Plantele legumicole din grupa verzei apartin genului Brassica L 

familia Cruciferae.
Dupa provinienta lor aceste plante se împart in doua mari categorii: varza europeana
reprezentata de  de specia B oleracea L si varza asiatica   incadrata sistematic in
specia B campestris .
Farza de frunze (Brassica oleracea var. Acephala) este o specie bienala erbacee a carei
origini se presupune ar fi in speciile indigene din zona Atlanticului de Nord-
European. Fraza de frunze are aceiasi origine ca si varza alba pentrru capatana si afost
cultivata inca din antichitate fiind probabil unul dintre cei mai vechi reprezentati ai
varzoaselor.
In Romania varza de frunze este cunoscuta mai mult ca planta ornamentaala in parcuri
si gradini si mai putin ca leguma.
Find o specie ornamentala are numeroase varietati din punct de vedere al culorii dar
si al portului, asttfel avem:
-brassica oleracea var. Acephala ,,Nero di Toscana”(inaltimi de pana la 0.8 m. si
culoare verde-albastruie;
-brassica oleracea var. Acephala ,,Rode beoerenkool”(inaltimi de pana la 1,2 m.de
culoare mov-inchis.
Varza de frunze este o specie bienala erbacee. Frunzele la varza sunt comestibilie si
difera foate mult de la varietate la varietate, acestea sunt in rozeta, de jurul imprejurul
tulpinii, cu limbul ovat sau lanceolat, la unele varietati gofrat sau creponat, de 20-30
cm lungime, cerat, de cculoare, verde inchis sau deschis, alb sau alb verzui;
Tulpina verzei de frunze este scurta la unele varietati (20-30 cm) sau inalta (120-150
cm);
Florile la varza de frunze, apar in anul al doilea sunt galbene, grupate in inflorescente
de tip racem-lung;
Fructul este de tip silicva mica, usor turtita ce contine 10-15 seminte mici, sferice de
culoare maro-inchis.
Radacina este pivotanta si bine ramificata, concentrata in primii 35 cm de sol.
Recoltarea frunzelor se face esalonat (de vara pana toamna tarziu) pe masura ce
aceasta a atins dimensiunile specifice varietatii sau in functie de necesitati.
Frunzele se utilizeaza in stare cruda in diverse preparate culinare.
 Varza de Bruxelles(Brassica oleracea var. gemmifera)
Se cultiva pentru verzisoarele ce se formeaza la baza frunzelor si se consuma sub
diferite forme, in perioada de toamna-iarna. Plantele sunt rezistente la temperaturi
scazute, iar in zonele cu ierni usoare, plantele pot ramane in camp pana primavara.
Verzisoarele au un gust placut si contin cantitati insemnate de vitamine si minerale.
Varza de Bruxelles are si proprietati terapeutice.
Planta este originara din zona Marii Mediterane si a Oceanului Atlantic si s-a
introdus in cultura incepand cu secolul al XVIII-lea. A devenit foarte repede populara,
iar cultura s-a extins in Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franta. Cel mai mare consum
de Varza de Bruxelles se inregistreaza in Marea Britanie, Olanda si Belgia. In Romania
se cultiva pe suprafete reduse.
Este o planta bienala, cu sistemul radicular este bine dezvoltat. Tulpina este inalta,
de 0,8-1,2 m, cu frunzele petiolate, cordiforme, cu limbul indoit in sus. Pe tulpina se
formeaza 40-70 de muguri, din care se vor forma verzisoarele. La maturitatea de
consum verzisoarele au 3-4 cm diamentru si pe masura ce acestea se dezvolta,
frunzele incep sa cada. In al doilea an de vegetatie, din verzisoare se formeaza
tulpinile florifere cu flori galbene. Pe o planta se gasesc intre 3000 si 5000 de flori.
Polenizarea este entomofila iar in urma acesteia se formeaza fructul, o silicva in care
se gasesc semintele mici si sferice.
Recoltarea
Varza de Bruxelles se recolteaza dupa inghet, cand verzisoarele sunt tari, au forma
compacta si culoare verde intens. Verzisoarele trebuie sa aiba diametrul de aproxi-
mativ 3-4 cm. Operatiunea se poate realiza din toamna pana in primavara, prin
taierea tulpinilor, dupa care se detaseaza varzisoarele. Acestea se pot pastra pana la
5 saptamani, in depozite cu atmosfera controlata, la temperaturi de 0 ℃ si umiditate
de 95%.
Specie erbacee bienala, a carei origine se presupune ca a fi in speciile indigene din
Zona Atlanticului de Nord-European (Anglia si Franta) sau in zona de coasta a
Mediteranei. Varza a fost cultivata in Europa inca din antichitate de catre romani si
greci. Varza a fost raspandita pe continentul European de catre romani in secolul 14.
Varza creata este o specie erbacee bienala (traieste doi ani). Frunzele de varza creata
sunt carnoase, cu limbul lat, au suprafata pronuntat-gofrata, acoperita cu un strat
subtire de pruina cu gust dulceag. Frunzele formeaza un mugure urias compact -
capatana varzei(care se consuma ca leguma). Frunzele aflate la interior sunt sessile,
verzi rol in depozitarea cu substantelor de rezerva. Frunzele de la interior formeaza o
capatana afanata si sensibila la crapare;Tulpina verzei din primul an este scurta (15-20
cm) si cilindrica. Tulpina florifera apare in anul al doilea este inalta 1-1.5 m si bine
ramificata; Florile de varza sunt galbene, grupate in inflorescente de tip racem-lung.
Fructul este de tip silicva-cilindrica, usor turtita, ce contine 10-15 seminte mici,sferice
de culoare
Recoltarea capatanii se face pe masura ce aceasta a atins dimensiunile specifice vari-
etatii. Intârzierea la recoltare conduce la craparea capatanii.
Utilizare: capatana de varza creata se utilizeaza in diverse preparate culinare.

Brassica oleracea var. capitata L.

Varza alba de capatana este o specie erbacee bienala (traieste doi ani).Frunzele de
varza sunt carnoase, cu limbul lat, au nervura mediana proeminenta cu suprafata
cerata si acoperita de pruina. Frunzele formeaza un mugure urias compact - capatana
verzei (care se consuma ca leguma). Frunzele aflate la exterior sunt verzi iar ele de la
interior sunt alb- verzui cu rol in depozitarea substantelor de rezerva. Frunzele de pe
tulpina florifera sunt alungite; tulpina verzei din primul an este scurta (15-20 cm) si
cilindrica. Tulpina florifera apare in anul al doilea este inalta 1-1.5 m si bine
ramificata; florile de varza sunt galbene, grupate in inflorescente de tip racem-lung.
Varza infloreste in intervalul mai-iunie; fructul este de tip silicva-cilindrica, usor
turtita ce contine 10-15 seminte mici, sferice de culoare maro-inchis. Radacina este
pivotanta si bine ramificata.
 Recoltarea capatanii se face pe masura ce aceasta a atins dimensiunile specifice
varietatii. Exista varietati (Stanton F1) la care capatana se pastreaza si peste iarna in
gradina si se recolteaza la nevoie pentru consum in stare proaspata.

Sortimentul de soiuri si hibrizi (F1) pentru Varza alba pentru capatana:

-varietati de varza extratimpurie (se poate recolta la 50-60 zile de la plantare):
Sougetsu Surprise F1, Benson F1, Parel F1, etc; F1,
-varietati de varza timpurie (se poate recolta la 60-80 zile de la plantare): Grepala F1,
Rare Ball F1, Reactor F1, Pruktor F1, Bourbon F1.
-varietati de varza tarzie (de toamna-peste 80- 150 de zile de la plantare): Escazu F1,
Agressor F1, Bucharest F1, Gloria F1, Empire, Hurricane F1, Histona F1, Amtrak F1,
Counter F1, etc.
Utilizare: capatana de varza se utilizeaza in stare cruda sau murata in diverse
preparate culinare.

VARZA ROŞIE - (Brassica oleracea var. capitata L. f. rubra L.)

Varza roșie (Brassica oleracea L. convar. capitata L.f. var. Rubra L), este practic
aceeași specie ca și varza alba, fiind o varietate a acesteia. A fost cunoscută și luată în
cultură odată cu varza albă, încă de la sfârșitul Epocii de Piatră.
Varza roşie, deşi diferă de varza albă pentru căpăţână numai prin culoare, are o
întrebuinţare mai redusă în alimentaţia omului, fiind folosită doar pentru prepararea
salatelor proaspete sau marinate, simple sau asortate;
Pe lângă aspectul coloristic diferit al celor două tipuri de varză, respectiv cea roșie
și cea albă, mai există și alte diferențe, varza roșie conține cu până la 50% mai multă
vitamina C decât varza albă (maximum 57 mg, pentru 100 de grame de produs
proaspăt, față de un minim de 36 mg la varza albă). Pigmentul care îi dă culoarea
roșie - violacee, denumit resveratrol, este un antioxidant, considerat cel mai puternic
antioxidant natural descoperit până în prezent, astfel că varza roșie are calități
curative și este recomandată în diferite afecțiuni.
Varza rosie de capatana este o specie erbacee bienala (traieste doi ani). Frunzele
de varza au culoarea rosie-violacee (inca din faza de rasad), sunt carnoase, cu limbul
lat, au nervura mediana proeminenta cu suprafata cerata si acoperita de pruina.
Frunzele formeaza in primul an un mugure urias compact - capatana verzei (care se
consuma ca leguma). Frunzele aflate la exterior sunt sunt colorate mai intens.
Frunzele de pe tulpina florifera sunt alungite;Tulpina verzei din primul an este scurta
(15-20 cm) si cilindrica. Tulpina florifera apare in anul al doilea este inalta 1-1.5 m si
bine ramificata;Florile de varza sunt galbene, grupate in inflorescente de tip racem-
lung. Varza infloreste in intervalul mai-iunie;Fructul este de tip silicva-cilindrica, usor
turtita ce contine 10-15 seminte mici, sferice de culoare maro-inchis.Radacina
este pivotanta si bine ramificata. Sistemul radicular este concentrat in cea mai mare
parte in primii 30-35 cm de sol;
Recoltarea capatanii se face pe masura ce aceasta a atins dimensiunile specifice
varietatii.
Utilizare: capatana de varza se utilizeaza in stare cruda sau murata in diverse
preparate culinare.

https://www.horticultorul.ro/legume/varza-rosie-pentru-capatana/
https://www.horticultorul.ro/flori-de-apartament-gradina/varza-de-frunze/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Varz%C4%83_ro%C8%99ie