Au filipii

Au filipii ca ca românii
românii din din Principate.
Principate.
Paparudele sînt sînt şişi la
la dînşii.
dînşii. LeLe fac
fac fetele
fetele de de ţigani. Colin­
ţigani. Colin-
dele se
dele se fac
fac în În noaptea
noaptea Crăciunului;
Crăciunului ; le le numesc,
numesc, ca ca la
Ia n6i,n6i,
colinde. La La Anul
Anul Nou Nou copiii
copiii umblă
umblă cu cu sorcova,
sorcova, pă pă care
care o o
numesc sur(Ja;
numesc sur"a ; esteeste de
de ramuri
ramuri de de maslin.
masIin. In In carnaval
carnaval umblă
umblă
"icleemul şi
(Jicleemul şi steaua.
A doua
A doua zi zi dede Anul
Anul Nou, Nou, orice
orice strein
strein întră
întră în în casă
casă cel cel
dintîi este
dintîi este indatorat
indatorat să să iaia sarea,
sarea, cece stă
stă pepe masă
masă înadins,
înadins, şi şi
să o
să arunce În
o arunce în foc:
foc : de
de aciaci trebuie
trebuie să să meargă
meargă la la cuibar
cuibar săs ă puie
puie
ouă sprespre aa cloci. Daca I găina cloceşte, acela~
cloci. Daca acela� este
este văzut ca ca
un
un om om de de bun
bun augur.
augur. Afară
Afară de de aceasta,
aceasta, oaspele,
oaspele, toată
toată ziua ziua
aceea, În
aceea, în casa
casa unde
unde aa intrat
intrat este sărbătorit. Fapta
este sărbătorit. Fapta se se cheamă
cheamă
cicior în bar (picior (picior norocos).
norocos).
Ei fac
Ei plăcintă la
fac plăcintă la sîntul
sîntul Vasilie,
Vasilie, dar
dar nu nu cu cu răvaşe,
răvaşe, ci ci
pun
pun semnele fiecăruia, cu
semnşle fiecăruia, cu oo mică pătrată de
mică pătrată de beţişoare,
beţişoare, ce ce
însemnează
însemnează .. casa. casa. Cine
Cine găseşte
găseşte aceaacea ,,pătrată,
pătrată, este este un un semn
semn
că ţine
că ţine cu cu casa.
casa. Daca
Daca oo găseşte
găseşte un oaspe strein,
un oaspe strein, este semn
este semn
că o
că o să să sese cuscrească
cuscrească cu acea casă.
cu acea casă.
Cea dintîi
Cea dintîi cămaşe
cămaşe ce ce se pune unui
se pune unui mic mic copil,
copil, muma,
muma,
înainte, trebuie să
înainte, trebuie treacă printr-însa
să treacă printr-însa un fer, oarecare,
un fer, oarecare, ca ca
copilul
copilul să să fie
fie tare
tare ca ferul.
ca ferul. rr
In toate
In toate satele române din
satele române Tesalia şi
din Tesalia cele mai
şi cele mai multe
multe din din
Macedonia
Macedonia şi şi Albania,
Albania, la la oo zizi din
din luna
~una lui
lui februarie
februarie se bat
cîinii - - înîn aducerea
aducerea aminteaminte negreşit
negreşit a a venirii
venirii streinilor
streinilor in în
Roma.
Roma.
Ei
Ei sărbătoresc
sărbătoresc moşii, sau sau sărbătoarea
sărbătoarea sufletelor
sufletelor străbu-
străbu-
nilor,
nilor, ca ca şi
şi rom ânii de
românii de lala Dunăre.
Dunăre. 11 '

Pretutindeni
Pretutindeni românii românii sunt sunt apăsaţi
apăsaţi de de streini.
streini. J., ) .
De
De undeunde vine vine aceasta
aceasta??
Intrebare
Intrebare gravă, gravă, dureroasă.
dureroasă.
Două
Două cauze cauze unite
unite produc
produc acestacest efect.
efect. O O cauză
cauză este
este natu­
natu-
rală
ral ă :: există
există in În această
această lege lege cece domneşte
domneşte in În lume
lume do dată cu
dodată cu
creaţia
creaţia - - orice "iaţă (Jiaţă căutînd
căzLtînd a atrage (Jiaţa . Totul
atrage "iaţa. Totul pentru
pentru
sine.
sine. Lege
Lege numită
numită fatală
fatală de de inţelepţii
inţelepţii nebuni.
ne):mni. Noi Noi nu-i
nu-i vom vom
da
da nici
nici un un nume.
nume.

1 îîntr-o
1 ntr-o operă ce este a se tipări înin curind, tratind aespre popo­
popo-
raţiunele române şi-
f'aţiunele şi, datinele
datinele lor, se va reproduce o colecţie aleasă de
cintece
cintece poporane,
poporane, colinde,
colinde, oraţii
oraţii ce se zic
ce"se zic acolo,
acolo, şi cu
cu oo hartă aa ţărei
pe
pe care
care munţii, văile, oraşele şi satele
satele locuite
locuite de
de români
români vor
vor fi
fi însemnate
insemnate
cu
cu roşu, mulţămită stăruirii şi cunoştinţelor românilor
românilor macedoni
macedoni dede
a.ici,
a.ici, d.d. Cazacovici,
Cazacovici, Sideridi,
Sideridi, Carajani
Carajani etc.
etc. (n.a.).

355
355
 Este
Este caracterul
caracterul fiinţ�i.
fiinţei. CineCine a făcut lucrurile,
a făcut lucrurile, aa trebuit
trebuit
să fi
să fi ayut
ayut un un cuvint
cuvînt aa ;l le facj:l asfel.
le face asfel. Cuvintul
Curîntul omenesc,
omenesc,
n,xărinimia
m;ărinimia omenească omenească supt supt poate poate antidodul
antidodul acestuiacestui veninvenin
născut odată cu cu viaţa
viaţa?? Tot Tot ce ce vomvom zice zice este
este că orice popor
orice popor
caută să
caută să .. se
se mărească
mărească asupra asupra altui altui popor.
popor. De De aiciaici aceste
aceste
atacuri
atacuri de de popoare
popoare la libertăţile altor
la libertăţile popoare. Dar
altor popoare. Dar \\ acela
acela ,,
C;ire a
cp're a făcut
făcut atacul,
atacul, aa făcut făcut şi şi rezistiuţa.
rezistinţa. Este Este oare oare culpa
culpa
celui
celui ce CB a a făcut
făcut lumea-?
lumea? Este Este oare oare culpa popoarelor ce
culpa popoarelor ce vor să
vor să
contopească
contopească alte alte popoare,
popoare, daca daca acestea
acestea din uI;mă nu
din ur:mă nu întrebu-
întrebu­
inţează apărarea
inţează apărarea?? Dlfca,DC!-ca, inîn IQc
lQc de de aa intrebuinţa
întrebuinţa aceastăaceastă armă,
armă,
ele singure
ele singure se se dau
dau ,a ,a fi prada celor
fi prada celor ce ce caută
caută să să lele ucigă
ucigă??
,, Iată
Iată negreşit
negreşit a a doua
doua cauzăcauză ce ce numirăm
numirăm mai mai sus sus a unui
a unui
efect
efect dureros.
dureros.
Cercetaţi
Cercetaţi bine bine originea
originea căderiicăderii acestuiacestui neam neam român.
român.
)J Veţi
Veţi afla afla căcă streini
streini nU nU l-au
l-au invins,
învins, dar dar că că el
el singur
singur s-au
s-au
plecat.
plecat. A Iv. voit
voit să să fie
fie supus
supus la streini':': este
la streini este ceea
ceea ce ce aa voit.
voit. OO
singură
singură zi zi săsă fi voit să
fi voit să fie
fie mare,
mare, şi şi s-ar
s-ar fi făcut. Răul
fi făcut. Răul este
este
aici
aici - - nefericirile
nefericirile. lui lui vin
vin de de la la sine însuşi.. Şi
sine însuşi Şi tocmai
tocmai aceasta
aceasta
face
face mai mari nefericirile
n'l'ai mari nefericirile acestui acestui neam neam rom român.ân. Daţi-mi
Daţi-mi
oo naţie
naţie ce ce nu
nu cruţă
cruţă nicinici unun sacrificiu
sacrificiu ca ca săsă devie
devie mare,
mare, puter­
puter-
nică, strălucită,
nică, strălucită, oricît oricît d, dee gre�e
greJe ,ar .a r ·· fi
fi stavilele
stavilele ce ce ar ar găsi
găsi lala
st'reini;
streini; acea' aQeal naţie
naţie va va 'fi
'fi oeea
ceea cc va va voi.
voi. Cind însă toată
Cind însă toată lumealumea
se
se va va uni, uni, ca ca săsă învieţuiască
învieţuiască un un popor,
popor, şi şi acest
acest popor
popor nu nu va
va
voî,
voi, .. nimic
nimic nu poate să-I
nu Ipoate să-I scape.
scape.
Relele noastre
Relele noastre insuşi
însuşi nouănouă le le datorim.
datorim.
.. Răul se se poate
poate încăîncă vindeca
vindeca i; vrăjmaşul
vrăjmaşul naţiunei se poate
se poate
încă
încă învinge
învinge;; dar dar lupta
lupta trebuie
trebuie să să fie
fie mare,
mare, căcicăci acest vrăjmaş
acest vrăjmaş
nu este
nu este altul
altul decit însuşi prejudecăţile
decît însuşi prejudecăţile naţiunii. naţiunii.
Popolii slabi
Popolii iubesc să
slabi iubesc trăiască în
să trăiască in slăbiciune,
slăbiciune, precum precum
minciuna
minciuna iubeşte iubeşte i.ptunerecu�.
întunerecut Dar Dar atunci atunci unde unde I, este
este misia
misia
lor ? Penţru
lor? Pentru popoare,
popoare, ca ca şişi pentru indivizi, viaţa
pentru indivizi, viaţa areare unun scop
scop;;
popoarele,
popoarele, indivizii indivizii au au oo misiune.
misiune. A pentru a
trăi pentru
A trăi trăi, nu
a trăi, nu
este nici
este misia naţiunelor,
nici misia naţiunelor, nici nici a indivizilor. Misiunea
a indivizilor. Misiunea lor lor
este mai
este mai nobilă.
nobilă . Viata
Viata are are indatoririle
indatoririle sale sale:: ('iata
"iaţa îndatorează.
Cel
Cel ce ce nu nu inţelege
înţelege această îndatorire, indatorire, înşeală inşeală pe pe creatorul
creatorul
zilelor
zilelor, sale. sale.
Pretutindeni
Pretutindeni românii românii sunt sunt nepăsători
nepăsători -de r de misia neamului
misia neamului
lor
lor!! Şi Şi cu
cu toat� acestea nu
toate acestea nu este,
este, nu nu poatepoate să să fie
fie nici viaţă,
nici viaţă,
nici
nici fericire,
fericire, nici mărire pentru
nici mărire pentru indivizi,
indivizi, daca daca nu'nu' simt
simt viaţă,
viaţă,
fericire,
fericire, mărire mărire peqtru
peqtru naţia naţia ~in din carecare fac fac parte.
parte. Ridicaţi
Ridicaţi un un
templu
templu din
din bucăţi
bucăţi din
din marmura
marmura cea cea mai
mai strălucitoare,
strălucitoare, dar dar
acest
acest edificiu
edificiu legaţi-l
legaţi-l slab
slab;i edificiul
edificiul sese va
va surpa
surpa şi şi p etrile se
petrile se
vor
vor ţărîna
ţărîna.. .
A fost totdauna
A fost greşala popoarelor,
totdauna greşala popoarelor, aa se gindi mai
se gîndi mai mult
mult
la
la viaţa,
viaţa, fericirea,
fericirea, mărirea
mărirea indivizilor decît a
indivizilor decît a naţiunei. I dee
naţiunei. Idee
streină,
streină, idee
idee rătăcită
rătăcită!! idee
idee imorală
imorală!! pepe care
care aa căutat
căutat săsă o 0
plătească
plătească maimai tîrziu
tirziu cu un preţ
cu un preţ amar
amar:: căderea naţiunei,
căderea naţiunei,
căderea
căderea indivizilor
indivizilor!! r

Să ne
Să ne înt'urnăm
înturnăm la la Monastir.
Monastir.
Imi propusei
Imi propusei să plec spre
să plec spre aa vizita
vizita toate
toate satele
satele din
din Impre­
lmpre-
jurul Monastirului, precum
jurul Monastirului, precum:: Pradintol, Lara, Bolinsa,
Pradintol, Lara, Bolinsa, Molo­
Molo-
viţa,
viţa, Marchiva,
Marchiva, Turnovu,
Turnovu, Dragor,
Dragor, Mragarova,
Mragarova, Că�rina,
Căprina,
Veluşina,
Veluşina, Bucovul,
Bucovul, Lăieţ,
Lăieţ, pînă
pînă la Presba, şi
la Presba, de acolo
şi de acolo spre
spre
Obrida, unde sunt
Obrida, unde sunt Luboniţa,
Luboniţa, Bucova,
Bucova, Trepeziţa, Paşcanii,
Trepeziţa, Paşcani.i,
Petrina,
Petrina, Razna,
Razna, ccătre
ătre albanezii
albanezii mirdiţi.
mirdiţi.
Insemnăm
Insemnăm aici, aici, pentru
pentru curiozitatea
curiozitatea cititorilor,
cititorilor, următoa­
următoa­
rea
rea listă
listă de
de oraşe
oraşe şişi sate
sate cu
cu numiri
numiri ce ce se
se află
află însuşi
însuşi în Prin­
în Prin-
cipatele Rom âne. Afară
cipatele Române. Afară de aceste sate,
de aceste sate, cele mai multe
cele mai multe
locuite
locuite de
de români,
români, au au luat
luat diverse numiri streine.
diverse numiri streine.

ORAŞE ŞI SATE
ORAŞE Şi SATE DIN
DIN MACE DONIA, TESALIA,
MACEDONIA, E PIR, ALBANIA
TESALIA, EPIR, ALBANIA
CE
CE AU NUME ROMANEŞTI
AU NUME ROMANEŞTI CA
CA ALTE
ALTE SATE DIN PRINCI
SATE DIN PATELE
PRINCIPATELE
DUNARII

Tesalia

Fur'ca
Furca Baba Spilaca
Baba Spilaca Bolianu
Bolianu
Gura
Gura Rabsana Dumineca
Dumineca
Drachia
Drachia Pirgotu Vlaho
Vlaho lani
rani
Tusla
Tusla Cărpenişi
Cărpenişi Turnovu
Turnovu
'lacriniţa
Macriniţa Ciuca
Ciuca Disicata
Disicata
PIăşia
PIăşia Tirna
Tirna Janota
Janhta
Mureş
Mureşii Racoviţa
Racoviţa Criţ.eanu
Cl'iţ.eanu
Viziţa
Viziţa Vlahu
Vlahu Miriţa
Golu
Golu Sclati na.. '1rr
Sclatina Cl'evena
Crevena
Cucurava
Cucurava Săracul
Săracul Voivoda
Voivoda
Bacrina
Bacrina Vadu Vlahului
Vadu Vlahului Poiana
Poiana
Marmari anii
Marmarianii Piatra
Piatra Palma
Palma
Coşani
Coşani

;: -
357
357