Sunteți pe pagina 1din 4

Lucrarea nr.

7_Botanica sistematică

Ordinul FABALES (LEGUMINOSALES)


Familia FABACEAE (LEGUMINOSAE)
Cuprinde plante cu habitus diferit, ale căror rădăcini prezintă nodozităţi. Frunzele
penat sau palmat-compuse, trifoliate, foarte rar simple. Florile zigomorfe, hermafrodite,
pentamere, gamosepale, dialipetale (5 petale libere, inegale: 1 superioară -stindard, 2 laterale-
aripioare, şi 2 inferioare-care formează carena), cu androceul din 10 stamine, de tip

Fig. 27. Floarea şi fructul la Fabaceae (a-androceu; ar-aripioare; c-corola; d-diagrame florale; fl-floare; g-
gineceu; k-caliciu; p-păstaie; st-stindard) (după: Kursanov et al., 1951; Răvăruţ & Turenschi, 1973;
Turenschi et al., 1982)

gamostemon diadelf, mai rar monadelf sau dialistemon, gineceul monocarpelar, cu ovar
superior (% K(5) C5 A1+(9) sau (10) sau 10 G1); Fructele sunt păstăi, rar lomente. Seminţele
exalbuminate sunt bogate în amidon, aleuronă, uleiuri grase etc (Fig. 27).
a) Fabaceae cu frunze trifoliate:
Medicago sativa (lucerna albastră) (Fig. 28 A). Plantă ierboasă, ± erectă, cu foliole
spre vârf serate, cea centrală mai lung pedicelată; flori albastre-violacee, grupate într-un
racem scurt; păstaie spiralată; creşte prin pajişti sau se cultivă ca plantă furajeră. Alte specii:
M. falcata (culbecească)-cu flori galbene şi păstaie curbată multispermă; M. lupulina (trifoi
mărunt)-plantă cu talie mică, flori galbene, păstaie reniformă, monospermă etc.
Trifolium pratense (trifoi roşu) (Fig. 28 B). Plantă perenă, ± erectă, cu foliolele
frunzelor mari, egal peţiolate şi prevăzute cu un desen albicios, în formă de V; florile roşii, în
capitule mari, compacte, sesile (ating cu baza lor frunza bracteantă); păstaie mică, mai scurtă
decât caliciul persistent. Plantă furajeră, frecventă prin pajişti, sau cultivată. Alte specii: T.

1
repens (trifoi alb, târâtor) -cu tulpina târâtoare, capitule laxe, umbeliforme, lung pedunculate,
cu flori albe; T. hybridum -cu tulpina ± erectă, capitule laxe, umbeliforme, cu flori roşii; T.
arvense (papanaşi)- anuală, cu flori rozii, cu caliciul alburiu-păros, grupate în capitule
cilindrice etc.

Fig. 28. A-Medicago sativa (fr-fruct); B-Trifolium pratense; C-Lotus corniculatus


(A-după Thomé, din Buia et al., 1965; B, C-după Flora R.P. Române)

Melilotus officinalis (sulfina). Plantă bienală, robustă, cu foliolele frunzelor serate pe


toată lungimea lor; flori galbene, în racem alungit, păstaie mică, ovoidală; furajeră şi
medicinală, prin pajişti.
Lotus corniculatus (ghizdei) (Fig. 28 C). Plantă furajeră, perenă, cu stipele de
mărimea foliolelor, astfel încât, la prima vedere, frunza pare a fi penat-compusă; flori galbene,
grupate în umbele; frecventă prin pajişti.
Phaseolus vulgaris (fasole). Plantă anuală, cu tulpina erectă (fasolea oloagă) sau
volubilă (fasolea urcătoare); frunze mari, aspru-păroase; flori mari, albe până la violete,
grupate în raceme axilare; păstaia dehiscentă; cultivată ca plantă alimentară.
Glycine max (G. hispida) (soia). Plantă prevăzută cu peri numeroşi, roşcaţi sau
albicioşi; flori mici (5-7 mm), violacee; păstaie păroasă; seminţe foarte bogate în ulei;
cultivată ca plantă oleaginoasă.
Laburnum anagyroides (salcâm galben). Arbust sau arbore, cu flori galbene, grupate
în raceme pendule; cultivat ca ornamental; plantă toxică.
b) Fabaceae cu frunze palmat-compuse:
Lupinus angustifolius (lupin) (Fig. 29 A). Plantă ierboasă, cu foliole frunzelor liniar-
lanceolate; flori albastre sau roşietice; cultivată ca furajeră sau ornamentală.

2
c) Fabaceae cu frunze imparipenatcompuse:
Galega officinalis (ciumărea, scrântitoare). Plantă perenă cu tulpina fistuloasă, cu flori
liliachii sau albe grupate în raceme erecte. Păstăi
lungi de 2-3 cm, gâtuite între seminţe; frecventă prin
locuri umede; toxică.
Coronilla varia (coronişte).
Plantă perenă, cu flori roşietice sau alburii
grupate în umbele simple. Fructul este o lomentă
(fruct uscat, indehiscent, strangulat între seminţe);
comună prin pajişti; toxică.
Cicer arietinum (năut) (Fig. 29 B). Plantă
anuală, glandulos-păroasă, cultivată ca furajeră sau
alimentară, cu foliole ovate şi serate, flori axilare,
mici, albăstrui, păstaie umflată, cu două seminţe
piriforme.
Fig. 29. A-Lupinus angustifolius (fr-fruct);
B-Cicer arietinum (Flora R.P.R.) Robinia pseudacacia (salcâm) (Fig. 30).
Arbore cu frunze prevăzute la bază cu 2 ghimpi,
proveniţi din modificarea stipelelor. Florile albe, odorante, sunt grupate în raceme pendule;
păstăile brun-roşcate; cultivată în plantaţiile forestiere, pentru fixarea coastelor degradate, a
terenurilor nisipoase, ca plantă ornamentală, meliferă, medicinală.
Sophora japonica (sofora). Arbore ornamental, cu
flori albe-gălbui, în raceme mari, erecte; fruct lomentiform,
cărnos.
Onobrychis viciifolia (sparcetă). Plantă perenă, cu
flori roşietice, în racem alungit; păstaie semicirculară,
monospermă, indehiscentă.
d) Fabaceae cu frunze paripenat-compuse:
Arachis hypogaea (alune de pământ, arahide).
Plantă anuală sud-americană, cu frunzele formate din câte
două perechi de foliole eliptice; flori galbene, axilare, la
Fig. 30. Robinia pseudacacia –
ramură cu frunze şi flori (după Flora care ginoforul (un pedicel care susţine ovarul) se alungeşte
R.P. Române)
mult după fecundare şi îndoindu-se în jos, înfige ovarul în
pământ, unde se formează păstaia indehiscentă, cu două seminţe comestibile.

3
Vicia sp. (măzăriche). Plante ierboase, cu frunzele multifoliolate, terminate cu de
obicei cu cârcei; jgheabul format prin concreşterea celor nouă stamine se termină oblic;
seminţe globuloase; V. faba (bob)-plantă anuală, robustă, alimentară, cu frunzele terminate
într-o setă, flori albe dispuse într-un racem scurt, păstaia cu despărţituri transversale; V. sativa
(măzăriche de primăvară) (Fig. 31 A) - plantă anuală furajeră, cu frunze terminate cu cârcei,
flori axilare, roşii-albăstrui; V. cracca (măzăriche) (Fig. 31 B) -plantă perenă, furajeră, cu
frunze terminate cu cârcei, cu foliole liniare, flori albastre, dispuse într-un racem alungit şi
lung pedunculat etc.
Lathyrus sp. Plante asemănătoare cu cele din genul Vicia, de care se deosebesc printr-
un număr mai mic de foliole ale frunzelor şi prin faptul că jgheabul staminelor se termină
drept: L. tuberosus (oreşniţă) (Fig. 31 C). Plantă perenă, cu rizomi şi tuberculi fusiformi,
frunze cu 2 foliole, flori roşii grupate în racem; frecventă prin pajişti (furajeră) sau ca
buruiană în culturi; L. pratensis (lintea pratului)-fără tuberculi, cu flori galbene, creşte prin
pajişti şi este furajeră etc.

Fig. 31. A. Vicia sativa; B-Vicia cracca; C-Lathyrus tuberosus (fr-fruct; sm-sămânţă)
(după Flora R.P. Române)

Lens culinaris (linte). Plantă anuală, cultivată ca alimentară, cu cârcei, flori mici,
liliachii, grupate în raceme axilare, păstaie mică, romboidală, cu 1-2 seminţe lenticulare.
Pisum sativum (maz ă re). Plantă anuală, alimentară sau furajeră, cu frunze formate
din 2-4 perechi de foliole şi două stipele semicordate, mai mari decât foliolele, florile albe sau
roşietice, grupate câte 3-5 în raceme laxe.

S-ar putea să vă placă și