu p-dimetilaminobenzaldehidă → colorație galbenă;
 Reacţia pentru ionul de clor.
IMPURIT ĂŢI – metoda CSS.
DOZARE
 Neutralizarea în mediu anhidru;
 alcalimetria (după acidul clorhidric);
 argentometria (după acidul clorhidric).
7
DERIVAŢII ACIZILOR AROMATICI
Acidum benzoicum / Natrii benzoas

Acid benzoic/ Benzoat de sodiu
COOH COONa
OBŢINERE
1) La oxidarea alcoolilor sau a aldehidelor:
O
CH2OH C COOH
H COONa
O2
2) Din toluen la oxidare:

CH3 COOH
+ 3 MnO2 + 3 H2SO4 + 3 MnSO4 + 4 H2O
IDENTIFICARE
1) Pentru grupa carboxilică (benzoaţi) reacţia cu FeCl3:
COOH COONa
+ NaOH + H2O
O O O
C C
6 ONa + 2 FeCl3 + 10 H2O
C -
O Fe . Fe(OH)3 . 7 H2O + 3 ONa + 6 NaCl
2) Obţinerea acidului salicilic, care cu FeCl3 dă coloraţie albastră-violetă:

COOH COOH COO
H2O2 FeCl
OH FeCl3 + 2 HCl
O
FeSO4
albastru-violet
3) Reacţia de esterificare:
O O
C2H5OH C
C
OH O - C2H5 + H2O
H2SO4 conc.
DOZARE – metoda de neutralizare alcalimetrică

COOH COONa
+ NaOH + H2O
1
Benzoat de sodiu
IDENTIFICARE
1) COONa COOH
+ HCl + H 2O
NaCl
precipitat alb
2)
-
O O
C C 2+ NaCl
2 ONa + CuSO4 O Cu + 2Na2SO4
Stratul apos – albastru, decolorare;

Stratul cloroformic – albastru stabil
DOZARE – metoda de neutralizare acidimetrică

COONa COOH
+ HCl + H2O
NaCl
Acidum salicylicum
Acid salicilic
OBŢINERE:
CO2 COOH HCl COOH
+ NaCl
ONa ONa OH
Acid salicilic
IDENTIFICARE:
 cu FeCl3 – culoare violetă:

COOH COO
+ FeCl3 Fe - Cl + 2 HCl
OH O
violet
 cu reactivul Marquis (aldehidă formică şi acid sulfuric concentrat):
H O H COOH
HOOC H2SO4
+ H-C-H +
- H2O
HO OH
HOOC CH2 COOH HOOC CH COOH

[O]
HO OH HO O
roşu
 decarboxilarea la temperatură şi obţinerea fenilsalicilatului:
COOH to C-O
2
OH CO2 ; - H2O
OH
2
 formarea compusului complex cu sărurile metalelor grele:
COOH COO
2 NaOH
+ CuSO4 Cu + Na2SO4 + H2O
OH O
verde
DOZARE
1) Metoda alcalimetrică
COOH COONa
+ NaOH + H2O
OH OH
2) Metoda bromatometrică indirectă

KBrO3 -+ 5 KBr + 6 HCl  3 Br2 + 6 KCl + 3 H2O
COOH Br Br
+ 3 Br2 + 3 HBr + CO2
OH OH
Br
Br2 + 2 KI  I2 + 2 KBr
I2 + 2 Na2S2O3  2 NaI + Na2S4O6
Natrii salicylas
Salicilat de sodiu
IDENTIFICARE
1) O O
C ONa C OH
+ HCl + NaCl
OH OH
Precipitat alb
DOZARE
1) Metoda acidimetrică
COONa COOH
+ HCl + NaCl
OH OH
Phenylii salicylas
O
Fenilsalicilat
C
O
OBŢINERE OH
O
COOH C NaO
Cl
+ POCl3
OH OH
C O
+ NaCl
OH
3
IDENTIFICARE
1) După produsele de hidroliză:
O O
C O C ONa ONa
+ 2 NaOH + + 2 H2O
OH OH
DOZARE
1) Saponificarea şi neutralizarea indirectă:
O
COONa ONa
C O
+ 2NaOH +
OH
OH
NaOH + HCl NaCl + H2O

2) Metoda bromatometrică indirectă după produsele saponificării
KBrO3 + 5 KBr + 6 HCl  3 Br2 + 6 KCl + 3 H2O
COOH Br Br
+ 3 Br2 + 3 HBr + CO2
OH OH
Br
Br Br
+ 3 Br2 + 3 HBr
OH OH
Br
Br2 + 2 KI  I2 + 2 KBr
I2 + 2 Na2S2O3  2 NaI + Na2S4O6
Salicylamidum
Salicilamidă
OBŢINERE
O O
C O CH3 C NH2
+ NH4OH + CH3OH + H2O
OH OH
IDENTIFICARE
1) Hidroliza în mediu bazic
O O
C NH2 NaOH C ONa
+ NH3
OH t0 OH
O O 4
C NH2 Br C NH2
+ 2 Br2 + HBr
OH OH
O O
C NH2 NaOH C ONa
+ NH3
OH t0 OH
2) Reacția cu apa de brom
O O
C NH2 Br C NH2
+ 2 Br2 + HBr
OH OH
Br
DOZARE
1) Metoda Kjeldahl:
O O
C NH2 NaOH C ONa
+ NH3
OH t0 OH
H3BO3 + NH3 NH4BO2 + H2O
4 H3BO3 + 2 NH3 (NH4)2B4O7 + 5 H2O
NH4BO2 + HCl + H2O H3BO3 + NH4Cl
(NH4)2B4O7 + HCl + 5 H2O 4 H3BO3 + NH4Cl
2) Metoda de neutralizare în mediu anhidru cu solvenţi protofili

O O
+ CH3
CH3 C NH2 H-C-N
C NH2 H-C-N +
+ CH3
CH3 O-
OH
O O H
O O
C NH2 C NH2
+ CH3ONa + CH3O -
O- ONa
+ CH3
CH3 H-C-N
CH3O - +
H-C-N CH3 + CH3OH
CH3
O
O H
3) Metoda bromatometrică indirectă
4) Metoda Spectrofotometrică UV-Vis
Acidum acetylsalicylicum
Acid acetilsalicilic
O
C
OH
CH3
O-C
O
acid 2-acetoxibenzoic
5
OBŢINERE O O O
C OH H3C - C C OH
+ O + CH3COOH
OH H3C - C O - C - CH3
O
O
IDENTIFICARE
O O
O
C OH NaOH C ONa
+ CH3C ONa
O - C - CH3 OH
O H2SO4 H2SO4
O O
C OH CH3C OH
OH
O O
+ H2O
CH3C OH + C2H5OH CH3C O - C2H5
O O
C OH NaOH C O
+ FeCl3 FeCl + 2 HCl
OH O
DOZARE
1) Metoda alcalimetrică în mediu hidro-organic
O O
C OH C ONa
+ NaOH + H2O
O - C - CH3 O - C - CH3
O O
2) Metoda bromatometrică indirectă:

O O
O
C OH NaOH C ONa
+ CH3C ONa
O - C - CH3 OH
O
C OH Br Br
+ 3 Br2 + 3 HBr + CO2
OH OH
Br
Br2 + 2 KI  I2 + 2 KBr
I2 + 2 Na2S2O3  2 NaI + Na2S4O6
Metoda Spectrofotometrică UV-Vis: maxim de absorbţie la 274 nm.
6
SUBSTANȚE MEDICAMENTOASE ANTIINFLAMATOARE
Inflamația (lat. inflammatio, a lua foc) este un răspuns biologic complex la factori nocivi,
cum ar fi microorganisme patogene, factori iritanți, celule bolnave. Inflamația este un mecanism
prin care organismul luptă împotriva factorilor cauzatori ai bolii, inițiind totodată procesul de
vindecare.
Clasificarea medicamentelor antiinflamatoare
1. Medicamente antiflamatoare nesteroidiene:
 derivaţii acidului antranilic: acid mefenamic, mefenaminat de sodiu
 derivaţii acidului arilacetic: diclofenac sodic
 derivaţii acidului arilpropionic: ibuprofen, ketoprofen
 derivaţii pirazolidin-3,5-dionei: fenilbutazonă
 oxicami: piroxicam
 derivaţii indolului: indometacin
 derivaţii sulfonamidei: nimesulid
 derivaţii acidului salicilic: salicilat de sodiu, acid acetisalicilic
 derivaţii p-aminofenolului: paracetamol
2. Medicamente antiflamatoare steroidiene.
SUBSTANȚE MEDICAMENTOASE ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE
DERIVAŢII ACIDULUI ANTRANILIC
Acidum mephenamicum Natrii mephenaminici

Acid mefenamic Mefenaminat de sodiu
O O
C OH
C ONa
NH NH
H3C CH3 H3C CH3
acid 2-[(2,3-dimetilfenil)-amino]-benzoic
OBŢINERE NO2 NH2
CH3 HNO3 Fe
CH3 CH3 H2SO4
CH3 H2SO4 CH3 CH3
HCl
NH2 2,3-dimetianilină O
NaOH, Cu C OH
CH3
. H2SO4
CH3 COOH NH
Cl
O H3C CH3
acid o-clorbenzoic
C ONa
NaHCO3
NH
H3C CH3
1
DOZARE
Metoda de neutralizarea în mediu anhidru cu solventi protofili
O
H3C CH3
C OH
N
NH
+
C O
H3C CH3
H
O
- H3C + CH3
C O CH3ONa
N
NH
.
C O - CH3OH
H3C CH3
H
O
H3C CH3
C ONa
N
NH
+
C O
H3C CH3
H
DERIVAŢII ACIDULUI ARILACETIC

Natrium diclofenac
Diclofenac sodic (Ortofen, Voltaren)
Cl
NH
O
Cl
CH2 - C - ONa
OBȚINERE
Cl Cl NaOH
Br
NH - C - CH3 N
brombenzen
Cl O Cl O
2,6-dicloracet anilidă N-(2,6-diclor fenil) - indo lino n-2
Cl
NH
O
Cl
CH2 -C - ONa
diclo fenac sodic
2
IDENTIFICARE
 Metoda spectrofotometrică UV-Vis: soluția în 0,1 mol/l NaOH prezintă maxima la
276 nm și minima la 249 nm;
 Metoda spectroscopică IR;
 Formarea sărurilor și a compuşilor complecși cu sărurile metalelor grele – AgNO3
(alb), CuSO4 (verde deschis), FeCl3 (galben-cărămiziu);
 Cu H2SO4conc. → coloraţie zmeurie;
 Cu reactivul Marquis (aldehidă formică în H2SO4 concentrat) – inel verzui;
 Cu HCl diluat → precipitat alb de acid 2-[2,6-(diclorfenil)- amino]-fenilacetic,
care parțial se transformă în indolinonă:
Cl Cl
Cl
HCl N
NH NH
O O
Cl Cl O
Cl
CH2 -C - ONa CH2 -C - OH
PURIT ATE – HPLC, CSS, CG
DOZARE – metoda de neutralizare în mediu anhidru în solvenți protogeni
DERIVAŢII ACIDULUI ARILPROPIONIC
Ibuprophenum
Ibuprofen
H3C
CH - CH2 CH - COOH
H3C
CH3
acid (RS)-2-(4-izobutilfenil)-propionic
OBŢINERE
Obţinerea după Friedel Craf t:
O H3C
H3C NaOH
NaCN
AlCl3
HC - H2C C - CH3
HC - H2C + H3C - C - Cl
H3C
H3C O
izo-but ilbenzen izo- but ilbenzo feno n
H3C OH H3C
HI / P O
HC - H2C C-C N HC - H2C CH - C
H3C OH
H3C CH3 CH3
cianhidr ină ibuprofen
IDENTIFICARE
 Metoda spectrofotometrică UV-Vis: în soluție 0,1 mol/l NaOH prezintă maxime la 265 și
273 nm;
 Metoda spectroscopică IR
 Formarea sărurilor şi a compuşilor complecși cu sărurile metalelor grele – AgNO3 (alb),
CuSO4 (verde deschis), FeCl3 (galben-cărămiziu);
3
DOZARE
• Metoda alcalimetrică (solvent metanol neutralizat)
• Metoda HPLC
Ketoprofen
Ketoprofenum
CH3
CH - COOH
O
acid (RS)-2-(3-benzofenil)-propionic
OBȚINERE O O
1. Br2, hy
C CH3 C CH2 - CN
2. KCN CO(OC2H5)
- 2HBr
o- metilbenzofenonã arilacetonitril
O O CH3
CN
+ CH3I
C CH (CH3ONa) C C - CN
COOC2H5 COOC2H5
O CH3
1. H2O
C CH
2. t 0
COOH ketoprofen
- CO2
DERIVAŢII PIRAZOLIDIN-3,5-DIONEI
Fenilbutazonă
Phenilbutazonum Butadionum
O
H9C4
N C6H5
O N
C6H5
1,2-fenil-4-butilpirazolidin-dion-3,5
OBŢINERE H
[H] H N
NO2 N
2
Pd/C
nit robenzen
hidrazo benzen
O
O
C4H9 H9C4
Cl H
N
O + H N O N
Cl N C2H5ONa
Cloranhidr ida acidului n- but il-

-malo nic
4
IDENTIFICARE
 Înregistrarea spectrelor UV-Vis şi IR;
 Reacţia de hidroliză acidă şi formare azocolorantului:
+
H
O N H9C4 - CH - COOH + H5C6 - HN - NH - C6H5
N COOH
acid butil malonic difenilhidrazina
(n) H9C4
O
H5C6 - HN - NH - C6H5
difenilhidrazina
NH2
H2N NH2 NH2
benzidina difenilina
 Reacția de formare a sărurilor:

H O H9C4 OH H9C4 ONa
H9C4 NaOH
N CH N C6H5 N C6H5
O N 6 5
O N O N
C6H5 C6H5 C6H5
H9C4 ONa H9C4 O-

CuSO4 2+ + Na2SO4
2 N C6H5 N C6H5 Cu
O O N
N
C6H5 C6H5
2
 Reacţia de oxidare:
H9C4 NaNO2 NH N N
O HN
N
O N H2SO4 conc.
hidrazobenzen azobenzen
DOZARE
 Metoda alcalimetrică:
H9C4 OH H9C4 ONa
NaOH
N C6H5 N C6H5
O N O N
C6H5 C6H5
 Metoda iodclorimetrică:
H I
O O
H9C4 + ICl H9C4 + HCl
N CH N CH
O N 6 5 6 5
O N
C6H5 C6H5
ICl + KI I2 + KCl
5
OXICAMI
Piroxicam
Piroxicamum
OH
CO - NH
N
S CH3
O O
4-hidroxi-2-metil-N-(2-piridil)-2H-1,2-benzotiazin-3- carboxamido-1,1-dioxid
OBȚINERE
O O O O
S Br-CH2-COOC2H5 S CH3ONa
N Na + N- CH2-COOC2H5
- NaBr
O O
zaharina sodicã O O
O O 1. CH3I / HO
Na + S + H2N
S N Na 2. N
N- CH-COOC2H5
.. COOC2H5
O
O
O O O O
S CH3 S
N CH3
N
CO - NH CO - NH
N N
O OH
piroxicam piroxicam
(forma cetonicã) (forma enolicã)
DERIVAŢII INDOLULUI
Indometacin
Indometacinum
O
H3CO CH2 - C
OH
N CH3
O C Cl
acidul 1-(para-clorobenzoil)-5-metoxi-2-metil-3-indolilacetic
IDENTIFICARE
 Spectroscopia IR
 Spectrofotometria UV-Vis
 Reacția cu hiroxilamină:
Cl
KOH / t + + Cl
C O NH2-OH . HCl Cl Fe 3 / H
N
- RH C O
CH3 C O
H3CO NH-OH NH-O Fe/3
CH2-COOH
6
 Reacția cu p-dimetiaminobenzaldehida: la încălzire apare colorația abastru-verzuie,
după încălzire 5 min. se răcește , se depune precipitat alb, apare colorația gri-verde.
IMPURITĂȚI – CSS, CG
DOZARE – metoda alcalimertică în metanol neutralizat
DERIVAŢII SULFONAMIDEI
Nimesulid
Nimesulidum
NH - SO2 - CH3
O
NO2
4'-nitro-2'-fenoxi- metansulfonanilida
DERIVAŢII ACIDULUI SALICILIC
Natrii salicylas
Salicilat de sodiu
IDENTIFICARE
1) O O
C ONa C OH
+ HCl + NaCl
OH OH
Precipitat alb
DOZARE
1) Metoda acidimetrică
COONa COOH
+ HCl + NaCl
OH OH
Acidum acetylsalicylicum
Acid acetilsalicilic
O
C
OH
CH3
O-C
O
acid 2-acetoxibenzoic
7
OBŢINERE O O O
C OH H3C - C C OH
+ O + CH3COOH
OH H3C - C O - C - CH3
O
O
IDENTIFICARE
O O
O
C OH NaOH C ONa
+ CH3C ONa
O - C - CH3 OH
O H2SO4 H2SO4
O O
C OH CH3C OH
OH
O O
+ H2O
CH3C OH + C2H5OH CH3C O - C2H5
O O
C OH NaOH C O
+ FeCl3 FeCl + 2 HCl
OH O
DOZARE
1) Metoda alcalimetrică în mediu hidro-organic
O O
C OH C ONa
+ NaOH + H2O
O - C - CH3 O - C - CH3
O O
2) Metoda bromatometrică indirectă:

O O
O
C OH NaOH C ONa
+ CH3C ONa
O - C - CH3 OH
O
C OH Br Br
+ 3 Br2 + 3 HBr + CO2
OH OH
Br
Br2 + 2 KI  I2 + 2 KBr
I2 + 2 Na2S2O3  2 NaI + Na2S4O6
Metoda Spectrofotometrică UV-Vis: maxim de absorbţie la 274 nm.
8
SUBSTANȚE MEDICAMENTOASE ANTIINFLAMATOARE STEROIDIENE
MINERALOCORTICOSTEROIZI
CH3 CH3 OH
C CH2OH CH3 C CH2OH
CH3
O O
O O
11-dezoxicorticosteron 17-oxi-11-dezoxicorticosteron
O CH3 CH3
HO
C CH2OH C CH2OH
CH3 CH3
O O
O O
11- dehidrocorticosteron corticosteron
GLUCOCORTICOSTEROIZI
O CH3 OH HO CH3 OH
CH3 C CH2OH CH3 C CH2OH
O O
O O
cortizon hidrocortizon
19
12
CH3
20 21
11
18
CH3 13 17
CH2 - CH3
1 10 9
H 14
16
2
8 15
H H
5
3 7
4 6
H
Pregnan
1
20 21
C - CH2OH
17
Grupa -cetolică
O
Reacţii pentru grupa -cetolică

CH3 CH3
C CH2OH [O] C OH
O O
a) Formarea oglinzii de argint (cu soluția amoniacală de nitrat de argint)

CH3 CH3
C - CH2OH C - ONH4
+ [Ag(NH3)2]NO3 + Ag + NH4NO3
O O
b) Cu săruri de tetrazoliu
CH3
+
C - CH2OH H5C6 N N C6H5
+ -
O N N Cl
C6H5
2,3,5 – trifenil-tetrazoliu
CH3
H5C6 NH N C6H5
C - OH
+ N N + HCl
O
C6H5
farmazon (roșu)
c) Cu reactivul Fehling
CH3 COOK CH3 COOK
C - CH2OH HC - O C - OH HC - O H
+ Cu + Cu2O + Cu
O HC - O O HC - OH
COONa COONa
d) Cu clorură de fer (III)
e) Cu acid fosforomolibdenic
2
Reacţii pentru grupa C = O (poziţia 3)
NH2OH
+ to
HCl
O HO - N
NH - NH2
+ t
o
O NH - N
+ O2N NH - NH2
O O2N NH - N
NO2
NO2
Reacţii pentru grupa – OH (poziţia 17)

CH3 O CH3
OH CH3 - C O - C - CH3 o
+ O t
CH3 - C O
O
Reacţii pentru grupa esterică (poziţia 17)
1) Reacția de formare a hidroxamaților de fer

CH3 CH3
O - C - C2H5 + NH2OH OH C2H5 - C - NH - OH
O NaOH
+
O
3 C2H5 - C - NH - OH FeCl3 - 3+
( C2H5 - C - NH - O ) Fe
+ 3
O - 3 HCl
O
roşu-cărămiziu
1) Saponificarea (după produsele de hidroliză)

CH3 OH CH3 OH
C - CH2 - O - C - CH3 KOH C - CH2OH
17 + CH3COOK
O O O
H
2 CH3COOK + 2 C2H5OH + H2SO4 2 CH3 - C - O - C2H5 + K2SO4 + 2 H2O
3
Determinarea fluorului legat covalent
 Identificarea ionului de fluor obținut după mineralizare prin reacția cu alizarinat de zirconiu:
O OH
O -
O
OH
O- - + ZrF4
Zr + 4 F
SO3Na
SO3Na
O
O 2
roșu-violet galben
Hydrocortizoni acetas Triamcinalonum CH2OH

Acetat de hidrocortizon Triamcinolonă
O
O HO CH3 C
HO CH3 OH
CH3 OH
CH3 C CH2 - O - C H
H
O CH3 F H
H H
O O
Prednisolonum Triamcinoloni acetonidum

Prednizolonă Triamcinolonă acetonid CH2OH
HO CH3 OH O
HO CH3 C
CH3 C CH2OH
H O CH3
CH3 H C
O O CH3
H H
F H
O O
Methylprednisolonum Betamethasonum
Metilprednizolon Betametazon
HO CH3 OH CH2OH
C CH2OH O
CH3 H HO CH3 C
O OH
CH3 H
H H
H CH3
O F
CH3 O
CH2OH
Dexamethasonum
Dexametazonă C O
HO CH3 OH O - C - (CH2)3 - CH3
CH3 C CH2OH O
H CH3
O
F H CH3 Betametazonă valeriat
O
4
DERIVAȚII OXIGENULUI
Oxigen
Oxygenium
O2 Mr = 32,00 g/mol
I. Metodele de obţinere :
1. Metoda de lichifiere a aerului:
tºf. O2 = - 183ºC, tºf. N2 = - 195,67ºC
2. Metoda de electroliză a apei:

H2O → H+ + OH ˉ
Catod: 2H+ + 2e¯ → H2↑

Anod: 2 OH ˉ - 2 e ¯ → 0,5 O2↑ + H2O
3. Descompunerea termică a peroxidului de bariu (tº = 900-1000ºC):

2 BaO2 → 2 BaO + O2↑
4. Din sarea lui Bertoli la tº 370ºC:

2 KClO3 → 2 KCl + 3 O2↑
Catalizator : MnO2
2MnO2 → 2MnO + O2↑
3MnO + KClO3 → 3MnO2 + KCl
5. Descompunerea permanganatului de potasiu:

2 KMnO4 → K2MnO4 + MnO2 + O2↑
4 KMnO4 → 2 K2O + 4 MnO2 + 3 O2↑
6. Descompunerea peroxidului de hidrogen:

2 H2O2 → 2 H2O + O2↑
II. Impurităţi:
1. Oxizi de carbon:
CO2 + Ba(OH)2 → BaCO3↓ + H2O
CO + Ag2O → 2Ag↓ + CO2↑
2. Oxizi de azot:
NO + NO2 + 2 KOH → 2 KNO2 + H2O
2 KI + H2SO4 → K2SO4 + 2 HI
2 KNO2 + H2SO4 → K2SO4 + 2 HNO2
2 HNO2 + 2 HI → I2 + 2 NO + 2 H2O
3. Clor molecular:
Cl2 + 2 KI → 2 KCl + I2
4. Ozon:
O3 + KI + H2O → I2 + O2 + 2 KOH
III. Dozare:
Metoda Ghempel:
1
2 Cu + O2 → 2 CuO
CuO + 2 NH4Cl + 2 NH4OH → [ Cu(NH3)4]Cl2 ↓ + 3 H2O
Nu mai puţin de 98,5 %
Apă purificată
Aqua purificata
H2O
pH – 5,0 – 7,0
t.f. la P = 760 mm.col.merc. este de 100ºC
ρ = la 4 ºC
I. Medote de obţinere:
1. Metoda de distilare
2. Metoda ionică
3. Metoda de osmoză indirectă
II. Impurităţi:
1. Nitriți și nitrați:
[O]
2 NH NH NH
[O] +
N N . SO4H
H
2. Substanțe ușor oxidabile:
MnO4- + 5ē + 8H+ → Mn2+ + 4H2O
3. Metale grele:
CH3COOH
Pb2+ + S2- → PbS↓
4. Cloruri:
HNO3
Cl- + Ag+ → AgCl↓
5. Sulfați:
HCl
SO42- + Ba2+ → BaSO4↓
6. Calciu:
Ca2+ + (NH4)2C2O4 CaC2O4  + 2 NH4+
7. Bioxid de carbon:
CO2 + H2O → H2CO3
CO32- + Ca2+→ CaCO3↓
2
8. Ammoniu:
2 [HgI4]²‫ ־‬+ 2 OH‫ ־‬+ NH4+ → I - Hg

NH2+ I‫ ־‬+ 5 I‫ ־‬+ 2 H2O
I – Hg
Hg
K2[HgI4] + 3 KOH + NH3 → O NH2+ I‫ ־‬+ 7 KI + 2 H2O
Hg
Peroxid de hidrogen
Hydrogenii peroxidum
H2 O2
Mm = 34,02 g/mol
Preparatele peroxidului de hidrogen:
1. Solutie peroxid de hidrogen concentrată (Perhidrol) C = 27,5 – 31%
2. Solutie peroxid de hidrogen C = 2,7 – 3,3%
I. Metodele de obţinere:
1. Acţiunea acizilor la peroxidul de bariu:
BaO2 + H2SO4 → BaSO4 + H2O2
2. Electroliza acidului sulfuric
H2SO4 + H2O → H3O+ + HSO4 ‫־‬
Catod: Anod:
2 H3O+ + 2e → 2 H3O 2 HSO4‫ – ־‬2e → 2 HSO4
2 H3O → 2 H2O + H2↑ 2 HSO4 → H2S2O8
sau
HO O HO O
S S
HO O O O
+ H2
HO O O O
S S
HO O HO O
La încălzirea în continuare în vacuum:
HO O
S
O O electroliza HO O
H2O2 + 2 S
O HO O
O
S
HO O
3. Electroliza sulfatului de amoniu:
3
NH4O O
S
O O
NH4O O
2 S O
NH4O O
O S
NH4O O
(NH4)2S2O8 + 2 H2O → H2O2 + (NH4)2SO4 + H2SO4
H2O2 - Oxidant:
H–O H
→ O +O
H–O H
a) 2 KI + H2O2 + H2SO4 → I2 + K2SO4 + 2 H2O

2I‫־‬- e → I2º
O2²¯ + 2e → 2 O²¯
b) Cr2(SO4)3 + 3 H2O2 + 10 NaOH → 2 Na2CrO4 + 3 Na2SO4 + 8 H2O

Cr ³+ - 3e → Cr 6+
O2 ²¯ + 2e → 2 O²¯
H2O2 - Reducător:
Cl2 + H2O2 → 2 HCl + O2↑

2 KMnO4 + 5 H2O2 + 3 H2SO4 → 2 MnSO4 + K2SO4 + 5 O2↑ + 8 H2O
H2O2 - Proprităţi acide:
H2O2 ↔ H΅ + HO2¯
H2O2 ↔ 2 H΅ + O2²¯
Kdis.=1,5.10-12
Obţinerea peroxizilor:
H2O2 + Ba(OH)2 = BaO2 + 2 H2O

SnO2 + 2 H2SO4 = Sn(SO4)2 + 2 H2O
BaO2 + H2SO4 = BaSO4 + H2O2
Obţinerea peracizilor:
HO O
S
H O O O
O O O
H
S
HO O
acid persulfuric
II. Identificare:
1. Obţinerea acizilor percromici:
4
KO Cr O Cr OK + H2O2 + H2SO4
O O O O
HO Cr O O Cr OH
+ H2O + K2SO4
O O O O
2. Obţinerea iodului molecular:

2 KI + H2O2 + H2SO4 → I2 + 2 H2O + K2SO4
III. Dozare:
1. Permanganatometric
O2 ²¯ - 2e → 2O²¯
Mn7++ 5e → Mn2+
E=1/5
2. Iodometric
2 KI + H2O2 + H2SO4 → I2 + 2 H2O + K2SO4
I2 + 2Na2S2O3 → 2 NaI + Na2S4O6
E=½
Peroxid de magneziu
Magnezii peroxidum
MgO + MgO2
MgO → bază slabă
MgO2 + 2 HCl → MgCl2 + H2O2
MgCl2 + 2 NaOH→ 2 NaCl + MgO + H2O
MgO + H2O2 → MgO2 + H2O
II. Identificare :
1. După cationul de Mg2+:
Mg2+ + Na2HPO4 + NH3 → MgNH4PO4↓ + 2 NaCl
2. Formarea acizilor percromici:

MgO2 + H2SO4 → MgSO4 + H2O2
O O O O
HO Cr O O Cr OH
+ H2O + K2SO4
O O O O
III. Dozare :
1. permanganatometric:
5 H2O2 + 2 KMnO4 + 3 H2SO4 → 2 MnSO4 + K2SO4 + 5 O2↑ + 8 H2O
5
3. Iodometric:
2 KI + H2O2 + H2SO4 → I2 + 2 H2O + K2SO4
I2 + 2 Na2S2O3 → 2 NaI + Na2S4O6
E=½
Hidroperita H2N C NH2

Hygroperitum * H2O2
Proba biuretică: O
H2N C NH2 to
→ HN = C = O + NH3↑
O
H2N C NH2 H2N C NH C NH2
HN = C = O + →
O O O
O C NH C OH
H2N C NH C NH2
↔
O NH2 NH
O
Cu2*;KOH
O C NH C OK albastru - violet
HN2
Cu /2
6
COMPUŞI AROMATICI
legătura simplă - atom hidrogen

1,4C-H
H legătură aromatică - atom carbon
Toate legăturile C-C în inelul benzenic sunt egale:
Clasificarea compuşilor aromatici după grupele funcţionale:
 Grupa OH fenoli
 Grupa NH2 amine aromatice
 Grupa COOH acizii aromatici
 O
 Grupa C aldehide aromatice
H
FENOLI
Metode de obţinere:
1. Din benzen prin sulfonare şi topire cu NaOH:

SO H
SO23H
1) 2)
Ca(OH)2
+ H2SO4 +
conc. exces H2SO4
-
SO2O
3)
Ca + CaSO4
2
4) - 5) SO2ONa
SO2O
Ca
+ Na2CO3 2 + CaCO3
2
1
6) ONa
SO2ONa
+ 2NaOH + Na2SO3 + H2O
ONa OH
2 + H2SO4 2 + Na2SO4
2. Din anilină prin diazotare
3. Din clorură de benzen
PROPRIETĂŢI CHIMICE
1. Interacţiunea cu soluţie apoasă de bază:
2. Formarea eterilor și esterilor la interacţiune cu alchili (A), alchilsulfaţi (B) şi anhidride (C):
OCH
ONa 3
A) + ICH3 + NaI
OC H
ONa 3
H CO NaO
3
B)
2 + SO2 2 + SO2
H CO NaO
3
ONa O COCH3
C)
+ (CH3CO)2O + CH3COONa
ONa O
O
+ R - C - Cl O-C-R + NaCl
2
3. Reacţii de substituţie:
ONa OH
Br Br
+ 3 Br2 + 2HBr + NaBr
Br
REACŢII COMUNE DE IDENTIFICARE:
1. Reacţia cu soluţie de clorură de fer (III) cu formare de compuşi complecşi cu

componenţa:
2. Obţinerea produselor colorate cu xanthidrol:
Fenolul – roşu-zmeuriu;
Rezorcina – albastru-violet;
Timolul – roşu-vişiniu.
3. Reacţii de oxidare:
A. Proba indofenolică:
O
OCl O O
Ca H OH
NH3
Cl
-H2O
N OH
OH O NH
p-chinon chinonimin indofenon
indofenol
3
OH
B. Nitrozoreacţia Liberman
NaNO2
HO HO NO O NOH
HCl
p-nitrozofenol p-chinoidoxim
HO N O
indofenol
4. Reacţii de condensare:
A. Cu 4-clorimin-2,6-diclorchinon
Cl Cl
HO + ClN O HO N O
Cl Cl
B. Formarea colorantului aurinic roșu la condensarea cu cloroformul (CHCl3):

OH
H
Cl
H-C Cl + 3 + 3KOH HO C OH+ 3KCl + H2O
Cl
HO C OH
OH
[O]
O
roşu
C. Formarea fluoresceinei:
4
D. Cu 4-aminoantipirina:
OH
H2N CH3 + + K3[Fe(CN)6]

O N C CH3
N CH3
O N N CH3
- OH O N
C2H5
C2H5
E. Formarea azocolorantului:
ONa
+
OH N N N N
-
+ Cl
NaOH
R R
METODE DE DOZARE
1. Metoda bromatometrică indirectă:

KBrO3 (exces) + 5 KBr + 6 HCl  3 Br2 + 6 KCl + 3 H2O
OH OBr
Br Br
+ 4 Br2 + 4 HBr
Br
OBr OH
Br Br Br Br
+ 2 KI
+ 2 HCl
+ KBr + I2
Br Br
Br2 + 2 KI  I2 + 2 KBr
I2 + 2 Na2S2O3  2 NaI + Na2S4O6
5
2. Metoda iodclorimetrică:
OH OH
I I
+ 3 ICl + 3 HCl
I
ICl + KI  I2 + KCl
I2 + 2Na2S2O3  2 NaI + Na2S4O6
Fenol Timol Rezorcina

( Phenolum purum) ( Thimolum) ( Rezorcinum)
CH
OH3 OH
OH
OH OH
H3C CH3
Dobezilat de calciu Etamsilat

(Calcii dobezilas) (Etamsilatum)
- -
SO3 + SO3
OH C2 H5OH OH
2+
Ca . H2O NH2
C2 H5OH
HO HO
2
Sinteza timolului:
CH3 CH3 CH3 CH3
HNO3 NO2 H2 NHOH NH2
H2SO4 H2SO4 +
HO
H3C - CH - CH3 H3C - CH - CH3 H3C - CH - CH3 H3C - CH - CH3
CH3 + CH3
CH3
N N OH
+ NaNO2 -
Cl
-N2
+ N
H2
HCl OH HO
HO
H3C - CH - CH3 H3C - CH - CH3
H3C - CH - CH3
6
DERIVAŢII CHINONILOR
O O
O O
o-chinon p-chinon
Oxolină
Oxolinum
O
O
. 2 H2O
O
O
1,2,3,4-tetraoxo-1,2,3,4-tetrahidronoftalină dihidrat
Obţinere:
N N SO
SO32Na
Na NH2
OH + Na2S2O4 OH HCl, FeCl3
sare Na al 2-oxinaftil-1-
azobenzolsulfoacid
O O O
Cl2
O NaOCl OH O
.H O
OH H2O O 2
O O
7
DERIVAŢII NAFTOCHINONEI
O
CH3
CH3 CH3 CH3 CH3
CH2 - CH = C - (CH2)3 - CH - (CH2)3 - CH - (CH3)3 - CH

O CH3
Vitamina K1 (filochinonă)
O
CH3
CH3 CH3
(CH2 - CH = C - CH2)5 - CH2 - CH = C - CH3

O
Vitamina K2 (menachinonă sau farnochinonă)
Vicasol
Vicasolum
O
CH3
SO3Na . 3 H2O
O
Sinteza:
O O
CH3 CH3
Cr2O3 NaHSO3 CH3
SO3Na . 3 H2O
H2O
O O
Identificare:
O O
CH3 CH3
SO3Na + NaOH + Na2SO3
O O
+ Na2SO4 + 2 SO2
+ H2SO4
+ 4 H2 O
8
Dozare – Metoda cerimetrică:
1) O O
CH3 CH3
SO3Na + NaOH + Na2SO3
O O
O OH
2)
CH3 CH3
Zn
HCl
O OH
OH O
CH3 CH3
3)
+ Ce(SO4)2 + Ce2(SO4)3 + H2SO4
OH O
2+ 3+
N N
4+ 3+
Fe + Ce Fe + Ce
N N
3 3
roşu verde
9
CHIMIA FARMACEUTICĂ – ştiinţa, care se ocupă cu studierea metodelor de obţinere, a
structurii, proprietăţilor fizico-chimice a substanţelor medicamentoase; stabileşte legătura
reciprocă dintre structură şi acţiunea farmacologică; studiază metodele de analiză şi control a
calităţii substanţelor medicamentoase şi procesele ce au loc la păstrarea acestora.
SARCINA PRINCIPALĂ – studierea naturii chimice a substanţelor medicamentoase, a

componenţei, structurii, elaborarea metodelor de analiză calitativă şi cantitativă.
PROBLEMA ESENŢIALĂ – crearea substanţelor medicamentoase noi.
METODELE PRINCIPALE – analiza şi sinteza.
ETAPELE PRINCIPALE DE DEZVOLTARE A CHIMIEI FARMACEUTICE:

1. Perioada antică;
2. Perioada robiei – medicina populară;
3. Perioada alchimiei;
4. Etapa chimiei medicinale (iatrochimiei):
 Apariţia analizei farmaceutice;
 Teoria flogestonei;
5. Perioada modernă (sec. XVIII - IX);
6. Perioada contemporană.
CLASIFICAREA SUBSTANŢELOR MEDICAMENTOASE

 Clasificarea farmacologică – după mecanismul de acţiune asupra sistemelor fiziologice;
 Clasificarea farmacoterapeutică – după efectul fiziologic în urma administrării în diverse
stări patologice;
 Clasificarea chimică – în conformitate cu structura chimică.
Clasificarea chimică:
1. Medicamente anorganice –
după situarea elementelor în sistemul periodic;
după principalele clase de compuşi chimici.
2. Medicamente de origine organică –
Compuşi alifatici;
Compuşi aliciclici;
Compuşi aromatici;
Compuşi heterociclici.
DIRECŢIILE PRINCIPALE DE CREARE A SUBSTANŢELOR MEDICAMENTOASE NOI
1. Etapele de elaborare:
Conceptul de creare;
Sinteza (extragerea) principiilor biologic activi;
Screeningul farmacologic;
Cercetările preclinice;
Elaborarea DAN pentru substanţa medicamentoasă, expertiza şi aprobarea ei;
Elaborarea formulei de fabricaţie şi a tehnologiei de producere a formei
farmaceutice optimale şi a regulamentului tehnologic;
Elaborarea DAN pentru forma medicamentoasă, expertiza şi aprobarea ei;
Înregistrarea medicamentului;
Producerea industrială a medicamentului.
1
CĂILE DE ELABORARE A MEDICAMENTELOR
Calea empirică
Căutarea dirijată
Screening calculat.
Documente analitice de normare a calităţii medicamentelor – DAN

 Monografii farmacopeice (MF) şi Monografii farmacopeice temporare (MFT):
 Comune;
 Particulare
 Standarde de calitate;
 Specificaţii de normare a calităţii.
Structura monografiei individuale (particulare):

Denumirea latină, română, chimică;
Formula de structură, masa moleculară;
Caractere organoleptice;
Metode de identificare;
Constante fizice;
Indici de puritate;
Metode de dozare;
Destinaţia farmacoterapeutică;
Condiţii de depozitare.
CRITERII DE BAZĂ ALE ANALIZEI FARMACEUTICE:

1. Specificitate
2. Sensibilitate
3. Exactitate
2
DERIVAȚII OXIGENULUI
Oxigen
Oxygenium
O2 Mr = 32,00 g/mol
I. Metodele de obţinere :
1. Metoda de lichifiere a aerului:
tºf. O2 = - 183ºC, tºf. N2 = - 195,67ºC
2. Metoda de electroliză a apei:

H2O → H+ + OH ˉ
Catod: 2H+ + 2e¯ → H2↑

Anod: 2 OH ˉ - 2 e ¯ → 0,5 O2↑ + H2O
3. Descompunerea termică a peroxidului de bariu (tº = 900-1000ºC):

2 BaO2 → 2 BaO + O2↑
4. Din sarea lui Bertoli la tº 370ºC:

2 KClO3 → 2 KCl + 3 O2↑
Catalizator : MnO2
2MnO2 → 2MnO + O2↑
3MnO + KClO3 → 3MnO2 + KCl
5. Descompunerea permanganatului de potasiu:

2 KMnO4 → K2MnO4 + MnO2 + O2↑
4 KMnO4 → 2 K2O + 4 MnO2 + 3 O2↑
6. Descompunerea peroxidului de hidrogen:

2 H2O2 → 2 H2O + O2↑
II. Impurităţi:
1. Oxizi de carbon:
CO2 + Ba(OH)2 → BaCO3↓ + H2O
CO + Ag2O → 2Ag↓ + CO2↑
2. Oxizi de azot:
NO + NO2 + 2 KOH → 2 KNO2 + H2O
2 KI + H2SO4 → K2SO4 + 2 HI
2 KNO2 + H2SO4 → K2SO4 + 2 HNO2
2 HNO2 + 2 HI → I2 + 2 NO + 2 H2O
3. Clor molecular:
Cl2 + 2 KI → 2 KCl + I2
4. Ozon:
O3 + KI + H2O → I2 + O2 + 2 KOH
III. Dozare:
Metoda Ghempel:
1
2 Cu + O2 → 2 CuO
CuO + 2 NH4Cl + 2 NH4OH → [ Cu(NH3)4]Cl2↓ + 3 H2O
Nu mai puţin de 98,5 %
Apă purificată
Aqua purificata
H2O
pH – 5,0 – 7,0
t.f. la P = 760 mm.col.merc. este de 100ºC
ρ = la 4 ºC
I. Medote de obţinere:
1. Metoda de distilare
2. Metoda ionică
3. Metoda de osmoză indirectă
II. Impurităţi:
1. Nitriți și nitrați:
[O]
2 NH NH NH
[O] +
N N . SO4H
H
2. Substanțe ușor oxidabile:
MnO4- + 5ē + 8H+ → Mn2+ + 4H2O
3. Metale grele:
CH3COOH
Pb2+ + S2- → PbS↓
4. Cloruri:
HNO3
Cl- + Ag+ → AgCl↓
5. Sulfați:
HCl
SO42- + Ba2+ → BaSO4↓
6. Calciu:
Ca2+ + (NH4)2C2O4 CaC2O4  + 2 NH4+
7. Bioxid de carbon:
CO2 + H2O → H2CO3
CO32- + Ca2+→ CaCO3↓
2
8. Ammoniu:
2 [HgI4]²‫ ־‬+ 2 OH‫ ־‬+ NH4+ → I - Hg

NH2+ I‫ ־‬+ 5 I‫ ־‬+ 2 H2O
I – Hg
Hg
K2[HgI4] + 3 KOH + NH3 → O NH2+ I‫ ־‬+ 7 KI + 2 H2O
Hg
Peroxid de hidrogen
Hydrogenii peroxidum
H2 O2
Mm = 34,02 g/mol
Preparatele peroxidului de hidrogen:
1. Solutie peroxid de hidrogen concentrată (Perhidrol) C = 27,5 – 31%
2. Solutie peroxid de hidrogen C = 2,7 – 3,3%
1. Acţiunea acizilor la peroxidul de bariu:
BaO2 + H2SO4 → BaSO4 + H2O2
2. Electroliza acidului sulfuric
H2SO4 + H2O → H3O+ + HSO4 ‫־‬
Catod: Anod:
2 H3O+ + 2e → 2 H3O 2 HSO4‫ – ־‬2e → 2 HSO4
2 H3O → 2 H2O + H2↑ 2 HSO4 → H2S2O8
sau
HO O HO O
S S
HO O O O
+ H2
HO O O O
S S
HO O HO O
La încălzirea în continuare în vacuum:
HO O
S
O O electroliza HO O
H2O2 + 2 S
O HO O
O
S
HO O
3. Electroliza sulfatului de amoniu:
3
NH4O O
S
O O
NH4O O
2 S O
NH4O O
O S
NH4O O
(NH4)2S2O8 + 2 H2O → H2O2 + (NH4)2SO4 + H2SO4
H2O2 - Oxidant:
H–O H
→ O +O
H–O H
a) 2 KI + H2O2 + H2SO4 → I2 + K2SO4 + 2 H2O

2I‫־‬- e → I2º
O2²¯ + 2e → 2 O²¯
b) Cr2(SO4)3 + 3 H2O2 + 10 NaOH → 2 Na2CrO4 + 3 Na2SO4 + 8 H2O

Cr ³+ - 3e → Cr 6+
O2 ²¯ + 2e → 2 O²¯
H2O2 - Reducător:
Cl2 + H2O2 → 2 HCl + O2↑

H2O2 - Proprităţi acide:
H2O2 ↔ H΅ + HO2¯
H2O2 ↔ 2 H΅ + O2²¯
Kdis.=1,5.10-12
Obţinerea peroxizilor:
H2O2 + Ba(OH)2 = BaO2 + 2 H2O

SnO2 + 2 H2SO4 = Sn(SO4)2 + 2 H2O
BaO2 + H2SO4 = BaSO4 + H2O2
Obţinerea peracizilor:
HO O
S
H O O O
O O O
H
S
HO O
acid persulfuric
II. Identificare:
1. Obţinerea acizilor percromici:
4
O O O O
HO Cr O O Cr OH
+ H2O + K2SO4
O O O O
2. Obţinerea iodului molecular:

2 KI + H2O2 + H2SO4 → I2 + 2 H2O + K2SO4
III. Dozare:
1. Permanganatometric
O2 ²¯ - 2e → 2O²¯
Mn7++ 5e → Mn2+
E=1/5
2. Iodometric
2 KI + H2O2 + H2SO4 → I2 + 2 H2O + K2SO4
I2 + 2Na2S2O3 → 2 NaI + Na2S4O6
E=½
Peroxid de magneziu
Magnezii peroxidum
MgO + MgO2
MgO → bază slabă
MgO2 + 2 HCl → MgCl2 + H2O2
MgCl2 + 2 NaOH→ 2 NaCl + MgO + H2O
MgO + H2O2 → MgO2 + H2O
II. Identificare :
Mg2+ + Na2HPO4 + NH3 → MgNH4PO4↓ + 2 NaCl
+ H2O2 → obţ.peroxizilor
III. Dozare :
1. permanganatometric:
5 H2O2 + 2 KMnO4 + 3 H2SO4 → 2 MnSO4 + K2SO4 + 5 O2↑ + 8 H2O
3. Iodometric:
2 KI + H2O2 + H2SO4 → I2 + 2 H2O + K2SO4
I2 + 2 Na2S2O3 → 2 NaI + Na2S4O6
E=½
Hidroperita H2N C NH2

Hygroperitum * H2O2
Proba biuretică: O
H2N C NH2 to
O 5
→ HN = C = O + NH3↑
H2N C NH2 H2N C NH C NH2

HN = C = O + →
O O O
O C NH C OH
H2N C NH C NH2
↔
O NH2 NH
O
Cu2*;KOH
albastru - violet
O C NH C OK
HN2
Cu /2
6
SUBSTANTE MEDICAMENTOASE DIN GRUPUL HALOGENILOR
Acid clorhidric
Acidum hydrocloricum 24,8 – 25,2 %

Acidum hidrocloricum diluta 8,2 – 8,4 %
Mr = 36,46
 Dizolvarea clorurii de hidrogen (1 vol. H2O la 12ºC dizolvă 450 vol. HCl)
 Electroliza clorurii de sodiu:
NaCl ↔ Na++ Cl‫־‬
Catod: 2Na+ + 2e → 2Na

2Na + 2H2O → 2NaOH + H2 ↑
Anod: 2Cl‫ – ־‬2e → 2Cl

2Cl → Cl2 ↑
H2 + Cl2→ 2 HCl
 2 NaCl + H2SO4 → 2 HCl↑ + Na2SO4
II. Identificare:
 HCl + AgNO3  AgCl + HNO3

AgCl + 2NH4OH  Ag(NH3) 2 Cl + 2H2O
 4 HCl + MnO2  Cl2 + MnCl2 + 2H2O
III. Impurităţi:
 Clor liber
Cl2 + 2 KI → 2 KCl + I2
 Acid sulfuros
SO3²‫ ־‬+ 2 H2O + Cl2 → H2SO4 + 2 HCl
H2SO4 + BaCl2 → BaSO4↓ + 2 HCl
 Sulfaţi
 Metale grele
 FeCl3 din aparate

FeCl3 + 3 KSCN → Fe(SCN)3 + 3 KCl
roşu
FeCl3 + 3 K4[Fe(CN)6] → Fe4[Fe(CN)6]3↓ + 12KCl
albastru
 Arsen
1
IV. Dozare:
1. Metoda acido – bazică (neutralizare):
HCl + NaOH NaCl + H2O
2. Metoda argintometrică Mohr:

HCl + AgNO3 AgCl + HNO3
2AgNO3 + K2CrO4 Ag2CrO4+ 2KNO3
3. după densitate (tabele farmacopeice)
Clorură de sodiu
Natrii chloridum
NaCl
Clorură de potasiu
Kalii chloridum
KCl
1. Na2SO4 + BaCl2 → BaSO4↓ + 2NaCl

Na2HPO4 + BaCl2 → BaHPO4↓ + 2NaCl
2. CaCl2 + Na2CO3 → CaCO3↓+ 2NaCl

MgCl2 + Na2CO3 → MgCO3↓ + 2NaCl
BaCl2 + Na2CO3 → BaCO3↓+ 2NaCl
3. Na2CO3 + 2HCl → 2NaCl + H2O + CO2↑
II. Identificare:
Cationul de sodiu:
NaCl + Zn[(UO2)3(CH3COO)8] + CH3COOH + 9H2O → NaZn[(UO2)3(CH3COO)9] · 9H2O↓ + HCl
Na+→ colorează flacăra în galben
Cationul de potasiu:
O O
C OH C OK
CH - OH + CH3COONa CH - OH
KCl C H OH + HCl
CH - OH 2 5 CH - OH
C OH C OH
O O
2 KCl + Na3[Co(NO2)6] → K2Na[Co(NO2)6]↓ + 2 NaCl
K+ → colorează flacăra în violet
Anionul clorură:
Ag+ + Cl‫ → ־‬AgCl↓
AgCl + 2 NH4OH → Ag(NH3)2Cl + 2 H2O
2
III. Impurități:
NH4+ + NaOH → NH3↑ + H2O + Na+
Mg2+ + Na2HPO4 + NH4OH → MgNH4PO4↓ + 2 Na+
Ba2+ + H2SO4 → BaSO4↓ + 2 HCl
IV. Dozare:
Metoda argintometrică Mohr:

NaCl + AgNO3 AgCl + NaNO3
2 AgNO3 + K2CrO4 Ag2CrO4+ 2 KNO3
NaCl nu mai puţin de 99,5%
KCl + AgNO3 AgCl + KNO3

2 AgNO3 + K2CrO4 Ag2CrO4+ 2 KNO3
KCl nu mai puţin de 99,5%
Bromură de sodiu
Natrii bromidum
NaBr
Bromură de potasiu
Kalii bromidum
KBr
I. Metode de obţinere:
3 Fe + 4 Br2 → Fe3Br8
Fe3Br8 + 4 Na2CO3 + 4 H2O → 8 NaBr + 2 Fe(OH)3 + Fe(OH)2 + 4 CO2↑
Fe3Br8 + 4 K2CO3 + 4 H2O → 8 KBr + 2 Fe(OH)3 + Fe(OH)2 + 4 CO2↑
II. Identificare:
Anionul bromură:
KBr + AgNO3 → AgBr↓ + KNO3
AgBr + 2 NH4OH → Ag(NH3)2Br + 2H2O
Cl
SO2 - N + 2 HCl Cl2 + NaCl + SO2 - NH2
Na
2KBr + Cl2 → Br2↑ + 2KCl
3
III. Impurități:
2 FeCl3 + 2 NaI → 2 FeCl2 + 2 NaCl + I2↑
Ca²+ + H2SO4 → CaSO4↓ + 2 HBr
Ba²+ + H2SO4 → BaSO4↓ + 2 HBr
NaBrO3 + 5 NaBr + 6 HCl → 6 NaCl + 3 Br2↑ + 3 H2O
IV. Dozare:
Metoda Argintometrică Wolhard
NaBr + AgNO3 ex. → AgBr + NaNO3 + AgNO3rest

AgNO3rest + NH4SCN → AgSCN + NH4NO3
3NH4SCN + FeNH4(SO4)2 → Fe(SCN)3↓ + 2(NH4)2SO4
Iod
Iodum
2NaI + 2NaNO2 + 2H2SO4 → I2↑ + 2H2O + 2NO↑ + 2Na2SO4
2I‫ ־‬+ Cl2 → I2↑ + 2Cl‫־‬
2NaI + Cl2 → I2 ↑+ 2NaCl
I2 + Ads. → [I2 · Ads]
[I2 · Ads] + Na2SO3 + H2O → 2HI + Na2SO4 + Ads
6HI + KClO3 → 3I2↑ + KCl + 3H2O
II. Impurităţi:
ICN + H2O → HOI + HCN
acid iodos
HCN + NaOH → NaCN + H2O
6NaCN + FeSO4 → Na4[Fe(CN)6] + Na2SO4
3 Na4[Fe(CN)6] + 4FeCl3 → Fe4[Fe(CN)6]3 + 12NaCl
III. Dozare:
I2 + 2Na2S2O3 → 2NaI + Na2S4O6

F = ½ [< 99,5]
Soluție alcoolică de iod 5%

Solutio iodi spirituosa 5 %
I2 – 50,0
KI – 20,0
C2H5OH(70%) – ad 1 l
4
Dozare:
I2 + 2Na2S2O3 → 2NaI + Na2S4O6 (C = 4,9 – 5,2 %)
2NaI + KI + 4AgNO3 → 4AgI↓ + 2NaNO3 + KNO3
V = VAgNO3 – VNa2S2O3
Soluție alcoolică de iod 10%

Solutio iodi spiriuosa 10 %
I2 – 100,0g
Alcool 95º - pînă la 1 l
Descompunerea:
O
C2H5OH + I2 CH3 C + 2HI
H
O
CH3 C
O
+ I2 + H2O CH3 C + 2HI
OH
H
HI + C2H5OH → C2H5I + H2O
Dozare: Iodometric
Iodură de sodiu
Natrii iodidum
NaI
Metodele de obţinere:
Fe3I8 + 4Na2CO3 + 4H2O → 8NaI + 2Fe(OH)3 + Fe(OH)2 + 4CO2↑
Identificare:
După cationul de sodiu (Na+): vezi Clorura de sodiu
După anionul iodură: I¯ + NaNO2, FeCl3, AgNO3, H2SO4c
Impurități:
NO3¯ : Zn + 2NaOH → Zn(OH)2 + H2
4H2 + 4NaNO3 → NH3↑ + NaOH + 2H2O
IO3¯ : 5NaI + NaIO3 + 3 H2SO4 → 3Na2SO4 + 3I2 + 3H2O
Dozare: Metoda Argintometria Fayans
C6H4COO C6H4COO
+ Br Br
2Na + . +
2Na
O O O O O O
Br Br
sarea de sodiu a eozinat de Na
fluoresceinei
NaI + AgNO3 → AgI + NaNO3
5
C6H4COO
Br Br
+
2Na
2 AgNO3 + O O O
Br Br
C6H4COO
Br Br
2Ag
+
O O O + 2 NaNO3
Br Br
Iodură de potasiu
Kalii iodidum
KI
Metodele de obţinere:
Fe3I8 + 4K2CO3 + 4H2O → 8KI + 2Fe(OH)3 + Fe(OH)2 + 4CO2↑
Identificare:
După cationul de potasiu (K+): vezi Clorură de potasiu
După I¯ + NaNO2, FeCl3, AgNO3, H2SO4c
Buna calitate : lipsa CO3²¯, CN¯, NO3¯, IO3¯, Ba²΅

NO3¯ : Zn + 2NaOH → Zn(OH)2 + H2
4H2 + 4NaNO3 → NH3↑ + NaOH + 2H2O
IO3¯ : 5NaI + NaIO3 + 3 H2SO4 → 3Na2SO4 + 3I2 + 3H2O
Dozare: Metoda Argintometrică Wolhard
NaBr + AgNO3 exces → AgBr + NaNO3 + AgNO3 rest

AgNO3rest + NH4SCN → AgSCN + NH4NO3
3NH4SCN + FeNH4(SO4)2 → Fe(SCN)3↓ + 2(NH4)2SO4
Fluorura de sodiu
Natrii fluoridum
NaF
Identificare:
NaF+ BaCl2 → BaF2↓ + Cl2↑
2NaF + CaCl2 → СaF2 ↓ + 2NaCl
NaF+ H2SO4 → urme de coroziune
flacăra → galben
6
[Fe(NCS)6]3- + 6F- → 6 NCS- + [FeF6] 3-
Zr/4
O O O OH
OH OH
+ 6F [ZrF6] 2 +
SO3Na SO3Na
O O
roşu-violet galben
Impurități: lipsa As, Cl¯ , Fe, Pb, SO4, Si
Dozare: Neutralizare în mediu anhidru (mediul: anhidridă acetică) în prezenţa indicatorului

galben de metil în dioxan; se titrează cu acid percloric (HClO4) pînă la roşu – violet.
NaF + PbCl2 → PbFCl↓
2NaF + (CH3CO)2O + H2O → H2F2 + 2CH3COONa
2CH3COONa + 2HClO4 → 2CH3COOH + 2NaClO4
7
Barii sulfas pro reontgeno
Sulfat de bariu pentru radioscopie
BaSO4
METODELE DE OBŢINERE:
I. BaSO4 + 4C → BaS + 4CO↑
BaS + 2HCl → BaCl2 + H2S↑
BaCl2 + Na2SO4 → BaSO4↓ + 2NaCl
II. BaCO3 + 2HCl → BaCl2 + H2O + CO2↑

BaCl2 + Na2SO4 → BaSO4↓ + 2NaCl
IDENTIFICARE:
t 0C
BaSO4 + Na2CO3 → BaCO3↓ + Na2SO4
Na2SO4 + BaCl2 → BaSO4↓ + 2NaCl
BaCO3 + 2HCl → BaCl2 + H2O + CO2↑
BaCl2 + H2SO4 → BaSO4↓ + 2HCl
DOZARE :
Metoda cromatografică cu schimb de ioni.
Calcii chloridum
Clorura de calciu
CaCl2 6H2O
IDENTIFICARE:
 după cationul de calciu:
CaCl2 +(NH4)2C2O4 CaC2O4  + 2 NH4Cl
 după anionul de clor:
CaCl2 + 2 AgNO3  2AgCl + Ca(NO3)2
DOZARE:
A. Metoda complexonometrică
H2O OH2
OH OH OH OH O Ca O
pH >10
2+ N=N N=N
Ca +
NaO3S SO3Na NaO3S SO3Na
1
CH2 - COONa CH2 - COONa
N N CH2 - COO
CH2 - COOH
CH2 2+ CH2 +
+ Ca Ca+ 2H
CH2 CH2
CH2 - COOH
N N CH2 - COO
CH2 - COONa
CH2 - COONa
H2O OH2
CH2 - COONa
OH O Ca O N CH2 - COO H
N=N CH2
+
CH2
NaO3S SO3Na
N CH2 - COO H
CH2 - COONa
CH2 - COONa
N CH2 - COO OH OH OH
CH2 2+
Ca + N=N
CH2
N CH2 - COO NaO3S SO3Na
CH2 - COONa
B. Metoda Argintometrică Mohr:
CaCl2 + 2 AgNO3  2 AgCl + Ca(NO3)2

2 AgNO3 + K2CrO4 Ag2CrO4 + 2 KNO3
Magnesii sulfas
Sulfat de magneziu
MgSO4 · 7H2O
OBŢINERE:
MgCO3 + H2SO4 → MgSO4+ H2O + CO2↑
IDENTIFICARE:
 după cationul de magneziu:
MgSO4 + Na2HPO4 + NH4OH → MgNH4PO4↓ + Na2SO4 + H2O
2
 după anionul sulfat:
SO4 ²‫ ־‬+ BaCl2 → BaSO4 ↓ + 2Cl‫־‬
BUNA CALITATE:
As nu mai mult de 0,0002% ;

Cl‫ ־‬în limita etalonului;
Metale grele (Pb2+) în limita etalonului.
DOZARE:
Metoda complexonometrică.
Magnesii oxidum
Oxid de magneziu
MgO
5MgCO3 · 2Mg(OH)2 · 7H2O → 7MgO + 5CO2 + 9H2O

MgCl2 + Ca(OH)2 → CaCl2 + Mg(OH)2↓
Mg(OH)2calcinare→ MgO + 2HCl
MgCl2 + H2O → MgO + 2HCl
IDENTIFICARE:
MgO + 2HCl → MgCl2 + H2O

MgCl2+ NH4OH + Na2HPO4 → MgNH4PO4↓ + NaCl + H2O
2+ NH4Cl
2 + Mg
N NH4OH N N
OH O Mg O
galben - verzui
BUNA CALITATE:
As - lipsa; Cl‫־‬, P2b+, SO4 ²‫ ־‬, Ca²+, CO3²‫ ־‬în limita etalonului.
DOZARE:
Metoda de neutralizare indirectă

MgO + 2HClexes→ MgCl2 + H2O + HClrest
HClrest + NaOH → NaCl+ H2O
Metoda complexonometrică
Zinci oxydum
Oxid de zinc ZnO
Zinci sulfas
3
Sulfat de zinc ZnSO4 7H2O
IDENTIFICARE:
ZnO + 2HCl  ZnCl2 + H2O
ZnO + 2 NaOH  Zn (OH)2  Na2ZnO2 + H2O

Zn(OH)2 + 4NH4OH  Zn(NH3)4(OH)2 + 4H2O
ZnCl2 + Na2S  ZnS + 2NaCl

ZnS + 2HCl  ZnCl2 + H2S
3ZnSO4 + 2K4 Fe (CN)6  K2Zn3 Fe (CN)6 2 + 3K2SO4
ZnO + Co(NO3)2  Co[ZnO2] + 2NO2 + 1/2O2

DOZARE – complexonometric, iodometric.
Acidum boricum
Acid boric
H3BO3
Na2B4O7 · 10H2O + 2HCl → 4H3BO3 + 2NaCl + 5 H2O

OH
O
HO B OH B
OH
4HBO2 → H2B4O7 + H2O → 2B2O3
IDENTIFICARE:
 Formarea esterului boretilic:

OH HO - C2H5 OC2H5
HO B OH + HO - C2H5 B OC2H5 + 3 H2O
HO - C2H5 OC2H5
4
 Formarea rozocianinei (cu hîrtia de curcumină):
HO - C - CH = CH OH O - C - CH = CH OH
HO
OH OCH 3 OCH 3
B OH + CH B CH + H2O
OH HO
HO - C - CH = CH OH O = C - CH = CH OH
OCH 3 OCH 3
rozocianină
BUNA CALITATE:
lipsa As, Pb²+, SO4 ²‫ ־‬, Ca²+, Fe
DOZARE:
H3BO3 + NaOH → NaBO2 + 2H2O

NaBO2 + 2H2O ↔ H3BO3 + NaOH
CH2 - OH HO - CH2 CH2 - OH HO - CH2

HO NaOH +
CH - OH + B OH + HO - CH CH - O B O - CH Na
HO 3 H 2O
CH2 - OH HO - CH2 CH2 - O O - CH2
Natrii tetraboras
Borax
Na2B4O7 · 10 H2O
CaB4O7 + Na2CO3 → Na2B4O7 + CaCO3↓
4H3BO3 + Na2CO3 → Na2B4O7 + CO2 + 6H2O
IDENTIFICARE:
După Na+
Borax + HCl → H3BO3 (hîrtia de cucurmină; cu alcool →flacăra).
BUNA CALITATE: lipsa As, Cl‫־‬, SO4 ²‫־‬, Fe.
DOZARE:
Metoda de neutralizare:
Na2B4O7 + HCl → 4H3BO3 + 2NaCl + 5H2O
5
Natrii hydrocarbonas
Hidrocarbonat de sodiu
NaHCO3
Lithii carbonas
Carbonat de litiu
Li2CO3
H2CO3 → CO2↑ + H2O
H O
C O
H O
H2CO3 ↔ H+ + HCO3‫־‬
HCO3 ‫ ↔ ־‬H + + CO32‫־‬
NH3 + CO2 + H2O → NH4HCO3

NH4HCO3 + NaCl → NH4Cl + NaHCO3 ↓
2NaHCO3 t0→ Na2CO3 + CO2↑ + H2O
Na2CO3 · 10H2O + CO2 → NaHCO3
IDENTIFICARE :
După Na+
NaHCO3 + HCl → NaCl + CO2↑ + H2O

Сa(OH)2 + CO2  CaCO3 + H2O
Li2CO3+ 2HCl  2LiCl + CO2 + H2O

Сa(OH)2 + CO2  CaCO3 + H2O
BUNA CALITATE: lipsa As, Cl‫־‬, SO4²‫־‬, Fe, K, NH4+, Pb2+.
DOZARE:
Metoda de neutralizare (acidimetrică)
NaHCO3 + HCl → NaCl + CO2↑ + H2O
Deosebirea carbonaţilor de hidrocarbonaţi:

MgSO4 + HCO3-  MgCO3 + HSO4-
alb
MgSO4 + CO32-  MgCO3  + SO42-

HCO3- + fenolftaleină  soluţie incoloră
6
CO32- + fenolftaleină  coloraţie roşie
Argenti nitras
Nitrat de argint
AgNO3
Ag·Cu + 4HNO3 → AgNO3 + Cu(NO3)2 + NO↑ + 2H2O

AgNO3 + HCl → AgCl + HNO3
2AgCl + Zn + H2SO4 → 2Ag + ZnSO4 + 2HCl
3Ag + 4HNO3 →3AgNO3 + NO↑ + 2H2O
IDENTIFICARE:
AgNO3 + HCl → AgCl↓ + HNO3

AgCl + 2NH4OH → Ag(NH3)2Cl + 2H2O
2 AgNO3 +2NH4OH → Ag2O + 2NH4NO3 + H2O

O
O
H C + Ag2O 2Ag +H C
OH
H
2 AgNO3 + K2CrO4 → Ag2CrO4↓ + 2KNO3
NO3‫ ־‬+ difenilamina → albastru
DOZARE:
Tiocianatometric
AgNO3 + NH4SCN → AgSCN + NH4NO3

3 NH4SCN + FeNH4(SO4)2 → Fe(SCN)3↓ + 2(NH4)2SO4
Ferrum reductum
Fer redus
Fe
FeCl3 + 3NH4OH → Fe(OH)3↓ + 3NH4Cl

2Fe(OH)3 → Fe2O3 + 3H2O
3Fe2O3 + H2 3000C → 2Fe3O4 + H2O
Fe3O4 + 4H2 7000C → 3Fe + 4H2O
7
IDENTIFICARE:
2 FeCl2 + 2K3[Fe(CN)6] → 6KCl + Fe3[Fe(CN)6]2↓

O H O
H3C C N OH H3C C N N C CH3

2+
+ Fe Fe
H3C C N OH H3C C N N C CH3
DOZARE: O H O
Permanganatometric
Fe + H2SO4 → FeSO4 + H2↑
10FeSO4 + 2KMnO4 + 8H2SO4 → K2SO4 + 2MnSO4 + 5Fe2(SO4)3 + 8H2O
Ferri sulfas (II)

Sulfat de fer (II)
FeSO4 · 7H2O
Fe + H2SO4 → FeSO4 + H2↑
IDENTIFICARE:
Dupa Fe 2+
Dupa SO42-
BUNA CALITATE :
2FeSO4 + H2O2 + H2SO4 → Fe2(SO4)3 + 2H2O
Fe2(SO4)3 + 6NH4OH → 2Fe(OH)3↓ + 3(NH4)2SO4
DOZARE:
Perganatometric.
Cupri sulfas
Sulfat de cupru
CuSO4 · 5H2O
2Cu + 2H2SO4 + O2 → 2CuSO4 + 2H2O
3Cu + 3H2SO4 + 2HNO3→ 3CuSO4 + 4H2O +2NO↑
8
IDENTIFICARE:
CuSO4 + Fe → FeSO4 + Cu↓
OH
2 CuSO+ (NH4)2SO4 + Cu
4 2 NH4OH SO4
Cu
OH
OH
Cu
SO4 + (NH4)2SO4 + 6 NH3 2 [Cu(NH3)4]SO4 + 2 H2O
Cu
OH
DOZARE:
Iodometric:
CuSO4 +2KI → CuI2↓ + K2SO4
2CuI2 → 2CuI + I2
I2 + Na2S2O3 → 2NaI + Na2S4O6
Azotat bazic de bismut
OH
O Bi O Bi
IDENTIFICARE: NO3
Bi2O3 + NO2 + O + H2O

OH
O Bi O Bi
NO3
Bi + S → Bi2S3↓
3+ 2-
Bi3+ + I- → BiI3↓
BiI3 + KI → KBiI4
Bi3+cu tiouree → ↓ galben
DOZARE: Metoda complexonometrică cu indicatori: violet de pirocatehină sau xilenoranj.
Hidroxid de aluminiu
Al(OH)3
Al2(SO4)3 + 6NH4OH → 2Al(OH)3↓ + 3(NH4)2SO4
IDENTIFICARE:
Al(OH)3 + 3HCl → AlCl3 + 3H2O

2AlCl3 + 3(NH4)2S + 6H2O → 2Al(OH)3 + 3H2S↑ + 6NH4Cl
Al3+ + Co(NO3)2 → Co(AlO2)2↓ + 2NO2↑ + O↑

albastru de Tenar
DOZARE:
Metoda complexonometrică cu indicator violet de pirocatehină sau rosu de pirogalol.
9
Cisplatin
[Pt(NH3)2Cl2]
[PtCl4] + 2NH3 → [Pt(NH3)2Cl2] + 2KCl
IDENTIFICARE:
[Pt(NH3)2Cl2)] + HCOOH → Pt↓ + 2NH4Cl + CO2↑ + N2↑
DOZARE:
1. Gravimetric
2. Metoda Kjeldahl (după azot).
10
CLASIFICAREA SUBSTANŢELOR MEDICAMENTOASE
ORGANICE
1. Compuşi aciclici:
 Parafine şi halogenoderivaţi;
 Alcooli şi eteri;
 Aldehide şi glucide;
 Acizi carboxilici alifatici;
 Lactoni ai acizilor polioxicarboxilici nesaturaţi;
 Uretani şi ureide aciclice;
 Aminoacizi alifatici;
2. Compuşi aliciclici:
 Terpenoide;
 Adamantani;
 Derivaţi de ciclopentanperhidrofenantrenă;
3. Compuşi aromatici:
 Fenoli, chinoni;
 p-aminofenoli, tetracene;
 acizi aromatici şi derivaţi;
 aminoacizi aromatici şi derivaţi;
 derivaţi ioduraţi;
 fenilalchilamine, ariloxipropanolamine;
 sulfonilamide;
4. Compuşi heterociclici.
5. Compuşi biologic activi.
- Nomenclatura locţiitoare;
- Nomenclatura radicalo-funcţională;
- Denumiri triviale.
Analiza funcţională se bazează pe determinarea grupărilor funcţionale

reacţionabile purtătoare de activitate fiziologică.
1
Clasificarea grupele funcţionale după denumirea elementelor
din componenţa lor
Grupa funcţională Denumirea grupele funcţionale
Grupe funcţionale cu conţinut de oxigen

O
C grupa aldehidică
H
O
C grupa carboxilică
OH
CH2 OH hidroxil alcoolic
OH hidroxil fenolic
OH
hidroxil enolic
C CH
C O grupa carbonilică (grupa ceto)
O
C grupa esterică
O-R
O
O grupa lactonică
O R grupa eterică
C - CH2OH
grupa α-cetolică
O
Grupe funcţionale cu conţinut de azot
NH2
grupa aminică aromatică primară
CH - CH
grupa aminică alifatică primară
NH2
2
NH grupa aminică secundară
N grupa aminică terţiară
O
C grupa carbamidă
NH2
O
C grupa carbamidă substituită
NH - R
N
O grupa lactamică
NH - NH2 grupa hidrazinică

O
grupa hidrazidică
C
NH - NH2
O
C NH- C - NH2 grupa ureidică
O
O
grupa uretanică
O-C NH2
O
C NH
C O grupa ureidică ciclică
C NH
O
NO2 grupa nitro
Grupe funcţionale cu conţinut de sulf

SO2 - NH2 grupa sulfanilamidă
grupa sulfanilamidă substituită
SO2 - NH - R
3
SO3H grupa -sulfo
C S grupa tiocarbinolică
sulf legat organic

S
NH - CH2 - SO3Na grupa aminometilensulfonică
Grupe funcţionale cu conţinut de halogeni
C - Hal halogen legat covalent
Alte grupe
C=C legătură dublă
radical fenilic
C H atom activ de hidrogen

H
CH2
grupa metilenică activată
C O
Fragmente structurale
ciclul piridinic
N
O
C
O ionul benzoat
O
C
O
OH ionul salicilat
O
CH3 - C ionul acetat
O
4
PARAFINE
Parafine (hidrocarburi):
 Saturate – CnH2n+2
 Nesaturate – CnH2n sau CnH2n-2
Distilarea fracţionată a petrolului:

1. produse uşoare – temperatura de fierbere pînă la 1500C (benzină, eter
petrolific);
2. Fracţia uleiurilor decolorate – temperatura de fierbere 150 - 2500C (gaz
lampant);
3. Fracţia uleiurilor lubrifiante – temperatura de fierbere 250 -3500C (ulei
de vazelină, parafina lichidă);
4. Resturi de petrol din care se obţine vazelina şi parafina – temperatura
de fierbere mai mult de 3500C.
HALOGENODERIVAŢII HIDROCARBURILOR
Metodele de determinare a halogenilor în compuşii organici:
1. Eliminarea halogenului prin încălzirea preparatului.
2. Identificarea halogenului prin arderea pe sârma de cupru (proba Beilştein).
3. Încălzirea preparatului cu nitratul de argint.
СНI3 + 3AgNO3 + H2O →3AgI↓ + 3HNO3 + CO↑
4. Fierbere cu soluţie de bază.

O
a) CHCl3 + 4NaOH 3 NaCl + H - C - ONa + 2 H2O
O
b) CH3 CH3
CH3
CH - CH - CO - NH - CO - NH2 + 4 NaOH
CH3
CH - CH - C- ONa +
OH
Br + 2 NH3 + NaBr + Na2CO3
c) С2H5Cl + KOH → C2H5OH + KCl

1
KCl + AgNO3 → AgCl + KNO3
AgCl + 2NH4OH → [Ag(NH3)2]Cl + 2H2O
10NaBr + 2KMnO4 + 8H2SO4 → 5Br2 + 2MnSO4 + K2SO4 + 5Na2SO4 + 8H2O
5. Metode de oxidare.
Na2CO3 + K2CO3 + KNO3 -- amestec de calcinare
Cu H2SO4
6. Metode de reducere.
1. RHal + C2H5OH + 2Na → RH + NaHal + C2H5ONa
2. RHal + Zn + 3NaOH → RH + NaHal + Zn(ONa)2 + H2O
3. RHal + Zn + 2CH3COOH → RH + HHal + Zn(CH3COO)2

undе Hal – halogen
7. Arderea în balonul cu oxigen.
Unele reacţii specifice pentru halogenoderivaţi
a) formarea izonitrilului:
CHCl3
b) formarea colorantului aurinic:
2
c) Determinarea florului în compuşii organici:
Topirea cu Na metalic → NaF sau HF, apoi determinarea cu alizarinatul de zirconiu:
Zr 4
O OH O O
OH OH +
Zr
+4
+ + H
SO3Na SO3Na
O O
Zr 4
O OH
O O
OH
OH
+ 6 HF H2[ZrF6] +
SO3Na
SO3Na
O
O
Chloroformium
CHCl3
1. Metoda electrolitică
NaCl ↔ Na+ + Cl ‫־‬
anod : NaOH ← Na+ ← NaCl → Cl ‫ → ־‬Cl2
catod : Cl2 + 2 NaOH → NaOCl + NaCl + H2O
NaOCl
C2H5OH → CH3COH 3NaOCl → Cl3CCOH → CHCl3 + HCOONa
NaCl + H2O -3NaOH
2. Din cloralhidrat
OH
Cl3C C H + NaOH CHCl3 + HCOONa + H2O
OH
3
3. Din acetonă
O
OCl + 3 Ca(OH)2
2 H3C C CH3 + 6 Ca 2 CH3 C
Cl CCl3 + 3 CaCl3
2 H3C C CCl3
+ Ca(OH)2 CHCl3 + Ca(CH3COO)2
O
IDENTIFICARE :
1. după constantele fizice : t0.f. = 59,5 - 62ºC ; ρ = 1,474 – 1,483

2. după prezenţa halogenului. O
CHCl3 + 4NaOH 3 NaCl + H - C - ONa + 2 H2O
3. la încălzirea cu anilină
IMPURITĂŢI
fosgena, HCl → cu benzidina:
H2N
Cl C Cl HCl . HCl
+ H2N - C6H4 - C6H4 - NH2 C6H4
O
Cl C Cl
C6H4 .
O
NH2
Conservant → alcoolul
Cl C Cl OC2H5
+ C2H5OH C O + HCl
O OC2H5
HCl + C2H5OH → C2H5Cl + H2O
DOZAREA alcoolului adăugat în calitate de conservamt: bicromatometric
3C2H5OH + K2Cr2O7exes + 8HNO3 → 2Cr(NO3)3 + 3CH3COH + 2KNO3 + 7H2O

K2Cr2O7rest + 6KI + 14HNO3 → 8KNO3 + 2Cr(NO3)3 + 3I2 + 7H2O
I2 + 2Na2S2O3 → 2NaI + Na2S4O
4
Phthorothanum
Fluorotan (Halotan)
F Cl
F C C H
F Br
CF3 – CH2Cl + Br2 → CF3 – CHClBr + HBr
IDENTIFICARE:
1. se distruge pînă la F‫ ־‬, Br‫ ־‬şi Cl‫ ־‬cu Na metalic la temperatură.
2. spectrele IR (FS)
Stabilizator – timola (0,01%)
5
ALCOOLI, ETERI, ESTERI
ALCOOLI
R - OH → Monoatomici
R – (OH)2 → Biatomici
R – (OH)3 → Triatomici
R – OH + Na → R – ONa + H+
R – OH + HCl → R – Cl + H2O
H H R
R C H R C R R C R
OH OH OH
Primari Secundari Terţiari
1. Din esteri
R O C R' + HO C R'
+H OH R OH
O O
2. La fermentare
2(C6H10O5)n + nH2O amilaza → nC12H22O11

amidon maltoza
nC12H22O11 + H2O → 2C6H12O6
glucoza
C6H12O6 zimaza
→ 2C2H5OH + 2CO2
3. Din halogenoderivaţi
R – Cl + H2O → R – OH + 2HCl
+ NaOH → R – OH + NaCl
+ AgOH → R – OH + AgCl
4. Hidratarea hidrocarburilor
H H H H
H
+
H C C H
+ HOH H C C OH
H H
1
5. Reducerea aldehidelor, cetonelor, esterilor
O
H
a). R C R CH2 OH
H OH
O
H
b). R C R' R C R'
O
c). H
R C OR' R CH2 OH + R' OH
6. Din amine primare
R – NH2 + HNO3 H→ R – OH + N2↑ + 2H2O
Proprietăţi chimice
I. Proprietăţile H din OH
1. formarea alcoolaţilor: 2R – OH + 2Na → 2R – ONa + H2
C2H5OH C2H5
2. formarea eterilor: - H2O
O
C2H5OH C2H5
H2SO4 c
3. formarea esterilor: t*
O O O
O
a. C2H5OH + HO S OH C2H5 O S OH + H2O II.
O
b. C2H5OH + HO C CH3 C2H5 O C CH3 + H2O
II. Proprietăţile gr. OH O

1. substituţia cu halogeni: C2H5OH + HBr → C2H5Br + H2O
2. formarea alefinelor:
H H
H H
H C C H - HOH
H C C H
H OH
III. Proprietăţile radicalului
1. Substituţia hidrogenului cu halogeni:

H
H
CH3 C OH 3 Br2
Br3C C OH
- 3HBr
H
H
2
IV. Reacţii de oxidare
H
O O
[O] [O]
R C OH R C R C
- H2O OH
H
H
aldehida acid
primar
OH O
[O]
R C R' R C R' + H2O
H
secundar ceton
SPIRITUS AETHYLICUS 95%, 70%, 40%

C2H5OH
IDENTIFICARE:
1. Formarea esterului etilacetic:
O
C2H5OH + HO C CH3 C2H5 O C CH3
O
2. Proba iodoformică:
CH3 – CH2 – OH + 6NaOH + 4I2 → CHI3↓ + 5NaI + 5H2O +HCOONa
3. oxidarea cu bicromat de potasiu:

C2H5OH + K2Cr2O7 + 4H2SO4 → 3CH3COH + Cr2(SO4)3 + K2SO4 + 7H2O
CH3COH + K2HgI4 + 3KOH → CH3COOK + Hg↓ + 4KI + 2H2O
IMPURITĂŢI
a) alcool metilic:
5CH3OH + 2KMnO4 + 3H3PO4 → 5 HCOH + 2MnHPO4 + K2HPO4 + 8H2O
Aldehida formică se determină cu acidul cromotropic:
3
SO3H HO3S
HO O OH H2SO4
+ HC +
H - H2O
HO OH
SO3H HO3S
SO3H HO3S
HO CH2 OH [O]
HO OH
SO3H HO3S
SO3H SO3H
HO CH O
HO OH
SO3H HO3S
violet
Furfurola → cu anilina:
b).
HCl
+ H2N
O
O C O CH N
H
Aciditate, substanţe reducătoare, uleiuri, substanţe tanante.
4
Glycerinum
Glicerină
CH2 OH
CH OH
CH2 OH
1. Saponificarea grăsimilor:
O
CH2 O C CH2 OH
R
O H2O
O C
CH
R CH OH + 3 R - COOH
O
CH2 O C CH2 OH
R
2. Clorurarea propilenei:
CH3 CH2 Cl
CH2 OH CH2 OH
Cl2 H2O HClO4
CH CH OH
CH CH
H2O
CH2 CH2
CH2 CH2 OH
IDENTIFICARE:
Formarea acroleinei:
H miros neplăcut
1. CH2 O
OH
C
OH KHSO4
CH CH + H2O
CH2 OH CH2
2. Formarea gliceratului de cupru:
CuSO4 + 2NaOH → Cu(OH)2↓ + Na2SO4

CH2 OH CH2 O
Cu(OH)2 + Cu
OH CH O +
CH H2O
CH2 OH CH2 OH
culoarea albastră
5
BUNA CALITATE : - subs. reduătoare
- acroleina
- subst. de sanonificare
DOZARE:
CH2 OH O
O
CH2 O C
CH3 C
CH OH + CH3
3 O O
CH3 C CH O C + 3 CH3COOH
CH2 OH CH3
O O
CH2 O C
CH3
CH3COOH + NaOH → CH3COONa + H2O
ETERI
Diphenhydraminum
Difenhidramină
(Dimedrolum)
CH3
CH O CH2 CH2 N . HCl
CH3
METODELE DE OBŢINERE: din benzhidrol:
CH3
. HCl
CH OH + Cl CH2 CH2 N
CH3
CH3
CH O CH2 CH2 N . HCl
CH3
IDENTIFICARE: formarea sărurilor de oxoniu:
6
CH3 + CH3 2-
+ SO4
CH O CH2 CH2 N + H2SO4 CH O CH2 CH2 N
CH3 CH3
H H
DOZARE :
1. neutralizare în mediu anhidru de solvenţi protogeni în prezenţa
acetatului de mercur (indicator – cristalinul violet):
CH3 CH3COOH
CH O CH2 CH2 N * HCl + HClO4 + Hg(CH3COO)2
CH3
+ CH3
CH O CH2 CH2 N ClO4 + HgCl2 + CH3COOH
CH3
H
2. Argintometric;
3. Neutralizare după HCl;
4. Iodclorimetric.
Esterii
O O
R C R C
OH OR'
O
+
H O
1. R C + H O R' R C + H2O
OH OR'
O O
2. R C + Cl R' AgCl + R C
OAg OR'
7
3. O O
a). R C + HOR' R C + H Cl
Cl OR'
O O
b). R C + Na O R' R C + NaCl
Cl OR'
4. O O
R C O
O + HOR' R C + R C
R OR' OH
C
O
PROPRIETĂŢI CHIMICE :
1. Hidroliza
O O
CH3 C + NaOH CH3 C + C2H5OH
OC2H5 ONa
2. Reducere
H
O
R C +4 H R C OH + R' OH
OR'
H
3. Formarea amizilor
O H O
R C +H N R C + R' OH
OR' H NH2
sau
O NaOH O
R C + NH2OH R' OH + R C
OR' NH OH
OH
R C
N OH
8
Nitroglygerinum
Nitroglicerină
CH2 ONO2
CH ONO2
CH2 ONO2
METODELE DE OBŢINERE :
CH2 CH2 ONO2

OH
H2SO4
+ 3 HNO3
OH - 3 H2O CH ONO2
CH
CH2 OH CH2 ONO2
DOZARE:
1.C3H5(ONO2)3 + 5NaOH H2O2→ NaNO3 + 3H2O + 2NaNO2 + CH3COONa +

HCOONa + NaOHrest
NaOHrest + HCl NaCl + H2O
În forme farmaceutice – fotocolorimetric în baza reacţiei cu acidul fenol-2,4-

disulfuric:
CH2 ONO2 3 H2O CH2 OH
CH3COOH
CH ONO2 + CH OH + 3 HNO3
CH2 OH
CH2 ONO2
OH O
OH O
SO3 H
+ HNO3 O2 N SO3 H
+ NH4OH N SO3 +
(NH4)3
O
SO3 H
SO3 H SO3
n
9
ALDEHIDE
-
O + O
R-C R-C R - C - R1
H H
O
I. Oxidarea alcoolilor primari

[O] - H2O O
OH
R - CH2 - OH R-C R-C
OH H
H
II. Deshidratarea alcoolilor primari

OH O
R-C R-C + H2
H H
H
III. Din halogonoderivaţi
O
Cl H-OH OH + H2O
R-C + R-C R-C
Cl H-OH - 2 HCl OH H
H H
PROPRIETĂŢI CHIMICE
I. Oxidarea aldehidelor:
O [O] O
R-C R-C
H OH
1. Reacția de formare a „oglinzii de argint”:
Ag2O + H2O → 2AgOH + 4NH3 → 2Ag(NH3)2OH

O O
R-C + 2 Ag(NH3)2OH R-C + 2 Ag + 4 NH3 + H2O
H OH
2. Oxidarea aldehidelor cu reactivul Fehling:

Reactivul Fehling se prepară extempore prin amestecarea a 2 soluții (soluția Fehling 1 și
soluția Fehling 2) în cantități egale.
Soluția № 1 (Fehling 1) este soluția de sulfat de cupru acidulată cu o cantitate foarte mică
de acid sulfuric.
Soluția №2 (Fehling 2) este soluția bazică de tartrat de sodiu și potasiu.
1
roșu
Reactivul Fehling
(albastru)
Aldehidele interacționează la încălzire cu reactivul Fehling, în mediul bazic cu formarea
precipitatului roșu de oxid de cupru (I).
3. Oxidarea aldehidelor cu reactivul Nessler:
La interacțiunea aldehidelor cu reactivul Nessler se formează un precipitat de culoare sură sau

neagră de mercur metalic. Deoarece este o reacție foarte sensibilă se aplică în primul rînd la
determinarea aldehidelor ca impurități în alte substanțe medicamentoase.
II. Reacţiile grupării carbonilice
A. Hidrogenarea:
OH
O Ni;Pt
H
R C
H
+ 2H R C
H
B. Aderarea apei:
O OH
R-C + H2O R-C
H OH
H
C. Aderarea alcoolilor:
OR'
O OH
C
R C
H
+ R' - OH R
H
semiacetal
OR'
O t OR'
R C + 2 R' - OH H2O + R C
H H
acetal
2
D. Aderarea acidului cianhidric:
OH
O
C CN
R C
H
+ HCN R
H
oxinitril
E. Aderarea bisulfitului de sodiu:
F. Polimerizarea aldehidelor:
Aflate în soluții apoase, aldehidele, în anumite condiții pot polimeriza cu formarea
oligomerilor sau trimerilor ciclici:
O
(n + 1) H - C + H2O HO - CH2 -(OCH3)n - OH
H
oligomer
R O R
R R O
C
+ C H H
H O H
R C O O
H O
R H
trimer ciclic
Proprietatea aldehidelor de a polimeriza este luată în considerare în timpul păstrării lor.

Astfel, la temperatură joasă: mai mică de +90C aldehida formică polimerizează ușor cu formarea
paraformului: (CH2O)n, care se depune sub forma unui precipitat alb. Paraformul nu mai are
deja proprietățile farmacologice caracteristice aldehidei formice ca preparat medicamentos.
G. Condensarea aldolică
Aldehidele au proprietatea de a se condensa între ele:
H. Condensarea esterică
H
R' Al(OH)3
O C O C R'
R C
R C
H
+ H
O H O
3
III. Reacţii de substituţie a oxigenului
1. Substituția cu halogenii:
H
O
1. R C + PCl5 R C Cl + POCl3
H Cl
2. Formarea compuşilor amoniacali:
2. NH
O H
a). R C N H H2O +R C
H + H H
H
b). C NH
R H R H R
N
C R H H
NH HN NH
C NH
R H
R H
3. Aderarea aminelor:
O
R-C + NH2OH . HCl R - C = N - OH + HCl + H2O
H
H
clorhidrat de
hidroxilamină oxim
H
O
R-C + H2N - NH2 R C = N - NH2 + H2O
H
hidrazină hidrazonă
H
O
R-C + H2N - NH R C = N - NH + H2 O
H
fenilhidrazină fenilhidrazonă
H
O
R-C + H2N - NH - C - NH2 R C = N - NH - C - NH2 + H2 O
H
O O
semicarbazidă semicarbazonă
IV. Transformările radicalului

O
O
CH3 C + Cl2 CH2Cl C + HCl
H H
4
V. Reacţii de condensare:
a) Condensarea cu fenol:
O
H-C ; H2SO4 conc. CH2 [O]
H
2 - H2
- H2O
HO HO OH
C
CH HO
HO O
HO O
OH
roșu
b) Condensarea cu acidul cromotropic ( acidul 1,8-dihidroxi 3,6-naftalin-
disulfonic): SO H 3 HO3S
HO O OH H2SO4
+ HC +
H - H2O
HO OH
SO3H HO3S
SO3H HO3S SO3H HO2S
HO CH2 OH HO CH O
[O]
HO OH HO OH
SO3H HO3S SO3H HO3S
violet
c) Condensarea cu acidul fuxinsulfuric:
O +
NHSO2H
R-C
H
+ H3 N C Cl -
NHSO2H
SO3H
acid fuxin su lfu ric (incolor)
+
NHSO2 - CH - R
H2 N C OH Cl -
NHSO2 - CH - R
OH
roşu pu rpu riu
5
Solutio Formaldehydi
Soluţie de Formaldehidă
O
H-C
H
IDENTIFICARE:
1. Formarea oglinzii de argint (reacție Farmacopeică, FS ed. X , MF 619, pag. 628);

2. Oxidarea cu reactivul Fehling;
3. Oxidarea cu reactivul Nessler;
4. Reacțiile de substituție cu aminele și formarea oximei, hidrazonei, fenilhidrazonei,
semicarbazonei;
5. Condensarea cu fenol;
6. Condensarea cu acidul cromotropic;
7. Condensarea cu acidul fuxinsulfuric;
8. Condensarea cu acidul salicilic (reacție Farmacopeică, FS ed. X , MF 619, pag. 628);
H O H COOH
HOOC H2SO4
+ H-C-H +
- H2O
HO OH
HOOC CH2 COOH HOOC CH COOH

[O]
HO OH HO O
roșu
Notă! Reacţiile 1-7 sunt specificate mai sus la Proprietățile chimice ale aldehidelor.
DOZARE:
I. Metoda Iodometrică indirectă în mediul bazic (metodă Farmacopeică, FS ed. X ,

MF 619, pag. 628)
I2 exces + 2NaOH → NaI + NaOI + H2O

NaOI + NaOH + HCOH → HCOONa + NaI + H2O
NaI + NaOI + H2SO4 → Na2SO4 + I2 + H2O
V = V I2 exces. – V Na2S2O3
Factor de echivalență = 1/2
II. Metoda Iodometrică indirectă în urma reacţiei cu reactivul Nessler
6
HCOH + K2HgI4 + 3KOH → HCOOK + 4KI + Hg↓ + 2H2O
Hg + I2 → HgI2
HgI2 +2KI → K2HgI4
III. Neutralizarea indirectă după oxidarea cu perhidrol
HCOH + H2O2 + NaOHexces → HCOONa + 2H2O + NaOHrest

NaOHrest + HCl → NaCl + H2O
IV. Metoda sulfhidrică
Principiul și esența metodei: În urma interacțiunii aldehidei formice cu sulfitul

de sodiu, se formează o cantitate de hidroxid de sodiu echivalentă
formaldehidei, care se va titra cu soluția titrantă de acid clorhidric în prezență
de timolftaleină. O picătură în plus de soluție titrantă de acid clorhidric va
decolora soluția albastră.
O OH
H C + Na2SO3 + H2O H C H + NaOH
H SO3Na
NaOH + HCl NaCl + H2O
V. Metoda Refractometrică
X = (n – no)/ F
Methenaminum
N
Metenamină
N Hexa methylentetra minum
CH2
N
N N CH2 CH2
N N N
1,3,5,7-tetraazat rici clo-[3,3,1,1]decan
O t
6 H C + 4 NH3 (CH2)6N4
H - 6 H2O
7
IDENTIFICARE:
1. Hidroliza acidă la încălzire:
(CH2)6N4 + 2H2SO4 + 6H2O → 2(NH4)2SO4 + 6CH2O↑
În urma reacției apare miros neplăcut de aldehidă formică.
La adăugarea în continuare a soluției de hidroxid de sodiu, la încălzire, se
percepe miros specific de amoniac.
(NH4)2SO4 + 2NaOH → 4NH3↑ + Na2SO4 + 2H2O
DOZARE:
1. Metoda de neutralizare: alcalimetrică indirectă, după hidroliza acidă a

preparatului
(CH2)6N4 + 2H2SO4 exces + 6H2O → 2(NH4)2SO4 + 6CH2O + H2SO4 rest

H2SO4 rest + 2NaOH → Na2SO4 + 2H2O
Indicator: roșu de metil

factor de echivalență = 1/2
2. Metoda de neutralizare: aidimetria directă
(CH2)6N4 + HCl → (CH2)6N4 ∙ HCl
Amestec de indicatori: amestec de albastru de metilen și metiloranj.

factor de echivalență = 1
3. Metoda Iodclorimetrică, titrare indirectă:
(CH2)6N4 + 2IClexces → (CH2)6N4 ∙ 2ICl

ICl + KI → I2 + KCl
factor de echivalență = ½
4. Metoda Argintometrică Wolhard:

2 (CH2)6N4 + 3 AgNO3 2 (CH2)6N4 . 3 AgNO3
AgNO3 + NH4SCN AgSCN + NH4NO3
3 NH4SCN + FeNH4(SO4)2 Fe(SCN)3 + 2 (NH4)2SO4
8
factor de echivalență = 2/3
5. Metoda Iodometrică
(CH2)6N4 + 2 I2 (CH2)6N4 . I4
I2 + 2 Na2S2O4 2 NaI + Na2S4O6
Chloralum hidratum
OH
Cl3C C H
OH
9
O GLUCIDE
C H
H * OH
HO * H . H2O sau nC6H12O6 Glucosum
H * OH Glucosă
H * OH
CH2OH
C n (H2O) m C6(H2O)6
OBŢINERE:
(C6H10O5)n + n H2O n C6H12O6
nH2O + (C6H10O5 )n
PROPRIETĂŢI CHIMICE:
1 O 1
H C OH C
1
H HO C H
H OH H OH H OH
O O
HO H HO H HO H
H OH H OH H OH
H 5 H 5 OH H 5
CH2OH CH2OH CH2OH
α-D-glu copi ranoză D-glucoza β-D-glucopi ran oza
(forma ciclică) (forma deschisă) (forma ciclică)
6
CH2OH 6
CH2OH
5
H O OH H 5
O H
4 H H
OH H 1 4 1
HO H OH H
3 2 HO OH
6 3
H H CH2OH H
2
OH
5
H OH O
H
α-D-(+)-glu copi ranoză 4
OH H C 1 β-D-(+)-glucopi ranoză
6 CH OH
2
HO H 6 CH OH
3 2 2
CHOH H OH
5 5CHOH
H O4 O H HO4 O OH
3
H 1 H
H 3 H 1
H OH H H
2 2
OH OH
α-D-(+)-glu cofu ranoză β-D-(+)-glucofu ran oză
IDENTIFICARE :
 Determinarea puterii rotatorii :
α-D-(+)-glucoza [α] 2 0 D = +113 0

β-D-(+)- glu coza [α] 2 0 D = +19 0
D-(+)- glucoza [α] 2 0 D = +52,7 0
1
 Reacţii pentru hidroxilul alcoolic :
 Formarea compuşilor complecşi cu hidroxidul de cupru (II)
 Reacţii de esterificare:
 Transformări în mediu bazic (tautomerie ceto-enolică):
CHOH
C OH
HO H
Forma enoli că
H OH
H OH
CH2OH
O O
C CH2OH
H C H
H OH HO H C O
HO H HO H HO H
H OH H OH H OH
H OH H OH H OH
CH2OH CH2OH CH2OH
D-(+)-glu coza D-(+)-manoza D-(-)-fructoza
 Transformări sub acţiunea oxidanţilor :

O O
C H C
OH
H OH HNO3 H OH
HO H HO H
H OH H OH
H OH H OH
CH2OH C OH
O
D-glucoza D-acid glucari c
O O
C H C OH CH2OH
H OH Br2 ; H2O H OH H O
HO H HO H H O
OH H
H OH H OH HO
H OH H OH H OH
CH2OH CH2OH
D-glucoza D-acid gluconic D-gluconolacton
O O
C H C ONH4
H OH H OH
HO H + Ag(NH ) OH HO H + 2 Ag + 3 NH + H O
3 2 3 2
H OH H OH
H OH H OH
CH2OH CH2OH
D-glucoza sare de amoniu al acidu lui D-glu conic

2
 Formarea ozazonilor :
H H
C O C N - NH - C6H5 H C NH
H OH + H2N - NH - C6H5 H OH CO
HO H HO H HO H
H OH - H2O H OH - C6H5NH2 H OH
H OH H OH H OH
CH2OH CH2OH CH2OH
H C N - NH - C6H5
C N - NH - C6H5
+ 2 H2N - NH - C6H5 HO H
H OH
H OH
CH2OH
ozazon
 Formarea furfurolei :
H
C O 2
H OH C
HO OH
H HCl conc. H
HO
HO - CH2 C O
H OH O O
- 3 H2O HO OH HO
H OH
CH2OH O
H2N - R
CH2OH
H2N - R OH
HO - CH2 CH = N - R R - NH - HC CH = N - R
O
 Reacţia cu clorura de trifeniltetrazoliu :
H5C6 N N C6H5 H2O + 2 e -

- - -
N N Cl HN - N = C - N = N + Cl + OH
C6H5 C6H5 C6H5 C6H5
 Reacţia cu soluţia de antronă :

O O
O H2SO4 conc.
+ R-C + H2O
H
CH - R
3
DOZARE:
 iodometric:
O
O C
C ONa
H H OH
H OH
HO H + 2 NaI + 2 H2O
HO H + I + 3 NaOH
2 H OH
H OH
H OH
H OH
CH2OH
CH2OH

 iodometric în urma reacţiei cu reactivul Feling :
O
O C OK
C H COONa COONa
H OH
H OH HC - OH
HC - O 2+ HO H + 2 + Cu2O
HO H + 2 Cu + KOH + H2O
HC - O H OH HC - OH
H OH H OH
H OH COOK COOK
CH2OH
CH2OH -
2+ -
Cu + 5 I 2 CuI + I3
 polarimetric:
с = _α ·_100_____
[α] 2 0 D · l
 refractometric:
 cromatografia de gaze
 Permanganatometric
Cu2O + Fe2(SO4)3 + H2SO4 → 2CuSO4 + 2FeSO4 + H2O
10FeSO4 + 8H2SO4 + 2KMnO4 → 5Fe2(SO4)3 + K2SO4 + 2MnSO4 + 8H2O
Saccharum lactis
Lactoză
CH2OH H OH
HO O OH
H O OH H
.H O
OH H H 2
O
H H H O H
CH2OH
H OH
β-D-galactopi ranozi l-(1→4)-α-D-glu copi ranoza
4
Acizi carboxilici
O
R-C ..
.O. - H
O O +
R-C R-C - + H
OH O
O O +
R-C - HO
R-C HO
OH + 2 O + 3
ion acilat
Metode de obtinere:
1. Oxidarea alcoolilor primari sau a aldehidelor:
[O] O [O] O
R - CH2 - OH R C R C
H OH
2. Din halogenoderivaţi: La acţiunea cianurilor metalelor alcaline asupra halogenoderivaţilor

rândului alifatic.
KCN 2 H2O O
R Cl R-C N R C
- NH3 OH
3. Hidroliza derivaţilor funcţionali ai ac. carboxilic.
O O
R C + H2O R C + HX
X OH
exemplu:
O O
H3C C + NaOH H3C C + C2H5OH
OC2H5 ONa
O
H3C C
OH
R C OH
radical hidroxil
O
carbonil
1
1. Disocierea acizilor:
O O +
R C R C
-
+ H
OH O
2. Substituirea hidrogenului acidului carboxilic cu metale:
O + -
O
CH3 C + HOH CH3 C + Na + OH
OH
ONa
O O +
+
R C + Na R C + H
OH ONa
O O
R C + NaOH R C + H2 O
OH ONa
Reacţiile acizilor, condiţionate de hidroxilul carboxilului:
1. Substituţia hidroxilului în carboxilul acidului cu halogen:

O O
R C + PCl5 R C + POCl3 + HCl
OH Cl
2. Substituţia hidroxilului cu rămăşiţă de acid:

O
R-C
OH
+ R1 - C - O - C - R
OH - HO
2
R1 - C O O
O
rămăşiţă de acid
3. Substituţia hidroxilului cu rămăşiţă de alcool:
O O
R-C + R1 - OH R-C
OH - HO O - R1
2
rămăşiţă de alcool
2
4. Substituţia hidroxilului cu rămăşiţă de amoniac:
O O
R-C + NH3 R-C
OH - H2O NH2
O O
O HCl + HCl
R-C + NH3 R-C
R-C Cl NH2
OH - H2O
rămăşiţă de amoniac
5. Substituţia hidroxilului cu rămăşiţă de hidrazină (formarea hidrazidelor acizilor)
O HCl O O
R C R C + NH2 - NH2 - R R C + HCl
OH - H 2 O Cl NH - NH2
Proprietăţile radicalului acizilor carboxilici
Atomi hidrogenului în radicalii acizilor pot fi substituiţi:

H
O O
H3C C + Cl2 H-C-C + HCl
OH OH
Cl
Cl Cl
Cl C sau Cl C Cl
H
H O
Cl C C O H
H
migrarea electronilor
I. Gr. Carboxil:
1. Disocierea
2. Formarea sărurilor
3. Formarea esterilor
II. Hidroxilul alcoolic:

1. Proprietatea de a se oxida
2. Formarea esterilor compuşi şi a esterilor
3
III. Reacţii, caracteristice pentru oxiacizi:
1. Descompunerea -oxiacizilor
H O
O O
R-C-C R-C-H +H-C
OH OH
H
R R
O O
R-C-C R-C +H-C
OH OH
OH O
2. Eliminarea apei:
 
H2C - CH2

HC C=O
O
+ H2O
OH O
R OH R
 - oxiacid  - lacton
Lactoni – esteri, formaţi în interiorul unei molecule. Se hidrolizează foarte uşor, mai ales
în prezenţa bazelor.
Calcii lactas
Lactat de calciu
O
CH3 - CH - C
- Ca2 +. 5 H2O
O
OH
2
Obţinere : Oxidarea glucozei în prezenţa compuşilor calciului

C6H12O6 2 CH3 - CH - COOH
OH
O
CH3 - CH - COOH + CaCO3 CH3 CH - C Ca + H2O + CO2
- 2
OH O
OH
Identificare :
Cu oxalat de amoniu : Ca2+ + (C2O4)2- → CaC2O4  precipitat alb
Cu flacăra → roşu
4
Pentru lactat:
O
5 CH3 CH - C Ca + 4 KMnO4 + 11 H2SO4
-
O
OH 2
O
10 CH3 - C + 5 CaSO4 + 2 K2SO4 + 4 MnSO4 +
H
+ 16 H 2 O + 10 CO2
Cu reactivul Nessler:
O O
CH3 - C + K2[HgI4] + 3 KOH Hg + CH3 - C + 4 KI + 2 H O
2
H OK
Determinarea cantitativă : După Ca2+prin metoda complexonometrică.
Calcii gluconas
Gluconat de calciu
-
O
C O
H C OH
HO C H +2
. Ca . H2O
H C OH
H C OH
CH2OH
Obţinere: 2
O H
HO O
C
C
H C OH H C OH
HO C H + Br2 + H2O HO C H + HBr
H C OH OH
H C
H C OH H C OH
CH2OH
CH2OH
-
HO O O
C C O
H C OH H C OH
HO C H +2
HO C H + CaCO3 . Ca . H2O + CO2
H C OH H C OH
H C OH H C OH
CH2OH 5
CH2OH 2
Identificare:
 pentru Ca2+
 pentru gluconat:
O O
3 CH2OH - (CHOH)4 - C Ca + FeCl3 2 CH2OH - (CHOH)4 - C Fe + 3 CaCl2
O- O-
2 verde pal 3
Calcii pangamas
Pangamat de calciu
-
O
C O
H C OH
HO C H
Ca . H2O
H C OH
H C OH CH3
CH2 - O - C - CH2 - N CH3
O 2
Obţinere:
O H
HO O
C C H3C O
H N - CH2 - C
C OH H C OH
[O] H3C
OH
HO C H HO C H
H C OH H C OH
H C OH H C OH
CH2OH CH2OH
-
HO O O
C O
C
H C OH
H C OH
HO C H
HO C H + CaCO3
Ca
H C OH
H C OH
H C OH CH3
H C OH CH3
CH2 - O - C - CH2 - N CH3
CH2-O-C-CH2-N
O 2
CH3
6
Identificare:
1) Maximum de absorbţie la  = 1760 nm.
2) Ca2+
3) Cu FeCl3 – pentru acid gluconic O
4) Cu NaOH  se elimină dimetilglicină H3C N - CH2 - C
H3C
Determinarea cantitativă: OH
1) Titrare acido-bazică în mediu neapos
2) Grupa OH → cromatografia cu schimb de ioni
3) Ca2+ - trilonometrie
4) Cl- - argintometrie
Calcii pantotenas
Pantotenat de calciu
CH3
HO - CH2 - C - CH - C - NH - CH2 - CH2 - COO Ca
CH3 OH O
2
Obţinere:
H3C - C CH - OH R2NH
+ H2N - CH2 - CH2 - COOH
R3N
HC C=O
-alanină
O
-butirolacton
CH3
CaO
HO - CH2 - C - CH - C - NH - CH2 - CH2 - COOH
CH3 OH O
CH3
HO - CH2 - C - CH - C - NH - CH2 - CH2 - COO Ca
CH3 OH O 2
Identificare:
1) Pentru Ca2+
7
2) -alanina se identifică după formarea culorii albastre la dizolvarea în bază
alcalină şi adăugarea de CuSO4.
3)Pentru depistarea acidului ,-dioxi---dimetilbutiric substanţa este supusă
hidrolizei (în mediu bazic la fierbere).După răcire se neutralizează cu HCl şi se
adaogă FeCl3 → se formează culoarea roşie aprinsă.
4) Ionul pantotenat – formarea hidroxamatului de Fe:
CH3
HO - CH2 - C - CH - C - NH - CH2 - CH2 - COO Ca 2 HCl
HOH
CH3 OH O 2
hidroliză
H3C - C CH - OH
H2N - CH2 - CH2 - COOH +
HC C=O
O
-butirolacton
CH3 O
H3C - C CH - OH NH2OH FeCl3
HO - CH2 - C - CH - C - NHOH
HC C=O NaOH
CH3 OH
O
CH3 O
- Fe
HO - CH2 - C - CH - C - NHO
CH3 OH 3
Determinarea cantitativă:
1) Azotul – metoda Keldal
2) Ca2+ - complexonometrie
Acetat de caliu
Kalii acetas
O
CH3 C
Obţinerea: OK
O O
2 CH3 C + K2CO3 2 CH3 C + H2O + CO2
OH OK
Identificare: K+ - cu acid tartric

- cu cobaltnitritul de Na – galben
O O
C C
OH OK
H C OH H C OH
+ flacăra violeta
H C
+ K
OH H C OH
O O
C C 8
OH OK
CH3COO-
H2SO4
1) CH3COOK + C2H5OH → CH3COOC2H5 + K2SO4 + 2H2O
miros de etilacetat
2) 9CH3COOK + 3FeCl3 + 2H2O → 9KCl + 2CH3COOH + [Fe3(OH)2(CH3COO)6]CH3COO
coloraţie roşie-brună
Determinare cantitativă
1) Neutralizare în mediu anhidru:
CH3COOK + CH3COOH↔ (CH3COOKH)+· CH3COO-
CH3COOH + HClO4 → (CH3COOH2)+ · ClO4-
(CH3COOKH)+ · CH3COO- + (CH3COO2)+ ·ClO4- → KClO4 + 3CH3COOH
CH3COOK + HClO4 → KClO4 + CH3COOH

2) Cromatografie cu schimb de ioni
Citrat de sodiu pentru injecţii

Natrii citras pro injectionibus
CH2 - COONa
OH
C . 5,5 . H2O
COONa
CH2 - COONa
Obţinere: CH2 - COOH CH2 - COONa
HO C COOH + 3 Na2CO3 2 HO C COONa + 3 H 2 O + 3 CO2

CH2 - COOH CH2 - COONa
acid citric citrat de sodiu
Identificare: - 3 -
1) CH2 - COO
CH2 - COONa
OH 2+
HO C COONa + 3 CaCL3
C
COO
- Ca 3 + 6 NaCl
CH2 - COO -
CH2 - COONa 2
Solubil în HCl
2) La substanţa se adaogă 0,5 ml anhidridă acetică, se încălzeşte, peste 20-40 sec. apare culoarea
roşie.
3) Cu apa de brom şi HNO3 diluat → apare precipitat de pebtabromacetonă:
CH2 - COONa CHBr2

OH
C + Br2 C O + NaBr - 3 CO2 + 4 HBr
COONa
CH2 - COONa CBr3
9
4) Cu sulfatul de mercur (II) – reactivul Denije.
CH2 - COONa Hg CH2 - C

O
O
OH C=O
C + 2 HgSO4+ O2 Hg SO4 + Hg +
COONa O
O Hg CH2 - C
CH2 - COONa
+ CO2 + 4 Na2SO4
5) La încălzire pe baia de apă 2-3 cristale de substanţe cu 2 picături de sol. de vanilină în

ac.sulfuric şi 1-2 ml de apă → apare culoare verde.
Determinare cantitativă
1. Cromatografia cu schimb de ioni CU-1 sau CU-2 forma H+
3RH + C6H5Na3O7 → 3 RNa + C2H5O7
C2H5O7 + 3NaOH → C6H5Na3O7 + 3 H2O
2. Metoda argintometrică:
CH2 - COOAg
CH2 - COONa
OH
OH C + 3 NaNO3
C + 3 AgNO3+ COOAg
COONa
CH2 - COOAg
CH2 - COONa
precipitat alb
Kalii hydrotartras
Hidrotartrat de kaliu
COOK
CH - OH
CH - OH
COOH
Obţinere: COOH COOK
CH - OH CH - OH
2 + K2CO3 2 + H 2O + CO2
CH - OH CH - OH
COOH COOH
Identificare:
1) K+ - cu cobaltnitrit de sodiu
2) cu rezorcina  culoare roşie
10
Determinarea cantitativă: COOK COOK
CH - OH CH - OH
+ NaOH + H 2O
CH - OH CH - OH
COOH COONa
remediu antacid
11
Acidum ascorbicum
Acid ascorbic
OH OH
H
C O
O
CHOH
CH2OH
-lacton-2,3-dehidro-L-acidului gulonic
O
C OH OH
C OH
H
C OH O sau
C O
H C O
HO H CHOH
C
CH2OH
CH2OH
2,3-dehidro-L-acid glutamic
O O
C C
C OH HO C
O C OH O
C OH
C H H C
HO C H HO C H
CH2OH CH2OH
cis-izomer trans-izomer
CH2OH CH2OH
HO C H HO C H
[ H2 ] oxidare bacteriochimica
HO C H HO C H
adâncă
[ Ni ]
H C OH H C OH
HO C H HO C H
H C O CH2OH
d-glucoza d-sorbit
1
CH2OH CH2 OH
OH
C O C
HO C H H C OH
H C OH HO C H O
HO C H H C
CH2OH CH2OH
l-sorboza
CH2OH CH2OH
OH
C C
O CH3
CH3 C KMnO4
H C OH O H C O
+ 2 CH C CH3 O
HO C H O 3 O C H
H3 C
H C C H C
H3 C
CH2OH O CH2
diaceton
l-sorboza
O O
COOH C OH C
C C OH
O CH3 C O
H C OH O
C O H C OH C
CH3 O
O C H HO C - H 2O H C
H
H3 C
C H C HO C H HO C H
H3 C
O CH2 CH2OH CH2OH
acid diacetoncetogulonic acid 2-ceto-l-gulonic acid l-ascorbic
O parte caracteristică a moleculei acid ascorbic este gruparea endolică:

C OH
C OH
OH OH
H Oxidarea acidului ascorbic are loc foarte uşor

C O şi se poate petrece în două direcţii:
O
CHOH
CH2OH
2
1. Oxidare reversibilă (blândă) :
OH OH O O
H [O] H
C O C O
O O
CHOH CHOH
CH2OH CH2OH
dehidroacid ascorbic
2. Oxidare inreversibilă :
O O
C C COOH
C
C OH C O
C OH
[O]
C O
C OH O + C OH O
H H C OH
C H C
H HO C H
HO C HO C H
CH2OH CH2OH
CH2OH
O
C
C O
+ CO2 + 2H2O
C O O + O
H C O C
H
HO C H
CH2OH furfurolă
acid dehidroascorbic
Identificare:
1)
OH OH O O
+ 2 AgNO3 2 Ag + 2 HNO3 +
O O O O
HO C H HO C H
CH2OH CH2OH
3
2) FS:
OH OH Cl
O N OH
+
O O Cl
HO C H
2,6-diclorfenol
CH2OH
O O Cl
+ HO N OH
O O
HO C H Cl
leuco-bază (incolor)
CH2OH
3) Cu FeCl3 şi fericianură de K:
C O
C OH
+ 2 FeCl3 2 FeCl2 + 2 HCl +
C O
C OH
se decolorează
după aceia cu K3[Fe(CN)6]  culoare albastră.
3 FeCl2 + 2K3[Fe(CN)6]  6 KCl + Fe3[Fe(CN)6]2
4) Cu I2 :
C OH C O
+ I2 HI +
C OH C O
5) Cu CuSO4 şi NH4SCN :
C OH C O
+ 2 CuSO4 + 2 NH4SCN 2 CuSCN + H2SO4 + + (NH4)2SO4
C OH C O
alb
6) Cu FeSO4: O
- OH
OH OH
+ FeSO4 + 2 NaHCO3 O O
Fe + Na2SO4+ 2 CO2 + 2 H2 O
HO C H
O O
HO C H
CH2OH
CH2OH
violet întunecat (dispare la adaos de H2SO4)
4
Determinare cantitativă:
1) După FS – iodatometric :
KIO3 + 5 KI + 6 HCl  6KCl + 3 I2 + 3 H2O
C OH C O
+ I2 2HI +
C OH C O
indicator – amidonul
KIO3 + 5 KI + 6 HCl  6KCl + 3 I2 + 3 H2O
C O
C OH
+ KIO3 3 + HCl +3H 2 O
C O
C OH
2) Iodometric
3) Neutralizare:
C C ONa
OH
+ NaOH +3H 2 O
C C OH
OH
4) Pentru determinare cantitativă în comprimate – titrare cu 2,6-

diclorfenolindofwrolat de Na în mediu acid pînă la culoare roz.
5) Metoda cerimetrică
C O
C OH
+ 2 Ce(SO4)2 + Ce2(SO4)3
C O
C OH
Indicator- compus complex al Fe cu o-fenantrolină:

2+ 3+
4+
N N
Ce
Fe Fe 3+
+ Ce
N N
3 3
roşu albastru
5
Uretani şi ureide aciclice
Sunt derivaţi ai acidului carbonic:
OH OH NH2
O C O C O C
OH NH2 NH2
acid carbonic acid carbaminic ureia

OH O-R
O O meprotan
C C
NH2 NH2
a) Cu acid acetic:
NH2
NH2
O
O C + HO - C - CH3 C
NH - C - CH3
NH2
O
O
b) Cu acid bicarbonic: O
NH - C OH
NH2 COOH
O C + O C
NH2
NH2 COOH
acid oxalic acid ureidic

3) ciclice:
O
NH - C
NH2 COOH
CH2
O C + O C
NH - C
NH2 COOH
O
acid malonic diureidă
Meprotanum
Meprotan
O
CH2 - O - C - NH2
H3C - C - CH2 - CH2 - CH3
CH2 - O - C - NH2
O
eter dicarbaminic 2-metil-2-propilpro-pandiol-1,3
6
Obţinere: O
CH2 - OH O CH2 - O - C - NH2
H3C - C - CH2 - CH2 - CH3 + 2 Cl - C - NH2 H3C - C - CH2 - CH2 - CH3
CH2 - OH CH2 - O - C - NH2

2-metil-2-propilpropandiol-1,3 clorură de carbomoil O
Identificare:
1) După eliminarea amoniacului (reacţie comună pentru uretani).
O
CH2 - O - C - NH2 CH2 - OH
to
H3C - C - CH2 - CH2 - CH3 + 4 NaOH H3C - C - CH2 - CH2 - CH3 + 2 NH3 + 2 Na2CO3
CH2 - O - C - NH2 CH2 - OH
O
2) La încălzire cu H2SO4 se elimina CO2, care tulbură apa de var:
O
CH2 - O - C - NH2 CH2 - OH
H3C - C - CH2 - CH2 - CH3 + H2SO4 H3C - C - CH2 - CH2 - CH3 + 2 CO2 + (NH4)2SO4
CH2 - O - C - NH2 CH2 - OH

O
3) Pentru afirmarea părţii alcoolice se petrece hidroliza acidă (cu anh.acet.) cu

formare de eter diacetic al 2-metil-2-propilpropandiolei-1,3:
O
CH3 - C O
O
CH2 - OH CH3 - C CH2 - O - C - CH3
O
H3C - C - CH2 - CH2 - CH3 H3C - C - CH2 - CH2 - CH3
- H 2O
CH2 - OH CH2 - O - C - CH3
O
t0top. = 123-1250C
Determinare cantitativă – metoda Kjeldahl.
7
Bromisovalum
Bromizoval
O O
CH3
CH - CH - C - NH - C - NH2
CH3
Br
N-(-bromizobalerianil)-uree
Obţinere:
CH3 O
PCl3 CH3
3 CH - CH2 - COOH H3PO3 + acid izovalerianic + 3 CH - CH2 - C - Cl
CH3 CH3
cloranhidrida ac.izovalerianic
O O
CH3 + PBr5 CH3
CH - CH2 - C - Cl CH - CH - C - Br + HCl
CH3 CH3
Br
O O
CH3 O
NH2 CH3
CH - CH - C - Br + C O CH - CH - C - NH - C - NH2
CH3 CH3
NH2
Br
Br
bromanhidridă a -brom
ac.izovalerianic
Identificare:
1) Hidroliză bazică:
O O
CH3 CH3
+ NaOH
CH - CH - C - NH - C - NH2 2 NH3 + CH - CH - COONa +
CH3 t0 CH3
Br OH
+ Na2CO3 + NaBr
+ HCl + AgNO3
CO2
2) Cu H2SO4
8
O O
CH3 CH3
CH3
CH - CH - C - NH - C - NH2 + H2SO4 CH - CH2 - COOH +
CH3
Br
+ (NH4)2SO4 + HBr + CO2
Determinarea cantitativă:
După hidroliză bazică la încălzire se obţine NaBr, care este determinat
argintometric după Wolhard:
NaBr + AgNO3  AgBr + NaNO3

AgNO3 + NH4SCN  AgSCN + NH4NO3
NH4SCN + Fe[NH4(SO4)2  Fe(SCN)3 + (NH4)2SO4
Metoda Kjeldahl
(NH4)2SO4 + 2NaOH  Na2SO4 + 2 H2O + 2 NH3

2 NH3 + H2SO4  (NH4)2SO4 + H2SO4 (rest)
H2SO4 + 2 NaOH  Na2SO4 + 2 H2O
9
Aminoacizii alifatici
Aminoacizii au proprietăţi amfotere
R - CH - COOH
NH2
+ NaOH + HCl
R - CH - COONa R - CH - COOH
+
. Cl
NH2 NH3
OXIDARE:
În organism NH2 în afara organismului

|
oxidaza R – CH – COOH NaNO2 + HCl (HNO3)
O OH
R–C + CO2↑+ NH3↑ R – CH – C + N2↑ + 2H2O
H | H
OH
-hidroxiacid
REACŢII COMUNE DE IDENTIFICARE PENTRU

AMINOACIZI
1. Reacţia cu sărurile metalelor grele – pentru grupa carboxilică
CuSO4 + NaOH Cu(OH)2 + Na2SO4
COOH
O H2N CH2 CH2
O
O C CH
2 CH CH CH C + Cu(OH)2 Cu
2 2 OH HC C
COOH NH2 NH2
CH2 CH2 O O
COOH
2. Reacţia de topire cu rodanură de potasiu

t0
KSCN + NH4Cl  KCl + NH4SCN
NH2 tº
NH4SCN HS – C / → H2S↑ + H2N – C≡N
\\
NH
H2S + Pb(CH3COO)2 → PbS↓ + 2CH3COOH

1
3. Reacţia cu ninhidrina – pentru grupa aminică alifatică primară
O O
COOH
C NaOH C H
C O . H2O + CH - NH2 CH - OH +R-C +
C C O
R
O O
+ NH3 + CO2
O O
H NH4OH
C C
C O + H-N- H + HO - CH - 2 H 2O
C C
O O
O ONH4
C C
C=N-C
C C
O O
albastru violet
Acidum glutaminicum
ACID GLUTAMIC
Obţinere:
COOC2H5 COOC2H5 COOC2H5
| NaNO2 | H2 / Pd |
CH2 CH – NO CH – NH2
CH3COOH
| | |
COOC2H5 COOC2H5 COOC2H5
ester malonic eter aminomalonic
2
CH3 - C = O
O
COOC2H5 O COOC2H5 O
CH3 - C = O |  H2C = CH - CN | NH - C - CH3
CH – NH – C – CH3 C
CH2 - CH2 - C N
| acrilonitril |
COOC2H5 COOC2H5
HO
COOH
2 |
CH2 – NH2 + 2 C2H5OH + CO2  + N2  +
CH3COOH
|
CH2 – CH2 – COOH
Identificare:
1. Reacţiile comune: - cu ninhidrina – albastru-violet
- cu sulfatul de cupru - albastru
2. Reacţia specifică: cu rezorcina în mediu de H2SO4 conc – roşu-violet cu

fluorescenţă verde
CH2 - CH2 CH2 - CH2 + 2

HO OH
O
CH C CH C O
O -HO O H2SO4 conc.
OH 2
C NH2 C NH
HO HO
COOH COONH4
NH NH2
NH4OH
C C OH
- H2O
HO O O HO O O
COOH
NH2
C
HO O O
roşu-violet, fluorescenţă verde

3
DOZARE:
1. Metoda Kjeldahl
2. Metoda de neutralizare (indicator albastru de bromtimol):

COOH COO 
| |
CH2 – NH2 + NaOH  CH2 – NH3 + + H2O
| |
CH2 – CH2 – COOH CH2 – CH2 – COONa
3. Titrarea formolică (Sierens)

COOH COO H
| O | + NaOH
CH2 – NH2 + H C CH2 – N = CH2
| H - H2 O | - 2 H2 O
CH2 – CH2 – COOH CH2 – CH2 – COOH
COONa
|
 CH – N = CH2
|
CH2 – CH2 – COOH
Acetilcysteinum
ACETILCISTEINA
COOH COOH O
| CH3 - C = O | ||
CH – NH2 + O CH – NH – C – CH3 + CH3COOH
| CH3 - C = O |
CH2 – SH CH2 – SH
acetilcisteina
IDENTIFICARE:
1. Hidroliza
COOH O COOH
| || H2SO4 |
CH – NH – C – CH3 CH – NH2 + CH3COOH
| K2Cr2O7 |
CH2 – SH CH2 – SH
4
O
||
CH3COOH + C2H5OH → CH3 – C – O – C2H5 + H2O
2. Nu interacţionează cu ninhidrina;
3. cu FeCl3 – albastru (gr. Tio-)
DOZARE: 1. iodometric
2R – SH + I2 → R – S – S – R + 2 HI
2. Metoda Kjeldahl
Methioninum
METIONINĂ
IDENTIFICARE:
1. Hidroliza bazică:
COOH COONa
5 NaOH
CH - NH2 Na2S + CH3SNa + CH3OH + 2 NH3 + 2 CH - OH
t0
CH2 - CH2 - S - CH3 CH2 - CH2 - OH
Na2S + CH3SNa + 2 H2SO4  H2S  + CH3SH + NaHSO4 + Na2SO4
2. cu nitroprusiat de sodiu: [Na3(CN)5FNO] – roşu-violet
3. cu amestec de sol. 10% CH3COONa şi Cu(CH3COO)2 – culoare violet-

albastru
4. cu CuSO4 şi NH4OH – precipitat violet.
DOZARE:
1. Iodclorimetrie:
COOH COOH
CH - NH2 + ICl + H 2 O CH - NH2 + IH + HCl
CH2 - CH2 - S - CH3 CH2 - CH2 - S - CH3

5
O
ICl + HI  I2 + HCl
I1 + 2 Na2S2O3  2 NaI + Na2S4O6
2. Iodometrie:
NH2
COOH
S - CH2 - CH2 - CH - COOH
2 CH - NH2 + I2 + 2 CH3 I
S - CH2 - CH2 - CH - COOH
CH2 - CH2 - S - CH3
NH2
3. Metoda Kjeldahl
Acidum γ- aminobutiricum (Aminolonum)

Acid γ- aminobutiric (Aminolon)
IDENTIFICARE: 1. Reacţii comune;

2. Cu rodanură de potasiu – roşu
DOZARE: neutralizare în mediu anhidru
Cysteinum
CISTEINA
IDENTIFICARE: 1. cu FeCl3 – albastru-violet (gr. Tio-)

2. Reacţii comune;
6
3. cu sărurile metalelor grele (CuSO4) – precipitat negru
4. cu nitroprusiat de sodiu în mediu bazic – roşu-violet;
DOZARE: iodometric
2R – SH + I2 → R – S – S – R + 2 HI
7
TERPENOIDE
H2C= C – CH=CH2
|
CH3
izoprenă
Clasificarea terpenoidelor:
aciclice monociclice biciclice
CH2 CH3 CH3
O
CH2 CH3 CH3
C C
H3C CH3 H3C CH2
mircena limonena camfor

Mentholum
Mentol
7 CH3
6
1
2
H7C3
5 3
4 OH
CH3
CH OH
OBŢINERE: H3C CH3

1. Metoda de îngheţare;
2. Metoda cu bor:
CH3 CH3
3 + H3BO3
OH O B
CH CH
H3C CH3 H3C CH3 3
3. Metoda de reducere:
CH3 CH3 CH3
[H]
[H]
O OH OH
CH CH CH
H3C CH3 H3C CH3 H3C CH3
menton mentol timol

4. Metoda industrială
CH3
Cl - CH CH3 CH3
CH3
CH3
clorurã de izopropil [H]
OH OH
OH
m-crezol CH CH
H3C CH3 H3C CH3
1
Izomerii mentolului:
H3C H H3C H H3C H H3C H

H OH HO H HO H H OH
H C3H7 H C3H7 H7C3 H H7C3 H
(  ) – mentol (  ) - neomentol (  ) - izomentol (  ) - neoizomentol
IDENTIFICARE:
1. Cu vanilină în H2SO4conc. – culoare galbenă
2. cu p-dimetilaminobenzaldehidă în H2SO4conc. – culoare albastră
DOZARE:
1. Metoda de acetilare
CH3 O CH3
CH3 - C O
2
OH
+ O 2 + H 2O
CH3 - C O - C - CH3
CH O
CH
H3C CH3 H3C CH3
(CH3CO)2O + H2O  2 CH3COOH

2 CH3COOH + 2 NaOH  2 CH3COONa + H2O
2. Fotocolorimetric în baza reacţiilor de culoare
Camphora CH3
Camfor O
*
CH3 CH3
[  ]d = + 41/ + 440 *
CH3
[  ]l = - 39/ - 440 H3C CH3
CH3
CH3
[  ]r = + 1/ - 10 CH3
O
(+) camfor ( - ) camfor

OBŢINERE:
1. CH3 CH3
CH3
O - C - CH3
CH3 CH3
+ NaOH OH
HNO3 O
CH3 CH3
O CH3 CH3
bornilacetat borneol camfor
2
IDENTIFICARE:
1. HPLC
2. Spectrofotometria IR
3. Condensarea cu aldehidele: a) cu furfurola – albastru-violet
b) cu benzaldehida – roşu
4. Formarea oximului
CH3
O
O CH3 CH3
+ CH
C O O
CH3 albastru
furfurol
H
O CH3
CH3 CH3
O O
+ CH3 CH3
H C CH
+ NH2OH . HCl benzaldehidã rosu
CH3
N - OH + HCl + H2O
CH3 CH3
oxim alb
Acidum sulfocamphoratum
Acid sulfocamforic
CH2 - SO2 - OH
O
H3C CH3
OBŢINERE: O
CH3 CH2 S - OH
O
O O
O
CH3 CH3 + HO - S - OH CH3 CH3
O
IDENTIFICARE:
O
CH2 S - OH CH2- SO2OH
O
N - NH NO2
CH3 CH3
O + H2N - NH NO2 CH3 CH3
NO2 NO2
2,4 - dinitrofenil-hidrazina
DOZARE: CH2 - SO2 - OH CH2 - SO2 - ONa

O
CH3 CH3 + NaOH
CH3 CH3
+ H2O
3
Validolum
CH
Validol
CH3 3
O CH3
+
OH O - C - CH2 - CH
CH3
H3C CH3 H3C CH3
Terpinum hydratum
Terpinhidrat
IDENTIFICARE:
1. cu soluţie alcoolică de FeCl3 – roşu → violet → verde (la
adăugare de benzen – stratul albastru)
DOZARE:
1. Pentru comprimate – fotocolorimetric în baza reacţiei cu acid fosformolibdenic (albastru).
Bromcamphora
Bromcamfor
IDENTIFICARE:
DOZARE:
Argintometria Wolhard după reducere:
NaBr + AgNO3  AgBr + NaNO3
AgNO3 + NH4SCN  AgSCN + NH4NO3
3 NH4SCN + FeNH4(SO4)2  Fe(SCN)3 + 2 (NH4)2SO4
Sulfocamphocainum
CH2 - SO2 - OH
NH2 Sulfocamfocaină
O
H3C CH3 .
C2H5
C - O - CH2 - CH2 - N
C2H5
O
4
CAROTINOIDE (TETRATERPENOIDE)
Retinoli (vitaminele A)
H3C CH3 H3C CH3
......... C .........
22
CH3 H3C
inele de -ionon
CH3 CH3 CH3
H3C CH3
CH = CH - C = CH - CH = CH - C = CH - CH = CH - CH = C - CH = CH - CH = C - CH3
CH3 CH
H3C CH3
-carotină CH
H3C
H3C CH3 H3C CH3 H3C CH3 H3C CH3
......... ......... C ......... ......... ......... ......... C ......... ......... CH
22 22
CH3 H3C CH3

-carotină -carotină
CH3
CH = CH - C - .........
O
forma oxidată (epoxidică)

Obţinere: CH3
H H3C CH3 C O
H3C CH3 O
C C C CH = CH
CH CH CH CH
CH2 C - CH3 CH2 C - CH3

CH2 CH2
CH3
CH3 H3C CH3
H3C CH3 O
C C
O H
CH3
CH3
CH3 CH3
H3C CH3
CH2OH
CH3
retinol (vitamina A)
Retinoli acetas
Аcetat de retinol
19 20
17 16
CH3 CH3
H3C CH3 11
15
13
9
CH2 O - C - CH3
1 7
6 2 10 12
8 14
5
4 3
18 O
CH3
5
DERIVAȚII p-AMINOFENOLULUI
Reacţii comune pentru grupa aminică aromatică primară

1. Formarea azocolorantului:
OH
ONa
+
NH2 N N N N
+ NaNO2 -
Cl
HCl NaOH
sare de diazoniu azocolorant roşu
2. Formarea izonitrilului:
NH2 +
N CH
+ CHCl3 + 3 NaOH + 3 NaCl + 3 H 2O
izonitril cu miros neplăcut

3. Formarea bazelor Şif (proba ligninică):
NH2 O C H N C H
+ + H2O
R H3C N CH3 R
H3C
N CH
3
bază Şiff galbenă

4. Formarea halogenoderivaţilor
NH2 NH2
Br Br
+ 3 Br2 + 3 HBr
Br
tribromderivat alb
OH
O
O
CH2 - C - OH
3
NH - C - CH3 NH2
NH2
acetanilidă anilină p – aminofenol
1
FENACETINA
Phenacetinum
H5C2 - O NH - C - CH3
1-etoxi-4-acetamidobenzol
Principiul fenacetinei – crearea substanţelor medicamentoase noi în baza studiului

produselor de detoxicare în organism a compuşilor toxici (produse de
biotransformare).
PARACETAMOL
Paracetamolum
O
HO NH - C - CH3
p-acetaminofenol
OBŢINERE:
NaNO2 H 2 S ; NH3
HO HO NO2 HO NH2
H2SO4
O
CH3COOH
HO NH - C - CH3
IDENTIFICARE:
1) Oxidarea cu bicromat de potasiu în mediu acid

NH - C - CH3 NH2 NH NH2
O HCl K2Cr2O7
+
OH OH OH
O
O N NH2
indofenol violet
2
DOZARE:
1) Metoda nitritometrica
HO HO
+ HCl + CH3COOH
NH - C - CH3 NH2
O
HO HO
NaNO2 -
+ Cl
HCl
+
NH2 N N
Punctul de echivalență poate fi determinat prin 3 metode:

a) Potențiometric
b) Cu indicator intern: tropeolină 00 sau amestec de tropeolină 00 cu albastru de metilen;
c) Cu indicator extern: hîrtia îmbibată cu KI și amidon. În acest caz au loc reacțiile:

NaNO2 + HCl  NaCl + HNO2
KI + HCl  KCl + HI
2HNO2 + 2HI  I2 + 2NO + 2H2O
I2 + amidonul îmbibat pe hîrtia indicator colorație albastră pe hîrtia indicator
2) Metoda cerimetrică indirectă, cu sfîrșit iodometric

NH - C - CH3 NH2
O
O H2O
+ CH3 - C
H2SO4 OH
OH OH
NH2 NH
+ Ce(SO4)2 + Ce2(SO4)3 + H2SO4
OH O
2 Ce(SO4)2 + 2 KI I2 + Ce2(SO4)3 + K2SO4

Toate Prelegerile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toate Prelegerile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DERIVAŢII ACIDULUI p-AMINOBENZOIC (APAB)

COOH N CH3 O - C - C6H5

produse de saponificare N CH3 OH

C - O - CH2 - CH2 - CH2 - N - CH3

Reacţii comune pentru grupa funcțională aminică aromatică primară

II. Formarea izonitrilului:

III. Reacţia de formare a bazelor Şiff

IV. Reacţia de formare a halogeno-derivaţilor

NH2 + 3 Br2 Br NH2 + 3 HBr

CH3 CH3 H C O COOH

NO2 NO2 NO2

2. Formarea hidroxamatilor de fer sau cupru

3. Proba iodoformică după saponificarea (hidroliza) bazică:

C2H5OH + 4 I2 + 6 NaOH CHI3 + 5 KI + HCOONa + 5 H2O

4. Oxidarea cu cloramină în mediu acid – colorație roşie-oranj

NO2 NO2 NH2

+ NaNO2 +  - naftol  azocolorant oranj

2,6-dimet il- α-clor-2,6-dimet ilacet anilidă

xilidină acid diet ilaminoacet ic

α-pico lin-2,6- xilid in

Metoda II – din cloranhidrida acidului piperidin-2-carbonic:

DESCRIERE ȘI SOLUBILIT ATE

IMPURIT ĂŢI – metoda CSS.

Acidum benzoicum / Natrii benzoas

2) Din toluen la oxidare:

+ 3 MnO2 + 3 H2SO4 + 3 MnSO4 + 4 H2O

2) Obţinerea acidului salicilic, care cu FeCl3 dă coloraţie albastră-violetă:

DOZARE – metoda de neutralizare alcalimetrică

Stratul apos – albastru, decolorare;

DOZARE – metoda de neutralizare acidimetrică

 cu FeCl3 – culoare violetă:

HOOC CH2 COOH HOOC CH COOH

2) Metoda bromatometrică indirectă

NaOH + HCl NaCl + H2O

KBrO3 + 5 KBr + 6 HCl  3 Br2 + 6 KCl + 3 H2O

H3BO3 + NH3 NH4BO2 + H2O

4 H3BO3 + 2 NH3 (NH4)2B4O7 + 5 H2O

NH4BO2 + HCl + H2O H3BO3 + NH4Cl

(NH4)2B4O7 + HCl + 5 H2O 4 H3BO3 + NH4Cl

2) Metoda de neutralizare în mediu anhidru cu solvenţi protofili

2) Metoda bromatometrică indirectă:

I2 + 2 Na2S2O3  2 NaI + Na2S4O6

Metoda Spectrofotometrică UV-Vis: maxim de absorbţie la 274 nm.

2. Medicamente antiflamatoare steroidiene.

SUBSTANȚE MEDICAMENTOASE ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE

DERIVAŢII ACIDULUI ANTRANILIC

Acidum mephenamicum Natrii mephenaminici

H3C CH3 H3C CH3

OBŢINERE NO2 NH2

DERIVAŢII ACIDULUI ARILACETIC

diclo fenac sodic

PURIT ATE – HPLC, CSS, CG

DOZARE – metoda de neutralizare în mediu anhidru în solvenți protogeni

DERIVAŢII ACIDULUI ARILPROPIONIC

izo-but ilbenzen izo- but ilbenzo feno n

Cloranhidr ida acidului n- but il-

H2N NH2 NH2

 Reacția de formare a sărurilor:

H9C4 ONa H9C4 O-

DOZARE – metoda alcalimertică în metanol neutralizat

DERIVAŢII ACIDULUI SALICILIC

2) Metoda bromatometrică indirectă:

I2 + 2 Na2S2O3  2 NaI + Na2S4O6

Metoda Spectrofotometrică UV-Vis: maxim de absorbţie la 274 nm.