Plante parazite

Plantele parazite sunt acele plante care depind de

alte plante pentru substantele nutritive sau pentru
sustinere (in cazul plantelor agatatoare). In functie
de modul de hranire, pot fi impartite in doua
categorii:

1.Plante facultative parazite: acestea se pot

hrani si cu substante organice provenite de
la organisme moarte;
2.Plante obligatoriu parazite: se hranesc numai
cu substante provenite din organisme vii.
Astfel de plante isi iau apa si hrana de la gazda
prin pernitele de pe tulpina, numite si haustori. Ele
cresc in interiorul tesutului vascular al gazdei,
legandu-se de partile care transporta hrana si apa.
Produc o serie de efecte asupra gazdelor: unele
plante raman pitice, altele cresc deosebit de mult
(de exemplu, coroanele unor arbori se pot ramifica
foarte mult); organele florale se pot transforma in
stamine verzi sau staminele in petale.

Plantele parazite cele mai cunoscute sunt:

Cuscuta, cunoscuta in limbajul popular si ca

tortelul, este un parazit care se inmulteste foarte
repede prin semintele care germineaza la sfarsitul
primaverii, dupa ce mugurii gazdelor au inceput sa
se dezvolte. Moare daca nu se poate incolaci in
jurul unei alte plante, iar atunci cand isi gaseste
gazda, haustorii cresc pe aceasta, legandu-se de
sistemul sau de alimentatie cu nutrimente si apa.
Atunci cand este fixata pe tulpina plantei, legatura
cu solul se vestejeste, devenind complet
dependent de gazda.

Lathraea squamaria, denumita popular muma

padurii, este una din plantele parazite care se
intalnesc pe solul padurilor sau pe gardurile vii.
Este lipsita de culoarea verde, avand un rizom
gros, acoperit, la fel ca tulpina, cu solzi grasi, iar la
varf este ca un ciorchine des, cu flori roscate.
Infloreste dupa zece ani de stat in subteran.
Lupoaia este asemanatoare mumii padurii.
Semintele acestora germineaza numai atunci cand
se afla langa o gazda potrivita. Tulpina lupoaiei are
o culoare galbuie si numeroase flori. Haustorii se
afla in partea de baza a plantei, care se prezinta
sub forma unei umflaturi.

Lathraea clandestina este una dintre plantele

parazite ce se gasesc in padurile umede si in
luncile din sud-vestul Europei. Frunzele ei se
prezinta sub forma unor solzi carnosi pe rizomi, iar
florile sunt purpurii, dispuse in ciorchini desi de
cate 4-8 flori si apar primavara, crescand chiar la
suprafata solului.
Cyntinus hypocistic nu are frunze, deoarece isi
procura hrana de care are nevoie de pe radacinile
plantei gazda. Iese la suprafata numai in momentul
infloririi, atunci cand manunchiuri de flori apar sub
planta gazda. Florile au culoare portocalie sau
galbena si cresc in varful plantei, fiind sustinute de
frunzulitele aflate la baza.

Rafflesia arnoldi este cea mai mare floare din

lume, dar si cea mai mare dintre plantele parazite.
Floarea are cinci petale portocalii, cu pete crem, iar
in centrul florii se gaseste o adancitura cu
numerosi tepi verticali. Se intalneste in special in
padurile tropicale din sud-estul Asiei si infloreste o
singura data pe an. Neputand sa isi procure
singura hrana, din cauza faptului ca nu are frunze
si clorofila, depinde in totalitate de gazda ei, adica
de liane, radicinile vitei tropicale si radacinile
copacului Cissus. Mai este numita si “pasarea
cadavru”, deoarece emana un miros puternic de
carne putrezita. Din pacate, specia este pe cale de
disparitie.

Vascul este o planta semi-parazita, deoarece nu

provoaca daune gazdelor. Are frunze verzi,
capabile sa sintetizeze hidratii de carbon, insa ii
lipseste radacina normala. Vascul creste pe
ramurile copacilor, avand aspectul unor tufe,
drepte sau indreptate in jos. Frunzele sunt de
culoare verde-galbui, iar fructele sunt de forma
rotunda, de culoare verde la inceput, apoi albe.
Este folosita drept planta medicinala si este foarte
cunoscuta datorita traditiilor de Craciun si de Anul
Nou.
Plantele parazite de mai sus sunt pretentioase
cand vine vorba de gazde, fiecare avand gazdele
sale specifice. Astfel, vascul prefera arbori precum
merii, plopii, stejarii si paduceii, insa se poate
adapta oricarui tip de copac. Cuscuta mare
(Cuscuta europeae) creste pe urzici si pe
hamei, iar Cuscuta comuna (Cuscuta
epithymum) pe grozama si pe iarba neagra.
Lupoaiele cresc pe drob, pe grozama, pe floarea-
soarelui, trifoi sau vita de vie. Muma padurii se
multumeste cu plante si arbori din paduri, cum ar fi
alunii, ulmii si artarii si gardurile vii. Lathraea
clandestina apare pe salcii si plopi.

Unii oameni considera ca plantele parazite sunt

reprezentate si de plantele agatatoare, insa
acestea folosesc plantele gazda pentru a primi mai
multa lumina, si nu pentru a se hrani. De fapt, ele
nu sunt parazite, deoarece nu dauneaza deloc
gazdelor si isi produc singure hidratii de carbon
prin fotosinteza. In plus, multe specii agatatoare
sunt folosite in gradini, pentru a acoperi ziduri sau
structuri inestetice.

Plantele parazite se dezvolta exploatand

oportunitatile oferite de alte plante, care le intretin
atat fizic, cat si nutritional. Ele sunt obisnuite
printre ciupercile si bacteriile care dauneaza
plantelor, insa sunt rare intre plantele mai evoluate.