Oligozaharide

Oligozaharide
2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2024/Rodica Dinica
Clasificare
Monozaharide(oze) Ozide Heterozide
(nu hidrolizeazã) (Glicozide)
Oligozaharide si Polizaharide (hidrolizeazã)
Aldoze Cetoze ( Di-,tri- , tetra-

Dioze, trioze, tetroze, zaharide )
pentoze, hexoze Homopoli - Heteropoli -
zaharide zaharide
(amidon (chitina
glicogen heparina)
celuloza)
Monozaharidele nu hidrolizează în compuşi mai simpli.

Oligozaharidele conţin 2-8 resturi de monozaharide legate prin oxigen, care prin
hidroliză trec în unităţi de monozaharide.
Polizaharidele sunt polimeri naturali cu mase moleculare foarte mari. Toate oligo- şi
polizaharidele prin hidroliză acidă sau enzimatică trec în monozaharide.
2024/Rodica Dinica
2024/Rodica Dinica
❖ Dizaharidele rezultă din două
molecule de hexoze prin eliminarea
unei molecule de apă,
trizaharidele- din trei molecule de
hexoze prin eliminarea a două
molecule de apă
se clasifică în dizaharide reducătoare

şi nereducătoare
2 C6H12O6 - H2O C12H22O11 ; 3 C6H12O6 - 2 H2O C18H32O16

2024/Rodica Dinica
Dizaharide nereducătoare
• Legătura eterică între resturile de monozaharide
se realizează prin eterificarea hidroxililor
glicozidici de la fiecare monozaharidă-legătură
dicarbonilică.
• Dizaharidele cu legătură dicarbonilică nu prezintă
anomerie, nu dau osazone, nu prezintă
mutarotaţie, nu dau reacţia Fehling, deci nu au
hidroxilul glicozidic liber.
• Exemple: zaharoza şi trehaloza
2024/Rodica Dinica
Zaharoza (sucroza)
este răspândită în plante, nectar de flori, trestie de zahăr (20-27%), sfecla
de zahăr (14-23%), în sorg, porumb etc, de unde se obţine prin procedee
tehnologice.
Prin hidroliză acidă şi enzimatică zaharoza trece în D glucoză şi
D fructoză.
CH2OH
O HO CH2OH
O
H C a OH a HO
CH2OH HO
H C OH O b O HO
a 1
OH
HO C H
C
HOH2C 6 O O b CH2OH
O HO C H
b 2
H C OH O 5 HO 2 1 HO 3
H C OH H CH2OH O
H C 4 4 OH
3
H C 5
CH2OH OH 6
HOH2C
CH2OH
I II III

2024/Rodica Dinica Nu sunt zaharuri!
Structura zaharozei
• Pusa in evidentă prin metilare totală
CH2OMe CH2OMe CH2OMe MeOCH2 O

O O O
HOH
OMe a O b MeO
OMe + MeO
HO CH2OMe
MeO CH2OMe MeO OH
OMe OMe OMe
OMe
A B
Octametilzaharozã

2024/Rodica Dinica
• Prin hidroliza enzimatică se stabileşte configuraţia a a
hidroxidului glicozidic al restului de glucoză şi respectiv b
de la fructoză.In consecinţă zaharoza este 2-a-D-
glucopiranozil -b-D fructofuranozidă.
• Zaharoza este dextrogiră iar amestecul de glucoză şi
fructoză rezultat prin hidroliză este levogir pentru că
fructoza este mai puternic levogiră decât glucoza
dextrogiră.
Zaharoza + H2O Glucoza + Fructoza

(sucroza)
o o
[ a ] 20 [ a ] 20 52,7o [ a ] 20 = - 92,5
D = + 66,5 D = + D

2024/Rodica Dinica
Hidroliza zaharozei în mediu acid se
numeşte invertirea zahărului
• Schimbarea semnului de rotaţie a luminii polarizate în urma hidrolizei acide
sau enzimatice (cu invertaza) este numită invertirea zahărului. Amestecul de
glucoză şi fructoză formează astfel zahărul invertit (mierea artificială). De aici
numele D(+)glucozei de dextroză şi a D(-)fructozei de levuloză. Zaharoza este
aliment şi îndulcitor.
HOCH2 O
CH2OH CH2OH OH
O O disociere HO
OH CH2OH
OH
+
H H OH CH2OH
HO HO
b Fructofuranoza O OH
OH
O HO O+
O CH2OH O CH2OH OH
HOH2C
O HO
HO HO H2O OH
CH2OH CH2OH OH +
+
OH OH HO
CH2OH
OH O
OH
HO OH
OH
a + b Glucopiranozã
2024/Rodica Dinica
Trehaloza
• este un dizaharid nereducător răspândit în ciuperci, în sângele
insectelor, în alge şi în lipidele bacilului tuberculozei. La hidroliză
acidă formează două molecule de a-D(+)glucopiranoză, una fiind
rotită cu 180o pentru a se putea forma legătura 1 a- 1’a- glicozidică.
CH2OH
H C O
O
H C OH OH
H C CH2OH CH2OH
HO C H HO HO
O H C OH O O OH
HO
H C OH O HO OH
HO C H O OH
HO HO OH
H C
H C OH O
CH2OH OH
H C
O
CH2OH
CH2OH

2024/Rodica Dinica
Dizaharide reducătoare
• la eterificarea monozaharidelor participă
hidroxidul glicozidic de la o moleculă iar de la
cealaltă moleculă unul din hidroxilii alcoolici
• legătura care se formează se numeşte legătură
monocarbonilică.
• au un hidroxil glicozidic liber.
• prezintă anomerie, dau osazonă, prezintă
mutarotaţie, reduc soluţia Fehling
• Exemple: maltoza, celobioza şi lactoza.

2024/Rodica Dinica
Maltoza
• Prin hidroliză,trece în două molecule de glucoză.
• legătura este a,1 – 4.
• Grupa hidroxil glucozidică liberă poate fi sub forma
anomerilor a- sau b-, motiv ce justifică fenomenul
mutarotaţiei.
•

2024/Rodica Dinica
• Maltoza este puţin răspândită în stare liberă. Este însă prezentă în
organele plantelor bogate în amidon, în seminţele germinate sau în
extractul apos de orz încolţit, malţul, de unde şi numele de maltoză.
Sub acţiunea maltazei, maltoza trece în două molecule de glucoză, care
sub acţiunea drojdiei de bere fermentează până la etanol şi CO2 (reacţie
utilizată la fabricarea berii din malţ).
• Prin hidroliza amidonului rezultă alături de maltoză şi izomaltoza cu
legătura a 1-6-glicozidică.
CH2OH
CH2OH
O HO O
CH2 HO
OH
HO O O HO CH2
O
OH
OH HO O
HO OH HO
OH HO
OH

2024/Rodica Dinica
Celobioza
• Este formată din două molecule de glucoză, în care trece prin hidroliză. Poate
să rezulte din celuloză prin hidroliză catalizată de enzima celobiaza. Unul din
resturi este rotit cu 180o datorită legăturii b-glucozidice între cele două
molecule. Este izomeră cu maltoza.
• Celobioza se găseşte foarte rar liberă în natură în seva unor arbori. Se găseşte
sub formă policondensată de unde poate să rezulte prin hidroliză acidă sau
enzimatică sub acţiunea celulazei.
• Celobioza este hidrolizată de emulsină, enzima din sâmburii de migdale amare
cu acţiune specifică pentru legăturile b-glicozidice.
4-b-Glucopiranozil-D-Glucopiranoza

2024/Rodica Dinica
Lactoza
• Se găseşte în lapte 4-6%. Prin hidroliză trece în D-galactoză şi D-
glucoză în raport 1:1. Sub acţiunea fenilhidrazinei, a oxidanţilor
sau reactivului Fehling reacţionează numai restul de glucoză
(galactoza rămâne intactă), ceea ce demonstrează că grupa hidroxil
glicozidică care participă la legătura eterică provine de la b-
galactoză.
• In stare cristalizată lactoza este sub forma anomerului b.
Anomerul a se obţine la evaporarea zerului, ca precipitat.

2024/Rodica Dinica
Trizaharidele
• Trizaharidele sunt formate din trei resturi de monozaharide unite prin
legături 1-4, 1-6, 1-2-glicozidice. Se găsesc în regnul vegetal.
• Genţianoza, o trizaharidă nereducătoare, este formată din două

molecule de glucoză şi una de fructoză legate prin legături b, 1-6 şi a,
b -1-2-glicozidice. Se găseşte în specii de genţiană. Emulsina
scindează genţianoza într-o moleculă de glucoză şi zaharoză punând în
evidenţă legătura b-glicozidică.
CH2OH
• O
bO 6 OH
OH 1 CH2
HO O CH2
1 O
OH OH a 2
HO
HO O b
CH2OH
OH
Gentianoza OH
2024/Rodica Dinica
Rafinoza
• Este o trizaharidă nereducătoare, formată din a D-
galactoză, a-D-glucoză şi b D-fructofuranoză unite prin
legături a, 1-6, a, b, -1-2-glicozidice. La hidroliză
formează galactoza şi zaharoza.
CH2OH
HO O
CH2 OH
OH
O O CH2
O
OH OH
HO
HO O CH2OH
OH
Rafinoza OH

2024/Rodica Dinica
Maltotrioza
• Este un trizaharid reducător, componentă structurală a
moleculelor de amidon şi glicogen conţinând legături a,b,
1-4-glicozidice.
• CH2OH CH2OH CH2OH
O O O
OH OH OH
HO O O OH
OH OH OH
Maltotrioza

2024/Rodica Dinica
Ciclodextrinele
• sunt oligozaharide nereducătoare, rezultate din glucoză sub acţiunea
transferazelor produse de Bacillus macerans.
• În cursul reacţiei se închid cicluri lipsite de -OH glicozidic, deci
nereducătoare, având 6, 7, 8 sau mai multe unităţi glucozil, de unde şi
simbolurile a, b, .
• denumite şi cicloamilaze sau dextrinele lui Schardinger, sunt ordonate
geometric şi stabilizate prin legături de hidrogen. Grupele de alcool primar
sunt orientate spre exterior dând caracterul hidrofil.
• Din aranjarea geometrică a resturilor glucozil, spre interior apare o cavitate
cilindrică hidrofobă.
• Ciclodextrinele cu 6-8 resturi glucozil sunt parţial solubile apă, pe când cele
cu peste 8 unităţi sunt solubile. În cavităţile cilindrice ale ciclodextrinelor
pot fi reţinute selectiv molecule ce nu depăşesc diametrul 4-10 Å (vitamine,
steroli)
2024/Rodica Dinica
Exemple de ciclodextrine

2024/Rodica Dinica
Polizaharide omogene sau
glicani
• au structură macromoleculară
• alcătuite din resturi de unităţi de monozaharide unite pe
principiul de formare a oligozaharidelor
• răspândire apreciabilă în regnul vegetal
• Cele mai răspândite sunt polizaharidele care derivă de la
D-glucoză.
• se poate considera că au formula (C6H10O5)n, în care n are
valori mari, de ordinul sutelor şi miilor (mătase vâscoză
115-265, celuloză de lemn 650-900, bumbac 2300,
amilopectina 6000-36000 etc)
• cele mai importante sunt celuloza, amidonul şi
glicogenul
2024/Rodica Dinica
• Celuloza are rol de “schelet”, de susţinere asigurând
rezistenţa mecanică a pereţilor celulari.
• Amidonul are rol de substanţă de rezervă în regnul vegetal.
• glicogenul -substanţă de rezervă în regnul animal.
• In natură se află şi alte polizaharide formate din alte
hexoze cum ar fi mananii (din manoză), fructanii (din
fructoză) sau din pentoze, arabanii (din arabinoză), xilanii
(din xiloză). In gume vegetale şi mucilagii se găsesc
polizaharide formate din acizi uronici, cum sunt materiile
pectice, acidul galacturonic etc.
• Polizaharidele nu au gust dulce.
• Se descompun la încălzire.

2024/Rodica Dinica
2024/Rodica Dinica
Celuloza
• (C6H10O5)n, este cea mai răspândită polizaharidă
din natură. Este material de construcţie pentru
pereţii celulari, alături de care se găsesc în cantităţi
variabile hemiceluloze, lignină, pentozani, materii
pectice, taninuri, lipide, răşini, săruri minerale, aşa
numitele “substanţe încrustante”.

2024/Rodica Dinica
Structura celulozei
• Structura celulozei a fost stabilită prin hidroliză şi prin

studii cu raze X.
• Prin hidroliză cu b glucozidază, celuloza se
transformă în celobioză, ceea ce arată că resturile de D-
glucopiranoză sunt unite prin legături b 1-4-glicozidice.
Datorită legăturilor b-glicozidice, inelele de glucopiranoză
sunt rotite, unul faţă de altul, cu 180o, astfel încât celuloza
să formeze macromolecule filiforme (Haworth,
Freudenberg).
• Hidroliza acidă completă a celulozei conduce numai
la D(+)-glucoză

2024/Rodica Dinica
OH - - CH2OH OH
CH2OH OH
HO O O O O
OH OH
OH OH OH
O O O OH
O O
CH2OH OH OH CH2OH
- CH2OH -
- -
HO CH2OH OH
HO HO CH2OH
O O
O HO O OH
HO O O O
CH2OH CH2OH HO
HO
- - HO
Unitate de celobiozã

2024/Rodica Dinica
Proprietăţi chimice
• Grupele hidroxil libere din celuloză (deşi implicate în legături de
hidrogen) participă la o serie de reacţii din care rezultă unii derivaţi
importanţi.
• Cu soluţii concentrate de hidroxid de sodiu formează alcali-celuloza
care reacţionează cu sulfura de carbon dând xantogenat de celuloză
(vâscoza). Soluţia de vâscoză filată într-o baie acidă, regenerează
celuloza.
• Obţinută prin procedeul vâscozei, mătasea artificială se prezintă ca
fibre cu grad de polimerizare 250-400.
H H H
H CS2
H precipitare - CS2
NaOH 20% C
C C S H2SO4/H2O C
C
O C SH OH
OH O-Na+ O C S-Na+
Xantogenat de S Mãtase
celulozã (vâscozã) vâscozã

2024/Rodica Dinica
• Celofibra este mătase vâscoză, tăiată în fire şi prelucrată ca şi
bumbacul.
• Celofanul se obţine prin acelaşi tratament chimic, dar celulozei
regenerate i se adaugă un plastifiant.
• Celuloza se poate transforma în derivaţi prin nitrare sau acetilare.
Produşii au grad diferit de esterificare raportat la unitatea structurală
C6.
• Astfel prin nitrare rezultă mono-di- şi trinitrat de celuloză.
CH2OH CH2ONO2 CH2ONO2 CH2ONO2

+ HNO3/
H2SO4 O O
HO O
O HO
O
O + HO O + O2NO O
HO ONO2 ONO2
n n n n

2024/Rodica Dinica
• Fulmicotonul corespunde la un conţinut de circa 13% azot (aproape de
trinitrat). Este un produs fibros, solubil în acetonă şi esteri. In soluţie
alcool–eter (2:1) se umflă (gelatinează). In aer arde fără explozie,
explodează la lovire sau la încălzire bruscă. Se utilizează la fabricarea
pulberii fără fum.
• Colodiul corespunde la 11% azot (aproximată dinitrat). Este
inflamabil. Soluţiile de colodiu în amestec cu alcool şi eter formează
pelicule protectoare pentru răni şi de etanşare a unor instalaţii.
• Celuloidul rezultă prin amestecarea soluţiei de colodiu cu o
soluţie alcoolică de camfor, urmată de îndepărtarea solventului.
Celuloidul este o primă masă plastică cunoscută şi folosită ca suport
pentru filme foto şi în cinematografie, înlocuit cu acetaţi mai puţin
inflamabili
• Mononitratul de celuloză în amestec cu dinitrat, în soluţie de
esteri alifatici şi hidrocarburi aromatice mononucleare, este folosit ca
nitrolac (duco).
• Acetaţii de celuloză se obţin prin acetilare dirijată (Ac2O, AcOH
în mediu de H2SO4) astfel încât să se obţină mai mult triacetat sau mai
mult diacetat, după folosinţă (lacuri sau mase plastice). In funcţie de
utilizări se adaugă plastifianţi, coloranţi sau agenţi tensioactivi.
2024/Rodica Dinica
• Metilceluloza este netoxică şi inertă fiziologic. Este un produs solid, alb, fără
gust, fără miros care se conservă timp îndelungat. Se utilizează ca aglutinant
(superior amidonului), la obţinerea unor emulsii, ca agent de îngroşare şi
coloid protector.
• Etilceluloza este eterul celulozei care rezultă prin tratarea alcalicelulozei cu
exces de sulfat sau clorură de etil, sub presiune. Se utilizează la fabricarea
lacurilor, a pielii sintetice, a adezivilor etc.
• Carboximetilceluloza este eterul rezultat la tratarea celulozei cu acid
monocloracetic. Se prezintă ca o pulbere amorfă care în apă se umflă dar nu se
dizolvă.Nu este toxică. Se utilizează ca aglutinant şi emulgator.
• Carboximetilceluloza sodică rezultă la tratarea alcalicelulozei cu cloracetat de
sodiu (ClCH2COONa). Este un polielectrolit anionic (sensibil la pH  3). Fiind
substanţă inofensivă fiziologic, este folosită ca aglutinant superior amidonului,
gelatinei şi metilcelulozei. Este agent de stabilizare pentru suspensii, aditiv
pentru săpun, detergenţi şi pastă de dinţi etc.
• Ligninele sunt substanţe polimere care însoţesc celuloza. Prin degradare
oxidativă, distilare cu Zn sau distilare uscată, s-au identificat guaiacolul şi
derivaţii săi (eugenol, vanilină, acid izohempinic etc.) şi alcoolii coniferilic,
sinapic etc. OCH3
O
CH CH CO CH2 CH2
H2C CH HC OH
CH2 OCH3
OH
OH OH

2024/Rodica Dinica
Amidonul
• este polizaharidul de rezervă din plante unde este stocat în fructe,
seminţe, tuberculi, fiind sursa principală de glucoză pentru hrana
omului şi animalelor.
• se formează în procesul de fotosinteză, din CO2 şi H2O, în frunze, unde
este hidrolizat enzimatic până la glucoză, pentru a putea fi transportat
în interiorul plantelor. In fructe, seminţe sau tuberculi, glucoza este
trecută din nou în amidon.
• Forma granulelor şi conţinutul în amidon este diferit de la plantă la
plantă. Boabele de orez, de grîu, de porumb, de linte şi tuberculii de
cartofi au conţinut mare de amidon (14-25%). Din cereale şi cartofi
amidonul se extrage cu apă, din care apoi se depune.

2024/Rodica Dinica
Structura
• Amidonul nu este o substanţă unitară cum este celuloza. El
este format din două componente, amiloza cu structură
liniară (10-20%) care se găseşte în interiorul granulelor şi
amilopectina, cu structură ramificată (80-90%) care se
găseşte în învelişul granulei.
• Prin hidroliza acidă a amidonului se obţine D-
glucopiranoza iar prin hidroliza enzimatică (cu diastază)
rezultă maltoza, cu randament care poate ajunge la 80%,
restul fiind izomaltoză.

2024/Rodica Dinica
CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH
O O O O
OH OH OH OH
HO O O O OH
OH OH OH OH
n
CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH

O O O O
HO HO HO
HO HO
HO HO HO HO
O O O OH
n
Unitate de maltozã

2024/Rodica Dinica
CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH CH2OHCH2OH
O O O O O O
OH OH OH OH OH OH
O O O O HO O OH
OH OH OH OH O OH OH
CH2OH CH2OH CH2 CH2OH Maltoza
O O O O
OH CH2
OH OH OH
O O O
O O O HO
OH OH OH OH OH
Am ilopectina (form a perspectivicã) HO OH
OH
Izomaltoza
CH2OH CH2OH
O O CH2OH
O
O HO HO HO
HO O HO HO O Punct de ramificatie
O
CH2OH CH2
O CH2OH
O O
O HO HO
HO
O HO
O HO
O

2024/Rodica Dinica
Proprietăţi chimice
• Amidonul formează coloraţie albastră cu iodul (amiloza) la rece, care dispare
la cald. Când predomină amilopectina coloraţia este violacee-roşie.
• Prin hidroliză acidă, la cald, amidonul trece cantitativ în D-glucoză. Se poate
conduce hidroliza parţială până la dextrine (polizaharide cu mase moleculare
mai mici ca amidonul). Amestecul de dextrină şi maltoză formează masa
amidonală utilizată ca sirop în industria alimentară
H2O/H+ H+
Amidon Dextrinã Maltozã Glucozã
to to
Masa amidonalã
• Hidroliza enzimatică transformă amidonul în maltoză şi apoi în glucoză
(hidroliza poate fi oprită la dextrine). Glucoza este transformată apoi în alcool
etilic prin adăugare de drojdie de bere (care conţine maltază şi zimază).
Amilaza Maltaza Zimaza
(10 enzime)
(C6H10O5)n H2O n/ C H O H2O
n C6H12O6 2n C2H5OH
2 12 22 11
- 2 n CO2
Amidon Maltozã Glucozã Etanol
2024/Rodica Dinica
Glicogen
• este polizaharidul de rezervă din ficat,

muşchi şi alte ţesuturi animale. Structura
chimică se aseamănă cu a amilopectinei, dar
cu un grad mai mare de ramificare (după
10-12 resturi de glucoză apare ramificare).

2024/Rodica Dinica
CH2OH
O CH2OH
O
OH
O OH
HO O
O O
HO
CH2 CH2OH CH2 CH2OH
O O O O
OH OH OH OH
O O O O O
OH OH n' OH OH

2024/Rodica Dinica
Dextranul
• este un polizaharid care se obţine prin acţiunea unor
bacterii (din grupa Leuconostoc) asupra (+) zaharozei
punând în libertate fructoză. Prin hidroliză acidă conduce
la D(+) glucoză. In dextran moleculele de glucoză sunt
legate a 1-6-glicozidic. Dextranul este înlocuitor al
plasmei sângelui în transfuzii
CH2 CH2 CH2 CH2
HO HO HO
HO O HO O O HO
HO O
HO
HO O HO O HO O
O
HO

2024/Rodica Dinica
Inulina CH2OH
O
1
OH a
HO
• este un polizaharid levogir de rezervă în OH O
O
regnul vegetal (tuberculi de napi, dalie, HOCH2 b
rădăcini de păpădie etc.). Prin hidroliză HO
totală conduce la D-fructofuranoză (96%), CH2
HO -
deci este un fructozan. O O
HOCH2
• Are moleculă mică (M=5000), cu circa 20- HO
2 n
30 resturi de fructoză unite prin legături b
1-2-glicozidice. 1CH2
OH -
• Nu are proprietăţi reducătoare şi nu se O O
HOCH2
colorează cu iodul. HO
• este hidrolizată de inulază. Nu se CH2OH
OH
metabolizează.
Inulina (fragment)

2024/Rodica Dinica
Polizaharide neomogene
• Toate polizaharidele discutate – neutre
• în regnul vegetal se cunosc numeroase polioze acide care conţin
grupe ionizabile în mediul apos.
• Cele mai importante polioze acide in alimente sunt poliuronidele,
care au unităţi monomere resturi de acizi
uronici(poligalacturonide, ex.).
• Hemicelulozele sunt substante ce insotesc celuloza si se separa de
celuloza prin solvirea celulozei sau cu solutii alcaline in care se
dizolva hemiceluloza; se gasesc in lemn, paie, coceni de porumb,
nuci; exista si hemiceluloze omogene:
• Prin hidroliză dau naştere la xiloză, arabinoză, manoză, galactoză
şi acizi uronici.
2024/Rodica Dinica
• Materiile pectice sunt poliglucide neomogene ce se gasesc in regnul
vegetal; au rol in sudura tesuturilor celulozice si in reglarea
permeabilitatii celulare; se gasesc in aproape toate organele plantelor
dar in cantitate mai mare in pulpa fructelor carnoase; se compun din
galactani, arabani si acid pectic.
• Dupa solubilizarea in apa, materiile pectice formeaza pectoze
(protopectine), insolubile in apa si formeaza legaturi moleculare cu
celuloza; prin solubilizare formeaza pectine solubile in apa ce formeaza
geluri transparente daca se adauga zahar. Aceste pectine se gasesc
numai in fructele coapte. Surse principale de pectine : coaja portocalelor
şi merele.
• Componenta principală a pectinei este acidul pectic, obţinut prin
polimerizarea acidului D-galacturonic prin legături a 1-4-glicozidice.
Grupele carboxil sunt parţial esterificate cu metanol, parţial neutralizate,
ca săruri de calciu sau de magneziu.
COOH OH COOCH3 OH
O O O
a O
OH a OH OH OH
O O O O O
OH COOH OH COOCH3
Acid pectic (fragment)

2024/Rodica Dinica
Gumele si mucilagiile vegetale
• se aseamănă ca structură cu materiile pectice, dar
mai complexe.
• sunt formate din pentoze, acid galacturonic, acid
glucuronic.
• Apar ca secretii pe coaja arborilor(salcâm tropical,
cireş, prun);
• Guma arabică este secretată de specii de Acacia
şi face parte din grupa poliozelor acide cu catene
ramificate, ca şi acidul alginic, carageenanul sau
agarul.
• Agar-agarul (geloza) extras din algele roşii are
structură asemănătoare amidonului, dar în
structură predomină galactoza
2024/Rodica Dinica
• Carrageenanul-extras din alge roşii, constituit din unităţi de D-
galactopiranoză-4-sulfat unite a(1-3)- şi b(1,4)-monoglicozidic. Sunt
mai multe tipuri de carrageenani.
• Guma xantan a căpătat o largă utilizare în produse lactate fermentate

datorită compatibilităţii ei cu proteinele laptelui şi proprietăţilor de
structurare conferite. Se obţine în cantităţi mari prin fermentarea
aerobă a unui substrat bogat în zaharuri (zaharoză şi glucoză) cu culturi
din bacteria Xanthomonas campestris.
2024/Rodica Dinica
Acizii alginici
• şi sărurile lor aparţin poliuronidelor deoarece la hidroliză formează, în
principal, acizi D-manuronic şi L-guluronic
• apar în algele brune (Pheophyceae) şi în specii de Macrocystis pyrifera,
Laminaria şi Sargassum ca polizaharide de schelet.
• Extracţia se face din alge tratate cu alcalii, urmată de precipitare cu alcool ca
alginat sodic şi uscare. Dacă precipitarea se face cu ioni de Ca2+, rezultă
alginaţi insolubili ce se neutralizează la acid alginic.

2024/Rodica Dinica
Heteroglicanii
• sunt produşi de condensare ai mai multor
tipuri de unităţi structurale.
• cei mai răspândiţi heteroglicani sunt

proteoglicanii şi poliozidele bacteriene.

2024/Rodica Dinica
Glicozaminoglicanii
(GAG sau mucopolizaharide)
Structura
GAG conţin o unitate dizaharidică repetitivă formată din:
• -aminozaharuri: -D-glucozamina;
-D-galactozamina.
• -acizi uronici: -acid D-glucuronic;

-acid L-iduronic.
2024/Rodica Dinica
Acid uronic
Hexozaminã

2024/Rodica Dinica
• sunt 7 tipuri de GAG:
– acidul hialuronic
– condroitin 4 şi 6 sulfaţii
– dermatan sulfatul
– keratan sulfatii
– heparan sulfatul şi heparina)

2024/Rodica Dinica
care diferă prin:
–natura celor 2 oze din constituţia unităţii

dizaharidice;
–modul de legare în unităţile dizaharidice;
–modul de legare al unităţilor dizaharidice în
macromoleculă şi numărul acestora;
–numărul şi localizarea grupărilor sulfat;
–prin funcţie şi localizare.
2024/Rodica Dinica
• Sunt macromolecule liniare, care reţin cantităţi mari de
apă, datorită numărului mare de grupări acide
(-COO- şi –OSO3-) pe care le conţin în structură.

2024/Rodica Dinica
• Formează soluţii coloidale, geluri, care realizează un
ciment intercelular flexibil, cu proprietăţi lubrifiante
şi antişoc;
• GAG nu se află în stare liberă în ţesuturi ci asociaţi
-GAG 95 %
-proteine 5 %
• cu excepţia acidului hialuronic GAG se leagă covalent cu
proteinele formând proteoglicani

2024/Rodica Dinica
• GAG nu se află în stare liberă în ţesuturi
• cu excepţia acidului hialuronic GAG se leagă covalent cu

proteinele formând proteoglicani
• acidul hialuronic se asociază ionic cu proteoglicanii.

2024/Rodica Dinica
• acidul hialuronic se asociază ionic cu
proteoglicanii formând
– agregate de proteoglicani

2024/Rodica Dinica
2024/Rodica Dinica
Acidul hialuronic
• se află în:
– ţesuturi embrionare
– lichid sinovial
– cordon ombilical
– corp vitros
– Tendoane
– piele.
– este prezent în substanţa fundamentală a tuturor
ţesuturilor conjunctive.
2024/Rodica Dinica
• Unitatea dizaharidică este formată din:
–acid b-D-glucuronic şi
–N-acetil glucozamina.

2024/Rodica Dinica
• Caracteristici:
• Este singurul polimer liniar nesulfatat care nu
formează legături covalente cu molecule proteice;
• Este un polianion la pH fiziologic, care poate lega
cationi, sarcinile negative fiind repartizate uniform
în lungul moleculei (10 Å distantă între ele).
• Molecula este hidrofilă, soluţiile chiar diluate, au
vâscozităţi foarte mari.

2024/Rodica Dinica
• Este hidrolizat de hialuronidază, enzimă cu o
afinitate pentru legăturile b (1,4) glucozaminidice.
• Hialuronidaza se găseşte în ţesuturile animale

precum şi în toxinele unor insecte, şerpi.
• Structura sa reticulată, determină ocuparea unui

volum foarte mare şi înlesneşte anumite migrări –
celulare sau subcelulare – în cursul morfogenezei şi
în perioadele de vindecare a rănilor.
2024/Rodica Dinica
Condroitina
Se află în cantităţi mici în substanţa fundamentală a ţesutului conjunctiv.

• –acid b-D-glucuronic şi
• –N-acetil-galactozamina.
COO-
OH
- O
COO
O O O OH O OH
O
OH
H OH
n
OH NH legatura b−1,4-hexozamidinica
C O
legatura b−1,3-glucuronidica
CH3
2/28/2024 Condoitrina
chimie organica anul I SIA /
2024/Rodica Dinica
• Derivaţii cu acid sulfuric:
– condroitin 4-sulfatul şi
– condroitin 6-sulfatul
sunt:
-componente structurale majore ale ţesutului cartilaginos
-uşor solubili în apă şi sunt strâns legaţi de colagen
-fixează ioni de Ca2+ participând la procesul de osificare
-concentraţia lor în ţesuturi scade sistematic, cu vârsta.

2024/Rodica Dinica
Dermatan sulfatul
• însoţeşte condroitin-sulfaţii în:
– cartilagii
– vase
– tendoane.
– se află în piele în cantităţi mai mari decât alte
mucopolizaharide.

2024/Rodica Dinica
–acid L-iduronic;
–N-acetil-D-galactozamina-4-sulfatată.
• Dermatan sulfatul este un stereoizomer al condroitin
4-sulfatului. Acidul L-iduronic se formează prin
epimerizarea la C5 a acidului glucuronic, procesul
fiind funcţie de gradul de sulfatare. Sulfatarea fiind
incompletă dermatan-sulfatul conţine atât acid
glucuronic cât şi iduronic.

2024/Rodica Dinica
Keratan sulfatul
• se află în
– cartilajul costal uman
– discurile intervertebrale
– alte ţesuturi conjunctive
– cornee având rol în asigurarea transparenţei
acesteia

2024/Rodica Dinica
• Unitatea dizaharidică:
–D-galactoza (grupările galactozil înlocuiesc acidul uronic)
–N-acetil D-glucozamin –6 sulfat
CH2OSO 3- CH2OSO 3- CH2OSO 3-
O O
OH O O O
O
OH
H H
n
OH NH OH
C O legatura b−1,3-
legatura b−1,4-
CH3
Gal GluN-Ac
Keratan 6-sulfat
•Se întalneşte într-o concentraţie foarte mică la naştere şi creşte cu vârsta.

2024/Rodica Dinica
Chitina. Heparina
• Chitina este substanţa de susţinere a insectelor, crustaceelor, fungilor,
cu structura liniară, cu macromoleculele dispuse paralel. Structura are
la bază N-acetil glucozamina legată b 1-4- glicozidic. Este o poli-N-
acetilglucozamina. Nu se dizolvă în reactiv Schweitzer, nu conţine
acizi uronici.
• Din clasa mucopolizaharidelor acide fac parte heparina, anticoagulant
al sângelui. In heparină alternează unităţi de acid glucoronic şi
glucozamină sulfatată sau (şi) N acilată. Se foloseşte ca sare de
amoniu.
CH2OH NHCOCH3 COOH CH2OSO3H
O O O O
OH OH
OH OH
O O O
O O
HNCOCH3 CH2OH SO3H NHSO3H

2024/Rodica Dinica
Heparina
– este un GAG de secreţie
– este sintetizat de toate ţesuturile care cuprind mastocite

(mastocitele căptuşesc pereţii arteriali la nivelul organelor: plămân,
ficat, miocard)

2024/Rodica Dinica
• Unitatea dizaharidică :
–acid-D-glucuronic sau acid L-iduronic, de obicei sulfatate
la: -OH de la C2
–glucozamina
sulfatată (proporţie mare) sau acetilată la –NH2
sulfatată (proporţie mai mică) la gruparea –OH de la C6
COO
CH2SO3-
OH O
O O
O -
O COO
OH OH
O
OSO 3 O
NH n O-SO3
C O
CH3
• Iniţial heparina conţine acid D-glucuronic, dar 5-epimeraza

transformă 90% din acidul D glucuronic în acid L-iduronic
2024/Rodica Dinica
2024/Rodica Dinica

Oligozaharide - Polizaharide

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oligozaharide - Polizaharide

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

Oligozaharide si Polizaharide (hidrolizeazã)

Aldoze Cetoze ( Di-,tri- , tetra-

Monozaharidele nu hidrolizează în compuşi mai simpli.

se clasifică în dizaharide reducătoare

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

CH2OMe CH2OMe CH2OMe MeOCH2 O

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

Zaharoza + H2O Glucoza + Fructoza

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

• Genţianoza, o trizaharidă nereducătoare, este formată din două

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

• Structura celulozei a fost stabilită prin hidroliză şi prin

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

CH2OH CH2ONO2 CH2ONO2 CH2ONO2

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

• este polizaharidul de rezervă din ficat,

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

• Guma xantan a căpătat o largă utilizare în produse lactate fermentate

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

• cei mai răspândiţi heteroglicani sunt

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

• -acizi uronici: -acid D-glucuronic;

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

–natura celor 2 oze din constituţia unităţii

(-COO- şi –OSO3-) pe care le conţin în structură.

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

• cu excepţia acidului hialuronic GAG se leagă covalent cu

proteinele formând proteoglicani

• cu excepţia acidului hialuronic GAG se leagă covalent cu

• acidul hialuronic se asociază ionic cu proteoglicanii.

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

2/28/2024 chimie organica anul I SIA /

• Hialuronidaza se găseşte în ţesuturile animale

• Structura sa reticulată, determină ocuparea unui

• Unitatea dizaharidică este formată din: