BIOCHIMIE.

TEHNICI DE LABORATOR.
BIOFIZICA
Curs - Conf dr Mihaela Badea
LP – Asist dr Nicusor Bigiu

Continutul disciplinei

Introducere in studiul biochimiei. Apa

Zaharide (Monozaharide, Oligozaharide,

Polizaharide)

Aminoacizi. Peptide. Proteine.

Enzime

Lipide si membrane

Acizi nucleici. Vitamine. Hormoni

1
 Continutul disciplinei

Biomecanica. Termodinamica si fizica fluidelor.
Notiuni de optica

Camp electric. Camp electromagnetic. Unde.

Elemente de bioelectricitate si bioexcitabilitate.

Efectele factorilor fizici utilizati in terapie:

radioterapie, mecanoterapie, termoterapie,
crioterapie, electroterapie, magnetoterapie,
ultrasonoterapie, fototerapie.

Continutul disciplinei

Lucrari practice
- Tehnici de laborator

+ Biofizica – notiuni de teorie si

aplicatii practice

2
 Bibliografie
 Badea M., Coman Gh., Biofizica. Tehnici de laborator. Ed Lux
Libris, Brasov 2015

 Badea M., Coman Gh., Noțiuni introductive de biochimie si

biofizică medicală, vol.1, Ed Lux Libris, Brașov, 2014

 Coman Gh., Badea M., Elemente de chimie analitică, Editura

Univ.Transilvania din Braşov, 2015

 Coman Gh, Badea M., Biochimie, Editia a II-a, Editura

Universitatii Transilvania din Brasov, 2014, Brasov

 Thomas M. Devlin (Editor), Textbook of Biochemistry with

Clinical Correlations, Ed. Wiley-Liss, Hoboken, 2006

Examinare

 Partial 1 – 40% - scris – traditional

 Partial 2 – 40% - scris – traditional
 Examen de laborator – 20% - oral

 OBS – prezenta la laboratoare este

OBLIGATORIE

3
Chimia biologică sau biochimia
 aplicaţie a teoriilor chimiei organice în
studiul sistemelor vii.

 unul din cele mai dinamice domenii din

ansamblul ştiinţelor contemporane, cu
implicaţii profunde în diferite ramuri ale
biologiei teoretice şi aplicate.

Chimia biologică sau biochimia

 ştiinţa care studiază materia vie şi
fenomenele specifice
 organizarea moleculară,
 compoziţia chimică
 corelaţiile biomoleculelor componente şi al
proceselor de transformare (degradare şi
biosinteză) a acestora, prin care se
generează şi se utilizează energia necesară
manifestărilor vitale.

4
 Metabolism celular
 Reacţiile organice
 sistem dinamic, continuu şi interdependent la

nivelul celulei vii.

 au loc întotdeauna în apă (ca solvent),
 sunt catalizate de enzime
 se desfăşoară foarte rapid, dar controlat,
 temperaturi apropiate de cea a camerei.

 Suma tuturor acestor reacţii reprezintă

metabolismul celular şi asigură pe de o
parte energia necesară funcţiilor vitale cât şi
componentele celulare proprii necesare
pentru dezvoltare şi regenerare.

 sistem viu  un ansamblu de reacţii

metabolice a căror coordonare este
asigurată prin mecanisme biochimice de
reglare şi control.

 bacterii primitive …. om
 acelaşi set de reacţii şi mecanisme chimice
serveşte pentru a produce funcţiile vieţii în toate
organismele
 moleculele fundamentale care parcurg aceste
căi metabolice se regăsesc în toate speciile

5
Plante
 energia (Soare)
 substanţele organice (sinteză din CO2 şi H2O)

 Animale
 moleculele (mediu)  oxidare energia + CO2
 energia legăturilor chimice, moleculelor labile
• travaliul muscular,
• impulsurile electrice şi nervoase,
• percepţia senzorială,
• termoreglarea
• sinteza moleculelor necesare creşterii şi multiplicării
celulelor.

Biosisteme
 structuri organizate în trepte, cu grade
diferite de complexitate: celule, ţesuturi,
organe, organisme, cu variaţii taxonomice;
 structuri spaţio-temporale  ritmicitate
cu frecvenţe bine determinate
 structuri moleculare repetitive şi
constituite pe principiul identităţii
(concepţie de bază a geneticii moderne);

6
Principiile organizării structurilor
biologice
 geometrii constructive de minimă energie
 scăderea energiei libere şi travaliu maxim
(chimic, osmotic, mecanic);
 sistemele biologice sunt termodinamic
deschise şi ireversibile;
 complementaritatea şi specificitatea
structurii biomoleculelor

Principiile organizării structurilor

biologice
 structuri discontinue (unităţi de dimensiuni
bine definite)  unităţi structurale de nivel
superior de organizare;

 diversitatea şi complexitatea au la bază

economia şi simplitatea
 20 aminoacizi standard,
 2 baze purinice
 3 baze pirimidinice.

7
 Zaharide

ZAHARIDE

CARBOHIDRATI

GLUCIDE

8
 ZAHARIDE
 Functii
 furnizor al unei mari cantitati de energie în
majoritatea organismelor;
 rol structural:
• constituent de baza al peretilor celulari,
• fibre celulozice in plante;
• exoscheletul unor insecte;

 mediator al comunicatiilor intercelulare

 hidrati de carbon (C H2O)n

9
 Monozaharide
 Unitatile de baza ale zaharidelor
 Oligozaharidele
 2-12 resturi monozaharidice unite prin
intermediul legaturilor glicozidice.
 oligozaharide + proteine  glicoproteine
 oligozaharide + lipide  glicolipide

 Polizaharidele
 > 12 resturi monozaharidice
• homopolizaharide (celuloza, amidonul)
• heteropolizaharide (heparina, acidul hialuronic).

Monozaharide
 Oligozaharidele si polizaharidele sunt
glicozide

 Legatura glicozidica presupune

interactia la care participa cel putin un
hidroxil glicozidic.

 grupare aldehidica  aldoze (“oze”),

 grupare cetonica  cetoze (cu exceptia
fructozei, primesc sufixul “uloza”.)

10
Carbon asimetric (chiral)
 hibridizarea sp3
 are satisfacute toate valentele în spatiu cu
functiuni sau grupari chimice diferite
 stereoizomeri = izomeri chirali =
izomeri optic activi = enantiomeri
 dextrogir (d) (+) = amestec racemic
 levogir (l) (-)
 monozaharidele -> cel putin un atom de
carbon asimetric (chiral)
 Exceptie: dihidroxiacetona

11
12
 Structuri ciclice monozaharidice:
a) glucoza, structura piranozică;
b) fructoza, structura furanozică

Serii absolute D si L
 atomul de carbon chiral, cel mai
indepartat de gruparea carbonil

CH=O CH=O
H C OH HO C H
CH2OH CH2OH

D (+) -gliceraldehida L (+) -gliceraldehida

13
 Epimeri
 difera prin
configuratia unui
singur atom de
carbon chiral

Forme ciclice furanozice anomere

CH2 - OH CH2OH
CH2 - OH O CH2OH
OH
H OH formaα
C O C
H
OH
HO - C - H HO - C - H
O OH H
H - C - OH H - C - OH

H - C - OH H- C CH2OH
O OH
CH2 - OH CH2 - OH H OH formaβ
fructoza H
CH2OH
OH H
forme furanozice

14
 Forme ciclice piranozice anomere
(structuri Haworth)
CH2OH
O OH
C H H O H
H C
H
H - C - OH OH H formaα
H - C - OH
HO OH
HO - C - H HO - C - H H OH
O
H - C - OH CH2OH
H - C - OH
H O OH
H - C - OH H- C H
OH H formaβ
CH2 - OH CH2 - OH HO H
glucoza H OH
forme piranozice

Stabilitatea formelor scaun

pentru structuri piranozice
HO
CH2OH
CH2OH OH CH2OH
HO O H HO O
H HO O
OH H
H HO OH
OH OH
H OH OH
D-galactopiranoza 2 substituenti voluminosi 3 substituenti voluminosi
in pozitii ecuatoriale in pozitii ecuatoriale

forma stabila

15
 Aminozaharide
CH2OH CH2OH

H O H HO O H
H H
OH H OH H
OH H OH
HO
H H NHCOCH3
NH2

Glucozamina N-acetil galactozamina

Aminozaharide

CH2OH
H O OH
H • Component al
O H
peretelui bacterian
HO H
H NHCOCH3

CH3 - CH - COOH

Acid N-acetil muramic

16
 Aminozaharide

O
CH2-OH COOH
H3COCHN
(HCOH)2 • Component al
OH glicolipidelor sau
glicoproteinelor,
OH denumite acid sialic
Acil N-acetil neuraminic

Proprietati chimice
 Reducere:
• Hexitol

• 2-deoxiriboza  lanturi DNA

HO-CH2 O OH HO-CH2 O OH
H2
- H2O

OH OH OH

17
Proprietati chimice
 Oxidare:
 apa de clor sau brom, solutie Tollens sau
Fehling  acizi aldonici (C1)
• acid gluconic, gluconat de calciu
CH2OH
 acizi uronici (C6)
H O O
• Detoxifiere
H
OH H
HO
H OH
Fenil glucuronat
 acizi zaharici (C1 si C6)

Acizi aldonici
δ – lactone
Legare calciu

18
Proprietati chimice
 Caracter reducator:

 Aldozele cu gruparea hiroxil glicozidic libera

 Cetozele – nu au caracter reducator

Proprietati chimice
 Eterificare:
 alcooli  glicozide
• prepararea conjugatelor imunoenzimatice
(metoda Nakane-Kawaoi)

19
 Proprietati chimice
Esterificare:
 ai acidului fosforic
 Evidentiere analitica
fenilhidrazina  fenilhidrazone osazone (galbene)

Dizaharide
 Zaharoza = Sucroza α-glucoza +ββ-fructoza (leg 1-2)

 Lactoza β-galactoza + D- glucoza (leg 1-4)

 Maltoza α-glucoza + D- glucoza (leg 1-4)

 Celobioza β-glucoza +ββ-glucoza (leg 1-4)

20
 Zaharoza = Sucroza
 Leg.1-2 diglicozidica intre
CH 2OH α−glucoza si β−fructoza
H O H
H
OH H
HO
 nu are caracter reducator.
H OH
O
CH 2OH
 Hidroliza  invertirea zaharozei
O
H OH
H  sfecla de zahar si trestia de
CH 2OH
OH H
zahar
sucroza

Lactoza
C H 2O H C H 2O H
H
HO O O
H H
OH H O OH H
H OH

H H OH
OH
lactoza

 Leg.1-4 intre β-galactoza si D-glucoza

 are caracter reducator

 zaharul din laptele mamiferelor

21
 Lactoza
 Lactaza
 enzima prezenta în intestinul subtire al
mamiferelor
 hidroliza  monozaharide  circuitul sangvin.

 intoleranta la lapte
• concentratii diminuate ale enzimei in intestinul subtire
-> lactoza nu poate suferi transformari normale
hidrolitice
-> lactoza nehidrolizata este pasata în colon
-> fermentatie -> CO2, H2 si acizi organici iritanti
-> induc disconfortul

22
WHAT IS LACTOSE INTOLERANCE?

 Inability to digest significant amounts of

lactose, which is the predominant sugar
in milk

 A result of lactase insufficiency, the

enzyme essential for the conversion of lactose
into glucose and galactose

LACTOSE METABOLISM

23
 LACTOSE DIGESTION
AND COLONIC
SALVAGE OF
NONABSORBED
LACTOSE

SIMPTOME ALE INTOLERANTEI LA

LACTOZA

 Intoleranţa nu implică sistemul imunitar

 Greaţă, crampe, dureri abdominale, gaze,

diaree

 Simptomele pot începe de la 15 minute la

cateva ore dupa consumul de alimente cu
lactoză

24
 Maltoza
 leg. 1-4 intre α-D-glucoza si D-glucoza
 are caracter reducator
 Raspandire
 semintele germinate ale cerealelor, ca rezultat al

hidrolizei amidonului (malt)

 organismele mamiferelor, ca rezultat al degradarii

enzimatice a glicogenului
 Hidroliza enzimatica
 D-glucoza -> fermentare (drojdii) ->CO2, H2O si

etanol

25
 Celobioza
 Leg. 1-4 intre două resturi de β-glucoza

 dizaharid reducător

 unitatea structurala a celulozei

 apare libera in organismele omizilor, melcilor,

termitelor si stomacul erbivorelor

Polizaharidele (Glicani)
 polimeri liniari sau ramificati -> legaturi
glicozidice

 Celuloza
 Amidonul
 amiloza
 amilopectina
 Glicogenul
 Mureinele (Peptidoglicani)
 Acizi sialici

26
Celuloza
CH2OH
CH2OH
H O CH2OH
H H O
OH H O H H O OH
H OH H O H
HO
H OH H
H OH
H OH H
H OH
n

 Leg.1-4 intre fragmente de β-glucoza

 toate gruparile hidroxil libere sunt in pozitii
ecuatoriale
 peretii celulelor vegetale

Celuloza
 legaturi de hidrogen
 Rezistenta mecanica mare
 Insolubilitatea in apa

 Vertebratele nu poseda o enzima capabila sa

hidrolizeze legaturile glicozidice din celuloza

 Tubul digestiv al erbivorelor şi al termitelor

conţine microorganisme simbiotice
 celulaze  celobioza  celobiaza  glucoza

27
 Amidonul

 Amiloza: α-glucoza - leg. 1-4

 Amilopectina: α-glucoza - leg. 1-4 si 1-6

28
 Amiloza

 Amilopectina

29
 Amiloza
 adopta o structura helicala
 Amilazele (saliva si sucul pancreatic)
 amiloza -> glucoza si maltoza
 amilopectinei -> glucoza si dextrine

 Dextrinele
 oligozaharide
 leg. glicozidice 1-6
 enzime (mucoasa intestinului subtire) -> glucoza

Glicogenul
 Polizaharid de rezerva
 muschii scheletici
 ficatul animalelor
 granule citoplasmatice care necesita pentru
sinteza si degradare, enzime specifice
 leg. glicozidice α (1-4) si α (1-6)
 gradul de ramificare al glicogenului este mai
pronunţat -> o frecvenţă de 8-10 resturi α−
D-glucoza

30
 Mureidele (Peptidoglicanii)
 peretii celulelor bacteriene
 lanturi polizaharidice reticulate prin
intermediul unor peptide
 rezistenta mecanica a peretilor bacterieni,
 integritatea celulelor bacteriene fata de mediul
ostil in care se gasesc

 Conform coloraţiei Gram, dependent de structura

peptidoglicanilor, bacteriile sunt clasificate în
Gram pozitive si negative.

 coloraţia Gram:
• Gram pozitive: un perete gros (25 µm)
mai multe straturi peptidoglicanice,
deasupra membranei celulare dublu
lipidice;
• Gram negative: un perete subţire (2-3 µm)
un strat peptidoglicanic între două straturi
dublulipidice

31
Acizii sialici
 intră in constitutia sialoproteinelor, care

sunt componente ale membranelor

celulare

 rol de receptori sau antigene

Acizii sialici
Vertebrate:
- Resturi terminale al sialoproteinelor
 Recunoaştere self – recunoaştere lectinică
 T1/2

Nevertebrate:
recunoaştere non self
sistem de apărare neimun

32
 Receptorii celulari
 macromolecule sau complex de macromolecule
capabila
 sa recunoasca specific o substanta chimica
 sa comunice existenta acestei recunoasteri
altor structuri moleculare  declansarea unui
efect biologic semnificativ (lucru biologic)

 legaturi receptor-receptat necovalente

 legaturi de hidrogen, van der Waals, interaţii
hidrofobe şi rar ionice) şi reversibilă.

Receptorul celular – informare prin limbaj chimic

legături receptor-receptat necovalente şi
reversibile
Agonişti - antagonişti
recunoaşterea este caracteristică tuturor
celulelor vii:
hormoni şi feromoni;
mediatori chimici;
medicamente;
antigene şi anticorpi;
liganzi cu rol plastic sau energetic;
lectine;
substanţe mutagene.

33
 Lectine (fitoaglutinine):

 Proteine - glicoproteine
 Legare specifică de origine neimună

 Recunoaştere self

 Recunoaştere non self

34
 Metabolismul zaharidelor
 Zaharidele = produsi de fotosinteza
 sunt cele mai abundente substante din dieta
animalelor

 ROL
 functional
 structural
 participa efectiv la eliberarea energiei
metabolice, in organismele vii.

Metabolismul zaharidelor
 Biosinteza la nivel celular prin convertirea
lipidelor sau proteinelor (procese de
neogeneză).
 In alimente  compusi oligo sau
polizaharidici
 tractul gastrointestinal  monozaharide,
 traversarea barierei intestinale
 absorbţia în sânge,
 transportat la nivel celular

35
 Metabolismul zaharidelor
 In tractul gastrointestinal  digestie
 cavitatea bucala
• transformări mecanice şi biofizice şi mai puţin
biochimice,
• hidroliza parţiala (amilazelor salivare)  în
dextrine, oligozaharide şi cantităţi mici de
monozaharide.
 stomac
 intestinul subtire
• hidroliza completă (amilaze pancreatice) 
monozaharide

Absorbţia
 Pe cale intestinală
 Forma de abosrbtie: monozaharide
 cu exceptia unor cantitati mici de zaharoza,
care se pot absorbi ca atare şi apoi sunt
eliminate fara sa sufere catabolizarea
 Absorbtia depinde de
 natura zaharidelor
 zona din intestin unde are loc pasajul,
 de prezenta unor hormoni (corticosuprarenali),
a unor vitamine (complexul B) şi a altor
substante

36
 Transportul
 Monozaharide piranozice  transport activ
din intestinul subtire in sange
 implicarea unei molecule transportor (carrier)
in prezenta ionilor de sodiu,
 creste afinitatea transportorului fata de glucoza
 glucoza eliberată la nivelul celulei epiteliale,
părăseste celula prin difuzie facilitată
 ionii de sodiu sunt expulzati contra gradientului
de concentratie, in intestin, prin intermediul ATP-
azei Na+ dependenta,
 reincarcarea transportorului.

 absorbtia monozaharidelor in sange,

 transport prin vena porta la ficat,
 FICAT: toate celelalte monozaharide se transforma
in glucoza.
 este transportată pe cale sanguină la toate ţesuturile
 se depozitează în muşchi sau ficat (glicogen)
 Glicogenul hepatic constituie o rezervă de glucoză,
imediat disponibilă, pentru menţinerea nivelului constant de
glucoză în sange (glicemie) de aproximativ 100
mg/100 ml (5.5mM)
 Saturarea organismului cu glicogen
 glucoza se transformă în lipide  depunere la nivelul
unor ţesuturi
 degradarea totală  CO2, H2O si energie

37
 Absorbţia monozaharidelor poate fi
dezavantajata de lipsa sau scaderea activitatii
enzimatice a unor dizaharaze (lactaza, zaharaza).

 Dizaharidele nedegradate
 determina cresterea presiunii osmotice a
lichidului din intestinul subţire
• determina creşterea cantitatii de apa din lumenul
intestinal,
 fie sufera un proces de fermentarei n intestinul
gros,
• eliberarea dioxidului de carbon si a unor acizi,
– stari de disconfort ale organismului

Catabolizarea glucozei
 glucoza din muschi si creier,
 rol principal de combustibil

 glucoza din ficat

 rol de stocare
 rol de mentinere a glicemiei, in beneficiul
altor tesuturi.

38
 Glicogen Glucozã
ATP
ADP
Glucozo -1-fosfat Glucozo -6-fosfat

Glicolizã Degradare Pentozo Acizi uronici

Degradare aerobã fosfati
anaerobã
Acid piruvic

Acid glucuronic
Acid piruvic CO2 si H2O Pentoze

Glicoliza
 degradarea anaerobă a glucozei
 este calea de degradare a glucozei, pe
care o adopta majoritatea organismelor
 obţinerea rapida a unei cantitati de energie
semnificativa
 pregatirea degradarii oxidative a
zaharidelor
 are loc la nivelul citosolului (10 enzime)
 glicoliza aeroba  piruvat
 glicoliza anaeroba  lactat

39
 Degradarea glucozei pe calea
pentozofosfatilor
 cale secundară de degradare oxidativa,
 se asigura organismelor necesarul de
pentoze (prin sinteza endogena) pentru
biosinteza nucleotidelor şi acizilor
nucleici

 in citosolul hepatocitelor, al celulelor glandei

mamare sau al celulelor renale.

Reglarea şi dereglarea
metabolismului zaharidelor
 Glicemia normala: 80-120 mg/100ml
 Procesele hipoglicemiante
 transformarea glucozei in glicogen
 degradarea glucozei pe diverse căi

 transformarea glucozei în lipide

 eliminarea patologică a glucozei prin urină

 Hormonul insulina, care actioneaza la

nivelul glucokinazei, pe care o activeaza
(pentru catalizarea primei etape glicolitice)
si la nivelul permeabilităţii celulare.

40
 Reglarea şi dereglarea
metabolismului zaharidelor
 Procese hiperglicemiante
 stimularea glicogenolizei hepatice şi
musculare
 stimularea gluconeogenezei

 Hormonii: glucagon, adrenalina, tiroidieni,

glucocorticosteroizii

Factorii majori implicaţi în

menţinerea glicemiei
 mobilizarea glicogenului si eliberarea
glucozei de catre ficat
 eliberarea acizilor grasi de catre tesutul
adipos
 arderile preferentiale ale acizilor grasi în
detrimentul arderii glucozei
 ingerarea si stocarea glucozei sub
forma de glicogen

41
 Diabetul zaharat

 incapacitatea organismului de a utiliza

glucoza, prin dezactivarea primei etape
a procesului glicolitic.
 inexistenta sau insuficienta insulinei,
care determina slaba activare sau
inactivarea glucokinazei

Diabetul zaharat
 diabet tip I
 indus de incapacitatea organismului de a
sintetiza insulina (diabet insulin-dependent),
datorita distrugerii celulelor β-pancreatice.
 instalarea bolii este rapida si de regula inainte
de varsta de 40 ani (diabet juvenil)
 diabet de tip II
 indus de o deficienta in receptori insulinici,
chiar dacă organismul este capabil sa
sintetizeze insulina (diabet non-insulin
dependent).
 instalarea acestui tip de diabet se realizeaza
de regula dupa varsta de 40 de ani si bolnavii
sunt supraponderali.

42
 Diabetul zaharat
 Manifestari
 hiperglicemie (restrangerea glicolizei)
 cetonemie
 lipemie (cresterea metabolizarii lipidelor de
rezerva)
 la nivelul urinei:
• glucoza si corpii cetonici
• valori mai scazute ale pH-ului,
• cresterea densitatii urinare

43