Sunteți pe pagina 1din 4

.

Liliac (plant)
Liliac

Liliacul sau Syringa vulgaris face parte din familia oleaceelor i este o specie din genul Syringa care nflorete primvara. Este un arbust a crui nlime poate ajunge pn la apte metri, cu ramuri drepte i lujeri puin muchiai.

Caracteristici

Frunzele sunt ovate sau lat-ovate, la baz cordate, pn la 12 centimetri lungime, acuminate, peiol circa 2,5 cm lungime, glabre, verzi-ntunecat [1]. Florile sunt simple sau duble, plcut mirositoare, grupate n penicule de pn la 20 cm lungime, multiflorale, n culori diferite, de la liliachiu la alb. Floarea are caliciul mic, campanulat, cu patru dini, corol cu tub de un centimetru lungime, cu patru lobi pateni i dou stamine[1].

nmulire
Se nmulete prin semine, lstari sau drajoni.

Utilizare
Crete n tufiuri, n slbticie, dar este mai ales cultivat ca arbust ornamental. Liliacul are i proprieti medicinale. n acest scop se recolteaz frunzele, din care se prepar infuzie sau comprese[2].

Buxus japonica
Buxusul este un gen cu aproximativ 70 de specii apartinand familiei Buxaceae. Buxusul este originar din vestul si sudul Europei, Asia, Africa, Madagascar cu mentiunea ca majoritatea speciilor sunt tropicale sau subtropicale, exceptie facand cele din Africa si Europa care sunt rezistente la inghet.

Conditii generale de cultivare Buxusului:

Planta creste cel mai bine intr-un sol cu un drenaj bun si cu o umiditate medie, preferand umbra partiala. De asemenea, prefera un sol argilos, umed si nisipos. Tolereaza bine tunderea si toaletarea.Evitati cultivarea altor plante in jur deoarece acesti arbusti au radacini superficiale. Buxusul prefera un compost de calitate.

Caracteristici demne de luat in seama: Acest soi de buxus este o tufa scunda, densa, compacta, sub forma de movila si vesnic verde. Are o crestere anuala lenta intre 2-3 cm/an. Este crescut in mod obisnuit ca si o tufa inalta de 25-30 cm cu o raspandire oarecum mai larga. Daca nu este toaletata, ar putea ajunge in cele din urma la o inaltime de 60-90 cm dupa 25 de ani. Infloreste rar. Are frunze mici, obovate, de un verde mediu.

Boli si daunatori Buxus

Buxusul poate fi o planta oarecum sensibila in iernile aspre, in special daca plantele sunt localizate in zone deschise sau sunt expuse la vantul iernii. Nu exista probleme serioase cu daunaotir sau cu bolile. Exista o anumita sensibilitate la mana si la petele de pe frunze. Putrezirea radacinilor poate fi de asemenea o problema in solurile cu drenaj prost.

Abelia grandiflora (Confetti) Genul cuprinde 15-20 arbusti dintre care cea mai cultivata in gradini este un hibrid originar din China: Abelia grandiflora.Planta creste sub forma unei tufe rotunjite iar exemplarele de cativa ani pot ajunge la o inaltime si latime de 100-120 cm.Ramurile lungi sunt ramificate si tind sa se arcuiasca pe masura ce cresc.Frunzele sunt ovale,de dimensiuni mici si au culoarea verde inchis lucitor.Florile albe sau roz au forma unor trompete, sunt grupate in inflorescente de pana la 8 flori,de obicei frumos mirositoare si rezista pana toamna tarziu. Fructul este o achena lemnoasa ce contine o singura samanta.

Descriere:
Aceasta specie cuprinde 15-20 arbusti dintre care ce mai intalnita specie este un hibrid originar din China.Abelia grandiflora creste sub forma unei tufe bogate ajungand la o inaltime cuprinsa intre 100-150cm si la o latime de 150-180cm. Este o specie rezistenta care se dezvolta bine la conditiile pedo-climatice din tara noastra. Decoreaza atat prin flori cat si prin frunze o perioada destul de indelungta pe parcusul anului. Capacitate ghiveci: 12 litri Inaltime ghiveci: 30 cm Leverb.

Amplasare:

planta de gradina planta de terasa

Origine:
Mexic, China, Japonia, Coreea.

Familia:
Caprifoliaceae

Ordinul:
Dipsacales

Forma:
verticala, stufoasa

Aspect:
arbust

Caracteristici:
frunze si flori decorative

Frunze:
Frunzele sunt ovale,de dimensiuni mici si au culoarea verde inchis lucitor.

Perioada de inflorire:
Abelia grandiflora infloreste abundent de vara si pana toamna tarziu.

Flori:
Florile sunt albe, au forma unor trompete si sunt grupate in inflorescente de pana la 8 flori,de obicei frumos mirositoare si rezista pana toamna tarziu.

Fructe:
Fructul este o achena lemnoasa ce contine o singura samanta.

Intretinere:
Abelia grandiflora prefera o temperatura constanta intre 10-20C, locuri bine aerisite si luminate.Cateva ore de soare pe zi sunt benefice. Dupa inflorire necesita scurtarea ramurilor cu cativa cm.

Expunere:
Abelia grandiflora poate fi plantata atat in zona de semiumbra cat si in plin soare.

Substratul:
Abelia are nevoie de un sol fertil, bine drenat.(pamant de gradina amestecat cu nisip).

Ingrasaminte:
Pentru o inflorire si o vegetatie abundenta, incepand cu luna mai planei i se va furniza fertilizant bogat in azot si potasiu, diluat in apa de udare, la fiecare 20 de zile.

Aerul:
Prefera umiditatea medie.

Temperatura:
Temperatura optima este cuprinsa intre 10-20C.

Udare:
Planta se uda o data pe saptamana in perioada martie-octombrie. Nefiind o specie sensibila plantele adulte sunt capabile sa suporte zilele de seceta.

Inmultire:
Inmultirea la Abelia grandiflora se face prin butasi prelevati de pe tulpina si pusi la inradacinat primavara sau prin seminte.Noile plante vor fi cultivate in ghivece in primii ani, inainte de a putea fi plantate in gradina, la locul definitiv.

Cultivare:
La plantarea Abelie se prepara o groapa ampla pe fundul careia se pune nisip nu prea fin, un pamant bine echilibrat si ingrasamant organic atent amestecat astfel incat sa favorizeze inradacinarea rapida a plantei.

Boli:
Aceste plante sunt de obicei rustice, deci nu sunt atacate de paraziti sau boli. Totusi, planta poate fi atacata de unele boli fungine cauzate de umiditatea excesiva.

Daunatori:
Abelia grandiflora poate fi atacata rar de paianjeni si afide.

Conditii de iernare:
Abelia grandiflor nu este sensibila la temperaturi scazute.In prima iarna dupa plantare se recomanda aplicarea unui geotextil de protectie, care sa permita trecerea aerului si a luminii.

TUIAConiferele ocupa un loc de cinste in vietile noastre tocmai prin perspectiva acestei
"miraculoase" caracteristici. Poporul roman a dezvoltat in jurul lor o sumedenie de traditii si obiceiuri. Crenguta de brad, de pilda, se pune atat in poarta mirilor cat si a celor trecuti in vesnicie ca simbol al tineretii si vietii. Pe langa efectele benefice pe care le au asupra noastra prin aspectul lor placut, coniferele prezinta si unele avantaje de ordin practic. Din acest motiv este recomandat sa luati in calcul posibilitatea plantarii in gradina a unor astfel de exemplare. De exemplu, s-a constat ca in zonele afectate de vanturi puternice coniferele joaca rol protector pentru locuinte si gradina. Ele scad viteza vantului si pot intercepta o mare cantitate din zapada troienita de viscol.