UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII ’’ION IONESCU DE LA

BRAD’’DIN IAȘI
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

PROIECT LA
LEGUMICULTURĂ

Realizat de:
Profesor coordonator: Dolhăscu Iulian,
Dr. Ing. Teliban Gabriel- Grupa 514
Ciprian
 ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI DINTRE VARIETAȚILE DE VARZĂ
(VARZĂ ALBĂ, VARZĂ ROȘIE, VARZĂ CREAȚĂ,VARZĂ DE
BRUXELLES ȘI VARZĂ DE FRUNZE

Plantele legumicole din grupa verzei apartin genului Brassica L, familia Cruciferae sin.
Brasicaceae. După provinienta lor aceste plante se împart în două mari categorii:
varză europeană reprezentată de specia B. oleracea L., si varză asiatică încadrată sistematic în
specia B campestris L.

Varza albă de căpățână (Brassica oleracea var. capitata L.)

Varza albă de căpățână este o specie erbacee bienală (trăieste doi ani). Frunzele de varză sunt
cărnoase, cu limbul lat, au nervura mediană proeminentă cu suprafata cerată și acoperită de
pruină. Frunzele formează un mugure urias compact - căpățâna verzei (care se consumă ca
legumă). Frunzele aflate la exterior sunt verzi iar cele de la interior sunt alb- verzui cu rol în
depozitarea substanțelor de rezervă. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt alungite; tulpina verzei
din primul an este scurtă (15-20 cm) și cilindrică. Tulpina florifera apare în anul al doilea, este
înaltă (1-1.5 m) si bine ramificată; florile de varză sunt galbene, grupate în înflorescențe de tip
racem-lung. Varza înfloreste în intervalul mai-iunie; fructul este de tip silicvă-cilindrică, usor
turtită ce contine 10-15 seminte mici, sferice de culoare maro-inchis. Radacina este pivotantă si
bine ramificată.
Recoltarea căpățânii se face pe masură ce aceasta a atins dimensiunile specifice varietații.
Există varietați (Stanton F1) la care căpățâna se păstrează și peste iarnă în grădină și se
recoltează la nevoie pentru consum în stare proaspată.

Sortimentul de soiuri si hibrizi (F1) pentru varza albă pentru căpățână:

-varietăți de varză extratimpurie (se poate recolta la 50-60 zile de la plantare): Sougetsu
Surprise F1, Benson F1, Parel F1, etc;
-varietăți de varză timpurie (se poate recolta la 60-80 zile de la plantare): Grepala F1,
Rare Ball F1, Reactor F1, Pruktor F1, Bourbon F1.
-varietăți de varză târzie (de toamnă-peste 80- 150 de zile de la plantare): Escazu F1,
Agressor F1, Bucharest F1, Gloria F1, Empire, Hurricane F1, Histona F1, Amtrak F1, Counter F1,
etc.
Utilizare: căpățâna de varză se utilizează în stare crudă sau murată în diverse preparate
culinare.
1
 Varza albă de căpățână (Brassica oleracea var. capitata L.)

Varza roșie (Brassica oleracea L. convar. capitata L.f. var. Rubra L)

Varza roșie (Brassica oleracea L. convar. capitata L.f. var. Rubra L), este practic aceeași
specie ca și varza albă, fiind o varietate a acesteia. A fost cunoscută și luată în cultură odată cu
varza albă, încă de la sfârșitul Epocii de Piatră.
Varza roşie, deşi diferă de varza albă pentru căpăţână numai prin culoare, are o întrebuinţare
mai redusă în alimentaţia omului, fiind folosită doar pentru prepararea salatelor proaspete sau
marinate, simple sau asortate;
Pe lângă aspectul coloristic diferit al celor două tipuri de varză, respectiv cea roșie și cea
albă, mai există și alte diferențe, varza roșie conține cu până la 50% mai multă vitamina C decât
varza albă (maximum 57 mg, pentru 100 de grame de produs proaspăt, față de un minim de 36
mg la varza albă). Pigmentul care îi dă culoarea roșie - violacee, denumit resveratrol, este un
antioxidant, considerat cel mai puternic antioxidant natural descoperit până în prezent, astfel că
varza roșie are calități curative și este recomandată în diferite afecțiuni.
Varza roșie de căpăţână este o specie erbacee bienală (trăiește doi ani). Frunzele de varză au
culoarea roșie-violacee (incă din faza de răsad), sunt cărnoase, cu limbul lat, au nervura mediană
proeminentă cu suprafata cerată și acoperită de pruină. Frunzele formează în primul an un
mugure urias compact -căpăţâna verzei (care se consuma ca legumă). Frunzele aflate la exterior
sunt sunt colorate mai intens. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt alungite; tulpina verzei din
primul an este scurtă(15-20 cm) si cilindrică. Tulpina floriferă apare în anul al doilea este înalta
(1-1.5 m) si bine ramificată; florile de varză sunt galbene, grupate în inflorescente de tip racem-
lung. Varza înfloreste în intervalul mai-iunie; fructul este de tip silicva-cilindrică, usor

2
turtită ce conține 10-15 semințe mici, sferice de culoare maro-închis.Rădăcina este pivotantă și
bine ramificată. Sistemul radicular este concentrat în cea mai mare parte în primii 30-35 cm de
sol;
Recoltarea căpățânii se face pe măsura ce aceasta a atins dimensiunile specifice varietații.
Utilizare: capațâna de varză se utilizează în stare crudă sau murată în diverse preparate
culinare.

(Varza roșie - (Brassica oleracea var. capitata L. f. rubra L.))

Varza de Bruxelles(Brassica oleracea var. gemmifera)

Se cultivă pentru verzișoarele ce se formează la baza frunzelor și se consumă sub diferite

forme, în perioada de toamnă-iarnă. Plantele sunt rezistente la temperaturi scăzute, iar în zonele
cu ierni usoare, plantele pot rămane în câmp până primăvara. Verzișoarele au un gust plăcut,
conțin cantități însemnate de vitamine și minerale și au și proprietăți terapeutice.
Planta este originară din zona Mării Mediterane și a Oceanului Atlantic și introdusă în
cultură începând cu secolul al XVIII-lea. A devenit foarte repede populară iar cultura s-a extins
în Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franta. Cel mai mare consum de Varză de Bruxelles se
înregistreaza in Marea Britanie, Olanda si Belgia. În Romania se cultivă pe suprafete reduse.
Este o plantă bienală, cu sistemul radicular bine dezvoltat. Tulpina este înaltă, de 0,8-1,2 m,
cu frunzele pețiolate, cordiforme, cu limbul îndoit în sus. Pe tulpină se formează 40-70 de
muguri, din care se vor forma verzișoarele. La maturitatea de consum verzișoarele au 3-4 cm
diamentru și pe măsura ce acestea se dezvoltă, frunzele încep sa cadă. În al doilea an de
vegetatie, din verzișoare se formează tulpinile florifere cu flori galbene. Pe o plantă se gasesc
între 3000 si 5000 de flori. Polenizarea este entomofilă iar în urma acesteia se formeazĂ
fructul, o silicvă în care se găsesc semințele mici și sferice.

3
 Recoltarea
Varza de Bruxelles se recoltează dupa înghet, când verzișoarele sunt tari, au formă compactă
și culoare verde intens. Verzișoarele trebuie sa aibă diametrul de aproxi-mativ 3-4 cm.
Operatiunea se poate realiza din toamnă pâna în primăvara, prin taierea tulpinilor, după care se
detasează varzișoarele. Acestea se pot pastra până la 5 saptămâni, în depozite cu atmosfera
controlata, la temperaturi de 0℃si umiditate de 95%.

(Brassica oleracea var. Gemmifera)

Varza de frunze (Brassica oleracea var. Acephala)

Este o specie bienală erbacee a carei origini se presupune ar fi în speciile indigene din zona
Atlanticului de Nord-European. Varza de frunze are aceiasi origine ca si varza albă pentrru
căpățână și afost cultivată încă din antichitate fiind probabil unul dintre cei mai vechi
reprezentați ai vărzoaselor.
În Romania varza de frunze este cunoscută mai mult ca plantă ornamentală în parcuri si
gradini si mai putin ca legumă.
Find o specie ornamentală are numeroase varietați din punct de vedere al culorii dar și al
portului, asttfel avem:
-brassica oleracea var. Acephala ,,Nero di Toscana”(înalțimi de până la 0.8 m. si culoare
verde- albăstruie;
-brassica oleracea var. Acephala ,,Rode beoerenkool”(inaltimi de până la 1,2 m.de culoare
mov- închis.
Varza de frunze este o specie bienală erbacee. Frunzele la varză sunt comestibile si diferă
foate mult de la varietate la varietate, acestea sunt în rozetă, de jurul împrejurul tulpinii, cu
limbul ovat sau lanceolat, la unele varietați gofrat sau creponat, de 20-30 cm lungime, cerat, de
culoare, verde închis sau deschis, alb sau alb verzui;
Tulpina verzei de frunze este scurtă la unele varietați (20-30 cm) sau înalta (120-150 cm);

4
 Florile la varză de frunze, apar în anul al doilea sunt galbene, grupate în inflorescențe de
tip racem-lung;
Fructul este de tip silicvă mică, usor turtită ce conține 10-15 semințe mici, sferice de
culoare maro-închis.
Radacina este pivotantă si bine ramificată, concentrată în primii 35 cm de sol.

(Varza de frunze (Brassica oleracea var. Acephala))

Recoltarea frunzelor se face esalonat (de vară până toamnă târziu) pe masură ce aceasta a
atins dimensiunile specifice varietații sau în funcție de necesitați.
Frunzele se utilizează în stare crudă în diverse preparate culinare.

Varza creață (Brassica oleracea var. sabauda)

Specie erbacee bienală, a cărei origine se presupune ca ar fi în speciile indigene din Zona
Atlanticului de Nord-European (Anglia si Franta) sau în zona de coastă a Mediteranei. Varza a
fost cultivată în Europa încă din antichitate de catre romani și greci. Varza a fost raspandită pe
continentul European de către romani în secolul 14.
Varza creată este o specie erbacee bienală (trăieste doi ani). Frunzele de varză creată sunt
cărnoase, cu limbul lat, au suprafața pronunțat-gofrată, acoperită cu un strat subțire de pruină cu
gust dulceag. Frunzele formează un mugure uriaș compact - căpățâna varzei(care se consumă ca
legumă). Frunzele aflate la interior sunt sessile, verzi, rol în depozitarea substanțelor de rezervă.
Frunzele de la interior formează o căpățână care este sensibilă la crăpare; tulpina verzei din
primul an este scurtă (15-20 cm) si cilindrică. Tulpina floriferă apare în anul al doilea este înalta
(1-1.5 m) si bine ramificată; florile de varză sunt galbene, grupate în inflorescențe de tip racem-
lung.
Fructul este de tip silicvă-cilindrică, usor turtită, ce contțne 10-15 semințe mici,sferice .

5
 Recoltarea căpățânii se face pe masură ce aceasta a atins dimensiunile specifice vari-etații.
Intârzierea la recoltare conduce la craparea căpățânii.

(Varza creață (Brassica oleracea var. sabauda))

Utilizare: căpățână de varză creață se utilizează în diverse preparate culinare.

In concluzie diferențele dintre varietațtile de varză sunt:
- varza albă pentru capățână se deosebește de cea roșie prin culoare;
- varza roșie conține cu până la 50% mai multă vitamina C decât varza albă (maximum 57 mg,
pentru 100 de grame de produs proaspăt, față de un minim de 36 mg la varză albă);
- se deosebesc ca mărime si ca aspect, cea de Bruxelles este foarte mică
- varza de frunze este cunoscută mai mult ca plantă ornamentală în parcuri si gradini si mai putin
ca legumă.

Asemănări:
- sunt toate specii binale, frunzele sunt cărnoase mai puțin la varza de Bruxelles.

6
 Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Varz%C4%83
2. https://www.horticultorul.ro/legume/varza-rosie-pentru-capatana/
3. https://www.pestre.ro/blog/varza-tot-ce-trebuie-sa-stii/