CALENDAR GRADINA

FEBRUARIE
- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi
sau nisip umezit.
- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de
frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se
sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se adun
a zapada la radacina lor.
- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi.
Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pa
mantului.

MARTIE
- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor ti
mpurii de camp (tomate, ardei, vinete)
- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate
culturilor de vara (varza, tomate)
- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, c
onopidei timpurii si gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cep
ei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelul
ui, spanacului, ridichii de luna, etc.
- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii
- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete
- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor
produse in sistem fortat
- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura,
copulatie sau triangulatie
- fertilizarea suplimentara cu azot
- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)
- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formal
ina sau sulfat de cupru;
- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; p
este 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza
de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pom
i fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul l
unii, se pot planta.

APRILIE
- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:
- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; s
alata, spanacul;
- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;
- de la mijlocul lunii incepe:
- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;
- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe r
and, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm;
- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;
- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;
- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;
- semanatul porumbului;
- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor,
crinilor;
- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;
- Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceap
a-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare;
cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; m
orcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;
- In livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe preg
atirea pentru stropitul lor.

MAI
- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii,
castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz
, vinete;
- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului
cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, un
eltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%
.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se f
ace numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plou
at, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare;
- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti
de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce
cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, f
luturi, muste.

IUNIE
- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai t
imp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vine
te;
- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toam
na, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;
- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, s
panac, mazare si gulioare. n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de
resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de
toamna, castraveti de toamna;
- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;
- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (ind
epartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, a
ranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, ma
i mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;
- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicat
e pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace;
- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea
bolilor si daunatorilor la legume.

IULIE
- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata
a frunzelor si indepartarea fructelor stricate.

AUGUST
- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare catev
a zile;
- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;
- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si
carnitul lor;
- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila veri
ficare daca s-au maturat suficient;
- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soar
e cateva zile inainte de depozitare;
- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potas
iu;
- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si
verzi;
- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si
se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii;
- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza de
cat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri;
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de p
lantat la inceputul lunii octombrie;
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile l
aterale;
- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru prod
uctia de primavara.

SEPTEMBRIE
- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg
fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bi
ne, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indepartea
za de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele
bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele
bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba
o culoare albicioasa-argintie. In medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samant
a ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul i
n jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar
si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele
bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra,
iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se ra
scolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galb
en-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se
pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturita
te, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se
freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt
grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la s
uprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de harti
e. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se
lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fru
ctul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa c
ateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele
bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-
2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la matu
ritate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc l
a umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui zia
r, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La c
eapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se tai
e cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura c
apsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele s
i se pun la uscat in strat subtire.

OCTOMBRIE
- se scot cartofii de toamna;
- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata
de frunze si se depoziteaza in pivnita;
- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;
- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intu
neric, unde se coc;
- se recolteaza varza si se pune la murat;
- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, t
elina;
- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in p
ivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot cons
uma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte
de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;
- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vedere
a fertilizarii;
- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;
- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le c
ultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, to
ate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pe
ntru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, maza
rea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;
- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;
- se aduna porumbul care este copt;
- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;
- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moa
rte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.

NOIEMBRIE
- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;
- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata
in pivnita;
- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;
- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;
- varza se recolteaza tot acum;
- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O l
ucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de
regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamn
a premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in veget
atie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe
sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul
de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte.
Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat
si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de
urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat sant
ul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte pute
rnica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Tre
buie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din ca
re se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome s
au a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie s
a fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe
pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distan
ta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozit
ie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.