DISCIPLINA INDUSTRIA MEDICAMENTELOR ŞI BIOTEHNOLOGII

FARMACEUTICE

INDUSTRIA MEDICAMENTELOR este disciplina care se ocupă cu studiul

proceselor tehnologice de fabricare a medicamentelor de sinteză şi a aparaturii cu care acestea
se realizează.
- este o ramură a tehnologiei chimice care studiază transformarea materiei prime în
produse chimice finite.
PROCESELE TEHNOLOGICE sunt ansambluri ordonate de transformări chimice,
fizice sau combinate, suferite de materiile prime în vederea obţinerii unui produs finit cu
ajutorul operaţiilor unitare şi proceselor chimice fundamentale.
Planul de studiu tehnologic cuprinde:
1. caracteristicile produsului finit;
2. caracteristicile materiilor prime;
3. chimismul reacţiilor (faze tehnologice);
4. descrierea procesului tehnologic;
5. schema de fabricaţie şi specificitatea utilajului;
6. normele regimului de fabricaţie;
7. controlul fabricaţiei;
8. reguli de tehnica securităţii muncii şi protecţia persoanelor;
9. deşeuri de fabricaţie;
10. calculul randamentului.
OPERAŢIILE UNITARE:
- procese fizice de prelucrare a materiilor prime fără schimbarea compoziţiei sau naturii lor
chimice - măcinarea, sortarea, distilarea, cristalizarea – desfăşurate în utilaje sau aparate
specifice, indiferent de procesul tehnologic.
Clasificare
- după natura lor şi după legile fizice care le stau la bază:
* operaţii mecanice * operaţii hidromecanice
* operaţii termice (cu transfer termic) * operaţii de difuziune (cu transfer de
masă).

1
 BIOTEHNOLOGIILE INDUSTRIALE cuprind procedee de obţinere a unor produse
de larg interes, la nivel industrial, utilizând microorganisme sau enzime. În categoria
biotehnologiilor farmaceutice intră:
 producerea de biomasă proteică;
 biosinteza antibioticelor;
 producţia de acizi organici;
 producţia de aminoacizi, enzime, obţinerea de hormoni, vitamine, polizaharide.
În funcţie de gradul de puritate, produsele obţinute pot fi utilizate atât pentru consumul
uman cât şi pentru cel animal.

Medicamente industriale (sinonime: produse farmaceutice sau specialităţi

farmaceutice). Ele au astăzi ponderea cea mai mare a eliberărilor din farmacie (98%).
Specialitatea este un medicament preparat anterior, prezentat sub o condiţionare particulară şi
caracterizat printr-o denumire specială, nume depus - marca, sau nume comercial.
Această definiţie implică elemente subînţelese ca:
- produs preparat numai în industria de medicamente (laborator de medicamente,
întreprindere, fabrică), pe baza unei formule înscrise în fişa de fabricaţie şi aprobată de
Ministerul Sănătăţii, sau un medicament care poate proveni din import; are o compoziţie fixă, o
acţiune determinată, o biodisponibilitate optimă, o valabilitate mare, de 1-3-5 ani;
- prezentare sub o condiţionare particulară, identică pentru toate unităţile de condiţionare
puse în vânzare;
- producţie în cantităţi mari: şarje sau loturi de fabricare;
- denumire caracteristică convenţională înregistrată sau nu şi folosită în exclusivitate de
firma (fabrica) producătoare.

2
3
4
5
6