Universitatea „Al. I.

Cuza” din Iași

Facultatea de chimie
Chimie clinică
Grupa 2453

Saviuc Pavăl Ana Mihaela

 Hidroxiacizii sunt combinații organice conţin în moleculă atât grupări carboxil –COOH,
cât şi grupări hidroxil –OH.
În funcţie de tipul atomului de carbon la care este grefată gruparea hidroxil se disting:
 acizi-alcooli - gruparea sau grupările HO- sunt grefate pe un atom de carbon
hidridizat sp3
 acizi-fenoli - grupele HO- sunt grefate pe un atom de carbon hibridizat sp2
aparţinând unui nucleu aromatic
În functie de poziţia grupei HO- faţă de gruparea –COOH se disting:
 α-hidroxi-acizi
 β-hidroxi-acizi
 γ-hidroxi-acizi
În funcţie de numărul grupărilor funcţionale, se împart în hidroxi-acizi:
 monohidroxi-monocarboxilici
 monohidroxi-poli-carboxilici
 polihidroxi-monocarboxilici
 polidroxi-policarboxilici

Alfa hidroxiacizi sunt numiţi şi acizi din fructe deoarece se găsesc în cantităţi mari în
fructe după cum urmează: acid citric în citrice, acidul malic în mere şi acidul tartric în grapefruit.
Totuşi, cei mai utilizaţi α - hidroxiacizi nu se găsesc în fructe, astfel acidul glicolic se găseşte în
trestia de zahăr, în timp ce acidul lactic se găseşte în cantităţi mari în produsele lactate
fermentate.

Cel mai simplu hidroxiacid este acidul hidroxiacetic (acid glicolic), iar omologii
superiori sunt acidul α hidroxipropionic (acid lactic) si acidul β hidroxi-propionic (acid
hidracrilic):
H2C CH2 COOH
H3C CH COOH
CH2 COOH
HO HO
HO acid hidracrilic
acid lactic
acid glicolic sau hidroxi-acetic

Metode generale de obţinere

  Hidroliza bazică a mono-halogeno-acizilor cu hidroxizi, carbonaţi sau apă:

NaOH
R CH COOH + HOH R CH COOH + HCl
Cl OH
halogeno-acid hidroxi-acid

 Reducerea acizilor aldehidici şi cetonici cu hidrogen activ obţinut din sistemul amalgam
de sodiu – etanol:

amalgam de Na
CH3 C COOH + 2 [H] CH3 CH COOH
etanol
O OH
acid piruvic acid lactic

Reacţia se utilizeaza la transformarea β-cetoesterilor în β-hidroxiesteri:

Amalgam de Na
CH 3 - C - CH 2 - COOEt + 2 [H] etanol
CH 3 - CH - CH 2 - COOEt

O OH

β-ceto-ester β-hidroxi-ester

Tratarea amino-acizilor cu acid azotos cu formarea de hidroxi-acid şi cu eliberarea de

azot şi apă.

R CH COOH + HNO2 R CH COOH

- N2
NH2 -H2O
OH
amino-acid hidroxi-acid

Hidroliza acidă a diazo-esterilor

CH COOEt +
H2O, H
CH2 COOH
+
N
-N2 OH
NH
-EtOH
ester diazo-acetic acid glicolic
Oxidarea menajată a hidroxi-aldehidelor, in prezenta Ag2O

O O
C H C OH
Ag2O
H C OH H C OH

CH2 OH CH2 OH
aldehida glicerica acid gliceric

Metode speciale de obţinere a α-hidroxi-acizilor

 Adiţia HCN la aldehide, urmată de hidroliza cianhidrinei cu formare de α-hidroxi-acid.

O + 2 H2O
R C + HCN R CH CN R CH COOH
H -NH3
OH OH

aldehidă cianhidrină hidroxi-acid

 Transpoziţia benzilică constă în oxidarea α-hidroxi-cetonei cu formare de α-dicetona,

care ulterior prin transpoziţie trece în α-hidroxi-acid.
R
-
+[O] HO
R CH C R R C C R R C COOH

OH O O O OH
α-hidroxi-cetonă α-dicetonă α-hidroxi-acid

Metode speciale de obţinere a β-hidroxi-acizilor

 Tratarea epoxizilor cu HCN, cu formare de β-cianhidrină, urmată de hidroliză.

+ 2 H2O
CH2 CH2 + HCN CN CH2 CH2 OH HOOC CH2 CH2 OH
- NH3
O
epoxid β-cianhidrina β-hidroxi-acid
  Tratarea halohidrinelor cu NaCN, cu formare de β-cianhidrină, urmată de hidroliză.
+ 2 H2O
HO CH2 CH2 Cl + NaCN HO CH2 CH2 CN HO CH2 CH2 COOH
- NaCl - NH3

halohidrină cianhidrină β-hidroxi-acid

 Reacţia REFORMATSKY constă în tratarea esterilor etilici halogenaţi cu Zn, cu

formare de derivat organo-metalic care, ulterior va reacţiona cu o cetonă.

Br CH2 COOEt + Zn BrZn CH2 COOEt

ester bromurat derivat organo-zincat
OZnBr

R C O + BrZn CH2 COOEt R C CH2 COOEt

R R
cetona H2O
- ZnBrOH

OH OH
H2O
R C CH2 COOH R C CH2 COOEt
- EtOH
R R

Metode speciale de obţinere a γ şi δ-hidroxi-acizilor

 Hidroliza acizilor halogenaţi corespunzători. - γ şi δ-hidroxi-acizii sunt instabili şi

suferă un proces de lactonizare cu formare de lactone - se stabilizează şi prin formare de
săruri
H2O CH2 lactonizare O
CH2 CH2 CH2 O
-HCl - H2O
Cl CH2 COOH HO CH2 COOH

acid γ-cloro-butanoic acid γ-hidroxi-butanoic lactona ac. γ-hidroxi-

butanoic
 lactonizare O O
CH2 H2O CH2
CH2 CH2
- H2O
Cl (CH2)2 COOH -HCl HO (CH2)2 COOH

acid δ-cloro-pentanoic acid δ-hidroxi-pentanoic lactona ac. δ-hidroxi

pentanoic

Proprietăţi fizice

substanţe solide sau lichide

substanţe cristaline cu puncte de topire mai ridicate decât ale acizilor carboxilici corespunzători
solubili în apă;
solubilitatea în apă este mai mare decât a halogeno-acizilor şi se datorează formării punţilor de
hidrogen dintre grupările –OH şi apă
solubilitatea în apă scade cu creşterea radicalului hidrocarbonat

Proprietăţi chimice

 Reacţia cu hidracizii, care decurge la temperatură şi în mediu acid, cu formare de

halogeno-acid

HX, fierbere
R CH COOH + HBr R CH COOH
- H2O
HO Br
hidroxi-acid bromo-acid

- dacă se utilizează acid iodhidric, are loc concomitent şi o reacţie de reducere

HX, fierbere
HO CH2 CH COOH + HI I CH2 CH2 COOH
- H2O
OH
acid hidroxi-lactic acid β-iodo-propionic
- reacţia are loc şi în prezenţa PCl5, când intermediar se formează clorură acidă clorurată,
care apoi, prin hidroliză generează cloro-acid

-
O O
H2O
R CH COOH + PCl5 R CH C R CH C
- POCl3 -HCl
Cl OH
OH Cl Cl
hidroxi-acid clorură acidă clorurată cloro-acid

 Reacţii de diferenţiere a hidroxi-acizilor

α-hidroxi-acizi

 di-lactonizare cu formare de di-lactonă sau lactidă

COOH OH
R O O
R CH + CH R
- 2 H2O
OH COOH O O R

hidroxi-acid di-lactona sau lactida

 Polimerizare

temperatura -
n HO CH COOH -O CH COO

R R n

hidroxi-acid poliester

 reacţia cu α-halogeno-acizi cu formare de eteri

-
HO
HO CH2 COOH + Cl CH2 COOH HOOC CH2 O CH2 COOH
- HCl
acid hidroxi acetic acid cloro acetic eter di-acetic

 dehidro-formilarea care are loc prin tratarea α - hidroxi-acizilor la temperatură, cu

H2SO4

temperatura
H2SO4
CH3 CH COOH HCOOH + CH3 CHO

OH
acid lactic acid formic etanal
  oxidare, cu formare de acizi cetonici corespunzători
temperatura
H2SO4
oxidare
CH3 CH COOH CH3 C COOH CH3 CHO + CO2

OH O
acid piruvic etanal
acid lactic

β-hidroxi-acizi

 reacţia de deshidratare cu formare de acizi nesaturaţi

temperatura
HO (CH2)2 COOH CH2 CH COOH
- H2O

acid β-hidroxi-propionic acid acrilic

temperatura
CH3 CH CH2 COOH CH3 CH CH COOH
- H2O
OH

acid β-hidroxi-butanonic acid 2-butenoic

γ şi δ-hidroxi-acizi

 lactonizare intra-moleculară

CH2 CH2
O
CH3 O
CH3 CH C O
- H2O
OH HO

acid γ-hidroxi-valerianic γ-valero-lactona

Hidroxi-acizi cu funcţiuni îndepărtate

 oxidare: acizii-alcooli cu funcţiuni îndepărtate se oxidează treptat, mai întâi formează

acizi aldehidici, ar în final acizi dicarboxilici

oxidare oxidare
HO CH2 (CH2)n COOH OHC (CH2)n COOH HOOC (CH2)n COOH

acid alcool acid aldehidic acid dicarboxilic

Acidul hidroxi-acetic (acid glicolic)

CH2 COOH

OH
 se găseşte în strugurii necopţi şi în diferite plante
 este o substanţă cristalină cu gust amar, cu punctul de topire 800C, este solubil în apă,
etanol şi eter etilic
Obţinere:
 hidroliza acidului cloro-acetic sau a sării sale de potasiu

+ H2O
Cl CH2 COOH HO CH2 COOH
-HCl
acid cloro-acetic acid hidroxi-acetic
sau

+ H2O
Cl CH2 COOK HO CH2 COOH
-KCl
cloro-acetat de potasiu acid hidroxi-acetic

 adiţia HCN la metanal

O
H C + HCN CH2 CN HO CH2 COOH
H
OH
metanal hidroxi-nitrilul acidului acetic acid hidroxi-acetic

 reducerea electrolitică a acidului oxalic

O O reducere electrolitica
C C HO CH2 COOH
HO OH
acid oxalic acid hidroxi-acetic
Aplicaţii
 agent utilizat în prelucrarea pieilor şi la obtinerea obiectelor din piele fină, în industria
cosmetică ca agent anti-îmbătrînire
 în industria alimentară se foloseşte ca acidulant
 agent de curăţare şi dezinfectant la spălarea conductelor şi a circuitelor
 prezintă activitate antimicrobiană
 datorită coroziunii scăzute, este folosit ca lubrifiant la
 procesarea metalelor
 în combinaţie cu stearatul de calciu (PGA poliglicolide),
 cu acidul lactic (Surgicryl rapid) se foloseşte ca material
 de sutură absorbabil în chirurgie

Acidul α-hidroxi-fenil-acetic (acidul mandelic)

CH COOH

OH
Obţinere:

 Adiţia HCN la benzaldehidă, urmată de hidroliză

O OH OH
+ 2H2O
C + HCN C CN CH COOH
H - NH3
H
benzaldehida cianhidrina acidului mandelic acid mandelic

 în natură apare sub formă de amigdalină, substanţă ce conferă mirosul caracteristic

sâmburilor de caise şi piersici

Aplicaţii:

 se foloseşte ca materie primă la obţinerea preparatelor cosmetice şi farmaceutice

  ca ierbicid, ca intermediar în industria coloranţilor,
 ca agent în chimia analitică
 datorită proprietăţilor antiseptice, în industria alimentară se foloseşte ca şi conservant
 s-au sintetizat noi derivaţi, esteri ai acidului mandelic, având toxicitate mai scăzută decât
a acidului mandelic, dar activitate conservantă mai ridicată
 în investigaţiile clinice, acidul mandelic se foloseşte ca indicator biologic în
contaminarea cu stiren

Acidul α – hidroxi- malonic (acidul tartronic sau isomalic)

HOOC CH COOH

OH
Obţinere:

 Bromurarea esterului malonic, urmată de hidroliză

lumina + 3H2O
EtOOC CH2 COOEt + Br2 EtOOC CH COOEt HOOC CH COOH
- HBr - HBr
Br - 2 EtOH OH
di-ester malonic di-ester malonic bromurat acid tartronic

Aplicaţii:

 acidul tartronic se găseşte în castraveţi, în concentraţie crescută, dar şi în mere şi varză în

concentraţii mai scăzute

 în aceste legume, acidul tartronic reacţionează cu glucidele, înhibând astfel transformarea

lor în lipide şi favorizând pierderile în greutate

Acidul α-hidroxi- succinic (acidul malic)

HOOC CH CH2 COOH

OH
  izolat pentru prima dată din sucul de mere, de către Carl Wilhelm Scheele în 1785
 Antoine Lavoisier, în 1787 îi dă numele de acid malic, derivat de la denumirea latină a
mărului, malum
 se mai găseşte în pere, roşii, banane şi cireşe
 prezintă un centru chiral

Obţinere:
 Reducerea cu HI a acidului tartric
HI, reducere
HOOC CH CH COOH HOOC CH CH2 COOH

OH HO OH
acid tartric acid malic dextrogir

 Hidroliza acidului bromo-succinic

+ H2O
HOOC CH CH2 COOH HOOC CH CH2 COOH
-HBr
Br OH
acid bromo-succinic acid malic dextrogir

Proprietăţi chimice:

 Descompunerea, la temperatură, cu formare de amestec de acid maleic şi fumaric;

acidul maleic se deshidratează cu formarea anhidridei maleice

temperatura H COOH HOOC COOH

HOOC CH CH2 COOH
- H2O C C + C C
OH H H
HOOC H
acid malic
acid fumaric acid maleic

- H2O
O

H C C
O
H C C

O
anhidrida maleica

 Reducerea cu HI cu formare de acid succinic

 HI, reducere
HOOC CH CH2 COOH HOOC CH2 CH2 COOH
OH
acid succinic
acid malic

 Oxidare cu formare de acid oxalil-acetic

oxidare
HOOC CH CH2 COOH HOOC C CH2 COOH
- H2O
OH O
acid malic acid oxalil-acetic

Aplicaţii:

 în natură, acidul malic se găseşte în forma sterică L şi în multe produse alimentare, cum
ar fi fructele şi vinul
 acidul D malic se găseşte în produsele alimentare ca aditiv, acid malic racemic,
identificat cu (E 296)
 în industria alimentară, mai ales în cea a băuturilor răcoritoare şi a vinificaţiei, este foarte
importantă stabilirea concentraţiei optime de acid L malic, deoarece acest compus
conferă produsului, miros şi gust
 împreună cu acidul tartric, acidul L malic este componentul fundamental al vinului,
reprezentând 90% din aciditatea totală
 acidul L malic este substratul fermentaţiei malo-lactice, proces important datorită
reducerii parţiale a acidităţii prin transformarea acidului malic în acid lactic; de asemenea
prin fermentaţia malo-lactică, vinul capătă acel bouquet de prospeţime şi devine stabil
microbiologic
 acidul malic este folosit la prepararea marmeladelor, jeleurilor, băuturilor, conservelor
de fructe şi legume, a produselor de cofetărie, patiserie
 mono-esterii acidului malic, cu alcooli proveniţi din acizi graşi, sunt folosiţi ca agenţi
anti-stropire în bucătărie, mai ales în timpul prăjirii alimentelor în grăsimi sau uleiuri
 datorită rolului anti-îmbătrânire şi a rezistenţei la radiaţia UV, acidul malic se foloseşte la
prepararea produselor cosmetice
Acizi-fenoli

 sunt acizi carboxilici aromatici, care au grefat pe nucleul benzenic una sau mai multe
grupări fenolice

 sunt metaboliţi vegetali, larg răspândiţi în lumea plantelor

 interesul recent pentru studiul acestor compuşi este datorat rolului lor anti-oxidativ
(asigurat prin consumul de fructe şi legume) ce asigură protecţia organismului împotriva
diferitelor afecţiuni (cardiace, cancere, etc.) provocate de procesele oxidative intra- şi
inter-celulare

 sunt esenţiali în creşterea şi reproducerea organismelor vegetale, având acţiune anti-

microbiană

 cei mai importanţi reprezentanţi sunt acizii: salicilic, hidroxi-cinamic, cafeic,

protocatehic, vanilic, rezorcinici, cumaric, ferulic, etc…

 se găsesc în natură sub forma esterilor sau a glucozidelor, formând compuşii flavonoidici

 mulţi acizi fenolici polimerizează, formând molecule mari precum proantocianidinele şi

ligninele

 conţinutul de acizi fenolici în plante variază; cel mai mare conţinut de acizi fenolici îl au
fructele de pădure

Metode generale de obţinere

 Oxidarea alchil-fenolilor
HO HO
CH3 KMNO4 in H2SO4 COOH
+ 3[O] + H2O

o-crezol acid salicilic

 Diazotarea amino-acizilor aromatici, urmată de hidroliză

NH2 + -
N N ] Cl HO
COOH
HCl COOH + H2O COOH
+ HONO
- 2 H2O - HCl
- N2
  Sulfonarea acizilor aromatici, urmată de topire alcalină

COOH COOH COOH

+ 2 NaOH
+ H2SO4
- H2O - Na2SO3
SO3H OH
acid benzoic acid m-carboxi-benzensulfonic acid m-hidroxi-benzoic

 Reacţia KÖLBE – SCHMIDT (de carboxilare a fenoxizilor)

- +
O Na OH
- +
125 C COO Na
+ CO2
6 atm

fenoxid de sodiu salicilat de sodiu

 dacă se foloseşte fenoxidul de K se obţine izomerul para:

- +
OK OH
220 C
+ CO2
presiune

- +
COO K
fenoxid de potasiu p-hidroxi-benzoat de K

 Carboxilarea acizilor polifenolici, se realizează, cu uşurinţă, prin fierberea lor cu

soluţii de carbonaţi neutri sau alcalini

Proprietăţi fizice

 substanţe solide,

 cristaline,

 solubile în apă caldă,

  greu solubile în solvenţi organici

Proprietăţi chimice

 Reacţii de culoare cu FeCl3

 acidul salicilic dă coloraţie violet, iar acidul protocatehic verde-albăstrui

 Reacţia cu carbonaţi alcalini, M2CO3, cu formare de săruri

OH OH
- +
COOH COO M
+ CO2 + H2O
2 + M2CO3 2
acid salicilic salicilat de metal

Unde M poate fi Na, K.

 Reacţia cu hidroxizi alcalini, MOH, cu transformarea în sare a ambelor grupări

funcţionale, fenolică şi acidă.
OH - +
OM
COOH - +
COO M
+ 2 MOH + 2 H2O

acid salicilic
di-anion salicilat de metal

 Reacţia de esterificare, cu formare de esteri alcoolici, cu funcţiune fenolică

OH OH O
COOH H2SO4 C
+ EtOH OEt
+ H2O

acid salicilic salicilat de etil

 Reacţia mixtă eterificare – esterificare, în prezenţa agenţilor metilanţi (iodură de metil

(CH3I), diazometan (CH2N2), sulfat de metil ((CH3)2SO4), cu formare de ester-eter, care
ulterior, poate suferi reacţie de hidroliză sau acidoliza, cu refacerea funcţiunilor carboxil
şi/sau fenolică.
OCH3
COOH
OH O
OCH3
COOH hidroliza
+ 2 CH3I C
OCH3
eterul metilic al acidului salicilic
- 2 HI acidoliza OH
acid salicilic eterul metilic al esterului metil - salicilic COOH

acid salicilic
 Acilarea, cu cloruri acide sau anhidride acide, cu formarea de acizi fenolici cu gruparea
fenolică acilată
O
OH C CH3
O
COOH O AlCl3 COOH
+ H3C C
- HCl
Cl
acid salicilic clorura de acetil acid salicilic acetilat

 Clorurarea grupării carboxil, în prezenţa PCl5 - dacă gruparea fenolică este acilată, se
formează compuşi stabili
OOC CH3 OOC CH3
COOH PCl5 O
C
- POCl3 Cl
- HCl

acid salicilic acetilat clorura acida a acidului salicilic acetilat

OH
COCl

clorura acida a acidului salicilic este instabila

 Decarboxilarea, cu formarea de fenoli - decarboxilarea acizilor polifenolici se realizează

uşor, la cald
OH
OH
OH
OH

- CO2
COOH
acid protocatehic pirocatechina
Reprezentanţi

Acidul o-hidroxi-benzoic (acid salicilic)

OH
COOH

acid salicilic
 sub forma esterului metilic se găseşte în muşeţel;
 sub formă de eteri formaţi cu monozaharide, se găseşte în glicozide;
 substanţă solidă, cristalină care recristalizează din apă şi sublimează;

cu FeCl3 dă coloraţie violet;

 în industrie se obţine prin reacţia KÖLBE – SCHMIDT;

 cele două funcţiuni determină formarea de legături de hidrogen intramoleculare, inducând
astfel efectul orto;
H
O O

C
OH

 datorită faptului că fiecare moleculă este izolată de cealaltă, constantele fizice sunt
diferite de cele ale iz. meta şi para;
 atomul de hidrogen ce realizează legătura intramoleculară poate fi înlocuit cu metale,
formându-se chelaţi;
 de exemplu, chelatul care se formează în reacţia cu FeCl3 este de culoare violet.
Fe
O O

C
OH
 prin reducerea energică cu Na metalic, în alcool amilic se obţine acidul ciclohexanon-β-
carboxilic, care în mediu acid, generează acid pimelic.

Na
OH +
C5H11OH O H
HOOC (CH2)5 COOH
COOH COOH
acid salicilic acid ciclohexanon--carboxilic acid pimelic

 acidul salicilic stimulează activitatea sistemelor anti-oxidante enzimatice: superoxid-

dismutază, catalază, glutation-reductază, dehidroascorbat-reductază, ascorbat-peroxidază
şi a celor ne-enzimatice: ascorbat, dehidroascorbat, glutation, glutation oxidat, în procesul
de peroxidare a lipidelor din fructul Cara-Cara, menţinut la 6 şi 200C;
 prezenţa acidului salicilic creşte concentraţia acestor anti-oxidanţi în celulă; astfel pentru
prelungirea perioadei de valabilitate a citricelor, ei recomandă, pe lângă menţinerea la
temperatură scăzută (60C) şi pretratarea fructelor cu acid salicilic înainte de depozitare.
 acidul salicilic şi esterul său metilic sunt consideraţi a fi molecule responsabile de
creşterea, dezvoltarea şi protecţia organismelor vegetale;
 acidul salicilic stimulează acumularea fenil-alanin-liazei din ARN-ul mesager, în
strugurii din specia Vitis vinifera L. cv. Cabernet Sauvignon, determinând creşterea
cantităţii şi activităţii proteice, precum şi a acumulării de acizi fenil-propanoici şi alţi
acizi fenolici
 acidul salicilic şi acidul iasmonic (C12H18O2) sunt molecule indicator asupra stresului
biotic şi abiotic al organismelor vegetale; acidul iasmonic activează gene care protejează
împotriva agenţilor patogeni necrotrofici, iar acidul salicilic, împotriva agenţilor patogeni
biotrofici
 acidul salicilic este folosit pentru protecţia împotriva intoxicării cu diferite metale; de
exemplu: pretratarea plantelor cu acid salicilic protejează celulele vegetale împotriva
distrugerii oxidative cauzate de intoxicarea cu Cd, inducând şi creşterea activităţii
ascorbat-peroxidazei şi a superoxid-dizmutazei şi scăderea activităţii catalazei
 în organismul uman, acidul salicilic înhibă activitatea 2-ciclooxigenazei şi de aceea,
exercită proprietăţi anti-inflamatorii similare cu ale aspirinei;
  persoanele cu intoleranţă la aspirină pot utiliza, în tratamentul inflamaţiilor, acidul
salicilic;
 concentraţia acidului salicilic în alimente s-a determinat, prin gaz-cromatografie cuplată
cu spectroscopie de masă;
 cele mai mari cantităţi de acid salicilic sunt conţinute de ierburile aromatice (28,6
mg/kg), pe când sosurile nu conţin acid salicilic în concentraţie detectabilă, limita de
detecţie fiind de 0,008 mg/kg.

Sărurile acidului salicilic:

Salicilat de sodiu

 praf cristalin sau lamele albe, fără miros, utilizat în medicină şi în alimentaţie
(conservant).
OH
COONa

salicilat de sodiu

Salicilat de metil

 constituent al uleiului winter green - lichid uleios, incolor, cu miros aromatic persistent;
utilizat în medicină şi farmacie, datorită acţiunii sale anti-reumatice.

OH
COOCH3

salicilat de metil

Acid p-amino-salicilic se foloseşte ca tuberculostatic

OH
COOH

H2N
acid p-amino-salicilic
Salicilat de fenil

 se mai numeşte şi salol şi se obţine prin deshidratarea intermoleculară, urmată de

decarboxilare a acidului salicilic.
 cristalizează în lamele incolore cu miros agreabil aromatic slab;
 utilizat ca medicament sau ca antiseptic.

OH O
C
O

salicilat de fenil

OH O
OH COOH
C
+ O
- H2O
COOH HO - CO2
salicilat de fenil
acid salicilic acid salicilic

Acidul 3,4-dihidroxi-benzoic (acid protocatehic)

OH
OH

COOH
acid protocatehic

 nu există liber în natură;

 se obţine prin topirea alcalină a unor compuşi naturali numiţi taninuri, mai precis
catechin-taninuri;
  se mai obţine prin carboxilarea pirocatechinei

OH OH
OH OH
(NH4)2CO3 OH OH

-CO2

pirocatechina COOH pirocatechina

acid protocatehic

unii derivaţi eterici ai acidului protocatehic există în natură:

OH OCH3 O
OCH3 OCH3 O

COOH COOH COOH

acid vanilic acid veratronic acid piperonilic

oxidare oxidare oxidare

OH OCH3 O
OCH3 OCH3 O

COH COH COH

vanilina veratrona piperonal

 vanilina se foloseşte la obţinerea zahărului vanilinat

 acidul protocatehic dă, în prezenţa FeCl3, o coloraţie verde-albăstrui.

Acizii 3,5-dihidroxi- şi 2,4-dihidroxi-benzoici (acizii α- şi β-rezorcilici)

 OH
OH OH
COOH

HO
COOH
acid -rezorcilic acid -rezorcilic

 acidul α-rezorcilic se obţine prin disulfonarea acidului benzoic, urmată de topire alcalină.

COOH COOH
COOH
+ 4 NaOH
+ 2 H2SO4
- 2 H2O - 2 Na2SO3
SO3H
HO3S HO OH
acid benzoic acid m,m`-carboxi-benzen-disulfonic acid -rezorcilic

 acidul β-rezorcilic se obţine prin carboxilarea pirocatechinei

Acidul galic (pirogalol-carboxilic)

HO
OH OH

COOH
acidul galic

 natural se extrage din nuca galică şi se prezintă sub forma cristalelor mătăsoase,
strălucitoare, incolore sau uşor gălbui, inodore.
 chimic, se obţine prin carboxilarea pirogalolului, în prezenţa carbonaţilor alcalini.

OH OH OH
HO OH Na2CO3 HO OH HO OH
-CO2

pirogalol COOH pirogalol

acid galic

 utilizat în fotografie, la prepararea substanţelor colorante, a tananţilor sintetici, a

cernelurilor, ca mordant etc.

 printre sărurile şi esterii acidului galic, cele mai importante sunt:

  galatul bazic de bismut - praf amorf, galben-lămâie, inodor, astringent, absorbant, se
numeşte termatol şi s-a folosit în tratarea sifilisului;
 galatul de metil - cristale; utilizat ca dezinfectant sau astringent sau în oftalmologie.

Bibliografie:

1. C. D. Nenițescu, Chimie Organică, Volumul II, Ediția a VII- a, Editura Didactică și

Pedagogic, București
2. M. Iovu, Chimie Organică,Ediția a V – a, Editura Didactică și Pedagogic, București,
2005