Ingredieni naturali folosii n grdina de lng cas Se spune ca Dumnezeu a creat o planta pentru fiecare boala si este perfect

adeva rat! n flora spontan se gsesc o serie de plante din care se pot obine preparate lichide. Acestea pot fi utilizate cu rezultate deosebite ca stimulente pentru cretere, com baterea bolilor i duntorilor, combaterea unor boli la animale, pregtirea compostului , a ngrmintelor organice etc., astfel: Apa de urzic sau maceratul Se obine din frunze, este bogat n compui elementari ai fierului i alte minerale, precum i n substane vegetale bioactive. Mod de preparare: Planta se taie cnd ajunge la creterea deplin, nainte de nflorit. Urzica se introduce ntr-un bare loc fermentaia trebuie aezat la soare, iar procesul dureaz 810 zile. n timpul fermentaiei coninutul va fi agitat de 2 ori pe zi, iar vasul se va ine acop erit. Utilizare: n legumicultur Se stropesc plantele cu o soluie din macerat diluat n proporie de 1:10, de 2 3 ori pe sptmn. Tratamentul influeneaz n mai mic msur creterea, dar protejeaz plantele supuse unor fenomene care afecteaz vegetaia. _________________________________________________________________ Coada-calului efect contra bolilor micotice din lumea vegetal

Mod de preparare: maceratul se pregtete ntr-un vas special din tulpini culese vara cnd plantele au devenit foarte tari i rezistente. Plantele se pun la uscat, se iau 300 g i se fierb la foc mic, o jumtate de or n 5 litri de ap, dup care se multiplic c ncentratul cu apa de cinci ori cantitatea iniial. Utilizare: tratarea terenurilor infectate cu ciuperci fitopatogene prin stropiri repetate toamna trziu sau primvara devreme la culturile de cartofi, cpuni i n livezi. Celelalte tratamente cu ap de ploaie n proporie de 1:10 (10 kg urzic la 100 l ap). R ecipientul n care te (a treia, a patra i chiar a cincea pulverizare) se pot execut a i n perioada de vegetaie. _________________________________________________________________ Pelinul-insecticid Modul de preparare const n uscarea plantelor de pelin, dup care praful rezultat din mcinarea acestuia n proporie de 3 kg la 100 litri soluie (3% sol.) se oprete cu ap, se las puin pentru infuzie, apoi se completeaz cu 100 l de ap. Utilizare: sub form de praf n legumicultur i de soluie n livezi. _________________________________________________________________ Coada-oricelului Se utilizeaz preparate din flori, care se adaug gunoiului. Gunoiul astfel tratat poate declana n sol procese vitalizatoare i armonizatoare deoarece coada-oricelului are o influen special n procesele azotului i potasiului din sol.

_________________________________________________________________ Coaja de stejar

Mrunit n fragmente i introdus n sol, favorizeaz raportul optim ntre siliciu i potas _________________________________________________________________ Odoleanul (valeriana)

Se utilizeaz sucul florilor, care confer ngrmntului capacitatea de a aciona corespunz fa de fosfor i regleaz procesele calorice din grmada de gunoi. Dac se pulverizeaz acest preparat pe plante cu flori, cultura respectiv produce un numr mare de flori. _________________________________________________________________ Protectia plantelor prin mijloace naturiste http://www.redfile.ro/protectia-plantelor-prin-mijloace-naturiste.html Insecticide: afide (paduchi), omizi, musculite, melci, paianjeni, pureci de plan te Tratament 1 Usturoi aprox. 150g. maruntit se infuzeaza in 5 litri apa. Dupa treizeci de minute se filtreaza si se lasa sa se raceasca. Se adauga putin sapun sau lapte si se pulverizeaza pe plante. Tratamentul se repeta la interval de circa 14 zile. Tratament 2 Pelin proaspat 150 gr. maruntit se infuzeaza in 5 litri de apa. Dupa zece minute se filtreaza se lasa sa se raceasca, se aduga putin sapun sau l apte. Se pulverizeaza pe plante.Tratament recomandat de trei ori la interval de 10 zil e. Tratament 3 Ardei iute 150 gr maruntit se infuzeaza in 5 litri de apa. Se filtreaza dupa treizeci minute se lasa sa se raceasca si se pulverizeaza pe p lante. Este un revulsiv puternic - indeparteaza toate insectele!!! Tratament 4 30 40ml. Emulsie consistenta de sapun de rufe, preferabil cu pelin din cel vandut de tara ni (in orasele mici se mai gaseste), se dizolva in 4 litri de apa. Se aduga 250ml alcool de 70 grade. Se pulverizeaza pe plante. Este un insecticid cu spectru larg de actiune. _________________________________________________________________ Fungicide Tratament 1 Cel cu usturoi de la capitolul precedent. Tratament 2 150gr. hrean (radacini) infuzate in 5l. de apa. Se filtreaza dupa treizeci de minute.

Dupa ce se raceste se utilizeaza prin pulverizare pe plante si pe sol. Tratament 3 Ceapa salbatica, (pur /allium sibericum) 150gr. maruntita infuzata in 5 litri de apa. Se filtreaza dupa 30 minute si se pulverizeaza pe plante si pe sol. N.B. Si la fungicide este recomandata adaugarea la solutia de pulverizat de sapun sau lapte pe post de adeziv. _________________________________________________________________ Ceai de pelin si rostopasca-ajutor in gradina http://vasi-gioni.blogspot.ro/2012/06/ceai-de-pelin-si-rostopasca-ajutor-in.html O alta reteta de ceai pe care am incercat-o anul acesta este amestecul de pelin cu rostopasca. Pelinul este insecticid si rostopasca este antimicotica. In reteta se pune 150 gr pelin, planta intreaga, la 5 litri apa. Se face infuzie, se raceste, se strecoara si se stropeste nediluat. Eu am hotarat sa amestec si rostopasca, asa dupa ochi. Am stropit merii care aveau purecii aceia mici pe frunze si furnicile, drept gar dieni :) In cazul acestui tip de afidee, ceaiul a functionat minunat. Nu a functionat la anumiti pureci rosii, care stau tot pe frunzele merilor. A mers la trandafiri, la purecii verzi si la niste pureci mici, mici si negri, c are stateau mai mult pe petale. Totul este, dupa mine, sa dai cum scrie la carte, dupa trei zile iar si, daca ma i sunt in viata, dai iar si trebuie insistat pe frunzele rasucite si pe dosul lo r. _________________________________________________________________ Pelinul (Artemisia vulgaris) http://dany1315-plante-medicinale.blogspot.ro/2011/01/pelinul-artemisia-vulgaris .html Pelinul (Artemisia vulgaris) ARTEMISIA ABSINTHIUM L., ARTEMISIA VULGARIS L. Familia Compositae Alte denumiri populare: Pelin alb, pelin bun, pelinas, iarba fecioarelor, petisor, pilon, pelin de Rusalii, pelin negru, pelinul calului, pelin pescaresc. Descriere Planta erbacee, perena, puternic mirositoare; cu radacina lignificata in sol si tulpina inalta de 50-150 cm, ramificata in partea superioara si lemnoasa Ia baza , adesea nuantata in rosu. Frunzele au perisori desi si matasosi pe fata inferio ara, ceea ce ii da un aspect alb-cenusiu. Florile sunt grupate in capitule globuloase, galbene. Inflorirea are loc inlunile iulie-septembrie. Raspandire Planta este originara din Europa, fiind cultivata inca din antichitate. Creste in zonele de campie si deal din Europa, Asia si Africa, in jurul satelor,

margini de drumuri si cai ferate, santuri, canale de irigatii, daramaturi, poie ni, livezi, zavoaie, coaste pietroase sau prin culturi. Date tehnologice v Epoca de semanat primavara devreme (luna martie) sau toamna (octombrie-no iembrie). v v v v Distanta intre randuri: 50- 62,5 cm. Adancimea de semanat: 0,5 cm. Cantitatea de samanta necesara: 2-3 kg/ha. Productia de herba: 18-20 tone/ha (proaspata)si 5-6 tone/ha (uscata).

Organe utilizate: Folium et Summitates absinthii frunze si varfuri tulpinale inflorite, nelignific ate. Recoltarea Se face Ia inceputul infloririi cand exista procentul maxim de ulei eteric si de principii active; se incepe din iunie si se esaloneaza pana in septembrie. Se executa numai pe timp uscat, intre orele 12-17, deoarece pe vreme ploioasa su nt spalate principiile amare prin perii de pe suprafata frunzelor. Radacinile se recolteaza primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiemb rie). Se pot obtine 2-3 recolte pe an. Uscarea se face, obligatoriu, Ia umbra deoarece lumina decoloreaza foarte usor f runzele. Herba se intinde in strat subtire pe rame in soproane si incaperi aerisite sau s e usuca artificial Ia sub 35C. Productia de herba este de 3.000-4.000 kg/ha. Dupa uscare, produsul pastreaza culoarea naturala, mirosul caracteristic si gustul puternic amar. Continutul chimic v ulei eteric in proportie de 0,2-0,4 % in herba proaspata, predominand in frunze bazale si flori. Prin extragere capata o culoare verde inchis-albastra da torita transformarii proazulenei in chamazulene. Componentele odorante din ulei sunt: - compusi monoterpenici oxigenati: tujona (40-70 %), terpineol, nerol, cineol, l inalool, borneol, eucaliptol; - sequiterpenoide: cariofilen (15 %), chamazulen (6 %), bisabolen, selinen, cadi nen; - hidrocarburi monoterpenice: pinen, tujen, felandren, sabinen, mircen, cimen, c amfen; v flavonoizi taninuri, rezine, rasini, mucilagii, substante amare (artemari na, artemaridina, absintina, anabsintina), carotenoizi, sitosterine; v acizi organici (izovalerianic, nicotinic);

v ); v v

acizi grasi (palmitic, linoleic, arahidic, lauric, stearic,miristic,oleic vitamine (C, B, A, H, acid folic); saruri minerale (K, Ca, Na, Fe, P, Mn, Zn, Cu, Mo, B).

Proprietati terapeutice v stomahice, antispastice, stimulente ale secretiei gastrice, antiinflamato are asupra mucoasei gastrointestinale (datorita azulenelor), laxative, hemostati ce, excitante, vermifuge (antihelmintice), aperitive, tonic-amare; v v v v hipotensive, depurative, febrifuge; diuretice, emenagoge in reglarea menstrelor dureroase; sedative, antiisterice, antiepileptice; dezinfectante, antimicotice, bacteriostatice, insecticide, cicatrizante.

Actiuni specifice: v afectiuni ale aparatului digestiv: gastrite hipoacide cronice, lipsa de a ciditate, ciroze, dischinezie biliara cu favorizarea eliminarii bilei, indigestii, dispepsii cu co nstipatii, voma, aerofagie, dureri abdominale, viermi intestinali (oxiuraza, asc aridoza), anorexie (lipsa poftei de mancare), hemoroizi; v v gripa, febra, hipertensiune; reumatism, guta;

v tulburari ale menstruatiei, sindrom premenstrual, edeme renale, vaginite atrofice, leucoree, reglarea menstruatiei, refacerea uterului dupa nasteri, amel ioreaza hidropizia dupa retinerea apei in tesuturi; v boli ale sistemului nervos: neurastenie, piralizie, epilepsie, isterie, v ome nervoase; v plagi purulente, rani, luxatii, ulceratii, hemoroizi externi, fisuri anal e, transpiratia si oboseala picioarelor; v anemie, convalescenta, cloroza.

Forme de utilizare UZ INTERN: v Infuzie din 1 lingurita de herba uscata Ia 250 ml de apa clocotita; se la sa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se bea cate un paharel de 40 ml, cu 30 minute inainte de mesele pincipale, avand efecte ca tonic-stomahic in stimularea secretiilor gastrice, a digestiei, a functiilor hep atice si a poftei de mancare la convalescenti. Actioneaza in reglarea menstruatiei, combaterea hipertensiunii, isteriei si epil epsiei. Curele vor fi scurte, de maxim 8 zile, evitand supradozarea care provoaca migren e, ameteli si inflamatii ale mucoasei digestive. v Infuzie concentrata din 3 linguri de varfuri inflorite Ia 500 ml de apa c locotita; se bea cate o ceasca in 3 dimineti consecutive pe luna, timp de 3 luni

, cu 30 minute inainte de micul dejun, ca vermifug, contra limbricilor si oxiuri lor. Eventual se asociaza cu cimbru, sunatoare, vetrice si musetel. v Macerat cu amestec format din 90 g de pelin + 30 g de coji de portocale + 15 g de pulbere din radacini de obligeana + 15 g de pulbere din radacini de gen tiana + 5 g de scortisoara in 1 litri de alcool de 64; se Iasa Ia macerat timp de 8-10 zile, se agita zilnic de 2-3 ori, se strecoara si se trec in sticlute bine inchise. Se bea cate un paharel inainte de masa de pranz, cu efect tonic-aperiti v. v Macerat in bere din 10 g de pelin in 250 ml de bere; se lasa Ia macerat 1 2 ore si se consuma dimineata, pe nemancate, timp de 5 zile consecutiv, avand ef ect vermifug; v Tinctura din 20 g de herba uscata macerata timp de 7 zile in 100 ml de al cool de 70; se strecoara in sticlute colorate si se iau cate 15-20 picaturi, de 3 ori pe zi, in apa indulcita cu zahar sau in vin, cu 30 minute inainte de mesele principale, avand efecte in boli de stomac, ficat si viermi intestinali. Pentru reglarea ciclului menstrual se iau picaturile in timpul meselor, incepand din a 15-a zi a ciclului pana in prima zi a ciclului urmator. v Pulbere din herba uscata si macinata (1-2 lingurite amestecate cu miere d e albine sau compot) care se iau dimineata, pe stomacul gol, cu actiune tonica, stomahica, in stimularea secretiei gastrice, in favorizarea digestiei si in elim inarea viermilor intestinali. Cura dureaza 5 zile consecutiv, concomitent cu cli sma si bai de sezut, folosind infuzie de pelin. v Pulbere din amestec de 2 g de pelin + 2 g de roinita + 0,5 g de anason in gem de prune; se ia dimineata, inainte de micul dejun, pe o durata de 3-4 zile consecutiv, curol antihelmintic si febrifug. v Vin pelin din 20-40 g de planta uscata Ia 60 ml de alcool de 60; se macere aza 24 ore, se adauga 1 litru de vin alb si se continua macerarea inca 7-10 zile . Se strecoara, se trece in sticlute bine inchise si se consuma zilnic cate 100 ml, cu 30 minute inainte de mese, ca aperitiv si cu 20 minute dupa mese ca diges tiv. In convalescenta se indica 1 litru de vin rosu, in care se macereaza 20 g d e pelin + 5 g de gentiana timp de 4 zile. v Uleiul de pelin se prepara din 2 pumni plante uscate Ia 250 ml de ulei de floarea soarelui; se Iasa sa macereze 6-7 saptamani, se strecoara si se iau cat e 10 picaturi, de 3 ori pe zi, cu efecte vermifuge. Observatii: - datorita gustului amar nu se recomanda Ia femeile care alapteaza si Ia animale le in lactatie, deoarece da gust amar Iaptelui; - nu se consuma de femeile gravide si de animalele gestante, intrucat poate prov oca avorturi; - depasirea dozelor si prelungirea curei peste 8 zile poate provoca intoxicatii, tulburari digestive, greturi, convulsii, insomnii, epilepsie, halucinatii, tulb urari psihice si chiar decese. - este contraindicat in gastrite acute, ulcere, colite si bolnavilor cu afectiun i nervoase. UZ EXTERN: v Infuzie din 2 lingurite de pelin + 2 Iingurite de musetel in 200 ml de ap a clocotita;

se foloseste in bai de sezut, clisme sau comprese pentru combaterea oxiunilor, v indecarea plagilor purulente, ulcere, furuncule, irigatii vaginale in vaginita a trofica, hemoroizi, spalaturi oculare si bucale, reumatism, guta, oboseala, umfl area picioarelor si Ia spalarea mainilor de grasime si a rufelor murdare. v Ulei din amestec de pelin, rozmarin si lemnul domnulul (in parti egale) I a care se adauga 2 linguri de otet si 200 % ulei de floarea soarelui; se macerea za 3 saptamani Ia soare si se foloseste Ia ungerea pielii contra intepaturilor d e insecte si paianjeni. v Frunze proaspete cu care se freaca pielea intepata de insecte (viespi, al bine, tantari, paduchi, pureci, tauni) sau se pun in incaltaminte pentru combate rea transpiratiei excesive si a oboselii picioarelor Ia excursionisti. Alte utilizari v In industrla alimentara serveste Ia prepararea vermutului si a altor baut uri aperitive. Vermutul se prepara dintr-un amestec, in parti egale, de pelin + Iavanda + maghi ran + menta + rozmarin + salvie. Din amestec se iau 50 g si se pun intr-un litru de vin alb si se macereaza 8-10 zile, cu agitare repetata. Se trece in sticle bine inchise si se consuma cate un paharel inainte de mese. Pulberea de pelin se pune in supe si alte mancaruri, avand efecte in boli de fic at si in sporirea apetitului. v in. La prepararea sapunului casnic se foIoseste pulberea sau extractul de pel

v In combaterea moliilor si puricilor din locuinte se pun plante proaspete sau uscate printre haine si in pat. v In unitatile zootehnice se recomanda a se introduce pulbere de pelin in c oncentrate Ia animale mari si infuzii sau pilule in mancare Ia animale mici. La iepurii de casa, pulberea de pelin presarata pe furaje are efect vermifug. Pentru indepartarea mustelor din grajduri se plaseaza manunchiuri de plante proa spete. v In medicina veterinara se utilizeaza infuzia concentrata din 10 g de herb a uscata Ia 1 litru de apa clocotita, cu care se spala ranile Ia animale. _________________________________________________________________ http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.gardenfork.tv/esse ntial-oil-recipe-for-honeybees&sa=X&ei=ADTfT_bcC8bWsgbJh_iODg&sqi=2&ved=0CF4Q7gE wAw&prev=/search%3Fq%3Dlemongrass%2Bfor%2Bbees%26hl%3Dro%26biw%3D1080%26bih%3D68 7%26prmd%3Dimvns Despre insecticide si insecticid http://insecticid.blogspot.ro/2009/03/metode-fitoterapeutice-pentru.html