COMOARA

COMOARA

Sănătatea
Sănătatea II Binecuvintata
Binecuvintata de de sănătate
sănătate!! Sănătos
Sănătos să să
fii , şi
fii, ţi-e destul
şi ţi-e destul un un pumn
pumn de de mălai
mălai ca nici pe
ca nici pe un împărat
un împărat
5
5 să
să nunu te te dai
dai!!
Se scula
Se Duţu cu
scula Duţu noaptea-n cap
cu noaptea-n cap şşii pleca-n
pleca-n cîntatul
cintatul
cocoşilor,
cocoşilor, căci căci eraera lung
lung drumul
drumul ppînă în ă la
la linie
l inie şişi ţinea
ţinea
să se
să se puie
puie la la lucru
lucru mai mai nainte
nainte ddee aa sese fi
fi luminat
luminat de de
ziuă
ziuă.. Căra
Căra pămîntul
pămîntul cu metru l cubic,
cu metrul cubic, şişi cu
cu cit mai de
cît mai de
10
10 ddimineaţă-ncepea
imineaţă-ncepea să-I să-I care
care şi şi cu
cu cît mai pe
cît mai pe noapte
noapte
înceta cu
înceta cu căratu
căratul, l, cu
cu atîţ
atîţ mai mai mulţi
mulţi erau
erau m etrii la
metrii la sfîr-
sfîr-
şitul
şitul săptămînii.
săptămînii . ..
Bun
Bun gînd
gînd aa avut
avut ccine ine aa pus
pus lala cale ridicarea forturilor
cale ridicarea forturilor::
cari
cari toată
toată săptămîna
săptămîna pămîntulpămîntul cu cu roaba
roaba şşii iai
iai sîmbăta
sîmbăta
15
15 ppolul,
olul , ba
ba chiar
chiar şi şi un
un pol
pol şşii jumătate
jumătate,, dacă
dacă eşti
eşti o omm harnic
harnic
şi nu ppierzi
şi nu ierzi vremea
vremea stîndstînd de vorb ă , umblînd
de vorbă, umblînd de ici pînă
de ici pînă
col
colo,o , ori
ori făcîndu-ţi ţigările.. Iară
făcîndu-ţi ţigările Iară Duţu
Duţu,, om om şi şi altfel
altfel
harnic,
harnic, mai mai eraera şişi deprins
deprins cu treaba aceasta
cu treaba aceasta din din timpul
timpul
cît
cit aa stat
stat înîn oştire
oştire,, Ia la compania
compania de de gen iu .
geniu.
20 Bun lucru
Bun lucru şi şi oştirea
oştirea :: pierzi,
p ierzi, ce-i
ce-i drept,
drept, treitrei ani
ani ddee
zil e, ddar
zile, a r vez
vezii lume
lume şşii te te mai m a i alegi
alegi cucu ceva
ceva..
Plecînd
Plecînd cu noaptea-n cap
cu noaptea-n cap,, lucrînd
lucrînd toată
toată ziua întins
ziua întins
şi întorcîndu-se pe-ntunerec
şi întorcîndu-se pe-ntunerec,, n-avea n-avea DuţuDuţu timp timp nicin ici
să mănînce, nici
să mănînce, nici să să doarmă,
doarmă, dar dar era
era omom carecare ţine
ţine Ia la
25
25 tăvăleală
tăvăleală,, şi şi cu
cu atît mai bine
atît mai bine iiîi tigneau
tigneau dum inecile şi
duminecile şi
zilele
zilele de
de sărbă tori , cînd
sărbători, cînd Stanca
Stanca se se gătea
gătea caca oo porumbiţă,
porumbiţă ,
lua pe
lua pe cel
cel mic
mic in în braţe
braţe şşii p pee ce] măricel in
cel măricel în coadă
coadă ~i �i m er-
mer-

408

www.dacoromanica.ro
 geau
geau cu toţii la
cu toţii la horă,
horă, nu nu caca săsă jjoace,
oace, ci ci caca săsă nu nu stea
stea
ssinguri
i nguri acasă
acasă.. IIar ar dacă
dacă erauerau o(iată
odată la han , nu
la han, nu puteau
puteau
să macine-n
să maci ne-n sec: sec: tot tot pe
pe timpul
timpul cit cit stătuse-n
stătuse-n oştire oştire a a
luat Duţu şi
luat Duţu şi deprinderea
deprinderea de de aa nu-şi
nu-şi trage,
trage , cîndcînd n-aren-are
5 nevoie, nimic
5 nevoie, nimic de de la la gură.
gură . DeD e ce ce adecă
adecă muncea
muncea el el toată
toată
săptămîna
săptămîna!? ! ? Casa
Casa îi îi era plină ; nevasta
era plină; nevasta şi şi el
el erau bine
erau bine
îmbrăcaţi
îmbrăcaţi;; cop iilor nu
copiilor nu le lipsea nimic;
le lipsea nimic ; în în ladă
ladă se se adu­
adu-
nau
nau încetul
încetul cu cu încetul
încetul polii polii pentru
pentru perechea
perechea de boi :
de boi:
ee om
om bogat
bogat cine-i
cine-i sănătos
sănătos şi şi ştie
ştie ssăă rabde
rabde şi şi să să mun-
mun-
10
10 cească.
cească .
Un singur
Un singur păcatpăcat avea Duţu : băiat
avea Duţu: băiat deştept,
deştept, gureş gureş şi şi
curăţel
curăţel ,, el el aa mai
mai învăţat
învăţat la la oştire
oştire şi vreo trei
şi vreo trei buchi,
buchi, şi şi
acum
acum se se credea
credea si si era
era tantos
tantos de de l-ai
l-ai fi
fi socotit
socotit în în rîndul
rîndul
oamen
oamenilor i lor cucu două juguri juguri de de cîtecîte patru
patru bboi o i .. 1I s-ar
s-ar fifi
15
15 trecut , poate,
trecut, poate, şşii asta,
asta, dardar mai
mai era era şşii rău
rău d dee gură
gură şşii n nuu
suferea
suferea ca ca cineva
cineva să-I să-I atingă
atingă lla a sărăcia
sărăcia lui.lui. Aşa
Aşa,, într-una
într-una
din zile,
din trecînd prin
zile, trecînd prin faţafaţa casei
casei luilui Ghiţă
Ghiţă al Pop ii,
al Popii,
care
care avea
avea douădouă juguri
juguri cu cu cîte
cîte patru
patru boi boi şişi se
se fălea mereu
fălea mereu
cu
cu ele,
ele, nunu s-a putut stăpîni
s-a putut stăpîni să să n-o î ntrebe pe
n-o întrebe pe AnaAna,, ne-ne-
2200 vasta lui
vasta lui Ghiţă.
Ghită .
-
- Bună ziua ziua,, Ano
Ano,, ce ce mai
mai fac fac boii?
boi i ?
-
- Mulţumim
Mulţumim de-ntrebare
de-ntrebare,, sunt b ine II răspunse
sunt bine răspunse Ana, Ana ,
care nu
care nu eraera n ici ea
nici ea mai
mai deşteaptă
deşteaptă decît bărbatul ei.
decît bărbatul ei.
- Dar Ghiţă
- Dar Ghiţă ce ce face
face?? întrebă
întrebă iar iar Duţu,
Duţu , zîmbind
zîmbind pe pe
225
5 sub mustaţă.
sub mustaţă.
-
- E E bbine
ine şişi el
elII răspunse
răspunse Ana Ana,, care
care nunu înţelegea
înţelegea nici nici
acum
acum batjocura
batjocura..
Au înţeles-o
Au inţeles-o însă însă vecinii
vecinii,, şişi peste
peste puţin,
puţin, aşa-i
aşa-i răuta­
răuta­
tea omenească
tea omenească,, sătenii sătenii nu-inu-i maimai zziceau
iceau lui lui Ghiţă,
Ghiţă, ca ca
30 mai
30 nainte,, Ghiţă
mai nainte Ghiţă al al Popii
Popii,, ci ci Ghiţă
Ghiţă al al Boilor.
Boilor.
Şi
Şi multe
multe de de aceste
aceste făceafăcea Duţu
Duţu cînd cînd alţii
alţii nu-l
nu-l lăsaulăsau
în ppace
în ace ..
Chiar
Chiar şi şi asta
asta maimai alesales dede dorul
dorul Stanchii,
Stanchi i , carecare ţineaţinea
ca
ca nimeni
nimeni să să nu-i
nu-i treacă b ărbatulu i ei
treacă bărbatului ei înainte.
înainte.
35
35 Şi
Şi adecă
adecă de de cece să-i
să-i treacă
treacă!? I?
Averea
Averea n-ai n-ai decît
decît să vre i , şşii ţi-o
să vrei, ţi-o faci
faci;; ppee omom însă însă nunu
poţi
poţi săsă ţi-l
ţi-l faci
faci ,, şi mai rar
şi mai rar pe
pe omuomull ca Duţu al
ca Duţu al eeii .. Asta
Asta
toţi trebujau s8..-- 0o ştie
toţi trebujau ştie II
-
- Mai
Mai rar rar femeie
femeie ca ca nevastă-mea
nevastă-mea!! zicea zicea şi şi D uţu ,
Duţu,
40
40 care
care ţinea
ţinea şi şi el
el caca nimeni
nimeni să să nu-i
nu-i treacă
treacă nevestei
nevestei sale sale
înainte.
inainte.

409

www.dacoromanica.ro
 E ra de
Era de nesuferit
nesuferit cum cum tineautineau oamen oamenii ii acestia
acestia unul unul
la altul
la altul şi la la ale lor . Cop
ale lor. Copi'ii' i ca
ca Stanca
Stanca,, găini câ Stanca ,
ca Stanca,
raţe
raţe ca ca Stanca
Stanca,, gîştegîşte ca ca Stanca
Stanca,, purcei purcei ca ca DuţuDuţu,, capre
capre
ca
ca Duţu nu nu maimai avea nimen i . IIşi
avea nimeni. şi făcuseră
făcuseră şi ei ei oo cocioabă
5
5 de
de casă.
casă. Nu-i vorba, era
Nu-i vorba, era pusă pusă la la unun locloc bun,bun , largă
largă
şi luminoasă, totdeauna
şi luminoasă, totdeauna curată curată ca-n ca-n zi zi de
de Paşti
Paşti;; o fă­
o fă­
cuseră
cuseră din din hărnicia
hărnici a lorlor,, dar
dar auzindu-
auzindu-ii vorbind vorbind de de ea ea,, ai
ai
fi crezut
fi crezut că-ică-i curte
curte domnească
domnească,, iară iară nu nu colibă
colibă de de moj ic.
mojic.
Noroc
Noroc că n-aveau bogăţii
că n-aveau bogăţi i oamen oamenii ii aceşt
aceştia,ia, că n-ar fi
că n-ar fi
10
10 putut
putut nimeni
nimeni ssăă llee ajungă
ajungă lla a nas
nas!!
Aşa-i
Aşa-i firea
firea omenească:
omenească: stă stă ascunsă
ascunsă pînă pînă ce ce n-a
n-a ajuns
ajuns
omul
omul în largul lui,
în largul lui , ea
ea se se dă dă apoi
apoi de de go gol.l.
E cîte
E unul pe
cîte unul pe care
care sărăcia-1
sărăcia-l face face sfiicios
sfi icios,, dacă
dacă n nuu chiar
chiar
umilit,
umilit, blîndblind la la fire
fire şi totdeauna gata
şi totdeauna gata de-a de-a le le sări
sări altora
altora
15
15 într-ajutor , încît
într-ajutor, încît aaii zice
zice că că n-arn-ar întrece
întrece nimic nimic bunătatea
bunătatea
lui dacă
lui dacă n-arn-ar înăbuşi-o
înăbuşi-o sărăcia
sărăcia;; cînd cînd colo\
colo l , te te pome-
pome­
neşti
neşti că, că, ajuns
ajuns bogat
bogat,, nu mai vrea
nu mai vrea să-şi să-şi aducă
aducă aminteaminte de de
nevoile celo!'
nevoile celor săraci
săraci şişi sese ddăă pe pe faţă
faţă inimainima lui lu i cea
cea neagră
neagră ..
. Altul
Altul e-ndusmănit
e-nduşmănit de de sărăcie
sărăcie si şi n-are
n-are milăm i lă nici
nici cu cu
220
0 cei
cei bogaţ
bogaţi, i , nici
nici cucu cei
cei săraci
săraci ca ca dî�sul
dînsul,, dar dar,, ajuns bogat,
ajuns bogat,
se-mpacă
se-mpacă cu lumea şi
cu lumea şi se
se dă dă pepe faţă faţă ca ca oom m cu inima
cu inima
miloasă.
miloasă.
Numai
Numai llaa lărgime
lărgime iese iese la la iveală
iveală firea firea cea cea adevărată
adevărată
aa 'omului,
omului , şi şi sunt rari oamenii
sunt rari oamenii care-şi păstrează firea
care-şi păstrează firea
2255 in toate
în împregiurările.
toate împregiurările.
Aşa
Aşa,, plecînd
plecînd cu cu noaptea-n
noaptea-n cap cap ,, lucrînd
lucrînd ziua toată
ziua toată
şi întorcîndu-se pe-ntunecate
şi întorcîndu-se pe-ntunecate acasă acasă,, puteauputeau să fie Duţu
să fie Duţu
şi
şi Stanea
Stanca oameni
oameni răi răi de
de gură
gură şi şi buni
buni d' d'ee inimă
inimă:: te te pome­
pome-
neşti
neşti însăînsă că, că, harnici
harnici cum cum sunt sunt,, se-mbogăţesc
se-mbogăţesc şi şi iese
iese cucu
3
300 totul altceva
totul altceva din din eei.i .
B
Baa poate
poate ccăă nici nici chiar
chiar aşa aşa săraci
săraci n-ar n-ar ffii cu cum m sunt
sunt,,
dacă
dacă n nu u i-ar
i-ar ffii intrat
intrat lui lui Duţu Duţu îînn minte minte gindulgîndul ccăă el el
aare
re să
să fie
fie om om cucu stare
stare.. I- I-oo fifi venit
venit aşa aşa dindin senin
senin,, i-oi-o
fi
fi spus-o
spus-o vreovreo ţigancă
ţigancă,, destul
destul că că el el nu punea n
nu punea ici un
nici un
35
35 preţ
preţ pe pe averea
averea altora
altora,, fiindcă
fiindcă nu nu se se îndoia
îndoia că că vava fifi odată
odată
şi
şi el
el avut
avut.. Avea
Avea mînamîna norocoas
norocoasă, ă , ''şi
şi pe
pe ce
ce punea
punea el mina
el mîna
lui
lui nu putea să-i
nu putea iasă decît
să-i iasă decît bine. bine.
Deprins cu
Deprins cu gîndul
gîndul acesta,
acesta, nu nu oo dată,
dată, dînddînd cu cu cazmaua
cazmaua
în pămînt,
în pămînt, el se-ntreba de
el se-ntreba de ce ce adecă
adecă n-ar n-ar fi fi cu putinţă
cu putinţă

1
1 In toate
toate ediţiile: acolo.

410

www.dacoromanica.ro
 ca să
ca să găsească
găsească vreo vreo comoară-n
comoară -n calea calea lui. lui. Şi-n vremuri
Şi-n vremuri
de mult
de mult,, şi-n
şi-n vremuri
vremuri mai mai apropiate
apropiate aa fost fost drum
drum larg larg
pe acolo
pe acolo pe pe lala Focşani.
Focşani. Trecut-au
Trecut-au şi şi turcii
turcii,, şi tătarii ,
şi tătarii,
şi
şi boieri
boieri bogaţi
bogaţi,, ba ba chiar
chiar şi şi domni
domni plecaţi plecaţi în în pribe­
pribe-
55 gie
gie,, numai
numai bunulbunul Dumnezeu
Dumnezeu ştie ştie cîţi
cîţi şi şi ce fel de
ce fel oameni
de oameni
:fugari au
'fugari au trecut
trecut :: cine
cine ştie
ştie dacă
dacă nu nu cumva
cumva vreunulvreunul şi-a şi-a
ingropat
îngropat comorile
comorile tocmaitocmai unde unde Duţu-şi
Duţu-şi încărca încărca metrii metrii
cubici
cubici de de pămînt!?
pămînt ! ?
Chiar
Chiar dacădacă n-ar
n-ar ffi,i , nu
nu ee n ici un
nici păcat să
un păcat să şi-o
şi-o închi­închi-
10
10 puiască :: lucrează
puiască lucrează mai mai cu cu poft
poftă, ă , timpul
timpul îîii trece trece mai mai
bine.
bine.
Cînd,, deodată,
Cînd deodată, Doamne Doamne fereşte fereşte şi-n şi-n ceas bun să
ceas bun să fie fie!!
cazmaua
cazmaua se se loveşte
loveşte de de ceva
ceva virtos
vîrtos,, foarte foarte virtos,
vîrtos, ce ce
nu
nu sunasuna nici
nici aa lemnlemn,, nicinici aa piatră,
piatră , nici nici aa cărămidă
cărămidă,,
1 nici aa oală
155 nici oală spart
spartă, ă , nici
nici chiar
chiar aa fier,
fier , ci ci curat
curat ccaa oo căl­ căl­
dare
dare de de aramă,
aramă, ca ca un
un cazan
cazan,, mare'
mare ' cazan
cazan..
Duţu , om
Duţu, om de de vreo
vreo douăzeci
douăzeci şi şi opt
opt de de aniani,, mai
mai mult mult
slab
slab decît plin la
decît plin la trup
trup,, mai mai mult
mult bălanbălan decît decît oacheş
oacheş,,
cu faţa cam
cu faţa cam prelungă
prelungă şi şi cu
cu ochii
ochii căpru i , rămase nemişcat
căprui,rămase nemişcat
200 şi cu
2 cu faţa galbenă şi mai mai lungă decît decît de de obicei
obicei.. Ii Ii
trecuse
trecuse uunn fel fel ddee junghi
junghi prin prin inim
inimă, ă , ii ssee oprise
oprise singele-n
sîngele-n
vine
vine şi şi ii se
se tăiaseră
tăiaseră p icioarele.
picioarele.
-
- Dăduşi
Dăduşi de de cazan
cazan!? ! ? grăi Dumitru aall Ciungulu
grăi Dumitru Ciungului, i,
care
care săpasăpa lla a oo depărtare
depărtare de de vreo
vreo zece zece paşi.paşi .
25
25 Duţu
Duţu se se cutremură
cutremură in în tot
tot trupul
trupul şi şi sese uită
uită speriat
speriat
împregiurul
împregiurul său. său.
Vorb
Vorbise ise Dumitru-n
Dumitru-n glumă, glumă, dar dar grăi
grăise se un
un adevăr
adevăr atît atît
de grozav
de grozav,, încît
încît Duţu
Duţu abia abia se mai putea
se mai putea stăpînistăpîni să să nu-l nu-l
lovească
lovească cu cu cazmaua-n
cazmaua-n cap cap,, caca să-I
să-I lase lase mortmort pe pe loc. loc.
3
300 Mai
Mai erauerau însă
însă şi şi alţii
alţii prin
prin apropiere.
apropiere .
- Da, am
- Da, am dat,
dat, răspunse
răspunse el el cu
cu glasul
glasul înecat înecat.. "Dar "Dar,,
taci
taci,, c-o
c-o să-I
să-I ridicăm
ridicăm lla a noapte
noapte şşii să-I să-I împărţim"
împărţim",, voi voi
el
el săsă urmeze,
urmeze, dar aceste vorbe
dar aceste vorbe ii se se opţ>iră-n
op~iră-n gît gît ..
Era
Era peste
peste putinţă,
putinţă. ca ca elel să
să împartă
împartă cu cu cineva
cineva :: mai mai
35 bine
35 bine moarte
moarte de de om om!! ''
Urm ă deci
Urmă deci aa săpa
săpa inaint
inainte, e , ca
ca şişi cînd
cînd nimic nimic nu nu s-ars-ar fifi
întîmplat
intîmplat;; răsuflarea
răsuflarea ii se se ineca
îneca însă,
însă, mînilemînile şi şi p icioa­
picioa-
rele
rele ii îi tremurau
tremurau,, ochii ochii ii se se furişau
furişau p înditori spre
pînditori spre Du- Du­
mitru
mitru..
40 Un
Un singur
singur simţămint
sîmţămînt îîll stăpinea stăpînea :: frica frica de de oo mare mare
primejdie
primejdie necunoscută
necunoscută ..

,. 411
411

www.dacoromanica.ro
 El nu
El nu ştia
ştia şişi nu
nu putea
putea să să sese încredinţeze
încredinţeze dacă dacă e e ori
ori
nu cazan
nu cazan în pămînt şi
în pămînt şi dacă
dacă e e ori
ori nunu ceva
ceva în în cazan
cazan;; era era
însă ameţit
însă ameţit de gîndul că
de gîndul trebuie să
că trebuie să fie,
fie, şşii-n
-n ameţeala
ameţeala
aceasta
aceasta era era ca ca ieşit
ieşit din fire.
din fire.
5
5 -
- O O săsă tete faci boier mare,
faci boier mare, Duţule;
Duţule ; fă-mă
fă-m ă şi pe mine
şi pe mine
vrun
vrun vătaf vătaf la la curtea
curtea ta ta,, grăi Dumitru , urmîndu-şi
grăi Dumitru, urmîndu-şi
gluma.
gluma.
Duţu
Duţu iar jar sese cutremură
cutremură..
-
- O O săsă te te fac
fac - răspunse el
- răspunse el - mai mare
- mai mare peste
peste cel cel
10
10 mici.
mici.
-
- Numai
Numai să nu fie
să nu fie vreo
vreo comoară
comoară pusă pusă cu b lestem ... . ..
cu blestem
urm
urmă ă Dumitru
Dumitru.. Zice Zice că că sunt
sunt şi şi comori
comori care sunt fer­
care sunt fer-
mecate,
mecate, ca ca săsă aducă nenorociri celor
aducă nenorociri celor ce ce pun mîna pe
pun mîna pe ele.
ele.
Duţu
Duţu se se mai
mai linişti.
linişti.
15
15 Văzînd că
Văzînd că Dumitru
Dumitru nu trage cu
nu trage cu ochiul
ochiul şşii că
că le ia toate
le ia toate
în
în glumă,
glumă, o dete şşii el
o dete el pe
pe glumă.
glumă.
-
- Comoară
Comoară ssă ă fie
fie - - ii
îi răspunse
răspunse el el -- căci
căci de de noroc
noroc,,
grija mea!
grija mea!
-
- ŞiŞi adecă
adecă d dee ce
ce n-ar
n-ar putea
putea ssăă fie! grăi Dumitru
fie! grăi Dumitru
200 mai
2 mai aşezat
aşezat.. Multe
Multe s-aus-au petrecut
petrecut în în ţara
ţara noastră
noastră şi şi nu
nu ee
loc
loc deschis
deschis în în care n-ai putea
care n-ai putea să să găseşti
găseşti comori.
comori.
Acum Duţu
Acum Dutu era era încredinţat
încredintat că că nunu bănuieste
b ănuieşte Dumitru
Dumitru
nimic
nimic;; sîngele,
sîngele, cu toate aceste,
cu toate aceste, nu nu ii sese potoli.
potoli . Săpa
Săp a
înainte
înainte şi şi b ăga bine
băga bine de de seamă
seamă,, ca ca să
să nunu maimai ajungă
ajungă
255 cazmaua
2 cazmaua pe pe unde
unde sunase
sunase cazanul
cazanul,, dar dar ilil treceau
treceau fiorii
fiorii
cînd
cînd vedea
vedea că că roaba
roaba se umple şi
se umple trebuie ssăă plece
şi trebuie plece cu cu
ea la
ea la fortul
fortul depărtat,
depărtat, vreo vreo ppatruatru sutesute de de paşpaşi.i.
Era peste
Era peste putinţă
putinţă ccaa el el să plece , să
să plece, să sse e depărteze,
depărt e ze ,
să
să p ărăsească comoara
părăsească comoara lui lui - - acolo
acolo,, în în apropierea
apropierea lui lui
Dumitru .
30 Dumitru.
30
E;
Ell răsuflă
răsuflă uşurat
uşurat cîndcînd Dumitru
Dumitru plecă pJecă ccuu roaba
roaba plină.
plină.
Mai erau
Mai erau şi şi n işte bulgari
nişte bulgari pe pe şanţ,
şanţ, dardar aceşti
aceştia a lucrau
lucrau
departe,
departe, la la vreo sută de
vreo sută de paşi
paşi:: acum
acum era timpul să
era timpul să pună
pun ă
încă
încă o o dată
dată cazmaua
cazmaua,, ccaa să să ssee încredinţeze
încredinţeze mai mai bbine.
in e .
3
355 Nu!
Nu! PînăPînă la noapte el
la noapte el nnuu mai putea să
mai putea să facă
fa că ni m ic.
nimic.
Era
Era peste
peste putinţă
putinţă ca ca să
să nu
nu fie
fie cazanul
cazanul acoloacolo,, cazanu
cazanull plin
plin ::
mai bine
mai bine mort!mort!
Roaba îi
Roaba îi era
era plină
plină şi Dumitru se-ntorcea
şi Dumitru se-ntorcea cu cu roaba
roaba lui lui
goală.
goală. AbiaAbia acumacum dete dete cu socoteală c-ar
cu socoteală c-ar fi fi trebuit
trebuit să să
t.o
[10 plece şi
plece şi săsă se întoarcă deodată
se întoarcă deodată cu cu elel:: nu-i rămînea
nu-i rămînea
decît
decît să să aştepte
aştepte p în ă ce
pînă nu-şi va
ce nu-şi va fi fi umplut
ump lut Dumitru
Dumitru

412

www.dacoromanica.ro
 din
din nounou roaba.
roaba. Ca Ca să-şi
să-şi facă
facă de de lucru
lucru şşii să să piardă
piardă vre­ vre-
mea pînă
mea pînă atunci
atunci,, el el sese aşeză
aşeză pe pe m arginea şanţului
marginea şanţului şi şi
se desculţă,
se desculţă, apoi iar îşi puse opincile,
apoiiarîşipuse opincile, încetinel,
încetinel, cu multă
cumultă
chibzuială,
chibzuială, ca ca omul
omul îngrozit
îngrozit de de lungimea
lungimea ttimpului. impului .
5
5 E
Erara abia
abia ppee la la prînzul
prînzul mic mic şşii el el mai
mai avea
avea să să sape sape mult
mult
şi
şi săsă ducă
ducă multe
multe roaberoabe pline.pline.
Pe cînd
Pe cînd el el moşmolea
moşmolea Ia la noj iţa opincii
llojiţa opincii din din stînga
stînga,, iată iată
şi
şi căpitanul
căpitanul d dee jurnă
jurnă - - n-ar
n-ar maimai fi fi fost
fost 1.1 . ....
Puţin
Puţin avea avea să-isă-i pese
pese căpitanului
căpitanului d dee jurnă
jurnă dacă dacă DuţuDuţu
10
10 face
face mulţimulţi o oriri puţini
puţini metrimetri cubici
cubici ppee zi zi;; el el era însă
era însă
căpitan,
căpitan, adecă adecă om om deprins
deprins aa ţinea ţinea rînduiala
rînduiala în în toate
toate
şi
şi a a nunu lăsa
lăsa pe nimeni să-şi
pe nimeni piardă vremea
să-şi piardă vremea degeaba. degeaba.
-
- Dar Dar tu tu - - strigă
strigă el el cu
cu energie
energie m ilitară -
militară - ce ce paşti
paşti
muştele
muştele?? Vrei Vrei să ne ajungă
să ne ajungă iarna aici I ?
iarna aici!?
15
15 Duţu
Duţu sări sări speriat
speriat în în ppicioare.
icioar e.
-
- Mi-aMi-a intrat
intrat - - răspunse
răspunse el el strîmtorat
strîmtorat - - nisip
nisip înîn
opinci
opinci II
-
- D Dee unde,
unde, măi, măi, nisip!?
nisip I ? UndeUnde aaii găsitgăsit tu tu nisip
nisip??
Duţu
Duţu avea avea multe p ăcate, dar
multe păcate, dar nu-şi
nu-şi aducea
aducea aminte aminte
200 ca
2 ca săsă se fi făcut
se fi făcut vreodat
vreodată ă ddee ruşine
ruşine spuindspuind minciuni.minciuni.
li era
Ii era dar dar greu
greu,, de de nu nu maimai cuteza
cuteza să se se uite-n
uite-n ochii ochii
căpitanulu
căpitanului. i.
N i c i că
Nici ţinea îînsă
că ţinea n s ă căpitanul
căpitanul să să vadă
vadă ochiiochii lui lui D uţu :
Duţu:
el se uita
el se uita la la groapa
groapa din din faţa
faţa lui.
lui.
25
25 Acolo
Acolo unde unde sunase
sunase cazanul
cazanul locul locul rămăsese
rămăsese nesăpat, nesăpat,
pămîntul
pămîntul neridicatneridicat deopotrivă
deopotrivă cu cu fundul
fundul şanţului
şanţului,, un un
lucru
lucru pe pe care
care ochii
ochii unui
unui căpitan
căpitan de de geniu
geniu nu nu pot pot să-I
să-I
sufără.
sufără.
-
- Dar Dar ddee aiciaici,, măi,
măi, ddee ce ce n-ai ridicat pămîntul
n-ai ridicat pămîntul !I ??
Ai servit
30 Ai
30 servit tu tu în în compania
compania de de geniu
geniu!? I ? strigă
strigă el el gata
gata să-�
să-~
umfle.
umfle .
Duţu
Duţu iar iar începu
începu să tremure îînn tot
să tremure tot ţrupul
ţrupul..
-
- IIll scot
scot,, domnule
domnule căpitan - - răspunse el el cuprms
cuprlllS
de deznădăj
de deznădăjduire du ire - - ''îl
îl scot
scot .,
35
35 - Haid'
- Raid' I1 strigă
strigă căpitanul
căpitanul,, ia ia cazmaua
cazmaua I1 Scoate-l Scoate-l îînn
faţa
faţa 'mea
"mea după
după regulament,
regulament, ssăă te te văd
văd eu. eu.
Dutu
Dutu se se uită
uită ca ca turbat
turbat la la dînsul.
dînsul. Ah Ah!1 de de ce ce nunu erau
erau
numa'i'i amîndoi
numa amîndoi,, căci căci,, chiar
chiar general
general dac-ardac-ar fi fi fost,
fost, l-ar
l-ar
fi lăsat mort
fi lăsat mort pe pe loc
loc.. AşaAşa nu-i rămînea decît
nu-i rămînea decît să pu ie
să puie
�o
~o mîna pe
mîna pe cazma
cazma şi să rid
şi să ice pămîntul.
ridice pămîntul.

413

www.dacoromanica.ro
 Vai
Vai dede capul
capul lui! lui !
Incet , cu
Incet, cu băgare de de seam
seamă, ă , pipăind
pipăind cu vîrful cazmalei,
cu vîrful cazmalei,
ca
ca nu nu cumva
cumva să să atingă
atingă cazanul,
cazanul, el el afina p ămîntul ,
afina pămîntul,
ppentru
entru ccaa să-I ridice apoi
să-I ridice apoi cu cu lopata
lopata şşii să-I
să-I arunce
arunce iin n
5
5 roaba
roaba plină
plină ..
Căpitanul
Căpitanul işi işi pierdu
pierdu răbdarea.
răbdarea .
-
- Ce
Ce umbli
umbli cu cu cazmaua
cazmaua parcă parcă daidai inin buba
buba din din spi­
spi-
narea m ă-tii !l?? se
narea mă-tii se răsti
răsti el,el, apoi
apoi smunci
smunci cazmaua
cazmaua din din
mina lui,
mina lui , 'ca
'ca să-i
să-i arate
arate cumcum se se lucrează
lucrează cu cu ea.ea.
10
10 1-
1- Uite asa
Uite asa!1
- Aoleo t' strigă Duţu
- Aoleo Duţu,, şi căzu ca ca oo cocoloaşă la la
marginea
marginea şanţului şanţului,, cîndcind văzu
văzu că că căpitanul
căpitanul înfige înfige cu cu
toată
toată puterea
puterea in în pămînt. Aoleo !1 strigă
pămînt . Aoleo strigă iar,
iar, cînd
cînd se
se po­
po-
meni
meni că nu suna
că nu suna cazanu
cazanul.l .
15
15 - C
- Cee eel?l ? îlîl întrebă
întrebă căpitanul
căpitanul mirat.mirat .
.. -- Mi-e
Mi-e rău rău,, domnule
domnule căpitan
căpitan,, gîngăn
gîngănii Duţu.Duţu . TareTare
mi-e rău!
mi-e rău 1 Mă Mă taietaie la
la inimă
inimă şi-mi vine să
şi-mi vine să leşin
leşin;; mă mă trec
trec
sudorile
sudorile si-mi si-mi vine vine să vărs ..
să vărs
Căpita
Căpita~u]�ul vedea
vedea oă că i-e în adevăr rău : faţa îi
i-e în i i era
era verde-
verde-
200 galbenă
2 galbenă,, ochiiochii ii ssee împăingeniseră
împ ăingeniseră şi şi buzele
buzele ii ssee făcu­
făcu­
seră
seră vinete.
vinete .
- Du-te la
- Du-te la lazaret
lazaret să-ţi
să-ţi dea picături
dea pi cături!1 îi porunci el
îi porunci el
muiat .
muiat.
-
- NuNu mă mă duc duc ,, -- răspunse
răspunse Duţu Duţu îndărătnicit
îndărătnicit şi şi
înfigîndu-se oarecum
25 înfigîndu-se
25 oarecum în în pămînt.
p ămînt. Eu Eu stau
stau aici
aici 11 nu
nu pot
pot
să·mă
să'mă duc.duc. Să Să meargă Dumitru şi
meargă Dumitru şi să
să mi le aducă
mi le pică-
aducă pică­
'
turile acelea
turiTe acelea..
-
- Haide
Haide,, grăi grăi căpitanul
căpitanu l grăbit,
grăbit, şi şi plec
plecăă însoţit
în soţit dede
Dumitru
Dumitru. .
3
300 Rămas el
Rămas el singur, Duţu se
singur, Duţu uită citva
se uită timp buiguit
cîtva timp buiguit în în
vîn t .
vînt.
"N-a
"N-a sunat,
sunat, zise zise apoi într-un tirziu.
apoi într-un tirziu. E E comoară
c omoară,, dar dar
comoară pusă
comoară pu să cu blestem!"cu b lestem 1"

, .

II
II

355
3 -- Scapă-mă,
Scapă-mă, Doamne
Doamne 1I Dezleagă-mă,
Dezleagă-mă , Doamn~
D oamne 1.!. Ia-
Ia-
rnă, Doamne,, ori
rnă, Doamne fă-mă ce-am
ori fă-mă ce-am fost!
fost 1 gemu Duţm tăvălin­
gemu Duţu tăvălin­
du-se
du-se pe
pe jos
jos.. I •

414
414

www.dacoromanica.ro
 Aşa deodată,
Aşa deodată, caca ddin
in ·. seni n , numai
sen.in, pentru ,, că
numai pentru că ii s-a
s-a
părut că
părut că suna
suna aa cazan
cazan,, el,
el, om
om înîn toată
toată firea,
firea , s-a pomenit
s-a, pomenit
muiat ca
muiat mărul bătut
ca mărul bătut de de nunu mai mai stiasti a ce ce să-si
să-si facă. Nu-l
facă . Nu-l
mai
mai tăia, ce-i ce-i drept
drept,, la la inimă şşii ''nu-i nu-i maimai �enea~enea să le- ]e-
5 şine
şine,, dar
dar eraera ameţit,
ameţit, sudorile sudorile tot tot ii se se mai
mai iveau iveau din din
cînd în cînd
cînd în cînd pe pe frunte,
frunte, tremuratremura mereu, mereu , un un grozav
grozav neas­neas-
tîmpăr il
tîmpăr il cuprinsese
cuprinsese ..
Nici
Nici că că era
era însă
însă chipchip să-şi vie în
să - şi vie în fire.
fire .
Timpul se
Timpul se oprise. parcă în
oprise. parcă în. 10c
10c .·,
.. ,Trecuse
Trecuse oo spaimă spaimă de de
10
10 vreme
vreme ddee cînd cînd cu cu căpitanul
căpitanul,, şşii seara seara tot tot nnuu sosise încă,
sosise încă,
ziua tot nu
ziua tot nu se se mai
mai sfîrsea
sfîrsea..
Ca
Ca să rămîie singur,' singur,' eell,,'a .rugat pe
'a .rugat pe Dumitru
Dumitru să se se
ducă
ducă să-i
să-i spună
spună StaI'lChii
StaI'lchii că că n-are
n-are astă-seară
astă- seară să-I să- I aştepte
aştepte,,
fiindcă,
fiindcă, deşi deşi îi îi este
este mai mai b in!;), se
bin!;), se sîmte
sîmte prea istovit
prea istovit
15
15 ccaa să
să facă
facă lungul
lungul drum drum pîn-acasă
pîn-acasă..
Nu
Nu era
era adevărat
adevărat şşii n-o mai m
n -o mai inţi se
minţi se în
în v iaţa lu
viaţa luii pe
pe
Stan.ca
Stanca;; dar dar alta nu- i rămînea
alta nu-i răIhînea de de făcut
făcut şşi, i , llaa urma
urma ur-_
ur- ,
melor , nu
melor, nu el el,, ci
ci Dumitru
Dumitru era era cel cel ce ce oo minţea
minţea.. Rămas Rămas
singur
singur,, Duţu
Duţu s-a s-a dumirit
dumirit încetul încetul cu cu încetul.
încetu1.
2
200 Nu
Nu se mai. îndoia
se mai. îndoia că că e e fermecată
fermecată comoara comoara şşii era era hotărît
hotărît
să
să nu
nu se
se atingă
atingă de de ea ea,, cum
cum nu nu te te atingi
atingi de de omulomul înciu­
înciu-
mat
mat.. Ce
Ce folos
folos de de bogăţie,
bogăţie, dacă dacă ea, ea, chiar
chiar ddin in clipa
clipa în în
care
care oo ,atingi
,atingi,, te te face
face ddin in om neom ! ?
om neom!?
Era hotărît
Era hotărît DuţuDuţu,, dar dar hotărîrile
hotărîrile omului omului sunt sunt omeneşti
omeneşti ::
25
25 un gînd
un gînd le le aduce
aduce şi şi altul
altul le ia. Cum
le ia. gîndurile se'
Cum gîndurile se' înşirau
înşirau
pe gonite
pe gonite în în sufletul
sufletul lui lui,, mereu
mereu se se iveaivea şşii iariar .se
.se reivea
reivea
cu
cu ele
ele sîmţămîntul
sîmţămîntul că că nu nu ee cu cu putinţă
putinţă ca ca el el să
să sese llip-
ip­
sească
sească de de comoara
comoara lu lui,i , ffie
ie eaea chiar b lestămat ă . D
chiar blestămată. Dee ce
ce
adecă
adecă a a găsit-o
găsit-o!? I ? De
De ce ce tocmai
tocmai .el .el !?!? AA stat atîta timp
stat atîta timp
30
30 în pămînt
în pămînt'' fărăfără ca ca vreun
vreun altul altul ssăă fi fi dat
dat peste
peste eea? a? D Dee ce
ce
tocmai
tocmai eell aa trebuit
trebuit să să sape
sape aaici, ic i , iară
iară nu nu Dumitru
Dumitru ori ori
vreunul ddintre
vreunul intre bulgari
bulgari !I?? Are fiecare om
Are fiecare om soarta
soarta lui lui,, de
de
care
care,, fie
fie bună,
bună, fie fie rea
rea,, nu nu poate.să
poate , să scap scape, e , şi-i
şi-i eraera cîte­
cîte-
odată
odată lui.lui. Duţu
Duţu parcăparcă toate toate stau stau în în strînsă legătură ,
strînsă legătură,
35 şi
35 şi forturile
fort urile au au trebuit
trebuit să să fie ridicate tocmai
fie ridicate tocmai acum acum şşii
tocmai aici,
tocmai pentru ccaa eell ssăă lucreze
aici, pentru lucreze la la ele
ele şşii săsă găsească
găsească
neapărat comoara
neapărat comoara..
Şi iar ii se
Şi iar se lum
lumina ina capu capul. l.
"Nu
"Nu - - zzicea
icea el el mamaii limpezit
limpezit la minte -
la minte - eu·
eu · fac
fac ccee
400 vreau
4 vreau,, şi vreau după
şi vreau după cum cum m i-e fiI:ea
mi-e fiI:ea.. E- nui:nai din
K nui:nai din
întîmplare c-am
'. întîmplare c-am găsit-o;
găsit-o; ar. ar. fi putut s-o
fi putut s-o găsea&că'şi
găsea1\căşi altul, altul,

415

www.dacoromanica.ro
 care nu
care nu făcea
făcea ca min e : ce
ca mine: ce amam să să fac fac eu eu !? ! ? Nu
Nu vreauvreau 1" 1"
strigă
strigă apo apoi, i , şşii sări îndărătn icit in
sări îndărătnicit in picioare.
picioare .
Ii era
li era parcă
parcă Satana-l
Satana-] ispitea ispitea şi şi trebuia
trebuia să-i arate arate că
ee mai
mai taretare decît ispita şşii nu
decit ispita nu ii sese supune
supune ..
5 ""Nu!
Nu 1 îîşi ş i zzicea
icea îînn gîndul
gîndul lui lui,, nu-mi
nu-mi trebuie.trebuie. E Euu cucu
Stanca mea
Stanca mea şi şi cucu cop i i i mei
copiii mei trebuie
trebu ie să să rămînem
rămîn e m ce ce
suntem;
suntem; mai mai bine bine decîtde cît aşa pentru noi
aşa pentru noi nu nu se poatee ::
se poat
n-avem să
n-avem să fim fim scoşi
scoşi din din ale noastre !"
ale noastre 1"
Şi iar
Şi iar tremura
tremura în în tot trupul cînd
tot trupul cînd îşi îşi dedea
dedea seamă seamă de de
10
10 necunoscutul spre
necunoscutul spre carecare era
era împins
împins dd ee ispitirile
ispitirile unei mari
unei mari
bogăţii
bogăţii,, e el,l , care
care nu nu voiavoia să să se
se dea,
dea , ci ci săsă rrămîie
ămî i e stăpîn
stăpîn
pe
pe sinesine şi şi pe pe aleale salesale ..
Zbătîndu-se
Zbătîndu-se astfel astfel,, el el adeseori
adeseori era era cuprins
cuprins de de îndoială
îndoială
şi
şi sese ppipăia
ip ăia însuşi
însuşi pe sine, ca
pe sine, ca săsă se se încredinţeze
încredinţeze dacă dacă
15
15 nu cumva
nu cumva visează,viseaz ă , dacă dacă el el ee în
în adevăr
adevăr el însuşi , tot
el însuşi, tot
cel ce
cel fusesee mai
ce fuses nainte, tot
mai nainte, tot cum
cum se se ştia
ştia pe pe sine.
sine.
"Ei
"Ei!! îşiîşi zisezise într-un
într-un tîrziutîrziu,, parcă
parcă visînd, visîn d , tot tot nu nu eueu
însumi
însumi m-aş m-aş pipăipipăi pe pe mine
mine şşii m-aş
m-aş încredinţa
încredinţa că că eu în-
eu în-
sumi sunt
sumi sunt,, aşa aşa cumcum în în aievea
aievea mă mă ştiu ştiu!?" ! ?" ,.
2200 Nesuferită
Nesuferită fiinţă fiinţă viaţaviaţa omeneasc
omenească: ă : eşti
eşti şi şi nu
nu ţi-e
ţi-e cu
cu
putinţă
putinţă să să te te încredinţezi
încredinţezi dacă da că şi-ţi
şi-ţi pari pari cum cum în în adevăr
adevăr
eşti
eşti..
Ar
Ar fi fi vrut
vrut Duţu Duţu să să se
se desfacă
desfacă în în douădou ă şşii să să iasă
iasă oarecum
oarecum
însuşi
însuşi din din sine sine,, ca ca să să se poată privi
se poată privi însuşi însuşi pe pe sine,
sin e,
25
25 cum
cum privea lucrurile ce-l
privea lucrurile ce-l încungiurau.
încungiurau.
"Dar -- zise
"Dar zise el el - - ce-am
ce-am văzut văzut,, dacă dacă privesc privesc cu cu
ochii
ochii 1? I? Are
Are luminălumină plin plinăă şi şi soarele
soarele,, pe pe care-]
car e-l visezi;
visezi ;
şi
şi ale lu i raze
ale lui raze te te ard;ard; şi şi stelele
stelele visate visate lucesc lucesc pe pe cer;
cer ;
şi iarba visată
şi iarba visată e verde; şi-n
e verde; şi-n războiul
războiul visat visat curge sînge;
curge sînge;
30
30 şişi bucuria
bucuria visată visată îţi îţi umple sufletul de
umple sufletul de dulceaţă;
dulceaţă; şi şi
durerea
durerea visată visată te te sfîsie
sfîsie:: totuna
totuna ti- ti-ee ddacă acă te te visezi
visezi
trăind ori ori trăi est estii în în'' aievea."
aievea." ''
E
Ell sese scutură,
scutură,' ca ' ca ssăă sese deştepte,
deştept e, dacă va va fi f i visînd
visînd ,,
dar
dar în în zadar,
zadar , căci căc i n ălucirea nu
nălucirea nu se se schimb
schimba. a.
35
35 In mijlocul
In m ij locul acestei
acestei buiguiebuiguieli l i ,, uunn ssingur
ingur lucru lucru era era
hotărît
hotărît în în gîndul
gîndul lui lui:: că trebuie să
că trebuie să se încredinţeze dacă
se încredinţeze dacă
ee ori
ori nunu unun cazancazan cu cu comoară
co moar ă acoloacolo unde unde el el dăduse
d ă du se cu cu
cazmaua-n
cazmaua-n ceva ceva ce-i
ce-i sunase
sunase aa cazancazan,, ccăă el el singur
singur şi nevă­
şi nev ă­
zut
zut de nimeni are
de nimeni are să vadă -
să vadă - şi şi apoapoi, i , ce-a
ce-a fi f i să
să ffie
ie 11
1.0
1.0 I n amurgul
In amurgul ser serii i i el
el se
se ridică
ridică,, îşi luă cazmaua, cazmaua, Urnă- tîrnă-
copul
copul şi şi lopata
lopata şi şi le le strînse
strînse la Ia un
un loc loc,, ca ca ssăă le le aibă
aibă la la

416

www.dacoromanica.ro
 îndemînă , apoi
indemină, apoi se uită cu
seuită cu ochi
ochi pînditorî
pinditori in în toate părţile.
toate părţile.
Oamenii
Oamenii încetaseră încetaseră cu cu lucrul,
lucrul, şi şi unii
unii pplecau lecau spre spre
casă,
casă, alţiialţii se se duceau
duceau la la cantină
cantină,, iar iar aalţii
lţii stăteau
stăteau fără fără
de
de nici
nici oo treabă
treabă ori ori îşi
îşi făceau
făceau,, ca ca bulgarii
bulgarii din din apropiere,
apropiere,
5 rost
rost de de odihnă
odihnă.. Era Era încă încă mişcare-n
mişcare - n toate toate ppărţile,
ărţile , şişi
cu
cu cît mai bine
cît mai bine se-nnopta
se-nnopta,, cu cu atît mai iuţi
atît mai iuţi erau bătăile
erau bătăile
inimii
inimii lu lui,i , căci
căci cucu atît
atît mai mai mult mult se se apropia
apropia clipa clipa dede
la care
la care atîrna
atîrna viaţaviata lu lui.i.
In sfîrşit, el
In el nu mai putu
nu.' mai putu să ssee stăpînească
stăpînească..
10
10 OO!! ccee binefăcătoare
binefăcătoare ee întunecimea! întunecimea !
După
După ce ce se se uită
uită oo dat dată ă cu cu ochii
ochii scînteietori
scînteietori împre­ împre-
giurul
giurul său, său, el el se
se coborî
coborî tiptil tiptil în în şanţ
şanţ şi începu să
şi începu să
scurme pămîntul
scurme pămîntul cu cu ghearele
ghearele şşii să-I să-I deadea cu cu palma
palma la la
oo parte, ridicînd mereu
parte, ridicînd mereu capu capul, l, ca
ca săsă sese uite
uite împregiur.
împregiur.
15 Şi cum
Şi cum scurma
scurma cu cu ghearele,
ghearele, cum cum dădea
dădea cu palma, cum
cu palma, cum
se
se uitauita iîmpregiur,
mpregiur, inima inima ii se zbătea în
se zbătea în ppiept,
iept, sîngele
sîngele
îi
îi zvîcnea
zvîcnea în tîmple şi
în tîmple şi răsuflarea
răsuflarea îi îi era înecat ă .
era înecată.
Deodată
Deodată el el simţi
simţi ceva ceva vIrtosvlrtos şşii netedneted şşii începuîncepu ssăă
scurme
scurme iute iute şi şi ttot
ot mmai a i iute,
iute, ccaa ieşitieşit d i n fire,
din fire , săsă scurme
scurme
20 cu
cu amîndouă
amîndouă mînile mînile şi şi să să pipăie
pipăie cu toate degetele
cu toate degetele::
era
era cazan
cazan şi şi era mare.
era mare.
E l puse
El puse mina mina ca ca să-Isă-I mişte
mişte..
SSee mişca,
mişca , şşii era era greugreu,, grOl!:av
grOl!:av de de greugreu!!
Duţu se-ndreptă
Duţu se-ndreptă şi şi sese uită
uită încă încă o o dată
dată lung lung şi şi liniştit
linişt it
25 împregiur , apoi
împregiur, apoi îşiîşi făcu
făcu cruce.cruce.
""Ia-mă,
Ia-m ă , Doamne,
Doamne, sub sub paza paza ta ta - - zise
zise el el - - şi mă
şi mă
fereşte de
fereşte de păcat:
păcat: acumacum să să nu-mi
nu-mi mai mai iasă iasă nimeni
nimeni în în
cale
cale,, căcă eu eu n-am
n-am ce ce să-i fac , trebuie
să-i fac, trebu ie ssă-I ă-I omor
omor!" !"
Luă
Luă apoi apoi cazmaua
cazmaua şi începu să
şi începu să aftneze
afineze pămîntul
pămîntul
30
30 de dimpregiurul
de dimpregiurul cazanulu cazanului, i , dar încet, cu
dar încet, cu măsură,
măsură, fără fără
pripire
pripire,, ca omul căruia
ca omul căruia nu nu are are să-i pese de
să-i pese de nimen
nimen ii şi şi
ddee nimic.
nimic. .,
E ra oo căldare
Era căldare cu cu capac
capac de de aramă,
aramă, nu nu prea
prea maremare,, dar dar
grea,
grea, incîtîncît Duţu Duţu abia
abia putu putu s-o ridice ca
s-o ridice ca s-os-o pună
pună la la oo
35 parte.
parte. ..
El ridică
El ridică capacul
capacul şi şi începu
începu să să pipăie,
pipăie , aşa aşa pe-ntunerec
pe-ntunerec,,
ca să
ca să vadă
vadă ce ce ee într- însul. Erau
într-însul. Erau banibani,, uniiunii mai mai mici mici,,
alţii
alţii mai mai mari mari,, aur
aur,, tottot auraur greu;greu; mai mai erau erau şi şi lanţuri,
lanţuri ,
şi brăţare
şi brăţare,, şi şi salbe
salbe ddee mărgăritare
mărgăritare,, şşii potir, potir, încă încă unun
40
40 potir,
potir, oo cupă cupă cu cu petre
petre scump scumpe, e , înc-o
înc-o salbă
salbă,, şşii inele
inele,, şi
şi
cercei
cercei .... . . Elle
El le pipăia
pipăia toate
toate cu cu mînile
mînile lui lui şişi nunu eraera vis
vis,,

417
2
277 -
- Ioan
Ioan Slavlcl - Opere,
Slavicl - Opere, voI.
voI. II
II

www.dacoromanica.ro
 ci-n
ci-n aaievea,
ievea, caCIcaCI InIma
InIma ii ii era
era încleş
încleştată tată şşii capu
capul, l , cu
cu
toate
toate aceste,
aceste, aatît tit ddee limpede,
l i mped e , încit inci t el el lăsă
lăsă comoara
comoara şi şi
iar
iar începu să să afîneze pămîntul , pcnl;ru
afîneze pămlntul, rcnl,l'U cca a nunu cumva
cumva
cineva
cineva,, trecînd
trecînd mîne mîne pe pe acoloacolo,, să să cunoască
cunoască locul l ocul ddee
5 unde fusese
unde rid icat cazanul.
fusese ridicat cazanul.
Apo
Apoii !I??
Ce
Ce avea
avea să iacă mai
să facă mai departedeparte !I??
Acasă nu
Acasă nu eraera chip
chip ssăă ducă ducă cazanulcazanul;; lasă lasă ccăă era prea
era prea
greu
greu,, dar
dar putea
putea să să deadea peste peste cineva cineva în în drumul
drumul lui. lui .
10
10 E l ssee uită
El u ită încă
încă oo dată împregiur, aruncă
dată impregiur, aruncă ochii ochii spre
spre
ădurea ce
ppădurea ce se
se afla
afla pepe coaste
coaste,, la la depărtare
depărtare de vreo cinci
de vreo cinci
sute
sute de de paşi
paşi,, apoi
apoi işi îşi scoase
scoase cuţitul cuţitul d din in brîu
brîu şşi-l
i-l luă
luă in in
dinţi
dinţi,, apucă
apucă cazmaua
cazmaua subţioară subţioară,, ridică ridică cazanul
cazanul cu cu
amîndouă
amindouă mînile mînile şşii pplecă
lecă spre spre pădurepădure,, tipti tiptil,l , cu băgare
cu băgare
15 de de seamă,
seamă, ca ca nimeni
nimeni să să nu nu se poată ivi
se poată ivi nevăzut
nevăzut de de din­
din-
sul
sul la la depărtare
depărtare de de oo sută sută de de paşipaş i ..
Ajuns
Ajuns în în apropierea
apropierea pădurii pădurii,, e ell aşeză
aşeză cazanul
cazanul pe pe iarbă
iarbă
se duse
ssii se duse ca ca să
să se
se incredinteze
incredinteze dacă dacă nu nu cumva
cumva ee cinevacineva
in adăpostul copacilor,
in copacilor, apoi apoi iar iar se iIitoarse şi-şi luă co-
se îIitoarse co-
2200 moara , ca
moara, ca s-o
s-o îngroape
îngroape aic aici, i , Ia
la un
un locloc maimai adăpostit
adăpostit şşii
stiut
stiut numainumai de de el.
el.
.. Dar
Dar ce ce să facă un un moj mojic ic ca ca dînsul
dînsul cu cu oo comoară îm­ îm-
ppărătească?
ărătească?
O
O 1I eell nu
nu mai
mai eraera moj mojic ic acum
acum 1I
25
25 Di n clipa
Din clipa in in care
care simţise
sîmţise aurul, aurul, şi şi mărgăritarele,
mărgăritarele , şşii
ppietrele
ietrele scumpe
scumpe în în mînile
mînile lui lui,, eell era
era deopotrivă
deopotrivă cu cu ori­
ori-
şicine care
şicine care aveaavea şi şi ee gata
gata să-şi să-şi apere
apere cu cu viaţa
viaţa avutul
avutul
şi
şi să să curme
curme viaţa viaţa celuicelui ce ce vrea
vrea să să se se atingă
atingă de de elel..
Nu
Nu prea
prea ştia Duţu ce
ştia Duţu ce are are el el săsă facă
facă cu cu atîta
atîta bogăţie,
bogăţie,
30 dar
30 dar nu nu se temea că
se temea că n-on-o să să stieştie ce ce are
are săsă facă
facă cu
cu ea.ea. Asta
Asta
se
se găseşte uşor !I .
Mai
Mai întîintîii şişi mai
mai întî întîi, i , nimeni
nimeni în in lumea
lu mea aceasta
aceasta nu nu
trebuia
trebuia să să simtă
simtă că, că, om om sărac sărac,, aşa aşa deodată
deodată a a ajuns
ajuns
la
la mari bogăţii -
mari bogăţii nici Stanca,
- nici Stanca , nu nu !I nici nici ea ea 1I Bună
Bună
35 femeie,
35 femeie, dar mu iere , m
dar muiere, minteinte uşoară,
uşoară, gură gură slobodă
slobodă..
Păcat,
Păcat, dar dar aşaaşa trebuia
trebuia să să fie fie !I
Incetul
Incetul cu încetu l, pe
cu încetul, pe nesîmţite
nesimţite,, trebuia trebuia ssă-şi ă-şi scoată
la iveală
la iveală bogăţiile.
bogăţiile.
"Am
"Am - - zzicea
icea elel inîn gîndul
gîndul lui lui - - săsă iiau au oo pparte
arte şişi să să
40
40 mă duc
mă duc cu cu ea
ea lala Bucureşti
Bucureşti,, ca ca s-os-o prefac
prefac în in bani.
bani. Apo Apoii
m-apuc ddee negoţ
m-apuc negoţ şşii cîştig
cîştig,, cîştigcîştig d in ccee iinn ccee m
din maia i mult,
mult,

418

www.dacoromanica.ro
 prefăcînd încetul
prefăcînd încetul cu încetul întreaga
cu încetul întreaga comoară
comoară în în bani.
bani.
N-o
N-o să-i
să - i treacă
treacă nimănuia
nimănuia prin prin gînd
gînd căcă nu din negoţul
nu din negoţul
meu m-am îmbogăţit."
meu m-am îmbogăţit."
Aşa ven\lau lucrurile
Aşa ven\lau lucrurile prin prin chiar firea lor.
chiar firea lor.
5
5 Ce adecă
Ce adecă l-ar l-ar fifi putut
putut împingeîmpinge să să se
se dea
dea de de golgol??
El şi
El şi Stanca
Stanca şi şi cop
copiiii i i lor se mulţumeau
lor se mulţumeau cu cu puţin
puţin şi şi
se
se sîmţeau
sîmţeau fericiţi
fericiţi îîn n sărăcia
sărăcia lor; lor; chiar fiind bogaţi
chiar fiind bogaţi,,
nimic nu-i
nimic nu-i făcea
făcea să să sese bucure
bucure,, aşa aşa deodată,
deodată, de de bogă­
bogă­
tiile
tiile lor.
lor. Pofta-ti
Pofta-ti vine vine numai numai încetul
încetul cu încetul.
cu încetul.
10
10 ' El săpă oo gro�pă
'El gro~pă sub sub rădăcina unui stejar bbătrîn
unui stejar ătrîn şi
oo săpă
săpă adîncă,
adîncă, mai mai adîncă,
adîncă, apoi apoi luă
lu ă cazanu
cazanul, l , îl
îl aşeză
aşeză
în ea
în ea şişi scoase
scoase unul
unul citecite unulunul ccincizeci
incizeci de de bucăţi
bucăţi,, ,după
,după
cum
cum se se n imerea , bani
nimerea, bani şşii mai mai mari
mari,, şşii mai
mai micimici..
Asta
Asta era era pentru
pentru început.
început .
15"
15 Cînd
Cînd era însă să
era însă să pună
pună capacul
capacul,, el mai scoase
el mai scoase un un pumn
pumn,,
aşa
aşa pepe nenumărate
nenumărate,, ba ba puse puse mîna
mîna şşii pe
pe un un lanţ
lanţ şi şi pe
pe oo
brătară.
brătară.
L'
L'aa urma
urma urmelor
urmelor,, de de la la sine
sine luă şi totto t era mai bbine
era mai ine
la
la dînsul
dînsul decît decit aici
aici în pădure .
în pădure.
2200 D
Darar eraera destul
destul:: el el aşeză
aşeză capacul
capacul,, trasetrase pămîntul
pămîntul
peste
peste cazan
cazan şi aşeză peste
şi aşeză peste el un strat
el un strat de de frunze
frunze uscate
uscate,,
iar
iar încet
încet şi şi cu
cu băgare
băgare de de seam
seamă,ă , ca
ca nimeni
n imeni să să nu nu bbă­ ă­
nuiască
nuiască nimic nimic..
E rau toate
Erau toate bine.
bine .
2255 E l îşi
El îşi făcu
făcu dindin nou
nou cruce.
cruce.
"Iţi mulţumesc ţie, Doamne!" D oamne!" gră grăii umilit.
umilit.
"E
"E noroc
noroc in în lumea
lumea aceasta aceasta !! urmă
urmă peste pu' ţ in .
peste pu'ţin.
Ce s-ar
Ce s-ar fifi ales
ales dede mine
mine dacă dacă dede acolo pînă aici
acolo pînă mi-ar
aici mi-ar
fi
fi ieşit cineva
cineva în in cale
cale!? ! ? IlIl omoram
omoram şi nu nu maimai aveam
aveam zi zi
30 bună ! "
bună!"
In
In adevăr, mare m are n oroc !
noroc!
E l însă
El însă nu nu putea
putea să să pplece:lece : era
era parcă legat, ferecat
parcă legal;, ferecat
de stejarul
de stejarul acela acela..
Ce prostie
Ce prostie!1 Cum Cum aa putul;
putul; el el să
să aleagă tocmai stejarul
aleagă tocmai stejarul
35
35 bbătrîn,
ătrîn , care
care ddee azi
azi pînă mîne mîne poate
poate să cadă sub sub secure!?
secure!?
Fără
Fără ca ca să să mai
mai steastea pe pe gînduri
gînduri,, el el luă
luă cazmaua
cazmaua şi şi
începu
începu să să sape
sape oo alt
altă ă groapă
groapă,, sub un alt
sub un alt stejar
stejar mai mai tînăr,
tînăr,
care
care se se afla
afla Ia la depărtare
depărtare de vreo trei
de vreo zeci de
treizeci paşi..
de paşi
Cind
Cînd groapa
groapa fu fu gata
gata,, el el se
se duse
duse şşii dezgrop
dezgropă ă cazanul,
cazanul,
40
40 ca
ca ssă-Iă-I treacă
treacă în în ea ea ..
Şi
Şi dacă
dacă acoloacolo ar ar fifi m mai a i în
în vedere
vedere decît
decît aiciaici!?!?
419
27**
27

www.dacoromanica.ro
 Afurisită ddee comoară!
comoară j
El răsturnă
El răsturnă o o parte
parte din din ea ea inin groapa
groapa cea veche : aşa
cea veche: aşa
era
era maimai cuminte,
cuminte, şi şi ici şi colo;
ici şi dacă se
colo; dacă perde una,
se perde una, rămîne
rămîne
cealaltă
cealaltă.. Trecu
Trecu dar dar cu cu cazanul
cazanul Ia la groapa
groapa cea cea nounouă.ă.
5
5 Prostie 1 Tot
Prostie! Tot era era m maia i bine
bine sub sub stejarul
stejarul ccel el bătrin:
b ătrîn :
răsturn
răsturnă ă dar
dar aici
aici oo parte
parte şi şi iar
iar sese întoarse
întoarse cu cu cazanul.
cazanul.
E
Erara tîrziu,
tirziu , după
după miezulmiezu l nopţii,
nopţii , cindcînd se îmbăl'bătă,
se imbărbătă,
în
în sfirşit,
sfirşit, ssă ă plece.
plece.
Zăpăcit
Zăpăcit de de atîte
atîte frămîntări
frămîntări sufleteşti
sufleteşti,, frintfrînt trupeşte
trupeşte
1 0 şşii stăpînit
10 stăpinit de de frica
frica omulu
omului, i , care
care umblă noaptea cu
umblă noaptea bogă­
cu bogă­
ţii ascunse,
ţii ascunse, el el abia
abia Ia Ia jumătate
jum ătate de de drum
drum îşi îşi dete seamă
dete seamă
că
că şi-a uitat cuţitul
şi-a uitat cuţitul şi şi cazmaua
cazmaua în p ădure , Ia
în pădure, cei doi
la cei doi
stejari
stejari,, nu-şi
nu-şi maimai aducea
aducea aminte aminte Ia la care.
care. Ca Ca gonit
gonit de de
iele,
iele, se întoarse înapoi,
se intoarse înapoi , aşa razna prin
aşa razna prin ppădure,
ădure, dar dar
15
15 nu
nu mai mai era chip să-şi
era chip să-şi găsească
găsească copacii.copacii. AlergaAlerga încoace
incoace
şi încolo ca
şi incolo ieşit ddin
ca ieşit in minţi;
minţi; ştia ştia undeunde sunt,
sunt, şi şi nu-i
nu-i
găsea,
găsea, trecea
trecea pe pe lîngă
lîngă ei, ei, şişi nu-i nimerea; se
nu-i nimerea; se împiedica
impiedica
de
de cazmaua
cazmaua lui lui,, şişi n-o
n-o vede
vedea. a.
Afurisită
Afurisită de de comoară
comoară 1 I
220
0 Stanca
Stanca se se sculase
sculase de de mult
mult şşii le le ddăduse
ăduse purceilor
purceilor de de
mîncare, cînd
mincare, Duţu sosi
cind Duţu sosi,, în
în sfîrşit,
sfîrşit, acasăacasă,, pepe jumătate
jumătate
leşinat,
leşinat, cu cu faţa
faţa galben
galbenă, ă, cucu ochii sperioşi şi
ochii sperioşi intraţi in
şi intraţi în
cap
cap,, cu cu mînile
mînile zgîriate
zgîriate şi şi cucu buza
buza de de din
din jjos
o s tăiată
tăiată d dee
cuţitul
cuţitul ce ce ţinuse
ţinuse în în gură
gură şşii c cuu pieptul
pieptul cămăşii
cămăşii stropit
stropit
25
25 dede sîngele
sîngele scurs peste bărbii.
scurs peste bărbii.
-
- C Cee ee cu
cu tine
tine!? I ? întrebă
întrebă ea ea,, cuprinsă
cuprinsă d dee fiori.
fiori .
-- Mi-a
Mi-a fost
fost rău,
rău , foarte
foarte rău, rău , răspunse
răspunse el el fără
fără să să in-
în-
drăznească
drăznească a a se uita in
se uita în ochii
ochii ei;ei; dardar mi-a trecut; sunt
mi-a trecut; sunt
numai
numai prăpădit
prăpădit de de abiaabia mă mă mai mai ţin ţin p icioarele.
picioarele.
30
30 Rău i-a
Rău i-a fost,
fost, in în adevăr
adevăr,, lui lui Duţu;
Duţu; dar dar Stanca
Stanca lui, lui ,
care-l
care-l cunoştea,
cunoştea, îîll vedeavedea că că nunu m maia i are
are inima
inima deschisă
deschisă
ca
ca maimai nainte
nainte şi nu-l credea
şi nu-l credea că că i-ai-a fost
fost rău
rău aşa
aşa cumcum el el
voia
voia să-I înţeleagă .
să-I înţeleagă.
"S-a
"S-a intimplat
întîmplat oo nenorocire,
nenorocire , îşi îşi zise
zise dinsa
dinsa pe pe jumătate
jum ătate
35 leşinată; omul
35 leşinată; omul ăsta ăsta aa omorit
omorit pe pe cineva
cineva 1" !"
Nu
Nu se se putea
putea!! DuţuDuţu al al ei
ei nu
nu eraera omom carecare putea
putea să facă
să facă
rău
rău!! Şi totuş i , cind
Şi totuşi, cînd se uita la
se uita Ia elel,, faţa
faţa luilui nu mai era
nu mai era
ca mai
ca mai nainte,
nainte, voioasă,
voioasă, deschisădeschisă şi şi pusă
pusă pe pe luare
luare în in
bătaie
bătaie de de joc,
joc, era
era în în eaea ceva
ceva aspru
aspru şşii nemilos
nemilos,, cevaceva ce ce
40
40 te făcea
te făcea ssă ă simţi
simţi p pee omul
omul care putea să
care putea să şi
şi omoare.
omoare.

420
420

www.dacoromanica.ro
 "Nu
"Nu - - zise
zise eaea -- orişice
orişice ar ar fi
fi,, ee ceva
ceva ce ce mie
mie n-are
n-are să-mi
să-mi
spună,
spună, ceva ceva ce ce eueu nu nu trebuie
trebuie şi nici nu
şi nici nu voiesc
voiesc să să ştiu
ştiu." ."
I n adevăr, cam
In cam aşa ceva ceva şşii era. era.
Muierea, insă,
Muierea, însă, tottot muiere.
muiere .
5
5 Orişicît
Orişicît a a moşmolit
moşmolit Duţu Duţu mai nainte de
mai nainte de a-şi
a-şi face
face
rînd de
rînd de odihnă, Stanca tot
odihnă, Stanca tot l-a
l-a zăpsit
zăpsit că că elel ascunde
ascunde ceva ceva
Ia căpătîiul
la căpătiiul patului
patului în în care
care aveaavea să se culce.
să se culce.
Nu
Nu voia muierea să
voia muierea să ştie
ştie ce-a
ce-a ascuns
ascuns;; asta asta era treaba
era treaba
lui , dar
lui, dar după
după ce ce el
el aa adormit
adormit cum cum ştiaştia el el să
să doarmă,
doarmă,
10
10 ea
ea tot
tot s-a
s-a dus tiptil şi
dus tiptil şi,, cu
cu răsuflarea
răsuflarea oprită, oprită, a a scos
scos cîrpa
cîrpa
de
de subsub căpătîi.
căpătîi.
Ah !! săraca
Ah săraca de de ea
ea!! nenorocita
nenorocita de de ea ea !!
Bani ddee aur
Bani aur,, mulţi
mulţi banibani ddee aur aur curat
curat şşii greu,
greu, lanţuri
lanţuri
lucrate cu
lucrate cu măiestrie
măiestrie!! brăţări împodobite cu
brăţări împodobite mărgări-
cu mărgări-
15 tare
15 tare şi şi cu
cu pietre
pietre scumpe
scumpe!!
D e ce
De ce aa ttrebuit
rebuit să să le le vadă
vadă ea, femeia, care
ea, femeia, care le le vede
vede
toate cu
toate inima, iar
cu inima, iar nunu cucu ochii
ochii,, şşii toate
toate de-a-ndoaselea
de-a-ndoaselea
le înţelege
le inţelege!? !?
Satana
Satana s-a s-a pus
pus la la mij loc , ca
mijloc, ca s-os-o ispitească
ispiteas că şi şi să-i
să-i
220
0 strice viata !
strice viata!
I ngrozit ă şi cu
Ingrozită cu sîngele
sîngele răcit ră cit în în vinvine, e , ea puse iar
ea puse iar
cîrpa
cîrpa Ia loc , apoi
la loc, apoi tot tipti l , cu
tot tiptil, cu răsuflarea
r ăsuflarea oprită oprită şi şi cu
cu
ochii
ochii muiaţi
muiaţi în în lacrămi,
lacrămi , ea ea sese depărtă
depărt ă şşii ieşi ieşi ddinin casă,
casă,
pentru ca
pentru ca să
să meargă
meargă la la copiii
copiii eei, i , care
care nu nu ştiau
ştiau şi şi nu-nţe-
nu-nţe-
25 lege
25 Iegeau au nimic,
n imic , şi şi să-i mîngîie plîngînd
să-i mîngîie plîngind ,, să să se mîngîie
se mîngiie
plingîndu-i
plingîndu-i..
Intr-un tîrziu
Intr-un tîrziu,, eeaa ssee ridică cu cu faţa liniştită şi aspră
şi se întoarse
şi se intoarse iar în casă
iar în casă,, apoapoii se se lăsă
lăs ă in în genunchi
genunchi,, îşi îşi
plecă
plecă capucapull pe pe pat
pat şi plînse iar
şi plinse iar lunglung şşii lin.lin .
30
30 "Sărac
"Să ra c de de tine
tine şişi ddee mine
mine şi şi de de noi
noi toţi!
toţi ! suspină
suspină în în
cele
cele dindin urmă.
urmă. Ce frumoasă n
Ce frumoasă ne-ae-a fost viata si
fost viata si cît
cît de de
grea ni
grea ni s-a
s-a făcut deodată
deodată!! In In zadar
zadar văd cu' cu ' ochii
ochii şi tot tot
nu
nu cred
cred,, şişi chiar
chiar dac-ar
dac-ar fi, fi , tu
tu tottot tu-mi rămîi ! Eu
tu-mi rămîi! Eu nu nu
ştiu nimic ! N-am
şt iu nimic! N-am v:ăzut!
v:ăzut ! Singur
Singur sufletul
sufletul meu
meu să
să ştie
ştie !"
!"

35
35 In
III

Cu
Cu ce nu se
ce nu se ddeprinde
eprinde omul
omul!?!?
Se temea Duţu,
Se temea Duţu , nu-i
nu-i vorba,
vorba , şi nu mai
şi nu mai umbla
umbla ţanţoş
ţanţoş
ca mai-nainte prin
ca mai-nainte prin lum
lume,e, ci
ci cu pas sfiicios
cu pas sfiicios şi
şi uitîndu-se
uitîndu-se

421

www.dacoromanica.ro
 mereu impregiurul
mereu impregiurul său său,, ca ca nunu cumva
cumva să să fie
fie apucat
apucat fără fără
de
de veste
veste.. Dar,
Dar , la la urma
urma urmelor
urmelor,, de de omorît
omorît n-a n-a omorît
omorît
pe nimeni, de
pe nimeni, de jjefuit
efuit n-an-a jjefuit,
efuit, de de furat
furat n-an-a furat,
furat, focfoc
n-a pus,
n-a pus, inin borşul
borşul nimănui
nimănui n-a n-a suflat
suflat;; prea
prea taretare n-avea
n-avea
;,;, să se
să se teamă.
team ă . Un Un singur
singur lucrulucru ii sese putea
putea intîmpla:
intîmpla : să să se
se
afle
afle cumva
cumva c-a c-a găsit
găsit comoara
comoara,, şi şi guvernul
guvernul s-o ieie de
s-o ieie de
la dînsul.
la dînsul.
Acest
Acest singur
singur lucru
lucru era era însă
însă mare lucru , pe
mare lucru, pe care Duţu
care Duţu
nu-l voia cu
nu-l voia cu n ici un
nici un preţ
preţ:: a a lui
lui era
era comoara
comoara şi numai aa
şi numai
':,1100 lui trebuia
lui trebuia să să şişi rămîie
rămîie !!
Dar ce
Dar ce dracul
dracul!! E Ell nu
nu era era omom prost;
prost ; cumcum să-Isă-I prindă,
prindă,
dacă
dacă era era omom deştept
deştept!? ! ? Şi
Şi omom deştept
deştept se se simţea
simţea Duţu Duţu,,
sărac
sărac,, dardar deştept
deştept de de nu nu se se dedea
dedea pe pe nimeni:
nimen i : pe pe elel
nu
nu putea
putea nimeni
nimeni să-I să-I încurce.
încurce.
1
155 Păcat
Păcat numainumai că că Stanca
Stanca era foarte prăpădită.
era foarte prăpădită. Nu Nu zi-zi-
cea nimic , dar
cea nimic, dar eraera foarte
foarte supărat
supărată. ă . Asta-l
Asta-l muncea
muncea pe pe
Duţu
Duţu,, fiindcă
fiindcă n-avea
n-avea dînsa dinsa de de ce ce să fie prăpădită.
să fie prăpădită.
Păcat,
Păca't, dar dar tot
tot alal lui
lui şşii al
al eiei păcat
păcat,, căci
căci n-are bărbatul
n-are bărbatul
să facă ceea
să facă ceea ce ce nunu poate
poate să-i să-i spună nevestei sale,
spună nevestei sale, şi şi
20
20 n-are muierea să-şi
n-are muierea să - şi facă
facă gînduri
gînduri pe pe care
care nu nu poate
poate să să ii
le mărturisească
le mărturisească bărbatuluibărbatului său său .. O
O porniseră
porniseră foarte foarte răurău
amîndoi
amîndoi,, şi nu putea
şi nu putea să să le]e fie bine dacă
fie bine dacă nu nu maimai aveau
aveau
inima
inima deschi
deschisă să unul
unul fatăfată de de altul
altul..
Auzi d-ta,
Auzi d-ta, bărbat câre c~re găseşte oo comoară şşii nnu u oo
255
2 spune
spune aceasta
aceasta nevestei
nevestei sale sale!! Auzi
Auzi,, femeie
femeie care umblă
care umblă
pe de-a
pe de-a furişa
furişa p pee sub
sub căpătîiul bărbatului său
căpătîiul bărbatului său şi-şi
şi-şi face
face
cele mai
cele mai relerele gînduri
gînduri despre despre soţulsoţul ei ei 11
N-avea
N-avea Stanca
Stanca decit decît să să nu-şi
nu-şi mai facă gînduri
mai facă gînduri rele, rele,
pentru
pentru ca ca ssăă scape
scape de inima rea:
de inima rea : cine
cine oo punea
punea să să şi
şi lele
3300 facă
facă!? I? E ra la
Era la mijloc
mijloc numainumai oo închipuire
închipuire aa eei, i , dar
dar ceea
ceea
ce-ţi
ce-ţi închipuieşti
închipuieşti,, ceea ceea ce ce crezi
crezi are
are pentru
pentru tine tine ceacea mai
mai
adevărată
adevărată fiinţă,fiinţă, şi şi dacă muntele din
dacă muntele din faţa
faţa tta a s-ar
s-ar pră­
pră­
buşi
buşi şi tu l-ai
şi tu l-ai îînchipui
nchipui tot tot la locul lui
la locul lui de
de mai
mai nainte,
nainte,
el
el ţţi-ar
i-ar sta
sta iînn cale
cale şşii n-ai trece peste
n-ai trece peste el el,, ci
ci l-ai
l-ai ocol
ocoli. i.
3355 Nu
Nu ceeaceea ce ce est e, ci
este, ci ceea
ceea ce-ţice-ţi pare
pare are are fiinţă
fiinţă pentru
pentru
tine.
tine.
D acă era
Dacă era prăpădită
prăpădită Stanca Stanca,, ea ea şişi avea
avea de de ce ce ssăă fie,
fie,
şi
şi numai Dumnezeu ştia
numai Dumnezeu ştia undeunde au au ssăă ajungă
ajungă lucrurile
lucrurile
intre
intre doi doi oameni
oameni,, care care se se zbucium
zbuciumă ă pe
pe înfundate
înfundate şi şi
4
400 nu se
nu se mai
mai uită
uită unul
unul în în ochii
ochii altuia,
altuia, nu nu mai îndrăznesc
mai îndrăznesc
ssă-şi
ă-şi deschidă
deschidă inimile
inimile..

42�
422

www.dacoromanica.ro
 Adunaseră
Adunaseră încetul încetul cu cu incetul
încetul nouă nouă poli.
poli.
Duţu luă
Duţu luă şapte
şapte din din ei ei şi-i
şi-i spuse Stanchii că
spuse Stanchii p leacă
că pleacă
la
la Bucureşti,
Bucureşti, ca ca ssăă cumpere
cumpere oo pereche pereche de de bboi.
oi.
La
La Bucureşti,
Bucureşti, tocmai tocmai la Bucureşti, oo pereche
la Bucureşti, pereche de de boi,
boi,
5
5 cu
cu şapte
şapte poli.poli.
Il
Il ştia Stanca
Stanca pe pe Duţu aall ei ei că nu nu ee om om sa-şl
sa-şI cum­
cum-
pere, dacă-şi cumpără
pere, dacă-şi cumpără,, boi boi cu şapte poli
cu şapte poli şi şi să
să meargă
meargă
pentru
pentru atîta treabă la
atîta treabă la Bucureşti.
Bucureşti. Nu Nu i-ai-a zis
zis cucu toate
toate
aceste nimic , ci
aceste nimic, ci şi-a făcut numa
şi-a făcut numai, i , după
după ce ce elel aa plecat,
plecat,
10 de trei ori
de trei ori cruce
cruce şi-aşi-a suspinat
suspinat:: "Păzeşte-I
"Păzeşte-l,, Doamne,Doamne ,
şi-l ad
şi-l ă-napoi 1"
adă-napoi 1"
Ii era
Ii era parcă n-o n-o să-I mai vad ă , şşii totuşi,
mai vadă, totuşi , cîndcind nu-l
nu-l
mai vedea,
mai vedea, inimainima ii se se uşura.
uşura. Nu Nu putea
putea să să şi-I închipuie
şi-l închipuie
cum
cum îl il văzuse
văzuse la la pplecare,
lecare , ci ci tot
tot ca ca maimai nainte,
naint e , voios
voios şişi
ţanţoş , şşii se
''J155 ţanţoş, se mira
mira cumcum aa pututputut ea ea să-I
să-I cread
creadă ă altfel.
altfel.
D
Da,a , era
era cucu buza tăiată , era
buza tăiată, era stropit
stropit de de sînge
sînge,, eraera gal­
gal-
ben
ben la la faţă
faţă şi şi cu
cu ochii
ochii intraţi
intra'ţi in în capcap,, ascundea
ascundea ceva ceva,,
avea
avea,, fără
fără îndoială,
îndoială, avea avea la la elel lucruri
lucruri scumpescumpe :: te te miri
miri
cum şi
cum şi in
în ce fel 1 Nu
ce fel1 TU,, ca
ca dinsul
dînsul nu nu potpot să să fie
fie oamenii
oamenii
20
20 care
care au au săvîrşit
săvîrşit vreo faptă grea
vreo faptă grea.. Ba Ba ttee miri
miri şi şi nu-ţi
nu-ţi
vine
vine să să crezi
crezi:: nici
nici n-o·fi
n-o·fi fostfost auraur ce ce aa văzut
văzut ea ea 11
Cind
Clndnu nu vrei,
vrei, vezi
vezi cucu ochii
ochii şşii nu
nu crezicrezi:: ddee cece săsă cread
creadă ă
ea
ea,, care
care nimic
nimic nu nu văzuse
văzuse şi şi nici
nici pe pe el
el nu-l
nu-l maimai vedea?
vedea?
Tot
Tot astfel
astfel si şi Dutu.
Duţu .
25 Se simţise
Se sîmţise el ei strîmtorat
strîm~torat cîtă vreme vreme ştia ccă-I ă-l văd ochii
ochii
in care
în care nu nu se se putea
putea uitauita:: îndat
îndată ă ce ce aa ajuns
ajuns singur,
singur, nu nu
se mai temea
se mai temea de nimic şi
de nimic şi iiar
ar era
era voiosvoios şi şi ţţanţoş.
anţoş .
E
E mare
mare lucrulucru să să fii,
fii, şşii cu
cu atît
atît mai mai mare
mare lucrulucru ssăă tete
simţi
sîmţi deştept
deştept,, fie fie şi
şi chiar
chiar dacă-n
dacă-n adevăr adevăr n n-ai fi. Iară
-ai fi. Iară
30
30 .Duţu
,Duţu se se simţea.
sîmţea.
D e ce
De ce arar fifi putut
putut adecă
adecă să să sese teamăteamă un un om om atît
atît de
de
deştept
deştept ca ca dînsul?
dînsul?
Rîdea-n el
Rîdea-n el cînd
cînd se se gîndea
gîndea cum cum are are să să tragă
tragă toată
toată
lumea pe
lumea pe sfoară
sfoară..
35
35 Mai
Mai întîîntîii şşii mai
mai întîi,
intîi, ccaa om om deştept,
deştept, el el luase
luase hotă-
hotă-
rîrea de
rîrea de aa nu nu sese opri
opri nicinici lala Focşan
Focşani, i , nici
nici la Ploieşti :
la Ploieşti:
se
se ducea
ducea llaa Bucureşt
Bucureşti, i , unde
unde ee lumelume mult multă, ă , învălmăşală
mare şi
mare şi unde
unde nu-ntilnea
nu-ntîlnea oameni oameni care-l care-l cunosc.
cunosc.
Apoi , tot
Apoi, tot ca ca omom deştept, el el luase
luase hotărîrea de de a-şi
l10
40 cumpăra
cumpăra cu cu cei
cei şapte poli poli un un rînd
rînd de de haine nemţeşti,
haine nemţeşti,
căci
căci,, îmbrăcat
îmbrăcat ţţărăneşte,
ărăneşte, aarr fi căzutt în
f i căzu în bănuială.
bănuială.

423
423

www.dacoromanica.ro
 lar celelalte
laI' celelalte urmauurmau de de sIne.
sIne.
Mergind aşa
Mergînd aşa singur
singur spre spre Focşan
Focşani, i , de
de unde voia să
unde voia să sese
urce-n
urce-n tren,tren , ellşi
el îşi croia mereu planul
croia mereu planul şi şi se
se vedea pe sine
vedeapesine
prin
prin stradele
stradele Bucureştilor
Bucureştilor,, pe pe care
care le le cunoştea
cunoştea destuldestul
5 de
5 de bine
bine din timpul petrecerii
din timpul petrecerii sale sale la la Cotroceni
Cotroceni .. IntraIntra
ici
ici şişi vindea
vindea oo bucăţică
bucăţică,, dincolodincolo şi şi vindea
vindea alta, alta, tottot una
una
cîte
cîte una,una, bucăţică
bucăţică cu bucăţică, cu
cu bucăţică, cu măsură
măsură şi şi cu
cu soco­
soco-
teală, ca
teală, ca nimeni
nimeni să nu bănuiască
să nu b ănuiască n imic.
nimic.
Dus aşa
Dus aşa cucu gîndul
gindul la la mari
mari depărtări
depărtări,, se se miră
miră cînd
cînd se se
10 pomeni
pomeni aci aci lala Focşan
Focşani. i.
"N-ar
" -ar fi fi oare lucru cuminte
oare lucru cuminte să-mi să-mi cumpăr
cumpăr hainelehainele
aici?"
aici?" se se întrebă
întrebă el. el.
,Ba da
"Ba da!" !" răspunse
răspunse tot tot el. el.
Ban i avea
Bani avea :: nu-i
nu-i rămînea
rămînea decît decît să intre la
să intre la unun ovreu
ovreu
15 caca să-şi
să-şi aleagă
aleagă hainele.
hainele .
Asa
Asa si si făcu
făcu..
-' S
-' ă-mi dai
Să-mi dai - - zise
zise el el îndrăzneţ şi ţanţoş -- un un rind
rînd
de haine bune
de haine bune ..
- Pentru cine?
- Pentru întrebă ovreul
cine? întrebă ovreul,, mulţumit
mulţumit d dee a-l
a-l
20
20 putea
putea servi.servi.
- Pentru mine
- Pentru mine 1I răspunse
răspunse Duţu Duţu oarecum
oarecum mirat mirat,, ca ca
si
si cînd
cînd ovreul
ovreul ar trebui să
ar trebui să stie
stie că că trebuie
trebuie acum acum să să se
se
iimbrace
mbrace nemţeşte. ''
Ovreul
Ovreul,, care care nunu ştia lucrul acesta
ştia lucrul acesta,, se se uită
uită în în adevăr
adevăr
255 mirat
2 mirat,, ba ba chiar
chiar bbănuitor
ănuitor llaa moj icul ce
mojicul ce vrea
vrea să să se îm­
se îm-
brace
brace boiereste
boiereste ..
- Pentru d-ta-a-a
- Pentru d-ta-a-a !l?? întrebă el.
JJ el.
Duţu
Duţu se se făcu
făcu alb alb,, şişi roşu
roşu,, şi şi galben
galben,, în în fel
fel dede fel
fel
de
de feţe,
feţe, şşii iar începu să
iar începu tremure . Ce
să tremure. prostie nemaipo-
Ce prostie nemaipo-
30 menită
30 menită era era să să facă
facă eel, l , omul
omul deşteptdeştept!? ! ? Nu
Nu,, aici
aici,, .und
,undee
la tot
la pasul întîlnea
tot pasul întîlnea oamenioameni care-l care-l cunosc
cunosc,, aici aici elel nu
nu
putea
putea să-şi să-şi cumpere
cumpere haine haine nemţeşti
nemţeşti.. Ce-ar Ce-ar fi fost ddacă
fi fost acă
l-ar
l-ar fi fi văzut
văzut .cineva îmbrăcat cu
.cineva îmbrăcat cu eele?
le? Ce Ce dacă
dacă cineva
cineva
I-ar fi
l-ar fi văzut
văzut ducindu-Ie
ducîndu-Ie şi şi l-ar
l-ar fi fi întrebat
întrebat ce face cu
ce face cu ele?
ele?
35
35 IIii venea
venea să să fugă,
fugă, încît
încît să să nunu maimai deiedeie în în viaţa lui lui ochii
ochii
cu
cu ovreul
ovreul acela.
acela . Tocmai
Tocmai atit atît de prost tot
de prost tot n-ajunsese
n-ajunsese
însă Dutu
însă Dutu ..
-
- Ad ecă pentru
Adecă pentru cinevacineva,, care care areare totocmai felul meu
cmai felul meu,,
care seamănă
care seamănă la la trup
trup cu cu mine, răspunse el
mine, răspunse el strîmtorat,
strîmtorat,
dar
dar atît atît dede strimtorat,
strîmtorat, încit încit ovreul
ovreul nu nu mai
mai bănuia,
bănuia, ci ci
se simţea încredinţat că
sîmţea încredinţat că e e ceva
ceva din din ale ale poliţiei
poliţiei la la

424

www.dacoromanica.ro
 mij loc. El
mijloc. El însă
însă nunu era era ppoliţai,
oliţai , care
care umblă
umblă ssă ă descurce
descurce
lucrurile, ci
lucrurile, neguţător, care
ci neguţător, caută să-şi
care caută să-şi vîndă marfa
vîndă marfa
orişicu
orişicui, i , numai preţul să
numai preţul să fie bun; iar
fie bun; Duţu îi
iar Duţu îi semăna
semăna
aa om
om carecare dă dă orişice
orişice preţ numai ca
preţ numai ca săsă scape
scape cît mai
cît mai
55 curînd
curînd din prăvălie. "Vrei
din prăvălie. "Vrei ori nu vrei
ori nu vrei,, trebuie
trebuie ssăă cum­
cum-
peri",
peri", îşi îşi zise dar, şi
zise dar, şi începu
începu să-şi să-şi desfăşure
desfăşure hainele
hainele
croite
croite după după cea mai nouă
cea mai nouă mod modă, ă , un
un rînd
rînd cucu 60, altul
altul
cu 80, iar
cu 80, iar altul
altul cu cu 100, ba ba chiar
chiar şi şi unul
unul cucu 130 lei lei,,
toate croite
toate croite pe m ăsura lui.
pe măsura lui.
10
10 Duţu
Duţu n nuu putea
putea să să lle e vad
vadă-nă-n ochi
ochi,, dar
dar ovreul
ovreul ssee uita
uita
Ia el
la el aşa
aşa d dee nu nu şt
ştiuiu cumcum,, încît
încît nu nu eraera chip
chip să-i
să-i spună
spună
că nu
că nu maimai vrea vrea să să cumpere.
cumpere.
- Uite, astea,
- Uite, astea, zise zise el el,, arătînd
arătînd la la cele
cele dede oo sută
sută dede
leL
lei.
15
15 - Pofteşte de
- Pofteşte de lele încearcă,
încearcă, grăi grăi ovreul
ovreul maimai mulţumit
mulţumit
decît
decit odinioară
odinioară..
-
- CeCe să să lele mai încerc? văd
mai încerc? văd eu eu că-mi
că-mi vin b ine ! răs­
vin bine! răs­
punse DU'ţu
punse Du·ţu taretare grăbit,
grăbit, şi şi numără
numără cei cei cinci
cinci poli
poli pe teş­
pe teş­
ghea.
ghea. .
220
0 Ovreul
Ovreul,, grăbit grăbit şi şi el, le-nfăşură-n hîrtie,
el, le-nfăşură-n hîrtie, lele legă
legă cucu
sfoară
sfoară şi şi ii le le det
dete, e, plecîndu-se
plecîndu-se ca-n ca-n faţa
faţa celu
celuii maimai
mare
mare boier.boier.
-
- S Să ă le le porţi
porţi sănătos
sănătos!! îi îi zise
zise apoi,
apoi, după
după cum cum îi îi
era
era obiceiul
obiceiul..
2255 Atît îîii mai
Atit mai trebuia
trebuia lui lui Duţu
Dutu ..
-
- Ţi-am spus spus - - grăi el el zăpăcit - - că nu nu pentru
pentru
mine le
mine le cumpăr,
cumpăr, apoi apoi plecăplecă cu cu hainele
hainele subţioară
subţioară..
Nu ieşi b
Nu ieşi ine-n uliţă,
bine-n uliţă, şi şi zări
zări venind
venind ddee Ia Ia dreapta
dreapta pe pe
Ghiţă
Ghiţă al Mariei . Era
al Mariei. Era ppierdut
ierdut dacă dacă GhiţăGhiţă il il vedea
vedea cu cu
30 hainele
30 hainele subtioară
subtioară!
' !
El se
El înto arse iar
se înto'arse iar în în prăvălie şi puse puse hainele
hainele pe pe teş­
ghea .
ghea.
-
- AmAm - zise
- zise apoi
apoi răsufIind
răsufIind greu greu - - săsă mămă întorc
intorc
să
să le le iau,
iau, dar dar trebu
trebuie ie să
să maimai cumpăr
cumpăr ceva ceva ..
35
35 Grăind
Grăind aceste, aceste, el' ieşi şi-o
el" ieşi şi-o apucă
apucă spre spre stînga.
stînga. TareTare
îi era
îi era să să fugă,
fugă, dar dar nu nu cuteza
cuteza,, ci mergea călcînd
ci mergea ţapăn
călcînd ţapăn
şi
şi ţanţoş
ţanţoş,, ca ca oomul
mul care care nu nu se teme de
se teme nimic. Peste
de nimic. Peste
cî tva timp
cîtva timp însă însă elel se se uită
uită înapoi
înapoi:: ovreiuI ieşise-n uşa
ovreiul ieşise-n uşa
prăvăliei
prăvăliei şi şi se se uita
uita după după el. el.
40
40 "Vai
"Vai de de minemine!" !" îşi zise Duţu,
îşi zise Duţu , şi şi se
se dete-n
dete-n pas pas mai
mai
illte, şi
iute, ~i tot
tot maimai iute,
iute, încitîncit era peste putinţă
era peste putinţă ca ca trecă-
trecă-

425
425

www.dacoromanica.ro
 Lorii
Lorii săsă nu nu se uite după
se uite după el, el, ceea
ceea ce-l
ce-l făcea
făcea să să meargă
meargă
încă
încă maimai iute. iute .
E
Ell începu
începu în în cele
cele ddin i n urmă
urmă ssă ă fugă
fugă.. N-avea
N-avea de de ce,ce,
dar
dar sese gîndea
gîndea ce-ar ce-ar fifi dacă
dacă vreun
vreun comisar
comisar,, vreun
vreun epistatepistat
5 ori vreun sergent,
ori vreun văzîndu-1 aşa
sergent, văzîndu-1 aşa dede grăbit,
grăbit, l-arl-ar înhăţa
înhăţa,,
l-ar duce
l-ar du ce la la secţie,
secţie, l-ar l-ar scotoci
scotoci şşii ar ar găsi
găsi.... . . NuNu!! oo
dată
dată cu cu capul,
capul, nu! nu ! E Ell trebuia
trebuia ssăă fugă,
fugă , ca ca să
să ajungă
ajungă cît cît
mai curînd
mai curînd unde unde ochi ochiii n imănuia nu
nimănuia nu se mai îndreptează
se mai indreptează
asupra
asupra lu luii ..
10 Dar Duţu
Dar Duţu nnuu era numai deştept,
era numai deştept, c cii totodată
totodată şi norocos,
şi norocos,
şi trebuia să
şi trebuia să iasă
iasă bine bine lucrul
lucrul ppee care care el el punea
punea
mîna .
mîna.
-
- Stăi
Stăi,, dobitocule
dobito cule!! Ce-alergi Ce-alergi aşa aşa!? ! ? Ce
Ce te
te izbeşti
i zbeşti în­ în-
oamen
oameni!? i ! ? Vrei
Vrei s-ajungi
s-ajungi la la secţie
secţie ll?? răcni
răcni un un domn
domn bine bine
15 îmbrăcat, şi-i
îmbrăcat, şi-i detedete brînci
brînci de-l de-l aruncă
aruncă cit cît colo
colo..
-
- Aol
Aoleo eo !! strigă Duţu , şi
strigă Duţu, şi iar
iar căzu
căzu cocoloaşă
coco loaşă la la pămînt,
pămînt ,
şi iar îl
şi iar il trecură
trecură sudorile.
sudorile. Uite Uite - - gîngăni
gîngăni apoi apoi - - m mi-ai-a
scăpat
scă pat carul
carul cu b o i i şi-a
cu boii şi-a apucat înainte.
apucat înainte.
Domnul acela
Domnul acela,, carecare n-avea
n-avea timp timp să umble pe
să umble pe la la
20
20 poliţie -
poliţie - asta
asta era era norocul
norocul lui lui Duţu
Duţu - îşi iuţi
- îşi iuţi pasulpasul ;j
iar Duţu
iar Duţu se se ridică,
rid ică, şşii acumacum să-i să-i ffii văzut
văzut fuga!
fuga !
Afurisita de
Afurisita de comoară
comoară !!
Ajuns
Ajuns afară afară d i n oraş
din oraş,, în în largul
largul binefăcător,
binefăcător , el el se
se mai
mai
po tol i , răsuflă
potoli, răsuflă mai mai uşor uşor şşii îşi îşi dete
dete încetul
încetul cu cu încetul
încetul
25 seamă
seamă că mari prostii
că mari prostii aa făcut fă cut şişi că
că n-avea
n-avea de de ce ce săsă sese
teamă.
teamă.
Nici
Nici nu nu se temea .
se temea.
Cum
Cum rămînea
rămînea însă însă cu hainele, pentru
cu hainele, pentru care care dădusedăduse
cinci
cinci pol poli? i?
30
30 11 ssee făcea
făcea părul părul măciucă
măciucă ddee cite cîte ori ori ssee gîndea
gîndea că că
are
are să mai dea
să mai dea ochi ochi cu cu ovreul.
ovreul. Nu Nu 1! eraera peste
peste putinţă
putinţă!!
Ş
Şii totuşi,
totuşi , dăduse dăduse cinci cinci poli,pol i , nu
nu vreun
vreun fleac,
fleac , ci ci bani
bani
munciţi
munciţi de de dînsul
dînsul..
El umbla
El umbla neastîmpărat
neastîmpărat pe pe lala marginea
marginea oraşulu oraşului, i , ca
ca
35
35 vulpea împregiurul
vulpea împregiurul coteţului coteţului:: voia voia şi şi nu
nu voia
voia,, trebuia
trebuia
şi
şi nu-ndrăznea
nu-ndrăznea să intre.
să intre.
Deodată
Deodată iar iar începură
începură să-I treacă sudorile.
să-I treacă sudorile.
E
Ell umbla
umbla pe pe aici
aici cu cu frica-n
frica-n sînsîn şişi se
se zbuciuma
zbuciuma ca ca vai
vai
de
de el; te pomeneşti
el j te pomeneşti că-n că-n vremea
vremea aceasta
aceasta vreunvreun altul altul
"O
[,.0 va
va fifi dat peste comoara
dat peste comoara pe pe care
care oo ascunsese-n
ascunsese-n pădure. pădure.
Sărac
Sărac de sufletul lui!
de sufletul lui !

426

www.dacoromanica.ro
 'l'rebuia
'l'rebula să piece, pÎece, ssăă grăbească
grăbească,, s-alerge
s-alerge,, caca să se se
încredinţeze că
incredin1.eze nu degeaba
că nu degeaba se se zbuciumă.
zbuciumă. Intr-un
Intr-un ceasceas
şi jumătate
şi jum ătate era era acolo
acolo ......
D a I cum
Da! rămînea însă
cum rămînea însă cu hainele , cu
cu hainele, cu cei
cei cinci
cinci poli
poli
5
5 aaii lui
lui!?I?
Unul
Unul era era Duţu!
Duţu I
El se
El se u ită iîmpregiur;
uită mpregiur; nu nu eraera nimeni
nimeni carecare ar fi putut
ar fi putut
să-I
să-I vadă;
vadă; scoase scoase dar din brîul
dar din lui cîrpa
brîul lui cîrpa cucu aurăriile
aurăriile
şi-o virî sub
şi-o vîrî sub un petroi de
un petroi de lîngă
lîngă gard
gard,, apoi plecă înapoi
apoi plecă înapoi
10
10 în oraş
în , ţanţoş şşii cu
oraş,ţanţoş cu pas
pas apăsat
apăsat..
Nu mai
Nu mai avea avea acumacum de de ce ce săsă se
se teamă:
teamă: nu nu mai
mai putea
putea
nnimeni
imeni să găsească nimic
să găsească nimic la la dînsul.
dînsul.
Ovreul
Ovreul se uită foarte
se uită foarte lung lung la la dinsul
dînsul:: era tot omul
era tot omul
căruia
căruia îi ii vînduse
vînduse hainele
hainele,, şi parcă era
şi parcă era cu
cu totu
totull altul
altul,,
15 care
care seamănă
seamănă numai numai cu cu el.el. Poate
Poate că că era cellalt
. era cellalt,, pentru
pentru
care zicea
care z icea că că lele cumpără.
cumpără. .
D acă l-ar
Dacă l-ar fi fi văzut însăinsă pestepeste puţin
puţin,, mergînd
mergînd iute iute şşii
ttot
o t mai
mai iute iute ccuu afurisitele
afurisitele de de hain
haine, e, n-ar
n-ar mai
mai ffii stat
stat
nici ovreiul
nici ovreiul la la îndoială
indoială..
220
0 Dar dacă
Dar dacă l-ar l-ar ffii văzut
văzut mai tîrziu , după
mai tîrziu, după ce ce şşi-a
i-a luat
luat
şi
şi cirpa
cîrpa de de sub
sub petro
petroi, i , mergînd
mergînd ca ca gonit
gonit dede oo mare
mare
primejdie spre
primejdie spre pădurea
pădurea din din apropierea
apropierea forturilor
forturilor!? I?
Erau hotărîte
Erau hotărîte toate toate in în gîndul
gîndul lui Duţu ..
lui Duţu
"Mă
"Mă duc duc - - işi
îşi zicea
zicea el el -- m mă ă încredinţez
incredinţez dacă dacă toate
toate
25
25 sunt
sunt cum cum le-am le-am lăsat,
lăsat, apoi apoi îmbrac
îmbrac hainele nemţeşti ,
hainele nemţeşti,
ascund hainele mele
ascund hainele mele in în vreo
vreo scorbură
scorbură şşii o iau ppee jjos
o iau os
pînă la
pînă la Rîmnic."
Rîmnic ."
D egeaba I Mare
Degeaba! Mare lucrulucru deşteptăciunea
deşteptăciunea!1
Păcat
Păcat numainumai că că sunt
sunt în în lumea
lumea aceasta
aceasta şi şi slăbiciun
slăbiciunii
30
30 oomenesti.
menesti.
Era1Îi toate
Erat toate cum cum eell llee lăsase acolo, acolo, la la stejarul
stejarul cel cel
bătrîn
bătrîn şi şi la la cel mai tînăr;
cel mai tînăr; el însă tot
el însă tot trebuia
trebuia să să sese
încredinţeze, să vadă cu cu oc4ii lui , acum
oc4ii lui, acum zziua,
iua , cind
cînd vedea
vedea
cu
cu ochi
ochii, i , iar
iar nu numai pe
nu numai pe ppipăite.
ipăite. Era primejdios lu-
Era primejdios lu-
35
35 crul
crul,, fiindcă,
fiindcă, de de!I ziua
ziua nu nu ee pe-ntunerec
pe-ntunerec,, dar dar n-avea
n-avea
incotro , trebuia
încotro, trebuia s-o mai facă şi asta.
s-o mai asta. Se duse dar
Se duse dar la la
stejarul
stejarul cel cel tinăr,
tînăr, undeunde ingropase
îngropase cazanul
cazanul,, aşa-şi adu­ adu-
cea
cea el el aminte,
aminte, şi şi începu
incepu să rîciie cu
să rîcîie cu ghearele
ghearele din din ce in
ce în
ce mai neastîmpărat, cuprin
ce mai cuprinss in în cele din urmă ddee oo
cele din
'1.0
..o groaznică
groaznică deznădăjduire
deznădăjduire..

427
427

www.dacoromanica.ro
 N
Nuu maima i era cazanu11 aco
era cazanu acololo !1 nu nu eraera !1 nu nu mal ma l era era 11
Ştia
Ştia căcă acolo
acolo l-a l-a îngropat
îngropat şi şi vedea
vedea că că nu nu mai
mai era era 1I El
El
alergă
alergă ca ca ieşit
ieşit din din simţiri
simţiri dincolo,
dinco lo, la Ia stejarul
stejarul bătri bătrîn,n,
unde
unde şştia t i a cc-a
- a vărsat
vărsat o o parte
parte din din comoară
comoară..
5
5 Cel
Cel puţin
puţin asta asta dacă dacă i-ari-ar fi fi rămas
rămas,, cel cel puţin
puţin!!
Trebuia
Trebuia s-o s-o dezgroape
dezgroape,, ca ca să
să sese încredinţeze,
încredinţeze , iute-iute-
iute-iute­
iute.
iute .
D eodat ă se
Deodată se opri
opri şi şi rămase încremenit :: era
rămase încremenit era dede necre­
necre-
zut,
zut, dar
dar cazanul
cazanul se se afla
afla aici
aici ;j îI
il lăsase
lăsase acolo
aco lo,, şi şi acum
acum il îl
găsi aici
10 găsi aici..
Curat
Curată ă m inune ! Auzise
minune! Auzise el el că că suntsunt comori
comori care care sese
mută
mută de de la la unun loc loc la la altul
altul :: acum
acum vedea vedea cu cu ochii
ochii luluii
că-n
că-n adevăr
adevăr se se mută
mută..
E
Ell ridică
ridică capulcapul şşii ssee uităuită cîtva
cîtva timp timp umilit,
umilit, cu cu ochii
ochii
15
15 mari
mari şi şi cu
cu gura
gura căscat
căscată, ă , la
la aurul
aurul cel cel mult,
mult, la la mărgări­
mărgări­
tarele
tarele înşirate
înşirate şi şi lala sculele
sculele împodobite
împodobite cu petre scumpe
cu petre scumpe,,
apoi
apoi vîrî
vîrî amîndouă
amîndouă minile minile şi şi lluău ă ccuu ele
ele dindin pplin,
l i n , nesă­
nesă­
ţios, aşa
ţios, aşa orborbişiş şşii pe
pe apucate.
apucate. Ce-i Ce-i in in mînă
mînă nu-i nu-i minciună
minciună ;j
tot mai
tot mai bbine ine la la el el decît
decît orisiunde'
orisiunde aiurea.
aiurea . Tot Tot maimai
2200 b ine !
bine! '
Da
Da !! Ce-ar
Ce-ar fi fi fost,
fost, însă,
însă, dacă
dacă acum, acum, în în clipa
clipa aceasta
aceasta,,
ar
ar fifi ttrecut
recut aşa, aşa, din din întîmplare
întîmplare,, cineva cineva pe pe acolo
acolo şişi
ar
ar fifi văzut
văzut cele cele două două grop gropi!? i!?
El astupă
El astupă iute-iute-iute
iute-iute-iute mai mai întîiîntîi groapa
groapa cu cu cazanu
cazanul, l,
2255 apo
apoii cealaltă
cealaltă groapă groapă şşii abia abia acumacum,, după după c cee toate
toate furăfură
Ia loc,
Ia răsuflă iar
loc, răsuflă iar mai uşor, îşi
mai uşor, îşi desfăcu
desfăcu cîrpa cîrpa şi şi strinse
strinse
în
în eaea şi şi partea
partea ce ce maimai luase
luase din din comoară
comoară ..
E rau trei
Erau trei pumni
pumni plini plini,, de-ţi
de-ţi fura fura vederile
vederile cind cînd tete
u itai.
uitai.
3
300 Era întunerec cind
Era întunerec cînd el el ajunse
ajunse,, in in sfîrşit
sfîrşit,, să-şi schimbe
să-şi schimbe
hainele..
hainele
Nu
Nu degeaba
degeaba ddăduse ăduse cincicinci poli
poli:: îi îi şedeau hainele nem­
şedeau hainele nem-
ţeşti leite
ţeşti leite pe pe trup
trup,, ofiţer
ofiţer de tunari , nu
de tunari, nu altă.
altă.
Un
Un singur
singur lucrulucru il îl supăra
supăra:: cîrpacîrpa cu cu scule
scule şi şi ban
banii nunu
355 încăpea
3 încăpea în în n ici unul
nici unul din buzunările lui.
din buzunările lu i . El
El oo împărţi
împărţi
în
în două
două şi şi b ăgă oo jumătate
băgă jumătate la la dreapta
dreapta şi şi altă
altă jumătate
j umătate
la
la stînga
stînga.. Aşa merge a , dar
Aşa mergea, tot se
dar tot se vedea
vedea că că are-n buzun ări
are-n buzunări
ceva
ceva greu
greu de de tot.
tot.
Mai
Mai eraera incă
incă un un lucru
lucru care
care putea
putea să-I să-I supere
supere pe pe DuţuDuţu;;
40
40 nu-l supără
nu-l supără însă însă pe pe omom decît
decît lucrurile
lucrurile de de care-şi
care-şi d dăă
seamă,
seamă, iar iar eell nnuu ajunse
ajunse încă încă să-şi
să-ş i d e a seamă
dea seamă că că era-n
era-n

428

www.dacoromanica.ro
 op Î n cÎ. ŞŞlI cu
bpincl cu căc I u l ă mo
c ă ciul mocăneasc
că neas că-n ă-n cap
cap,, ceea ce ce nu
hu se se
pot l'ivea de
potrivea de ).pc
~p c cucu hainele plătite cu
hainele plătite i nci poli.
cu ccinci pol i .
IIşi
şi ascunse
ascunse dar dar hainele ţărăneşti în
hainele ţărăneşti in oo scorbură
scorbură",, mul­ mul-
ţumi
ţumi lui Dumnezeu că
lui Dumnezeu că l-al-a ajutat
ajutat să să ajungă
ajungă pîn-aici,
pîn-aici,
5 apoi plecă tignit
apoi plecă tignit spre Rlmnic..
spre Rîmnic
Acum
Acum nu nu mai
mai putea
putea nimi nimicc să-Isă-I oprească
opreas c ă pînă
pînă la la Bucu­
Bu cu-
resti..
resti
Abia în
Abia în gară la la Rîmni
Rîmnicc începuîncepu să dea dea cu cu socoteală
că tot ar
că tot mai putea
ar mai putea să-I oprească ceva.
să-I oprească ceva.
10 El îşi
El îşi luluăă un
un bilet
bilet de de clasa
clasa aa doua
doua pînă
pînă la Bucureşti,
la Bucureşti,
apoi începu
apoi începu să să se se plimbe
plimbe,, aşteptînd
aşteptînd sosirea trenului,
sosirea trenului,
de ici
de pînă colea.
ici pînă colea.
E
Era ra un lucru ce
un lucru mai rar
ce mai rar sese ved
vedee :: omul
omul acesta
acesta,, îmbrăcat
imbrăcat
în
în haine
haine bune, bune , dardar cu cu opinci
opinci în picioare şi
în picioare şi cu
cu căciula
căciula
15 mocănească-n
mocănească-n cap cap ,, acu-n
acu-n timp timp de de vară
vară;; lumea
lumea se se uita
uita
cam mirată
cam mirată la la elel şişi după
după el. el.
Şi
Şi e e urît
urît lucru
lucru să vezi ccăă toţi
să vezi toţi se uit ă la
se uită la tin
tine, e , mai
mai ales
ales
cînd amîndouă buzunările
cînd amîndouă buzunările îţi îţi sunt
sunt pline
pline şi şi te temi ca
te temi ca
nu cumva
nu cumva cineva cineva să te intrebe:
să te întrebe : "Cum "Cum ai ai ajuns
ajuns tu tu,, măi,
măi,
200 să
2 să porţi
porţi haine boiereşti ! ?""
haine boiereşti!?
Dar ce-i
Dar ce-i păsa,
păsa, la la urma
urma urmelor,
urmelor, lui lui Duţu?
D uţu ? Tot Tot nu nu
vedea
vedea nimeninimeni ce ce are
are el el in
în buzunări
buzunări .. Se Se plimba
plimba cu cu atît
atît
mai ţanţoş,
mai ţanţoş , încît
încît mulţi
mulţi dedeau
dedeau cu cu socoteală
socoteală că că e vreun
e vreun
cocon
cocon aş aş camcam într-o ureche, care
într-o ureche, care aa făcut
făcut plimbare
plimbare pe pe
25
25 munţi
munţi şi-a şi-a puspus opinci
opinci şi şi căciulă mocănească, pentru
că ciulă mocănească, pentru
ca
ca săsă fie
fie mai
mai interesant
interesant .. Nu-i Nu-i vorba,
vorb a , mutra
mutra nu nu prea
prea eraera
de coconaş
de coconaş,, dar dar aa umblat
umblat omul omul pe pe munţi
munţi şi şi I-a
l-a bătut
bătut
soarele
soarele şi şi vîntul.
vîntul.
Ştiind
Ştiind că c ă nu
nu ee aşa aşa ,, D uţu se
Duţu se repezi
repezi cel dintii spre
cel dîntii spre
30 unul dintre
unul dintre vagoane,
vagoane, cînd cind ttrenul
renul intră
intră în în gară
gară;; tot tot
era
era mai mai bine-n
bine-n vago vagon, n , unde
unde nu nu m ai putea
mai putea să-I să-I vadă
vadă
toată
toată lumealumea şi şi unde
unde puteaputea să-şisă-şi ascund
ascundă ă mai
mai bine buzu­
binebuzu-
nările
nările pline. Aici însă
pline. Aici însă oameNii
oameNii îl îl vedeau
vedeau maimai de de aproape,
aproape,
ba
ba ar ar fi fi putut,
putut, la la urma
urma urmelor,
urmelor, să-I să-I şi
şi pipăie
pipăie.. Mai Mai
35
35 ales
ales conductorul
conductorul s-a uitat , cind
s-a uitat, cind aa venit
venit să să iaia biletul
biletul
de la
de la el,el, foarte
foarte lung lung şi şi mirat
mirat nu nu ştiu
ştiu cum
cum,, cam cam în în
felul
felul ovreului
ovreului de de la la Focşani,
Focşani, ca ca şi cînd ar
şi cînd ar fi voit să-I
fi voit să - I
bănuiască
bănuiască de de ceva
ceva,, abunăoară
abunăoară c-a furat hainele
c-a furat hainele cele cele
frumoase
frumoase.. Asta Asta tot tot s-ar mai fi
s-ar mai trecut , dar
fi trecut, dar s-a mai uitat
s-a mai uitat
40 şi
40 la opincile
şi la opincile din din picioarele
picioarele lui. lui.

429
429

www.dacoromanica.ro
 S unt ppierdut
""Sunt i erd ut !',it< zzise D u't.u , ŞŞlI parc-un
i s e Dtrţu, parc-un ssl01 lo I ddee ggheaţt
h ea-ţ t
îi trecu
îi trecu prin i n imă .
prin inimă.
I i venea
Ii venea să să se
se arunce
arunce dj dinn Lren
Lren şşii nu-i
n u-i eera ra că-şi va va Jrînge
frînge
gitul
gîtul -- asta asta puţină
puţină treabă treabă ar ar fifi fost
fost '! - - dar
dar se temea
se temea
5
5 că
că maşinistul
maşinistul va va opri trenul şi-l
opri trenul şi-l vor vor prinde
prinde şi-l şi-l vorvor
lua de
lua de scurt
scurt şi şi vor
vor punepune mîna mina pe pe comoară
comoară.. Trebuia Trebuia să să
sLea, aşa
sLea, aşa pe pe spini
spini şi şi pepe jjăratic,
ărat i c , pină
pînă la la staţiune;
staţiune; aici aici
însă
însă nu l-ai m
nu l-ai mai ai fi fi putut
putu t ţineaţinea nicinici legatlegat cu cu lanţuri
lanţuri..
Cînd
Cînd se se opri trenu l , el
opri trenul, el sese dete
dete jjos o s ssăă bea
bea apă,
apă, se se şişi
10
10 duse
duse ssăă caute caute vreunvreun puţ puţ p pee und
undeva,eva , apoi,
apoi, cînd cţnd se văzu
se văzu
singur
singur,, oo luă luă la la fugă
fugă întinsă,
întinsă, de n-ai fi
de n-ai fi putut
putut să-I să-I prinzi
prinzi
nici
nici cu cu ogarii.
ogarii .
Abia tîrziu,
Abia tirziu , cînd
cînd se se află
află depart
departe, e , oo mai
mai slăbi
slăbi din fugă
din fugă
şi
şi se se maimai linişti
linişti ..
..
15 "Am inceput
"Am început să să m mă ă prostesc
prostesc,, îşi îşi zise
zise el mîhnit şi
el mihnit şi
descurajat.
descurajat . Prea Prea ee greu greu lucrulucrull de de efl,re m-am apucat
efl.re m-am apucat
şi n-o
şi n-o să să-I- I scot
scot la la capăt
capăt .. " "
Cam
Cam aaşa ş a şşii era
era.. D acă-ţ i dai
Dacă-ţi bine seamă
dai bine seamă,, nici nici nn-o- o por-
por­
nise
nise încă,încă, şi şi sese încurca
încurca la la tot
tot pasu
pasul: l : la
la cece mai
mai puteaputea
2200 să
să se se aştepte
aştepte d dee aici
aici înainte
înainte??
ŞŞii totuşi,
totuşi, eera r a peste
peste putinţă
putinţă ca ca eell să părăsească co­
să părăsească co-
moara lui
moara lui ori ori s-o
s-o dea dea pe mîna cuiva
pe mîna cuiva ..
Trebuia
Trebuia să-şi să-şi cumpere
cumpere ghete ghete şi şi pălărie.
pălărie.
Inapoi la
Inapoi la Rîmnic
Rimnic II Ba Ba nu nu,, înainte
înainte la la Buzău 'IN-ai N-ai
225
5 noroc
noroc dacă dacă te te întorci
întorci!'
Hai, Duţule,
Hai, Duţule , hai hai la la Buzău
Buzău II nu nu te te uita
uita că că e e lungă
lungă
calea
calea;; aşa aşa numai
numai,, fără fără de de osteneal
osteneală, ă , nu
nu �e te faci
faci omom bogat.
bogat.
Cum
Cum intri intri în în oraş
oraş aşa aşa,, boiereşte
boiereşte şi şi cucu op incile în
opincile in
picioare?
picioare?
30 E l se
El se opri
opri în in viile
viile despre
despre deal deal,, îşi îşi dezbrăcă
dezbrăcă hainelehainele
şi
şi le le ascunse
ascunse dimpreună
dimpreună cu cu cîrp
cîrpa, a , apoi
apoi int,răin tră aşa-n
aşa-n că­ că­
maşă,
maşă, iar iar ţanţoş
ţanţoş,, iar iar cu cu capul ridicat, ca
capul ridicat, tot oomul
ca tot mul care care
n-are
n-are de de cece să să se team ă .
se teamă.
păcat că-şi
Cee păcat
C că-şi luaseluase biletb ilet dede la R imnic II După
la Rîmnic După ce ce
35
35 îşi
îşi cumpără
cumpără ghete ghete şi şi pălărie,
pălărie, mai mai rămase
rămase cu cu 3 lei lei şişi
patruzeci
patruzeci de de bani.
bani.
Acum
Acum era era acumacum ..
Nu i-ar
Nu i-ar fi trecut n
fi trecut iciodată prin
niciodată prin gîndgînd că că poate
poate el el,, omom
bogat,
bogat, s-ajungăs-ajungă iîn n astfel
astfel ddee strîmtorare.
strîmtorare.
4
400 Dar
Dar nevoianevoia ee ddascăI ascăI m are : Duţu
mare: D uţu se se duse
duse .,inapoi,
inapoi,
insă nu
însă nu inapoi
înapoi,, la la Buzău
Buzău,, de unde venise,
de unde venise, ci ci unde-şi
unde-şi

430
430

www.dacoromanica.ro
 lăsase hainele, ssee îmbrăcă
lăsase hainele, îmbrăcă din din nounou şi plecă înainte
şi plecă inainte la la
Ploieşt
Ploieşti, i , ca
ca să să a ibă noroc.
aibă noroc. La La Ploieşt
Ploieşti, i , da,
da, acolo putea
acolo putea
să
să inceapă
înceapă. cu cu prefacerea
prefacerea în în bani
bani aa sculelor
sculelor;; cu cu totul
totul
altfel
altfel se se simţea
sîmţea apoi apoi după
după ce ce avea
avea cîteva
cîteva sute sute ddee llei ei
5 la
5 la dînsul.
dînsul.
Deocamdat.ăă insă
Deocamdat. n-avea decît
însă n-avea decît 3 lei lei şşii patruzeci
patruzeci de de
bani şi
bani şi se
se sîm
sîmţea ţea foarte
foarte muiat,
muiat, de de tot
tot pplouat,
louat , deşi
deşi eraera
mare
mare secetăsecetă,, nesuferită
nesuferită arşiţă arşiţă,, greugreu zăduf zăduf,, ba-lba-l maimai
stringeau
strîngeau şi-l şi-l ardeau
ardeau la la picioare
picioare şi şi ghetele
ghetele cele cele
10
10 nouă.
nouă.
Ş
Şii totuşi,
totuşi , mergînd
mergînd aşa aşa singur
singur şşii abătindu-se
abătîndu-se mereu mereu
din drumul umblat
din drumul umblat de de alţ i i , el
alţii, el îşiîşi ddădea
ădea seamăseamă că că
mare
mare norocnoroc aa avut pin-acum în
avut pîn-acum în drumul
drumul lui lui.. Se-nc.urcase
Se-nc.urcase
la tot
la tot pasul,
pasul , şi şi numai
numai norocul
norocul lu luii cel
cel orb l-a scăpat
orb l-a scăpat..
15
15 D
Darar aşaaşa se-nvaţă
se-nvaţă omul omul cu cu toate.
toate.
-
- N-am
N-am - - zise
zise el el -
- săsă m mă ăm maia i incurc
încurc ddee aci aci îna­
îna-
iinte:
nte : ee greu
greu să te deprinz
să te deprinzii aa minţi
minţi pe pe aalţii;
lţi i ; după
după ce ce te-ai
te-ai
deprins
deprins oo dat dată, ă , n-ai
n-ai ssă-ţi
ă-ţi mai
mai baţ baţii capul
capul cum cum s-o s-o ticlu-
t iclu­
ieşt
ieşti, i , căci
căci vin toate de
vin toate de lala sine
sine..
ŞŞii mergea
mergea Duţu, Duţu , mergea
mergea de de lala Buzău
Buzău la la Ploieşti
Ploieşti,,
cum veni
cum venisese de de lala Focşan
Focşanii la la R imnic şşii de
Rîmnic de lala Rîmnic
Rîmnic
la
la Buzău
Buzău..
Iar Stanca-l
Iar Stanca-l aşteptaaştepta acasăacasă şşii era era foarte
foarte strimtorată
strîmtorată
cind
cînd veci n i i oo intrebau
vecinii intrebau unde unde ii s-a s-a dus bărbatul ddee nu
dus bărbatul nu
255 s-a
2 s-a maimai întors
întors de de patru
patru zile.
zile. Il aştepta
aştepta,, b iata femeie,
biata femeie,
să
să se-ntoarcă,
se-ntoarcă, şi şi elel era încă tot
era încă tot iînn drum
drum de de ducă
ducă..

IIV
V

D
De!e ! ce
ce să-i
să-i faci
fa ci!! oraş mare ! Prea
oraş mare! Prea afară
afară din
din cale
cale prost
prost
ar
ar ttrebui
rebui să fii ca
să fii ca să t e temi
să te temi pînă
pină chiar
chiar şi într-un oraş
şi într-un oraş
30 ca
30 ca Bucureştii
Bucureştii..
După ce
După ce lala Ploieşti
Ploieşti aaii asud
asudatat ,, numai
numai bunul Dumne­
bunul Dumne-
zeu ştie cit
zeu ştie cît şişi cum
cum tet e sîmţi
sîmţi cînd
cînd te vezi odată
te vezi odată urcat
urcat în în
tren, parc-a
tren, parc-aii scăpat
scăpat de toată primejdia.
de toată primejdia. Stai Stai înghesuit
înghesuit
iîntre
ntre oameni
oameni care care nunu tete cunosc
cunosc ssii nici
nici nu
nu tin
tin săsă afle
afle
35
35 cine
cine eşteşti,i , de
de unde
unde viivii şşii în
in ce ;eburi umbii,
ce tt;eburi umb i i , ccii estel
este 1
fiecare mulţu
fiecare mulţumit m i t dacă-şi poate găsi
dacă-şi poate găsi vreun
vreun colţişor
colţişor,, caca
11 I n toate
In toateee edi tLile sIm
editiile t.
sunt.

31
4431

www.dacoromanica.ro
 să nu
să nu stea-n picioare pînă
stea-n picioare pînă la la Bucureşti.
Bucureşti . Chiar Chiar nici nici con­
con-
ductorul
ductorul nu nu mai mai areare vreme
vreme să să se uite la
se uite la tine.
tine.
IIncetul
ncetul cu încetul, însă,
cu încetul, însă , oameni
oameniii se se încuibă
încuibă,, se se poto­
poto-
lesc
lesc,, şi şi,, stînd
stînd odat
odată ă fiecare
fiecare la la locul
locul lui,lui , ei
ei se se uită
uită îm- îm-
55 pregiur,
pregiur, ttee văd văd şşii pepe tine,
tine, şi şi apropierea
apropierea lor lor te te supără
supără..
Mai
Mai ales ales în în faţa
faţa tta a ee unul
unul care care se se ,,u ită şşii iar
uită iar sese uită
uită
llaa tine,
tine, şi şi zîmbeşte,
zîmbeşte, şi şi parcă
parcă tot tot arar voi
voi ssăă tete întrebe
întrebe ceva. ceva.
"Domnule
"Domnule - - i-ar
i-ar veni
veni să-i să-i zică
zică - - cumcum se se face
face că că
d-ta
d-ta eşti eşti îmbrăcat
îmbrăcat în haine boiereşti
în haine boiereşti,, ai ai ghete
ghete cu nasturi
cu nasturi
10
10 în ppicioare
în icioare şi şi pălărie
pălărie fină-n
fină-n cap cap,, dar
dar cămaşa
cămaşa ţi-e ţi-e ţără­
ţără­
nească
nească??
D e ce
De ce n-ai
n-ai cămaşă
cămaşă scrobiscrobită? t ă ? de
de cece n-ai
n-ai puspus guler
guler căl­căl­
cat
cat?? cum cum umbliumbli aşa fără de
aşa fără de legătoare
legătoare la gît? D-ta
la gît? D-ta tre­tre-
bui
buiee să să fii
fii un
un om foarte zăpăcit:
om foarte zăpăcit : te-ai te-ai sculat
sculat,, se se vede,
vede,
1155 prea
prea tîrziutîrziu,, te-ai îmbrăcat , ccaa să
te-ai îmbrăcat, să nu pierzi trenul,
nu pierzi trenul , foar-foar­
te-n
te-n pripă pripă şi şi aiai rămas
rămas în în cămaşa
cămaşa de de n oapte .. Să
noapte Să nunu fii fii,,
ttee rog rog,, atît
atît ddee ţanţoş,
ţanţoş, fiindcă
fiindcă eşti eşti ridicol
ridicol cu cu cămaşa
cămaşa
d-tale
d-tale proastăproastă şi şi foarte
foarte nespălată."
nespălată . "
Dacă
Dacă el el ţi le-ar spune
ţi le-ar spune aceste,
aceste, tu, tu, om om deştept,
deştept, ai băga
ai băga
2
200 de
de seamăseamă că că alţii
alţii auau cămaşa
cămaşa scrobită,
scrobită, guler guler călcat
călcat şi şi
legătoare de
legătoare de mătase
mătase la la gît
gît;; elel însă
însă le le gîndeşte
gîndeşte numai,numai ,
şi astfel,, tu
şi astfel tu,, oomm zăpăcit,
zăpăcit, îţi iţi faci
faci ffele l ddee fel
fel dede altealte gîn­
gîn-
duri
duri şi şi tete sîmţi
sîmţi atit atît dede strîmtorat
strîmtorat,, încît încît îţi îţi vine
vine iar iar
să
să sări sări pe pe fereastră
fereastră din din tren.
tren .
25
25 N-o
N-o facifaci nici
nici acum
acum aceasta
aceasta;; pare pare însă
însă că că ţiţi se
se deschid
deschid
porţile
porţile raiuluiraiului cîndcînd soseşti
soseşti,, în în sfîrşit,
sfîrşit, in in gara
gara Bucureşti­
Bucureşti­
lor şi
lor şi vezi învălmăşala şi
vezi învălmăşala şi auzi
auzi zgomotul
zgomotul de de aicaici.i.
CCeie i sosiţi
sosiţi cu cu tine
tine îîşi
ş i adun
adună ă bagajul
bagajul şi şi ssee înghesuiesc
înghesuiesc
spre
spre ieşireieşire şi şi aleargă
aleargă pe-ntrecute
pe-ntrecute,, pentru pentru ca ca nu nu cumva
cumva
30
30 să rămîie
să rămîie fără fără de de birjă.
birj ă . Alţii,
Alţii , care pleacă cu
care pleacă cu trenul
trenul ce ce
stă gata
stă gata să să iasă
iasă dindin gară
gară,, se înghesuie şi
se înghesuie şi aleargă
aleargă şşii
eei,i , ca
ca să-şi
să-şi găsească
găsească locurilocuri prinprin vagoane.
vagoane . Iar I ar alţii
alţii,, mai
mai
potoliţi,
potoliţi, aşteaptă aşteaptă trenultrenul ce ce vava sosisosi ori ori pepe cel cel ce ce va va
pleca
pleca peste peste cîteva
cîteva minute.
minute. Aici Aici nu nu tete maimai bagă
bagă nimeni
nimeni
35
35 in seamă
în seamă şi şi,, mai
mai ales
ales acu acum, m , înîn timp
timp de de noapte,
noapte, sin- sin­
gure felinarele cele
gure felinarele multe te
cele multe te maimai supără
supără,, ba ba chiar
chiar
nici aceste
nici aceste nu nu te-ar
te-ar supăra
supăra,, dacă dacă ochiiochii tăi tăi n-ar
n-ar ddaa pre- pre­
tutindeni de
tutindeni gardişti , de
de gardişti, de jjandarmi
andarmi şi şi dede ipistaţi,
ipistaţi , tot tot
oamen
oamen ii care care perd vremea căscind
perd vremea căscîn d gura gura degeaba.
degeaba.
ltO
40 Aşa
Aşa zicea
zicea şi D uţu , care
şi Duţu, care nu nu sese simţi uşurat decit
si mţi uşurat decit din din
clipa
clipa în în care
care se se văzu urcat în
văzu urcat în birj
birjă. ă.

www.dacoromanica.ro
 -
- LaLa "Dacia"
"Dacia" I1 strigă strigă el. el.
Acolo
Acolo,, Ia la ""Dacia",
Dacia" , era era locul
locul lui.lu i .
Fusese odată,
Fusese odată, cind cind stetea
stetea la Ia Cotroceni,
Cotroceni, ca ca ssăă caute
caute
pe un
pe un ofiţer
ofiţer carecare era tras la
era tras " Dacia" , şi
la "Dacia", şi se
se perduse
perduse prin prin
55 gangurile
gangurile cele multe , încît
cele multe, încît aa umb umblat lat mai
mai binebine ddee un un
ceas
ceas căutînd
căutînd ieşirea ieşirea fărăfără ca ca cineva
cineva să-I să-I intrebe
întrebe ce ce caută
caută
şi in ce
şi in ce felfel de treabă umblă
de treabă umblă .. Aşa Aşa cevaceva ii î i trebuia
trebu ia lui. lui.
Apoi
Apoi nicinici Piaţa
Piaţa Sf. Sf. Anton
Anton nu nu ee pustie,
pustie, ca ca săsă tete sfieşti
sfieşti
aa ieşi
ieşi pepe poarta
poarta oteluluiotelului:: intriintri şi şi ieşi fără ca
ieşi fără ca cineva
cineva
10 să
10 să tete bage-n
bage-n seamă. seamă. .
Vorba
Vorba ee numai numai să fii fii dezgheţat
dezgheţat,, pentrupentru ca ca nimeni
nimeni să
nu
nu te te sîmţă
simţă că că tete temi
temi de de ceva
ceva,, şşii ssăă bagi
bagi bine
bine de de seamă
seamă
ca
ca să să nu
nu faci
faci vreovreo prostie
prostie carecare te te dădă de de golgol..
Iar
Iar cit pentru asta
cît pentru asta,, maimai rarrar oom m ccaa D uţu 1 E
Duţu! ElI nnuu se-n-
se-n-
15 curcă
15 curcă cu una, cu
cu una, cu douădouă!!
Cine-l
Cine-l vedeavedea cerîndu-şi
cerîndu-şi odaie odaie şi şi urcînd
urcînd scările
scările tre­ tre-
buia să
buia să cread
crea dă ă căcă e e vreun
vreun pomojnic
pomojnic,, dacă dacă nu nu chiar
chiar
mai mult,
mai mult , ba ba cînd
cînd chelnerul
chelnerul îl il pofti
pofti să să intre
intre în în odaie
odaie,,
el
el strîmbă
strîmbă din din nasnas ca ca şişi cînd
cînd ar ar fi
fi voit
voit să să zică
zică:: "Ei!"Ei !
2
200 ee bună
bună şi şi asta
asta!! Ce Ce să-i
să-i faci
faci,, ddacă
acă nunu ee alta
alta!?"! ?"
Lucrurile se
Lucrurile se schimb
schimbară ară insăînsă cîndcînd chelnerul
chelnerul îi ii puse
puse
oo hîrtie
hirtie pe pe masă
masă şi-l şi-l rugă
rugă să-şi
să-şi scrie
scrie pepe eaea numele
numele ,, domi­ domi-
ciliul şi
ciliul şi scopul
scopul călătoriei.
călătoriei.
Acum Duţu
Acum Duţu nu nu maimai era ţanţoş .
era ţanţoş.
25
25 Ştia , ce-i
Ştia, ce-i drept,
drept , ssăă scrie,
scrie, dar dar la Ia una
una ca ca asta
asta nu nu se
se
gîndise
gîndise şi şi,, nepregătit
nepregătit cum cum era era,, nunu ştia
ştia cece are
are ssăă scrie
scrie
pe
pe afurisita
afurisita aceea aceea de de hîrtie.
hîrtie. De, D e , ee lucru
lucru foarte
foarte greu greu ssăă
spui
spui cum cum te te cheamă
cheam ă cînd cînd nu-ţi
nu-ţi d dăă mîna
mîna să să spui
spui cinecine
eşti
eşti!! Luase
Luase Duţu Duţu,, nu-i nu-i vorba,
vorba, deprinderea
deprinderea ddee aa minţi, minţi ,
30 dar
dar una una ee să să minţi
minţi cînd cînd aaii vreme
vreme ca ca să să ticluieşti
ticluieşti min- min­
ciuna,, şi
ciuna şi alta
alta să-ţi minţi chiar
să-ţi minţi numele cînd
chiar numele cînd eşti între­
eşti între-
bat
bat aşa aşa în în prip
pripă. ă . Mare
Mare lucrulucru n-arn-ar fi fi fost
fost ssăă spună
spună că-I că-I
cheamă
cheamă GheorgheGheorghe ori ori Pavel
Pavel.. Cum rămînea însă
Cum rămînea însă lucrul
lucrul
dacă mîne
dacă mîne ori poimîne întîlnea
ori poimîne întîlnea pe pe cineva
cineva care care îi îi zicea
zicea
35
35 "Duţule"?
" Duţule"? Ce Ce rrăspundea
ăspundea el el dacă-I intrebau : "De
dacă-I întrebau: "De ce ce ai
ai
zis
zis căcă tete cheamă
chea mă Gheorghe
Gheorghe cind cînd ştiai
ştiai prea bine că
prea bine Duţu
că Duţu
te cheamă
te cheamă!? ! ?""
La lucrul
La lucrul acesta
acesta ar ar fi
fi trebuit
trebuit ssăă se se gîndească
gîndească d dee mai
mai
nainte , şi
nainte, fi indcă
şi fi ind că nu nu s-a
s-a gindit,
gindit, acum acum iar iar începu
începu să să asude.
asude.
'.0
[,,0 Lasă biletul
- Lasă
- bi letul - - grăi
grăi dînsul
dînsul strimtorat
strîmtorat - - că că am am
să-I
să-I scriu
scriu,, să să maimai răsuflu
răsuflu puţin puţin..

www.dacoromanica.ro
 Chelnerul
Chelnerul însă însă aveaavea rînduiala
rînduiala lui lui,, din
din care
care nu putea
nu putea
să
să iasă.
iasă.
-
- Vă
Vă rog rog să-mi
să-mi spuneţispuneţi - - zise
zise el el -- că că scriu
scriu eu. eu.
Duţu ar
Duţu ar fi fi voit
voit să-Isă-I iia a ddee ppiept
iept şi şi să:l
să:l arunce
arunce pe pe fe-
fe­
5
5 reasţră
reasţră .. A-uzi
Auzi obrăznicie
obrăznicie. 1! nici nici măcar
m ăcar timptimp de de răzgîndire
răzgîndire
să
să nu-i
nu-i lase
lase!1 Trebuia
Trebuia cu toate aceste
cu toate aceste să-i răspundă iute,
să-i răspundă iute,
căci
căci altfel
altfel se se deddedea ea ddee go gol.l .
-
- Gheorghe
Gheorghe R îmniceanu , grăi
Rîmniceanu, grăi dînsul
dînsul..
Aşa
Aşa eraera maimai cuminte
cuminte:: nu-l nu-l chem
chema, a , ce-i
ce-i drept
drept,, Gheorghe,
Gheorghe,
10
10 dar
dar era
era de de felul
felul lui lui dintre Focşani şi
dintre Focşani şi Rimnic.
Rîmnic .
-- Gheorghe
Gheorghe Rîmniceanu, Rîmniceanu, repetă repetă chelnerul
chelnerul scriindscriind..
Profesiunea
Profesiunea d-voastre d-voastre??
-
- Antreprenor
Antreprenor,, zise zise el el camcam îînn silă silă..
Duţu
Duţu a arr fifi voit
voit ddin in n ou să-I
nou să-I arunce
arunce pe pe fereastră,
fereastră , dar dar
15
15 trebui a ssă-i
trebuia ă-i deadea răspuns.
răspuns.
Nu
Nu minţea,
minţea, la la urma urmelor , nici
urma urmelor, nici dede astă
astă datdată,ă , fiindcă
fiindcă
tot
tot unun fel fel de de antreprenor
antreprenor ee şşii cel cel ce ce cară
cară cu cu metrul
metrul
cubic.
cubic.
-
- Antreprenor
Antreprenor,, repetă repetă chelnerul
chelnerul,, scriind scriind mai mai de­ de-
:l~o
0 parte.
parte. Loquinţa
Lo quinţa d-voastre d-voastre??
- D i n Dobrogea
- Din D obrogea 11 răspunserăspunse Du'ţu Du ·ţu mînios.
mînios.
Chelnerul
Chelnerul oo mai mai scrise
scrise şşii asta
asta,, apoapoii îi îi mulţumi
mulţumi şi şi sese
depărtă
depărtă..
D uţu rămase
Duţu r ă mase cîtva cîtva timp timp nemişcat
nemişcat IIa a locul
locul lu lui.i.
255
2 "Cine păcatele mele
"Cine păcatele mele .ro - a pus
.ro-a pus pe pe m i n e ssăă intru
mine intru iînn
încurcătura aceasta aceasta!?" 1 ?" grăi dînsul.
dînsul. IîlI treceau
treceau fioriifiorii cînd
cînd
se
se gîndea
gîndea c-ar c·- ai putea
putea să-ntîinească
să-ntîlnească pe pe cineva
cineva care-l
care-l cu­ cu-
noaşte
noaşte,, şi şi i�r
i~r stetea
stetea Ia la îndoială
îndoială dacă dacă nu nu cumva
cumva toatetoate
se
se petrec
petrec numai numai prin prin vis.vis. E Erara însă obosit de
însă obosit de abia-l
abia-]
300
3 mai
mai ţineau
ţineau picioarele,
picioarele, şi şi nu
nu se se poate
poate să să visezi
visezi cind
Cind eşti
eşti
obosit şi.
obosit şi. vezi
vezi patul patul aşternut
aşternut în în faţa
faţa ta. ta .
"Fi
"Fiee ce-o
ce-o fi fi!1 acum
acum să-misă-mi odihnesc
odihnesc ciolanele
ciolanele 11"" grăi grăi
dînsu
dînsul, l , apoi
apoi încuie
încuie uşa uşa şi lăsă perdelele
şi lăsă perdelele de de la fereastră.
la fereastră.
IIncepînd
ncepînd să se se dezbrace
dezbrace,, el el scoase
scoase cîrpa cîrpa cu cu banbanii.ii.
35
35 Orişicît,
Orişicît, d dee obosit
obosit s-ar s-ar fi fi sîmţit,
sîmţit, era era peste
peste putinţă
putinţă
să se
să se culce,
culce. mai mai naintenainte de de a-şi a-şi fi fi făcut
făcut socoteala
socoteala
-
- acum
acum ,, în în toată
toată tigna.tigna.
E
Ell se
se înc,r . ed i,I!,'ţă dacă
înc,r.edi,Ilţă dac ă uşa
uşa e bine încuiată
e bine încuiată şi şi dacă
dacă perde­
perde-
lele
lele sunt
sunt :ţJ:ţJine
ine lăsate,
lăsate , apoiapoi îşi işi vărsă
vărsă comoara
comoara pe pe masă.
masă.
40
40 Era oo brăţară
Era brăţar ă cu cu pietri
pietri scumpe
scumpe şşii cu cu cinci
cinci mărgăritare
mărgăritare
mari,
mari, un un lanţlanţ de de auraur,, trei
trei inele
inele şi şi două
două perechi
perechi de de cer-

43*
43*

www.dacoromanica.ro
 cell cu
ce i etri stră
cu ppietrI iucltoare, lIar
străiucltoare, ar h an l oo muiţ
hanl mulţImel me ŞŞII fei
fe i ddee
fel , unii
fel, unii cam cam ccaa galbănul
galbănul,, alţii alţii cca a lira
lira otomană
otomană şi iar
şi iar
altii
altii cucu mulmultt maimai marimari ddecîL ecî t lira.
l i ra .
h in aceştia vînduse
hin vînduse llaa Ploieşti trei trei bucăţi, cu cu cite
cite
.5 şasezeci
sasezeci de de leiIei bucata.
bucata .
, EEll îîii alese
alese acumacum la la oo parte
parte şşi-i i- i numără
numără;; mai mai erau erau
însă
însă cincizeci
cincizeci şi şi patru
patru de de bucăţi,
bucăţi , peste peste trei mii de
trei mii de leilei!!
Numără
Numără pe pe cei
cei dede mărime
mărime mij locie ; erau
mijlocie; erau oo sută
sută şap­şap­
tesprezece bucăţi
tesprezece bucăţi,, altealte vreo
vreo trei trei miimii!!
10 Numără
Numără pe pe cele mici : erau
cele mici: erau şaptezeci
şaptezeci şşii opt opt de de
bucăţi.
bucăţi.
Cum
Cum oo să să poat
poată ă găsi
găsi el el cumpărători
cumpărători pentru pentru atîta atîta
sumedenie de
sumedenie de ban
bani? i ? Ce
Ce săsă facă
facă el el cucu atîta
atîta bbănet?
ănet ? CumCum
să se
să se încredinţeze
încredinţeze dacă dacă cumpărătorii
cumpărătorii nu-l nu-l înşală
înşală??
15
15 DDarar ceea
ceea ce ce mai
mai era era incă
încă în în cazan
cazan!? !?
Trecuse
Trecuse mezul mezul n opţii , şşii el
nopţii, el,, obosit
obosit cum cum ·'eera,
ra, tot
tot se se
pplimba
limba neastimpărat
neastîmpărat prin prin casă,casă, mergind
mergînd din din timptimp în în
timp la
timp la uşă
uşă ca ca'· să
să se se încredinţeze
încredinţeze dac dacă ă ee ori
ori nu nu bine
bine
incu iată , şi
încuiată, la perdel
şi la perdele, e , ca
ca ssăă vadvadă ă dacă
dacă suntsunt binebine Iă-Iă-
2
200 sate.
sate. Cel Cel maimai mic mic zgomot
zgomot iîll făceafăcea ssă ă tresară
tresară şi şi să
să asculte
asculte
cu
cu răsuflarea
răsuflarea oprită oprită şi şi cu
cu inima incleştată ; în
inima încleştată; în fiecare
fiecare
clipă
clipă îl îl ispitea gîndul de
ispitea gîndul de aa se se întoarce
întoarce cu cu cel mai apro­
cel mai apro-
ppiat
iat tren
tren la la Focşani
Focşani şi şi dede acolo
acolo în în satul
satul lui.lui .
Ah
Ah!! liatul
satul lui lui!! C Cee bine
bine era era îînn satul
satul lui lui!! CCee fericit
fericit
255 era
2 era el el în
în casa
casa lui lui ddee omom sărac
sărac!!
I n zadar
In zadar însă, acum acum numai numai iîn n zadar
zadar s-ars-ar fifi intors
intors
oîn
o în satul
satul lui lui,, căci
căci viaţa
viaţa lui lui de de maimai nainte
nainte n-o n-o mai
mai putea
putea
găsi
găsi n ici acolo
nici acolo;; trebuia
trebuia să să meargă
meargă inainte, inainte, fără fără ca ca să să
ştie
ştie pînăpînă unde unde..
30
30 Stetea tremurînd în
Stetea tremurînd in faţa
faţa aurului
aurului risipit risipit pe pe masă
masă şi-l şi-l
cuprindeau
cuprindeau fiorii fiorii cindcind se se ''gg îndea
îndea că că in în fiecare
fiecare clipăclipă
poate
poate să să sese dea
dea de de gol
gol,, lala fiecare
fiecare pas pas se se poate
poate incurca.
încurca.
Dar de
Dar de ce ce săsă sese teamă,
teamă, la la urma
urma urmelorurmelor,, cînd cînd nicinici
n-a furat aurul
n-a furat aurul,, nici
nici n�an~a omorît
omorît pe pe nimeni,
nimeni , ca ca ssăă se
se facă
fa că
35
35 stăpîn
stăpîn pe pe elel!?!? oo
D
Da,a , n-a
n-a omorît,
omorît, dar dar ştia că_o că_onn atîte rînduri aa fost
atîte rînduri fost şi
simţea
sîmţea că că ar fi şi
ar fi şi acum
acum gata gata să să omoare
omoare pe pe acela
acela care
care,,
din
din iîntîmplare,
ntimplare , ar ar vedea
vedea cu cu ochii
ochii lui lui aurul
aurul acesta.
acesta.
Grozavă
Grozavă primej primejdie die eraera pentru
pentru dinsul dinsul aurul aurul acesta
acesta::
40
40 îi
îi venea
venea ssăă se se repeadă
repeadă la Ia el,
el, să-I
să-I ia ia cucu pumnii
pumnii plini plini şi şi
să-I
să-I arunce
arunce pe pe fereastră
fereastră..

435
435
28*
28*
www.dacoromanica.ro
 ltii venea s-o ffacă,
venea s-o acă, d ar nu
dar nu putea
putea = şi nu� nu putea.
putea . Un
singur lucru ii
singur lucru ii rămînea
rămînea:: el el scoase
scoase la la oo parte
parte oo brăţară
brăţară,,
două
două inele,
inele, oo pereche
pereche ddee cercei
cercei,, cinci bucăţi ddin
cinci bucăţi in banii
banii
mari şi
mari şi cîte zece din
cîte zece din ceila lţ i .
ceilalţi.
5
5 "Aceste
"Aceste rămînrămîn la la m i n e , grăi
mine, grăi dînsu
dînsul, l , iar
iar celelalte
celelalte llee
îngrop ppee undeva
îngrop undeva pe pe lala Cotroceni
Cotroceni..
I n zadar
In zadar!1 IIn n pămînt
pămînt ee m maia i bine
bine decît
decît orişiund
orişiunde,e , şi
cu
cu cît
cît mai
mai puţin
puţin ai Ia tin
ai la tine,e, cu
cu atît
atît m ai m
mai ică ţi-e
mică ţi-e grija.
grija.""

v
10 Pe ddibuite
Pe ibuite umb umblă lă omul
omul numainumai cîtă cîtă vreme
vreme nu nu şi-a
şi-a
găsit
găsit drumul
drumul..
Duţu
Duţu şi-l
şi-l găsise
găsise pe pe alal lui.
lui . După
După c cee şi-a
şi-a îngropat
îngropat aurul
aurul
la tulpina
la tulpina unui copac bine
unui copac bine adăpostit
adăpostit,, d in jos
din de fîntîna
jos de fîntîna
B rîncovenesei , el
Brîncovenesei, el s-a-ntors uşurat în
s-a-ntors uşurat în oraş.
oraş. Pentru banii
Pentru banii
15 ce lăsase
ce lăsase la la dînsul
dînsul îşi îşi cumpărase
cumpărase o o pungă
pungă cu cu verigi
verigi::
îîntr-o
ntr-o parte
parte se se aflau
aflau cei cei mari
mari,, iariar în în cealaltă
cealaltă ceicei mici
mici
şi
şi cei
cei mijlocii.
mijlocii.
I n dreptul
In dreptul Căzărmii Malmezon Malmezon el el scoase
scoase punga
punga şi
lu
luă ă din
din ea ea un ban mare
un ban mare,, unul mijlociu şşii doi
unul mijlociu doi din
din cei
cei
2
200 mici.
mici. Pe Pe aceştia
aceştia trebuia
trebuia să-i să-i aibă
aibă Ia la îndemînă
îndemînă,, ca ca să
să
n-aibă nevoia
n-aibă nevoia de-a de-a mai mai scoate
scoate punga
punga cînd cînd vava fi
fi intrat
intrat
la vreun
la vreun negustor;
negustor ; îi îi puse
puse dar dar în buzunarul jjiletcei.
în buzunarul iletcei.
Luînd
Luînd apoiapoi Calea Plevnei, el
Calea Plevnei, el ieşi
ieşi înîn cele
cele din urmă Ia
din urmă la
biserica
biserica ZIătari,
ZIătari, iar iar ddee aici
aici apucă
apucă spre spre stînga
stînga,, unde
unde
25
25 ştia
ştia căcă sunt
sunt mai mulţi giuvaergii
mai mulţi giuvaergii.. Nici Nici c-avea
c-avea săsă caute
caute
mult pentru
mult pentru ca ca să-i
să-i găsească
găsească,, fiindcă
fiindcă în în faţa prefecturii
faţa prefecturii
de
de poliţie
poliţie sunt
sunt nu mai puţin
nu mai decît patru
puţin decît patru.. SuntSunt şi şi erau
erau;;
dincolo
dincolo însă,însă, peste
peste drumdrum,, în în curtea poliţiei , steteau
curtea poliţiei, steteau
fără
fără d dee nici
nici oo treabă
treabă cîţiva
cîţiva jandarmi
jandarmi,, şi şi Duţu
Duţu nu nu in-
in-
300
3 drăzni
drăzni să să intre
intre.. Prea
Prea era era în în mijlocul
mijlocul oraşului.
oraşului.
El îşi
El îşi urmă
urmă cu toate aceste
cu toate aceste drumul
drumul mai mai spre
spre mijloc
mijloc,,
pînă Ia
pînă bulevard , şi
la bulevard, şi ddee aaici
ici înainte
înainte spre spre Piaţa
Piaţa Teatru­
Teatru-
lui.
lui . Erau
Erau şi şi aici
aici giuvaergii
giuvaergii,, el însă nu
el însă nu îndrăznea
îndrăznea să intre.
să intre.
Cu totul altfel
Cu totul altfel îşi
îşi închipuise
închipuise el el lucrurile
lucrurile :: căuta
căuta locuri
locuri
35
35 mai dosnice
mai dosnice şi prăvălii mai
şi prăvălii mai mici
mici,, caca ceacea dede la
la Ploieşti
Ploieşti ..
I n faţa bisericii
In bisericii Creţulescu el el se
se opri mirat la
opri mirat la oo fe-
fe­
reastră in
reastră în care
care se
se aflau
aflau vreo
vreo cincizeci
cincizeci de de bucăţi
bucăţi de de mo­
mo-
nede vechi
nede vechi,, cele
cele mai
mai multe
multe de de argint
argint,, dar dar şi
şi citeva
cîteva d dee

436

www.dacoromanica.ro
 aur,
aur, care
care sem�nau
semănau cu l e iu
cu aale i , parcă ar
iUI, ar fi fost
fost luate
luate din
din
acelasi
acelasi cazancazan..
El 'stete cîtva
E l 'stete timp neastîmpărat pe
cîtva timp pe ginduri
ginduri:: aici
aici tre­
tre-
buia
buia să intre I Prăvălia
să intre! Prăvălia era era îngustă
îngustă şşii cam cam întunecoasă
întunecoasă::
5 strada
strada păreapărea şi şi eaea înîn această
această parte parte mai mai strîmtă
strîmtă şi şi mai
mai
dosnică.
dosnică.
Duţu
Duţu îşi luă inima
îşi luă inima în în dinţi
dinţi,, scoase
scoase banii
banii dindin buzuna­
buzuna-
rul jjiletcei
rul iletcei şi şi intră
intră cu ei în
cu ei în mînă.
mînă.
- Am
- Am n işte bani
nişte bani - - zise
zise apoi
apoi sfiicios
sfiicios - - pepe care
care unun
10
10 ţăran vrea
ţăran vrea să să mi-i
mi-i vîndvîndă; ă ; aţi
aţi pute
putea, a , vă
vă rog,
rog, să-mi
să-mi spu­
spu-
neţi cam
neţi cam cît cît săsă daudau pe pe eei?i?
IIn
n prăvălie
prăvălie ssee aflau aflau doi doi domn
domni, i , unul
unul tînărtînăr şişi altul
altul
bătrîn
b ătrîn..
-
- Noi Noi cumpărăm
cumpărăm ori ori vindem
vindem,, dar dar nu nu preţuim,
preţuim , răs-
răs-
15
15 punse
punse domnul
domnul bbătrîn ătrîn ca cam m supărat
supărat..
Duţu
Duţu voi voi ssăă iasăiasă - - cumcum ieşi ieşi cînd
cînd scapiscapi;; domnul
domnul
tînă
tînărr însînsăă îlil opri
opri cu cu vorbele
vorbele::
-
- IImi m i dai
dai voie
voie să-i văd văd??
Ovreul
Ovreul din Ploieşti pusese
din Ploieşti pusese banii banii în în cumpănă
cumpănă mai mai
2
200 nainte de
nainte de aa lele fi hotărît preţul
fi hotărît preţul.. D omnul acesta
Domnul acesta însă
însă nu-i
nu-i
mai cumpăni
mai cumpăni,, ci ci sese duse
duse cu cu ei
ei lala fereastră
fereastră ca să-i vadă
ca să-i vadă
bine,
bine, apoiapoi îi îi arăt
arătă ă şişi bătrînului
bătrînului,, care care îşiîşi îndoi
îndoi ochelarii
ochelarii
ca
ca ssă-iă-i vad
vadă ă mai
mai bine bine..
-
- Mai Mai are are tăranul
tăranul acela acela bani bani de de aceştia
aceştia?? întrebă
întrebă
25
25 el
el în în cele
cele di di~� urmă.
urm ă .
-
- Nu Nu ştiuştiu!! răspunse
răspunse Duţu. Duţu .
-
- Atunci
Atunci n'!: nu putem
putem n ici noi
nici noi ssă-ţi
ă-ţi spunem preţul,
spunem preţul,
grăi
gr ă i bătrînul.
b ă trînul. Ăsta Asta - urmă el
- urmă el arătînd
arătînd Ia unul din
Ia unul banii
din banii
cei
cei mici
mi ci -- ee ban foarte rar
ban foarte rar si şi cucu două
două sutesute ddee ani
ani
300
3 mai vechi
mai vechi decîtdecît ceilalţi,
ceilalţi, carecare ;suntunt din timpul lui
din timpul lui Ha,
Ha,
drian
dri an;; el el sese plăt
plăteşte
e şt e dar
dar scump
scump.. D acă însă
Dacă ţăranu l va
însă ţăranul va
avînd mulţi
fi avind
Li mulţi şi şi iiîi va vinde în
va vinde în curînd
curind,, preţul
preţul va va scădea
scădea
şi
şi u uşor
ş or t t ee poţi
poţi înşela.
înşela .
Duţu
Duţu se se uita
uita Ia Ia elel eu
cu ochii mari şi
ochii mari şi cu gura căscat
cu gura căscată. ă.
35
35 - Dar
- Dar cel mare ce
cel mare preţu
ce pr ieşte?
e ţuieşt întrebă el
e ? întrebă el cu jumătate
cujumătate
de
d e gură
gur ă ..
-
- Iţi dau dau - - răspunse bătrînu bătrînul, l , înapoindu-i
inapoindu-i unul unul
cîte
cît e unul
unul ban banii ii - pentru acesta
- pentru acesta 200, pentru acesta
200 , pentru acesta 50,
pentru
pentru acesta
acesta 40 iar pentru
40,, iar pentru acesta
acesta 90 de Iei , şi
de lei, şi puţin
puţin
440
0 îmi
îmi pasă
pas ă cu cu cît i-ai cumpărat
cît i-ai cumpărat d-ta. d-ta.

~37

www.dacoromanica.ro
 b uţu era
Duţu era zăpăcit ddee îi î i era
era parca lumea se
parca lumea invtrie
se inv1rte
ca
ca oo moară
moară cu cu dînsu1
dînsul..
D
Dee ce ce unul
un u l mai mai scuscumpmp şşii alLul
alLul mai mai ieftin?
ief Lin ? Ce Ce felfel .de
de
bani erau
bani erau aceşti
aceştia? a ? De
D e unde
unde putea putea eell să să ştie
ştie care
care dintre
dintre
5
5 ei
ei ce preţuieşte ? Era
ce preţuieşte? peste putinţă
Era peste putinţă ca ca elel săsă scoată
scoată la la
capăt
capăt lucrullucrul de de care
care se se apucase
apucase II Un Un ssingur
ingur lucrulucru era era
desluşit
desluşit in in capul
capul lui lui :: că trebuie să
că trebuie să se intoarcă la
se întoarcă la ""Dacia"
D acia" ,,
să se
să se incuie
incuie în in odaia
odaia lui lui şşii ssă-şiă-şi vadvadă ă bbine
ine banii
banii,, ca ca
să
să aleagă
aleagă la la oo parte
parte pe pe ceicei de de 200 200 lei.
lei. Pe Pe aceştia
aceştia tre- tre­
10
10 buia
buia să-i să-i vîndvîndă ă în
în aceeaşi
aceeaşi zi zi la la deosebiţi neguţători ,
deosebiţi neguţători,
însă
însă nu nu cu cu 2200 lei , ci
00 lei, ci mai
mai scump.scump.
Dus de
Dus de gîndul
gindul acesta acesta,, el el ieşi
ieşi din prăvălie ; era
din prăvălie; era însăînsă
atît
atît de de buiguit,
buiguit, incît numai cu
încît numai cu anevoia
anevoia putu putu să-şisă-şi
dea seamă
dea seamă dincotrodincotro aa ven venit it şişi incotro
incotro are are săsă apuce
apuce spre spre
15
15 aa sese duce
duce la la "Dacia".
"Dacia".
Sosit
Sosit sub sub poarta poarta hotelului
hotelului,, el el rămase
rămase şşii mai mai bui­ bui-
guit.
guit.
Venit noaptea
Venit noaptea şşii plecat plecat iînn zori zori dede zi,zi, elel nu-şi
nu-şi mai mai
aducea
aducea aminte aminte pe pe care
care din din celecele două două scări
scări trebuie
trebuie s-o s-o
2
200 uurce
rce ca ca să să ajungăajungă la la odaia
odaia lui. lui .
Văzînd
Văzînd că că scara
scara ddee la la dreapta
dreapta ee curată curată şşii aşternută
aşternută
cu
cu preşuri
preşuri,, el el nu
nu îndrăzni
îndrăzni s-o urce ; apucă
s-o urce; apucă dar dar la la stînga,
stînga,
spre
spre sala sala de de reprezentaţiun
reprezentaţiuni, i , care
care acumacum era era deşartă,
deşartă,
cu
cu scena
scena pustie
pustie în în fundul
fundul eei. i. Ş Şii oo mare
mare sală sală deşartă
deşartă,,
255
2 mai
mai ales ales cînd
cînd are-n fundul eeii ssi-o
are-n fundul i-o scenă
scenă ccu u decoratiun
decoratiunii
aruncate
aruncate de-a de-a valma, produc e chiar
valma, produc~ chiar şi ş i asupra
asupra oo~ului�u lu i
mai puţin
mai puţin buigu buiguit it oo impresie
impresie foarte foarte proastă.
proastă. Duţu Duţu se se
opri
opri pe pe oo clipăclipă,, apoiapoi îşi iuţi pasul
îşi iuţi pasul şşii pestepeste puţin
puţin dete dete
de
de gangul
gangul strimt, strimt, dosn dosnii cc şşii întunecat,
întunecat, care care se se afla
afla în în
3
300 dosul
dosul săl săliii i ..
Aici
Aici nu nu putea
putea să să fie odaia
odaia lui, lu i , şşii chiar
chiar dac-ar
dac-ar fi f i fost,
fost,
el
el nu nu putea
putea să să se
se oprească
oprească la la ea ea:: trebuia
trebu ia să treacăă
să treac
iute inain
iute înainte, te, undeunde se vede mai
se vede mai multă multă lumină.
lumină .
Aici se
Aici se simţi
sîmţi mai b in e: dar
mai bine: dar ce ce folos?
fol o s ? Tot
Tot uşă uşă lîngă
lîngă
3
355 uşă şi
uşă şi tot
tot una
una ca ca alta,
alta, încît
incît era era pestepeste putinţă
putinţă să-şi să-şi dea dea
seamă
seamă care care ee ddee la la odaia
odaia lui lu i ..
"Ptiu ! păcatele
"Ptiu! păcatele mele mele!" 1 (' suspină
suspină el el deznădăjduit.
deznădăjduit.
Vedea
Vedea acum acum că că fiecare
fiecare uşă uşă are numărul ei
are numărul ei:: cum
cum să-şisă-şi
găsească
găsească el el odaiaodaia dacă dacă nU-l nU-l ştie număru l ?
ştie numărul?
4
400 U
Unn gînd luminos II
gînd luminos

438
438

www.dacoromanica.ro
 Luase
Luase cheia cheia cu cu dînsul
dînsul :: n-avea
n-avea decît decît să să încerce
încerce cheia cheia,,
căci
căci odaiaodaia lui lui era era,, fără îndoial ă , aceea
fără îndoială, aceea ppee care care oo
putea
putea descuidescuiaa cu cu chei
cheiaa ddee la la dînsul
dînsul..
Orişicît
Orişicît de de luminos
luminos însă însă,, gîndul
gîndul acesta acesta era era camcam
5
5 îndrăzneţ
îndrăzneţ,, fiindcă fiindcă e lucru neobicinuit
e lucru neobicinuit ca ca un un pasager
pasager
să umble-n hotel
să umble-n hotel de de la Ia uşăuşă la la uşă
uşă încercînd
încercînd cheia. cheia .
Foarte uşor
Foarte uşor ii se se poate întîmpla ca
poate întîmpla ca cineva
cineva să-Isă-I întrebe
întrebe::
"Ce
"Ce cauţicauţi,, domnule?"
domnule?" - - un un lucrulucru de de care
care Duţu Duţu se se
ferea .
ferea.
10 Nu u ii s-a întimplat lucrul
s-a întîmplat lucrul acesta
acesta nici nici lala uşauşa întîia
întîia,,
n ici la
nici la uşa
uşa a a doua,
doua, n ici Ilaa aa treia,
nici treia, care erau încuiate
care erau încuiate ;j
la uşa
la uşa aa patra patra însă însă locuia
locuia domnişoara
domnişoara Lina, Lina, actriţa,
actriţa,
care
care se se culcase
culcase tîrziu,tîrziu , după după miezulmiezul .nopţii
nopţii,, şi şi astfel
astfel
acu
acum, m , pepe la la orele
orele 11 1 1 ,, ajunsese
ajunsese să să se scoale şi
se scoale şi să-şi facă
să-şi facă
'15
15 toaleta.
toaleta.
Obicinuită
Obicinuită a a primi vizite în
primi vizite timpul acesta,
în timpul acesta, ea ea nunu fu
fu
cîtuşi
cîtuşi de puţin mirată
de puţin mirată cînd cînd auziauzi ccăă cineva
cineva moşmoleşte
moşmoleşte
la uşa
la uşa ei ei .. Ce-i
Ce-i drept,
drept, nu nu se îmbrăcase încă,
se îmbrăcase încă, ddar ar fusta
fusta
şi-o pusese, părul
şi-o pusese, părul îi îi era
era pieptănat
pieptănat şşii vizitelevizitele de la
de la
20 11 lele primea
primea şi şi iînn cămaşă,
cămaşă, căci căci n-avea
n-avea cuvinte
cuvinte de de a-şi
a-şi
ascunde
ascunde braţele braţele şi şi gîtul
gîtul..
Ea-şi
Ea-şi aruncă
aruncă deci deci oo cîrpă
cîrpă peste umeri şi
peste umeri şi grăbi
grăbi la la uşă
uşă
ca
ca ssăă vadă
vadă cine vrea ssăă intre.
cine vrea intre.
Duţu rămase
Duţu rămase stean stean de p iatră în
de piatră în faţa
faţa e eii ..
25
25 Prin multe
Prin multe trecuse
trecuse el el dede cînd
cînd era era omom bogatbogat ;j asta
asta
insă punea
însă punea vîrf vîrf la la toate.
toate.
Se
Se uita
uita la la el femeia aceea
el femeia aceea şi-lşi - l m ăsura de
măsura de josjos pînă
pînă sussus
şi
şi de
de sussus pînă pină jjos,
o s, parc-ar
parc-ar fi voit să-i
fi voit să-i scoată
scoată sufletul
sufletul
din
din trup
trup şi şi comoara
comoara ddin in ppămînt.
ămîn t.
30
30 -
- Ce Ce doriţi
doriţi,, m mă ă rog?
rog? îl îl întrebă
întrebă ea ea �răgănînd vorbele.
trăgănînd vorbele.
-- îmiî m i cautcaut odaia
odaia - - răspunse el el cucu glas tînguios
glas tînguios
-
- şi nu pot
şi nu pot s-o s-o găsesc.
găsesc.
-
- CareCare număr?număr ?
-
- Nu Nu ştiu numărul ! zise
ştiu numărul! zise el el deznădăjduit.
deznădăjduit.
35
35 Nu
Nu se poate lucru
se poate lucru mai mai hazliu
hazliu decît decît un pasager care-şi
un pasager
caută într-un
caută într-un hotel hotel odaia
odaia si si nu
nu ee în în stare
stare s-os-o găsească.
găsească.
Lina,
Lina, cu cu toate
toate aceste
aceste,, nu nu �~îse:
îse : eraera înîn faţa bietului
bietului om om
ceva
ceva ce-oce-o umplea
umplea de milă.. Nu
de milă mai încăpea
u mai încăpea n niciici oo îndo­
îndo-
ială
ială că că omul
omul acesta acesta nu nu maimai umb umblase lase prin hoteluri .
prin hoteluri.
40
40 Femeie încă
Femeie încă tînără,
tînără , dar trăită-n lume
dar trăită-n lume,, deschisă
deschisă la la
cap şi
cap şi prin
prin multemulte trecută
trecută,, ea ea nu
nu trecu
trecu cu vederea cămaşa
cu vederea cămaşa

439
439

www.dacoromanica.ro
 lui ţărănească , faţa
lui ţărănească, faţa lui lui bătut
bătută ă de
de soare
s0B:re şşii ddee vînt
vînt şi şi
purtarea
purtarea lui lui de de omom stîngaci
stîngaci şi neumblat prin
şi neumblat prin lumea
lumea
în
în care
care se se afla.
afla. NuNu mai mai încăpea
încăpea pentru pentru dînsadînsa n ici oo
nici
îndoială
îndoială că-n că-n faţafaţa ei ei se
se afla
afla un un ţăran
ţăran îmbrăcat
îmbrăcat în în haine
haine
5
5 nemţeşti.
nemţeşti.
-
- Uite
Uite - - grăi
grăi dînsa
dînsa - - să să te
te duci
du ci laIa portar,
portar, să-ţisă-ţi
spui
spui numele
numele şi şi să
să ceri
ceri cheia
cheia,, căci
căci elel are
are pe tablă şi
pe tablă şi cheia
cheia,,
şi numele
şi numele d-tale d-tale la la numărul
numărul odăii odăii în în care
care stai
stai..
Duţu
Duţu se se făcu
făcu albalb ca ca varul
varul:: ii se se tăiară
tăiară picioarele;
picioarele ;
10 ii venea
ii venea să să leşine.
leşine. D acă i-ar
Dacă i-ar fifi pus
pus cineva pistolul în
cineva pistolul în
/"
./ piept, el
piept, el tot
tot nu nu şi-ar
şi-ar fi fi putut
putut aduce aduce aminte
aminte cum cum şi-aşi-a
spus
spus chelnerului
chelnerului numele. numele.
Era perdut
Era perdut,, dat dat de de gol
gol!!
-
- E E la la mine
mine cheia
cheia I1 gîngăni
gîngăni el el arătînd
arătînd cheia
cheia..
15 Prea
Prea era era afarăafară din din
' cale
cale! !
IIn
n loc
loc dde-a e-a rîde
rîde',, Lina
Lina se se dete
dete puţin înapoi înapoi..
Omul
Omul acestaacesta era era ori ori nebun
nebun,, ori ori vreun
vreun tilhar
tîlhar ascuns
ascuns
în
în haine nemţeşti , ori
haine nemţeşti, ori cine
cine ştieştie cece!?!?
Aici
Aici era era ceva ceva la la mij loc ; eeaa dăduse
mijloc; dăduse d dee urma
urma unei unei
2
200 taine ; trebuia
taine; trebuia să să o o descoase
descoase !! De D e ce ce adecă
adecă să să sese teamă,
teamă,
aici
aici în în mij locul lumii,
mijlocul lumi i , de de acest
acest om om care tremura de
care tremura de
frică
frică!l ? ?
Ea
Ea îşi îşi schimb
schimbă ă deodată
deodată atitudinea,
atitudinea, se se apropie
apropie din din
nou
nou de de dînsul,
dînsul, îl luă cu
îl luă cu braţul
braţul peste umăr , ca
peste umăr, ca să-I
să-I
25 aducă
aducă în în odaie.
odaie.
-
- Intră,
Intră, te te rog
rog,, grăi
grăi,, şşii închise
închise uşa. uşa.
Duţu
Duţu nu nu maimai era era înîn stare
stare să să se
se îîmprotivească.
mprotivească. Văzîn­ Văzîn­
du-se
du-se singur
singur cu cu dînsa,
dînsa, îi ii era
era ca ca şişi cînd
cînd arar fifi căzut
căzut pe pe
vecii
vecii vecilor
vecilor sub sub stăpînirea
stăpînirea ei. ei.
30 -
- U ite -
Uite - îi îi zzise
is e eeaa ccuu un un ffele l de
de viclenie
viclenie pplinăli nă de
de
dulceaţă
dulceaţă - - eu numaidecît am
eu numaidecît am văzut
văzut că tu eşti
că tu eşti ţăran
ţăran::
trebuie
trebuie să-ţi să-ţi mai mai cumperi
cumperi şi şi oo cămaşă
cămaşă scrobită
scrobită şi şi să
să pui
pui
guler
guler şi şi legătoare
legătoare la Ia gît
gît dacă
dacă vrei vrei să nu te
să nu te cunoască
cunoască
nimen
nimeni. i.
35
35 Duţu
Duţu se se uită
uită Ia la eaea caca la
la unun demon
demon care-ţi
care-ţi ştie
ştie şi
şi cele
cele
mai
mai ascunse
ascunse gînduri gînduri şi şi te
te are
are în in deplina
deplina lui lu i stăpînire.
stăpînire.
- Ţi-o
- Ţi-o spunspun aceasta
aceasta pentru
pentru ca ca săsă vezi
vezi că
că nu-ţi voiesc
nu-ţi voiesc
răul.
răul. HaidRaid', ' , şezi
şezi colea
colea ca ca să să vorbim
vorbim ca ca doi
doi prieten
prieteni. i.
E a-l cuprinse
Ea-I cuprinse apoi apoi ccuu braţul
braţul şi-l şi-l duse
duse la la canapea
canapea,,
40
40 se aşeză
se aşeză lîngă lîngă el, el, aproape,
aproape, cu totul aproape,
cu totul pentru
aproape, pentru
ca cu
ca atît mai
cu atît mai vîrtos
vîrtos să-I încu rce.
să-I încurce.

440

www.dacoromanica.ro
 -
- Aşa 1 I gră
graii apudndu-i
apudndu-i ddee min mină. ă . Să-mi spui spui acum
acum
ca
ca lala oo soră
soră de de unde
unde eşti,
eşti, cumcum te te cheamă
cheamă şi şi ce
ce cauţi
cauţi la la
Bucureşti.
Bucureşti. Poate Poate că că potpot să-ţi
să-ţi fiufiu ddee ajutor.
ajutor.
Duţu
Duţu se uită lung
se uită lung şşii îndrăzneţ
îndrăzneţ Ia la ea.
ea.
5
5 Era
Era prins
prins ddee nu nu mai
mai putea
putea ssăă scape,
scape, dar dar tocmai
tocmai gîndul
gîndul
că
că e prins aşa
e prins aşa îiii luminase
luminase deodatădeodată capul capul..
E
Eaa lăsase
lăsase cirpacirpa cucu care-şi
care-şi acoperise
acoperise umerii umerii şi şi şedea
şedea
lingă
lîngă dînsul
dînsul cu cu braţele
braţele goalegoale,, cu cu umerii
umerii ddezveliţi
ezveliţi şi şi
cu
cu sînul
sînul pe pe jumătate
jumătate scos scos ddee sub sub cămaşa
cămaşa cu horbot ă .
cu horbotă.
10
10 NNuu era
era femeie
femeie grasăgrasă,, d a r avea
dar avea oo carnecarne atit atit de fraged ă ,
de fragedă,
încît Duţu
încît Duţu nu-şinu-şi m a i putea
mai putea stăpîni
stăpîni degetele
degetele,, pe pe care
care
şi
şi le le sîmţea intrînd în
sîmţea intrînd carnea ei.
în carnea ei. O O dată
dată să-i să-i pună
pună
mîna
mîna pe pe git,
gît, şişi nu
nu maimai crîcneşte,
crîcneşte, nu nu mai mai răsuflă
răsuflă,, e e
scăpat
scăpat de de ea ea 11
15
15 I i era
Ii era foarte greu , dar
foarte greu, trebuia ssăă se
dar trebuia se stăpînească.
stăpînească .
"Am
"Am s-o s-o duc
duc - - îşi
işi zise
zise elel în în gîndul
gîndul lui lui - - maimai la la oo
parte,
parte, abunăoară-n
abunăoară-n pădurea pădurea d dee Iala B ăneasa.. Crezi
Băneasa Crezi tutu
că m-ai
că m-ai prins
prins pe pe mine,
mine, dar dar insăţi
însăţi tte-aie-ai prins
prins 1" 1"
D omnişoara Lina
Domnişoara Lina nunu ştia
ştia ce ce fel
fel sunt
sunt gîndurile ivite-n
gîndurile ivite-n
2
200 capul
capul lui; lui ; era
era însă-n
însă-n ochii
ochii llui ui ceva
ceva ce-o ce-o făcu
făcu ssă ă sîmtă
simtă
că
că tottot nu-l
nu-l stăpîneşte
stăpîneşte şi şi ea
ea se se mai
mai depărt
depărtă ă dede dînsu
dînsul. l.
-
- De D e cece ssăă nu-ţi
nu-ţi spun
spun adevărul
adevărul?? zzise i s e eel.
l. AAm m găsit,
găsit,
săpînd
săpind,, nişte
n işte bani
bani dede auraur şşii umblu
umblu să-i să-i vînd
vînd pe nesîm­
pe nesîm-
ţite.
ţite.
2
255 -
- Sunt
Sunt mulţimulţi?? întrebă
întrebă ea ea,, apropiindu-se
apropiindu-se iar iar dede
dînsul.
dînsul.
-- Destui
Destui,, răspunse
răspunse el, el, şşii scoase
scoase banii
banii ddin in buzunar
buzunar,,
ca să-i
ca să-i arăte.
arăte. Uite,Uite , caca aceştia
aceştia..
Lina
Lina se se uită
uită cu multă luare-aminte
cu multă luare-aminte Ia la eei.
i.
30
30 - Aceştia sunt
- Aceştia sunt bani
bani vechivechi,, zzise ise ea.
ea.
-
- Chiar
Chiar foarte
foarte vech
vechi; i ; pentru
pentru aceste aceste patru patru bucăţi
bucăţi
mi-a dat
mi-a dat neguţătorul
neguţătorul patru patru sute sute de de lei
lei,, dar
dar n-am
n-am voit
voit
să-i dau
să-i dau,, grăi
grăi dînsu
dînsul.l . CCaa să-i
să-i fure
fure apoapoii ochii
ochii,, elel scoase
scoase
punga
punga şi şi trase inelele, ·' ca
trase inelele, ca săsă verse banii pe
verse banii pe masă.
masă.
35
35 -
- Nu Nu 11 strigă
strigă LinaL�na cuprinsă
cuprinsă d dee unun fel fel ddee beţi e.
beţie.
Lasă-i 11 IIn n fiecare
fiecare cc'lipă
l ipă arar putea
putea să intre intre cineva
cineva.. CareCare
va
va să să zică
zică,, ai ai găsit
găsit o o comoară
comoară 1 1
-
- CamCam aşa aşa ceva
ceva,, răspunse
răspunse el el băgînd
băgînd iar iar punga
punga in in
buzunar.
buzunar. Aur Aur multmult şi şi pietre
pietre scumpe
scumpe şşii m ărgăritare.
mărgăritare.
40
40 -- TuTu nu nu poţipoţi săsă le vinzi , grăi
le vinzi, grăi dînsa
dînsa cuprinsă
cuprinsă d dee
oo sinceră
sinceră îngrijare
îngrijare.. Ai Ai ssăă ffiii i înşelat
înşelat şşii o o să
să ttee dai
dai dede

441

www.dacoromanica.ro
 gol
gol,, cum te-ai dat
cum te-ai dat acum
acum .. Uite,
Uite, urmă
urmă stăruitoare
stăruitoare şşii cu cu
căldură
căldură,, eu eu vindvînd mai mai uşoruşor şi n-am să
şi n-am să tete înşel. Sunt
înşel. Sunt
Ia
fatăt ă săracă
săracă şi şi mămă mulţumesc
mulţumesc cu cu ceea
ceea ce-mi
ce-mi dai dai tu.
tu .
El iar
El iar sese uită
uită lunglung şşii deşgheţat la la ea.
ea. lil i era
era milă
5
5 de dînsa,
de dînsa, care putea să-i
care putea fie de
să- i fie de mare
mare ajutor.
ajutor. Venise
Venise
ca
ca să-şi numere banii
să - şi numere banii şşii ssăă aleagă
aleagă pe pe cei de 200 lei
cei de lei;;
amîndoi
amîndoi împreunăîmpreună oo făceau făceau mai mai bbine
ine aceasta,
aceasta, şi şi dinsa
dînsa
vindea fără
vindea fără îndoială
îndoială mai uşor decît
mai uşor decît el.el. EaEa eraera însăînsă
femeie,
femeie, m inte uşoară,
minte uşoară, gurăgură sslobodă!
lobodă !
10 -
- Să vedem !! zise
Să vedem zise elel chibzuit
chibzuit .. ViiVii cu mine la
cu mi.ne la noap
noapte, te,
ca
ca să-ti
să-ti arăt
arăt comoara
comoara??
- U
- nde ?
Unde?
-
- IIn n pădurea de de lala B ăneasa , răspunse el.
Băneasa, el. Trebu
Trebuie ie
s-o
s-o vezivezi,, ca ca ssăă ştiiştii cum
cum ai ai săsă te
te apuci
apuci de lucru .. Vii
de lucru Vii
15 cu
cu bbirjairj a pînă
pînă la la Şosele
Şosele,, apoi
apoi îţiîţi urmezi
urmezi drumul
drumul pe pe josjos
pînă
pînă în faţa şcolii
în faţa de la
şcolii. de la Herăstrău,
Herăstrău , unde unde am am săsă tete aştept
aştept
pe la
pe la zece,
zece, iar iar de de acolo
acolo mergem
mergem împreun
împreună. ă.
Lina
Lina stete
stete cîtvacîtva timp
timp pe pe gînduri
gînduri..
Avea
Avea repetiţ[une
repetiţcr.une după după amiază
amiază şşii unun rolrol în
în reprezen-
reprezen-
20
20 taţiunea
taţiunea de seară.. Putea
de seară Putea să trimeat ă vorbă
să trimeată vorbă că că e bol­
e bol-
navă,
navă, ceea ceea ce ce mai făcuse şşii alte
mai făcuse alte dăţi
dăţi.. Nu Nu se se sîmţea
simţea
însă în
însă în stare
stare să meargă singură
să meargă singură pînăpînă în în dreptul
dreptul şcolii
şcolii
de
de la Herăstrău şi
la Herăstrău şi se
se temea
temea ssăă meargă
meargă cu cu el în ppădurea
el în ădurea
de
de la la Băneasa.
Băneasa. Mai Mai eraera însă mult pînă
însă mult pînă seara
seara şi n-avea
şi n-avea
25
25 nevoie să-i
nevoie să-i spună
spună chiarchiar de de pepe acum
acum ce ce are
are şişi ce n-are
ce n-are
să facă
să facă.. ..
-
- M Mă ă duc,
duc, zise zise ea.ea. Deocamdată
Deocamdată însă, însă, acumacum după după
amiază,
amiază, putem putem să să facem
facem încercare
încercare cu cu aceştia,
aceştia, care
care sunt
sunt
la
la tine.
tine. Trebuie,
Trebuie, înainte înainte de toate , să-ţi
de toate, să-ţi cumperi
cumperi cămaşă,
cămaşă,
3
300 gulere
gulere şi şi legătoare
legătoare ..
.. -- Da! Da ! strigă
strigă D uţu speriat
Duţu speriat.. ŞŞii să-mi
să-mi găseşti
găseşti odaia
odaia ..... .
- Asta ee lucru
- Asta lucru uşor
uşor - - întîmp
întîmpinăină dînsa
dînsa - fiindcă
- fiindcă
numărul ei
numărul ei ee pepe cheie.
cheie . D u-te însă
Du-te însă să-ţi
să-ţi cumperi
cumperi cămaşa,
cămaşa,
,, iaT
iaT eu eu mă m ă îmbrac
îmbrac pînă pînă ce ce tete întorci
întorci şşii apoi mergem
apoi mergem
35
35 împreună
împreună la la tine
tine caca să să alegem
alegem baniibanii..
Duţu
Duţu se se ridică
ridică gatagata de de plecare,
plecare, dardar nu nu putu
putu să să sese
mişte ddin
miste in loc.loc.
Era
Era peste
peste putinţputinţăă ca ca elel s-o
s-o lase singură.. In
lase singură I n fiecare
fiecare
clipă
clipă puteaputea să să vie
vie cineva
cineva la la dînsa
dînsa:: dede unde
unde ştia
ştia el el că
că
40
40 ea
ea n-are
n-are să să spună
spună ce-a ce-a aflat
aflat??

442
442

www.dacoromanica.ro
 -
- E E mai
mai cuminte
cuminte - - zise
zise el el - să trimiţi
- să trimiţi pe pe cineva
cineva
să
să m
mii le le cumpere
cumpere şi şi să să mi mi lele ducă-n
ducă-n odaie.
odaie. Eu Eu rămîn
rămîn
aci pînă ce
aci pînă te îmbraci
ce te îmbraci şi şi apoi mergem împreună
apoi mergem împreună şi mă
şi mă
îmbrac şi
îmbrac şi eu eu..
5
5 Domnişoara
Domnişoara Lina Lina era era foarte
foarte strîmtorată
strimtorată.. Prea Prea afară
afară
din cale ruşinoas
din cale ruşinoasă, ă , ce-i
ce-i dreptdrept,, nunu era
era,, dar
dar tot
tot îiii ppărea
ărea
lucru
lucru curios
curios să să se
se îmbrace-n
îmbrace-n faţa faţa lui
lui şi
şi să steie cu
să steie cu dînsul
dînsu l
în vrem
în vremee ce ce el îşi schimbă
el îşi schimbă cămaşa. cămaşa. Apoi Apoi,, de
de ce ţinea
ce ţinea
el
el săsă rămîie
rămîie!? !?
1100 -
- D acă vine
Dacă vine însăînsă cineva
cineva şşii te te vede
vede aciaci?? grăi
grăi dînsa
dînsa ..
Ar fi,
Ar f i , poat
poate, e , mai
mai bbine in e ca ca nimeni
nimeni să să nunu ştie că noi
ştie că noi nene
cunoaştem
cunoaştem..
Duţu-şi
Duţu-şi încreţiîncreţi fruntea.
fruntea.
-
- Să-ncui
Să-ncui uşa uşa - - zzise i se elel hotărît
hotărît - - şişi să
să nu
nu laşi
laşi pe
pe
15
15 n imeni ssăă intre.
nimeni intre.
-
- Oamenii
Oamenii vor vor fifi insă
însă cu cu atît
atît mai
mai curioşi - ' întîm-
_ . în tîm­
pină ea
pină ea - - vorvor sta
sta dede pîndpîndă, ă , ne
ne vor
vor vedea
vedea cînd vom ieşi
cînd vom ieşi
şi
şi vor
vor cerceta
cerceta cine cine ee omul omul cu cu care
care am am stat
stat încuiată
încuiată
n casă.
iîn casă.
2
200 Duţu simţi
Duţu simţi că că iar
iar ii se se răceşte
răceşte sîngele-n
sîngele-n vin vinee :: era
era
prins,
prins, şi şi orişicum
orişicum o sucea şi-o-nvîrtea,
o sucea şi-o-nvîrtea, nu nu mai
mai putea
putea
să
să scape.
scape. Ea Ea putea
putea,, la la urma urmelor, să-I
urma urmelor, deie de
să- I deie de gol
gol
şi fiind de
şi fiind de faţă.
faţă.
Diavolul
Diavolul i-a i-a scos femeia aceasta-n
scos femeia aceasta-n cale cale:: nu-i
nu-i rămînea
rămînea
225
5 decît
decît ssăă sară sară la la ea
ea şşii s-os-o gîtuie,
gituie, ssă-i
ă - i sucească
sucească gîtul
gîtul ca ca
la un
la un pui pui de de vrabie
vrabi e ..
B a nul
Ba nu !
Mai
Mai avea avea oo scăpare
scăpare..
D acă pleca
Dacă pleca el el acum
acum şi şi lua
lua cel mai apropiat
cel mai apropiat tren tren
30 spre
spre Giurgiu
Giurgiu,, pentrupentru ca ca ddee acolo
acolo ssăă se se urce-n
urce-n vapor
vapor şi şi
să meargă la
sămeargă la Galaţi
Galaţi,, n imeni nu-l
nimeni nu-I mai
mai căut
căuta a de
de urmă
urmă pinăpină
la
la zece
zece deseară,
deseară, iar iar atunci
atunci se se va
va afla
afla pepe Dunăre,
Dunăre, cu cu
urma
urma perdută.perdută. .. .
-
- S-o S-o lăsăm pe mîne, grăi dînsul.
pe mine, dînsul. Eu Eu m măă duc
duc acum
acum
35
35 să-mi
să-mi caut caut de de alte
alte treb
trebi, i , şi
şi deseară
deseară,, pepe lala zece,
zece, nene vedem
vedem
in faţa
în faţa şcoli
şcoliii dede lala H erăstrău .
Herăstrău.
Grăind
Grăind vorbele vorbele aceste,
aceste, el el plecă
plecă iuteiute caca descărcat
descărcat
din puşcă lăsînd
din puşcă lăsînd pe pe domnişoara
domnişoara Lina Lina zăpăcită
zăpăcită in în
urma
urma lui. lui .

443

www.dacoromanica.ro
 VI
vt
EE uşor
uşor să să iei
iei hotărîri,
hotărîri , dar dar cu cu cîtcît mai
mai uşoruşor le le iei
iei,, cu
cu
atit mai
atit mai greu
greu ţi-e
ţi-e să s ă stărui
stărui in în ele.
ele.
Mai nainte
Mai nainte de de aa pleca
p leca din
din Bu Bucureşt
cureşti, i , Duţu
Duţu trebuia
trebuia
să-şi cumpere
5 să-şi cumpere cămaşă,
cămaş ă , guler guler scrobit
scrobit şi şi legătoar
legătoaree,, să să se
se
urce-n odaia
urce-n odaia lui lui şi ş i să
să sese schimbe,
schimbe, apoi apoi să să sese duducăcă lala
Cotroceni , ca
Cotroceni, ca să-şi
să-şi dezgroape
dezgroape odoarele.
odoarele. Toate Toate aceste aceste
sunt lucruri
sunt lucruri care care nu nu se se pot
pot faceface aşaaşa ddeodată
eo dată ,, citcît ai
ai
bate in
bate in palme,
palme , şi ş i multe
multe se se puteau
puteau schimbaschimba in in gîndul
gindul
10
10 l u i în
lui in vreme
vreme ce ce lele săvîrşea.
săvîrşea .
O m cu
Om c u capul
capul limpezit,
limpezit, el el sese uit
uită, după ce
ă, după c e ieşi
ieşi dede la
la
domnişoara Lina,
domnişoara Lin a , Ia la numărul
numărul dd ee pe pe cheie.
cheie. Era Era 36.
Trecind apoi
Trecind apoi pe pe lala portar,
portar, il il intrebă
întrebă pe pe acesta
acesta cum cum se se
cheamă
cheamă d-l d-l ce
ce sade
sade Ia Ia no.
no. 36.
36 .
15
15 -- D-l
D-I Gheo~ghe
Gheo�ghe Rimniceanu
Rîmn iceanu -- ii îi răspunse porta- porta-
rul -- antreprenor
rul antreprenor din din Dobrogea.
Dobrogea .
-- N No. Gheorghe Rimniceanu,
o . 36, Gheorghe Rimniceanu , antreprenorantreprenor din din
D obrogea, repetă
Dobrogea, repetă Duţu,Duţu , ca ca săsă şi şi le
le intipărească
întipărească toate toate
bine.
bine.
20
20 Cite
Cite însăinsă şi şi iar
iar cite trebuia el
cite trebuia el să mai facă
să mai facă maimai nainte
nainte
d e aa pleca
de pleca de de la
la BuBucureşti
cureşti,, şşii bine
bine trebuia
t rebu ia să să bage
bage de de
seamă
seamă ca ca săs ă nu
nu se se maimai incurce.
încurce.
B ine trebui
Bine trebuiaa ssăă bage bage ddee seamă!
seam ă !
Cămaşă, guler
Cămaşă, guler şi ş i legătoar
legătoaree la la gît.
gî t.
2
255 N-avea
N-avea ssăă meargă
meargă departe departe ca ca să şi le
să şi le cumpere.
cumpere.
Cite încurcături
Cite încurcături însă însă şşii aici
aici!? !?
-
- Ce număr ai
Ce număr ai,, domnule?
domnule? îl îl intrebă
întrebă fata fata care
care grăbi
ssă-I
ă-I servească
servească..
-- Numărul
Numărul 36 36,, răspunse
r ăspuns e Duţu,Duţu , care-şi însemnase
care- şi însemnase
:30 bine numărul.
:30 bine numărul.
Fata
Fata se se uită
uită cam
cam miratămirată la la eel. l. N u- i semăna
Nu-i semăna de loc
de loc
aa om om cece poart
poartă ă cămăşi
cămăşi şi şi gulere
gulere numărul
numărul 36 36.. Dar,
Dar,
in
in sfîrşit,
sfîrşit, asta
asta ppee dînsa
dinsa n-o privea;j avea
n-o privea avea să-i să-i deie
deie ceea
ceea
ce cere;j poate
ce cere poate că că nunu llee cumpăra
cumpăra pentru pentru sin sinee ..
25
.35 E
Eaa ii îi dete trei cămăşi.
dete trei cămăş i.
-
- Gulerele
Gulerele - - întrebă
întreb ă apoiapoi - - le le voiţi
voiţi drepte
drepte Ofl on
îndoite
îndoite??
Duţu
Duţu era era foarte
foarte strimtorat
strimtorat..
Ce va să zică "drept" şşii ce
Ce va s ă zică "drept" ce "indoit"
"îndoit"??

444

www.dacoromanica.ro
 Nu putea
Nu putea ssăă răspundă şşii totuşi se se dedea
dedea ddee gol gol dacă
d.acă
nu-i răspundea
nu-i răspundea fără fără îintîrziere.
ntîrziere .
-
- D ă-mi -
Dă-mi - zise
zise elel -- şşii drepte,
drepte, şşii indoite.
îndoite.
Fata
Fata ii îi dete
dete jumătate
jumătate de de duzină
duzină gulere
gulere drepte
drepte şi şi altă
altă
5 jumătate
5 jumătate indoite,
îndoite, toatetoate numărul
numărul 36 36,, cum
cum le le ceruse
ceruse..
-- Legătoare?
Legătoare? întrebă întrebă apo apoi.i.
-
- D oriţi plastron
Doriţi plastron ori fund ă ?
ori fundă?
- D ă-mi fundă
- Dă-mi fundă,, răspunse
răspunse Duţu, D uţu , ştergindu-şi
ştergîndu-şi sudorile.
sudorile.
-
- Cu Cu,, ori fără maşin
ori fără maşină? ă?
10
10 -
- C Cuu maşină
maşină!! răspunse
răspunse el. el.
-
- Ce Ce culoare
culoare??
Duţu
Duţu ar ar fi
fi voit
voit să să poată
poată face face ca la ovreul
ca la ovreul din dinFo Focşani
cşani..
-
- Cum
Cum vrei vrei d-t a , răspunse
d-ta, răspunse e ell foarte
foarte grăbit.
grăbit.
Fata iîii dete
Fata dete una una ddee culoare
culoare vişinie.
vişinie.
1155 -
- Manşete
Manşete n nuu doriţi
doriţi?? îl îl întrebă
întrebă apoi.
apoi.
-
- Nu Nu maimai vreau nimic ! răspunse
vreau nimic! răspunse el. el. Fă-mi
Fă-mi socoteala
socoteala,,
ca să
ca să pplătesc!
lătesc !
A
A pplătit
lătit apoi
apoi ca ca tot
tot omul
omul ce ce are
are din
din cece ssăă plătească
plătească
şi s-a
şi s-a întors
întors în in hotel
hotel,, ca ca ssăă sese închidă
închidă în în odaia
odaia lui lui şi
şi
2200 să
să se se schimbe
schimbe..
IIii părea lucru foarte curios
lucru foarte curios că aici aici la la Bucureşti
toate se
toate se potrivesc
potrivesc cu numărul odăii
cu numărul odăii înîn care
care stai.
stai.
Şi lucrul acesta
Şi lucrul acesta era era în în adevăr
adevăr foarte
foarte ciudat.
ciudat.
Ştia
Ştia că că stă
stă in in odaia numărul 36,
odaia numărul 36 , avea
avea chiar
chiar cămeşi
cămeşi
225 5 şi
şi gulere
gulere num numărul ă rul 3366 şşii cu
cu toate
toate aceste
aceste îîii eraera frică
frică ssăă
vîre cheia
vîre cheia îînn broasca
broasca uuşii ş i i numărul
numărul 36 36.. OO păţise
păţise o o dată
dată
şi
şi ţinea
ţinea mult mult să să nu
nu se se mai
mai de deaa ddee gol
gol:: el b ătu la
el bătu la uşă
uşă
oo dată,
dată, de de două,
două , de trei ori
de trei ori şşii numai
numai apoi apoi se se in
în cumetă
cumetă
să
să vire
vîre cheia
cheia in in broască
broască,, să să descuie
descuie şi şi să
să intre
intre..
30 Ah ! ce
Ah! bine era
ce bine era aici
aici!! maimai alesales după
după ce ce se-n
se-n cuie,
cuie, se
se
simţea
sîmţea ca ca departe-n
departe-n pădureapădurea de de lîngă
lîngă forturi
forturi,, unde unde
ochii
ochii nimănuia
nimănuia nu nu sese mai
mai indreptau
indreptau asupraasupra lui. lu i .
ŞŞii totuşi
totuşi ......
Nu
Nu era nimic mai
era nimic mai firefiresc sc decît
decît ca femeia cu
ca femeia cu carne
carne
35
35 fragedă să
fragedă să meargă
meargă la la poliţie
poliţie şi şi să
să spună
spună că că sese află
află aici
aici,,
la numărul
la numărul 36 36,, unun omom care
care aa găsit
găsit o o comoară
comoară ..
El trebuia
El trebuia să să grăbească
grăbească,, să să scape
scape cîtcît mai
mai curînd
curînd de de
aici
aici.. La La Galaţi
Galaţi,, acolo
acolo era
era cu totul altăceva
cu totul altăceva.. AveaAvea acum acum
cămaşă şi
cămaşă şi gul ere, ştia
gulere, rostul numărulu
ştia rostul număruluii de de pe pe cheie,
cheie,
40
40 trecu se prin
trecuse prin multe:
multe : acumacum nu-l nu-l mai incurca nimeni
mai încurca nimeni!!

445
445

www.dacoromanica.ro
 D
Da!a ! însă
însă cămăşile
cămăşile erau erau prea mici şşii gulerele
prea mici gulerele pr ea
prea
scurte,
scurte, numărul
numărul 36 36 : foarte foarte mici mici cămăşile
cămăşile şi foarte
şi foarte
scurte gulerele .
scurte gulerele.
"Ei
"Ei,, păcatele
păcatele m~le! m�le !"" zise zise eell deznădăjduit.
deznădăjduit .
5
5 Orişicum
Orişicum o o sucea
sucea şşii oo învîrtea,învîrtea, nu nu era
era chip
chip să să pun
pună ă
aşa
aşa cămaşă
cămaşă şi şi aşa
aşa guler.
guler . TrebuiaTrebuia ssăă llee ducă înapoi şşii
ducă inapoi
să
să ceară
ceară altele
altele m maia i marmari. i.
Ferit-a
Ferit-a Sfîntul
Sfîntul!? !? SSă ă maimai de ie el
deie el ochi
ochi cu fata aceea
cu fata aceea??
nniciodată!
iciodată 1
10
10 E l aruncă
El aruncă cămăşicămăşi şi şi gulere
gulere cît cît colo
colo şşii se
se duse
duse să să cum-
cum-
pere altele,
pere altele, ddin in altă
altă prăvălie
prăvăli e ..
"Puţin
"Puţin îmi îmi pasăpasă ddee numărul numărul odăii odăii - - îşi
îşi z i se el
zise el --
numai
numai să-mi să-mi fie fie ddestul
estul J
de
de mari
mari, , potrivite
potrivite cu
cu grosimea
grosimea
gîtulu
gîtuluii meu meu." ." J

15
15 Atî t ddee prost
Atît prost ca ca să să nu nu ştieştie cumpăra
cumpăra cămăşicăm.ăşi şi şi gulere
gulere
tot nu
tot nu era
era eel. l. 'r"- . ..
H otărît că
Hotărît că nunu er era� ';; d darar nu nu ee destul
destul să să ai
ai cămăşile
cămăş jJe şi şi
gulerele
gulerele potrivite
potrivite cu cu grosimea
grosimea gituluigîtului tău,tău , ci trebuie
ci trebuie
să
să mai
mai şi ştii aa ţi
şi ştii ţi lele pune.pune.
20
20 Ab
Abia i a acum
acum,, după după ce, intors din
ce, întors din nounou Iala numărul
numărul 36 36,,
se-ncredinţă că-i
se-ncredinţă că-i sunt
sunt bune bune cămăşile
cămăş ile şşii gulerele,
gulerele, el el îşi
îşi
dete
dete seamă
seamă că că eleele nunu sunt sunt n ici ca
nici ca cele ţărăneşt i , nici
cele ţărăneşti, nici
ca
ca cele
cele m ilit ăresti .
milităresti.
Tot
Tot găuri şşii iiar a r găuri fără bumb bumbii şi fără chiotori chiotori;;
225
5 cum
cum,, păcate,
păcate, se-ncheie
se-ncheie cămaşa cămaşa şi şi cum
cum se se pune
pune gulerulgulerul
la ea
la ea!?!?
E
ElI se lăsă istovit,
se lăsă i stovit, frînt frînt pe pe un
un scaun
scaun..
Peste
Peste putinţă
putinţă să să mai
mai meargă inainte I1
meargă înainte
Degeaba 1 oo singură
Degeaba! singură mîntuire mintuire mai mai eraera pentru
pentru dinsul dinsul;;
3300 să se
să se deie
deie legat
legat acelei
acelei femei, femei , carecare ştiuse
ştiuse să să afle
afle taina
taina
lui .. De
lui De cece adecă
adecă să-I să-I deiedeie ddee gol? Prea ar
gol? Prea trebui ssăă fie
ar trebui fie
proastă pentru ca
proastă pentru ca ssăă oo facă facă aceasta
aceasta,, cînd
cînd ştie
ştie că, că, fă­
fă­
cînd-o
cînd-o,, perde
perde cîştigul
cîşt igul ce ce ppoate
oate ssăă aibă
aibă de de la la dinsul.
dinsul.
Fie
Fie chiar
chiar iîn n jumătat
jumătate, e , tottot ee mai bine atîta
mai bine atîta decît
decît nimicnimic!!
35
35 "Mă
"Mă duc duc - - zise
zise el el ridicîndu-se
ridicîndu-se - - lala ea,
ea, ca ca să-mi
să-mi
arate
arate cum cum am am să-misă-mi pun pun căm aşa şi
cămaşa şi guleru
gulerul, l , şi
şi să-m
să-mii
spună
spună ce ce am
am să să fac
fac maimai departe."departe ."
Alta
Alta fără îndoială nu-i
fără îndoială nu-i rămînea.
rămînea .
E
Ell însă
însă nu nu ştia
ştia cinecine ee femeia femeia aceeaaceea,, cum
cum oo cheamă,
cheamă,
40
1~0 nu-şi
nu-şi notase
notase număru
numărull odăii odăii şi şi nici tăiat nu
nici tăiat mai era
nu mai era înin

446
446

www.dacoromanica.ro
 stare să-şi
stare să-ş i dea
dea seama
seama încotro
încoliro ar ar trebui
trebu i să să apuce
apuce ca ca să
să
deie, de
deie, de odaia
odaia ei. ei.
Să mai
Să m a i umble
umble acum acum pe dibuite,
d ibui L e , de
d e lal a uşă
uşă la l a uşă,
uşă , caca
să oo caute,
să caute, astaasta nu nu mai
mai era era cucu putinţă.
putinţă .
55 D e mult
De mult încăîncă şi şi de
de multe
muHe ori ori se
se ivise
ivise în în inima
inima lui lui sîm-
sim­
ţămîntul
ţămîntul că că elel nunu maimai ee stăpîn
st ăpîn pe pe sine,
sine, nu nu mai mai ştiaştia
ce vrea
ce vrea şiş i ce
ce nu
nu vrea,
vrea , nu nu maimai poate
poate să să voiască.
voiasc ă . Stăpînit
Stăpînit
acum cu
acum desăvîrşire de
cu desăvîrşire de sîmţămîntul
sîmţămîntul acesta, acesta , el el se
se întinse
întinse
ca mort
ca mort în in pat
pat şi ş i rămase
rămase aşa pînă ce
aşa pînă ce somnul
somnul nu nu lua-n
lua-n
10
10 stăpînire trupul
stăpînire trupul lui lui obosit
obosit de de atîtea
atîtea frămîntări
frămîntări şi şi de
de
atîte zile
atîte zile petrecute
pe trecute în î n zadarnică
zadarnică alergătură
alergătură..
I ară domnişoara.
Iară domnişoara. Lina Lina se se zbătea
zbătea în în tot
to t timpul
timpul acestaacesta
şşii nu
nu putea
putea nicinici ea ea săsă sese hotărască
hotărască într-unintr-un fel. fel.
E rau la
Erau la mijloc
mij loc bani,
bani , poate
poate chiar mulţi bani,
chiar mulţi bani , pe pe care
care
15
'15 putea să-i
putea să-i cîştige
cîştige uşor,
uşor, fără
fără nici
n ici oo primejdie
primejdie şi şi fără
fără ca ca
să-i facă
să-i facă vreovreo nedreptate
nedreptate cuiva cuiva în în lumea
lumea aceasta.
aceasta .
Foarte mulţi,
Foarte mulţ i , foarte
foarte uşor!uşor ! şi şi acest
aces t "foarte",
"foarte" , care-ncare-n
graiul omenesc
graiul omenesc rămîne rămîne acelaş acelaşi, i , creştea-n
creştea-n închipuînchipuirea irea
ei femeiască,
ei femeiască, mereu mereu se se umfla,
umfla, încîtîncît ea ea se se vedea
vedea în în cele
cele
20
20 din urmă
din urmă scăpată
scăpată prin prin oo norocoasă intîmplare de
norocoasă întîmplare de toate
toate
nevoile cu
nevoile cu care
care se se lupta,
lup t a , bogat
bogată ă nu
nu,, dar
dar putînd
putînd ssăă dis- dis­
pună
pună ea ea însăşi
insăşi de de sine,
sine, ba ba poate chiar şi
poate chiar şi bogată.
bogată . De D e ce
ce
nu l?
nu I?
Iară ea
Iară l-a llăsat
ea l-a ăsat ssăă sese ducă
ducă aşa aşa,, el
el ssingur,
ingur, prostprost cum cum ee,,
25
25 expus
expus in fiecare clip
în fiecare clipă ă ssăă ssee dea
dea de de gol
gol şşii să scape din
să scape din
mînă
mînă norocul
norocul lui lui şşii pe
pe al ei.
al ei.
Ar
Ar fifi voit
voit să să alerge
alerge,, dar dar nu nu ştia
ştia unde
unde:: aşa aşa deşteaptă
deşteaptă
cum era,
cum tot aa uitat
era, tot uitat să- să-ii afle
afle numele
numele. şi şi numărul
numărul odăii. odăii.
Işi perduse
perduse capulcapul şi ea. ea. .
3
300 Cum
Cum s-alerge
s-alerge şi şi ssăă caute
caute,, dacă
dacă nu nu ştiaştia undeunde şi şi pepe
cine
cine Il?? SeSe dedea
dedea de de gol
gol ..
Vreun
Vreun făcător
făcător d dee rel
rele,e , care
care aa minţit-o.
mintit-o. Nu Nu II ea ea nu
nu sese
putea înşela. Il
putea Il vedea
vedea îîn n strîmtorarea
strîmtorarea lui lui,, şşii oo cuprin­
cuprin-
dea simţămîntul
dea simţămîntul de de m ilă, pe
milă, care-l avuse
pe care-l avuse atunci
atunci:: aşa aşa
335
5 nu
nu ppot ot să
să fie
fie făcătorii
făcătorii de de rel e.
rele.
Dar
Dar nebun
nebun?? Nu Nu 1I nnici
ici nebun.
nebun. U Un n bbiet
ie t dede om
om zăpăcit
zăpăcit,,
care
care nu nu mai
mai ştia
ştia încotro
încotro ssăă apuceapuce şşii ce ce săsă facă.
facă.
Trebuia
Trebuia ssăă aalerge lerge ....
. . Unde
Unde??
Un singur
Un singur ,lucru
,lucru îîii rămînea
rămînea:: ssă ă meargă
meargă deseară deseară,, pe pe
40
40 la
la zece,
zece, ea ea singură
singură .... ..
Peste
Peste putinţă
putinţă I1

447
447

www.dacoromanica.ro
 Altfel tnsă nu
Altfel nu maimai putea
putea ssăă facă.
D a , un
Da, un lucru
lucru tot tot arar mai
mai fi fi putut
putut s-o s-o ajute.
ajute.
Şvarţ
Şvarţ,, samsarul
samsarul ,, era era oom m cinstit.
cinstit. S-a S-a ajutat
ajutat ddee mul multe te
ori
ori cucu elel,, şi niciodată el
şi niciodată el n-a
n-a înşelat-o
înşelat-o,, niciodată
niciodată el el n-a
n-a
5
5 dat-o
dat-o ddee gol gol.. Şvarţ
Şvarţ se se pricepe
pricepe Ia la multe
multe şi şi ştie
ştie să să tacă
tacă
ca
ca mormîntul.
mormîntul.
""Dacă
D acă m mă ă duc
duc la la Şvarţ
Şvarţ - îşi zise
- îşi zise eeaa - - şi-i
şi-i spun
spun să să
vie
vie cucu mine
mine şi şi să
să m mă ă urmărească
urmărească d in depărtare,
din depărtare, el el nunu
mai stăruie
mai stăruie să-i să-i spun
spun de de ce ce săsă vie
vie şişi să
să mă
mă urmărească
urmărească,,
10
10 ci-şi face gîndurile
ci-şi face gîndurile lui, lui , ddee care
care m miei e puţin
puţin iîmi m i pasă,
pasă,
şi vine şi
şi vine şi t ace . Trebuie
tace. Trebuie să m ă duc
să mă duc;; alta nu-mi rămîne
alta nu-mi rămîne 1 1""
Tot
Tot aşaaşa zicea
zicea şi şi Duţu
Duţu dupădupă ce ce s-a
s-a deşteptat
deşteptat şi şi aa sărit
sărit
speriat
speriat în în picioare.
picioare.
Era întunerec
Era întunerec şi-n şi-n cas
casă, ă , şi
şi afară
afară,, nu nu putea
putea să-şisă-şi d ea
dea
15
15 seamă
seamă dacă dacă abiabiaa de de curînd
curînd oori r i ddee mult
mult acumacum s-a intu­
s-a întu-
necat
necat,, nu mîncase astăzi,
nu mîncase astăzi, dar trebuia să
dar trebuia să sese ducă,
du c ă, s-os-o
mai încerce
mai încerce şi şi asta
asta.. Alta
Alta şi şi aşa nu-i rămînea!
aşa nu-i rămînea !
Domnişoara
Domnişoara Lina, Lina, care care nu nu dormise
dormise şşii venise-n
venise-n nerăb­nerăb­
darea
darea ei ei cu
cu unun ceas
ceas bunbun maimai nainte,
nainte, îşi îşi perduse
perduse de de mult
mult
220
0 şi
şi răbdarea
răbdarea şi şi nădejdea,
nădejdea, da darr stătea
stătea şi şi aştepta
aştepta p limbin­
plimbîn-
du-se în
du-se în sus
sus şişi înîn jjos
o s şi
şi aruncînd
aruncînd ochii ochii cîndcînd sprespre Bă­ B ă­
neasa,
neasa, cînd cînd spre Şvarţ al
spre Şvarţ al eei,
i , care
care stetea
stetea mai mai spre
spre Şosele,
Şosele ,
răzămat
răzămat de de unun tei
tei gro
gros,s , liniştit,
liniştit, răbdător,
răbdător, cu cu nepăsare,
nepăsare,
ca omul
ca omul care-şi
care-şi face meseria şi
face meseria şi nunu vrea
vrea maimai multmult decitdecit
225
5 atit
atît..
Duţu trecu
Duţu trecu pe pe lîngă
lîngă el fărăă ca
el făr ca ssă-I
ă-I bage-n
bage-n seam seamă, ă , apoi
apoi
peste puţin el
peste puţin el sese opri
opri pepe oo clipă
clipă şşii dup-aceea
dup-aceea îşi rări
îşi rări
pasu
pasul. l.
E r a pe
Era pe llaa ora
ora unsprezece,
unsprezece, oo noapte noapte fără fără d dee lun
lună, ă , dar
dar
3
300 cu
cu cer
cer senin
senin cam cam acoperit
acoperit ddee ceaţă ceaţă,, prinprin carecare stelele
stelele
licăreau
licăreau numai.
numai. Lina, Lina, carecare stetea
stetea de de vreo
vreo două
două ceasuri
ceasuri
in întunerec
în întunerec,, il îl văzuse
văzuse cu mult mai
cu mult nainte de
mai nainte de aa oo fifi zărit
zărit
el
el pepe eaea şi şi tresări
tresări cînd cînd el el se se opri
opri şi incepu să-şi
şi începu să-şi ră­ră­
rească paşii
rească paşii .. Nu putea să-i
Nu putea să-i vadă
vadă faţa,faţa, dar
dar îi îi era
era destul
destul
35
35 să
să vadă
vadă cum cum se se apropie
apropie din din ce ce înîn ce
ce maimai încet, pentru
încet, pentru
ca să
ca să sîmtă
sîmtă că că elel şi-a
şi-a schimbat
schimbat hotărîreahotărîrea şi şi stă-n
stă-n chib­
chib-
zuri
zuri caca să să ieie
ieie alta
alta..
E ra ceva
Era ceva pînditor
pînditor şşii mişelesc
mişelesc în mersul lui
în mersul lui din
din ce ce in
în
ce mai anevoios,
ce mai anevoios, şi şi ea
ea plecă
plecă spre spre dinsu
dînsul, l , ca
ca săsă fifiee mai
mai ''
40
40 aproape
aproape ddee Şvarţ Şvarţ..
Duţu
Duţu iar iar sese opri.
opri.

448

www.dacoromanica.ro
 Unul
Unul era era gindul
gindul cu cli care
care venise
venise şşii altulaltul eraera acum
acum in in
capul
capul lui lui..
IIncepuse
ncepuse a-şi perde nădej
a-şi perde nădejdea dea că că o o va
va maimai găsi
găsi şşi-şii-şi
urma
urma drumul drumul cu cu inima
inima din din ce ce îînn ce mai încleştat
ce mai încleştată; ă ; toc­
toc-
5 mai de
5 mai de aceea
aceea însă,
însă, cindcînd oo văzuvăzu,, el el zzise-n
ise-n gîndul
gîndul luilui :: "Tot
"Tot
aa venit!"
venit 1"
Ce-a
Ce-a făcut-o
făcut-o să să vie,
vie, să să steie,
steie, să să aştepte,
aştepte, să înfrunte
să înfrunte
urîtul nopţii
urîtul nopţii!? 1 ? Setea
Setea de de ban
bani, i , de
de ban
banii i i lui
lui!1
El
El nu nu m maiai vedea-n
vedea-n faţa faţa lui lui ppee femeia
femeia după după care care
10
10 alerga,
alerga, fiindcă
fiindcă putea putea să-i să-i fiefie de de mare
mare ajutor
ajutor,, ci ci �~ Şef­Şef­
oaica vicleană
ppoaica vicleană,, care care aa prins
prins tainataina lui,lui , putea
putea să-I'deie
să-l'deie
ddee gol
gol,, umbla
umbla să-i ieie ieie banbanii. ii. ,/
,/
Ce căuta
Ce căuta el el aici
aici?? D Dee ce ce aa făcut-o
fă cut- o să să vie
vie lala B ăneasa '
Baneasa'
Ca ssăă scape
Ca scape ddee ea ea !1
15
15 E
E greu lucrul acesta
greu lucrul acesta!1
Uşor
Uşor îţi îţi trece
trece prinprin gînd gînd,, dar dar cu cu anevoinţă
anevoinţă te te hotă­
hotă­
răst
răsti!
' i !
I i venea
'Ii venea lui lui D uţu să fugă cînd
Duţu cînd văzu că dînsa dînsa vine
vine sprespre
el
el şişi nu-i
nu-i las lasăă timp
timp să să se hotărască
se hotăras că într-un
într-un fel. fel.
2200 -- IIncepusem
ncepusem aa cred credee ccăă n-o n-o ssăă mai mai vii, vii, grăi dînsadînsa
cu
cu glasul
glasul înăbuşit
înăbuşit de de oo emoţiune
emoţiune vie. vie.
El se
El se opri
opri şi şi sese u i t ă mirat
uită mirat la la ea.
ea.
Nu
Nu era era,, parcă,
parcă, tot femeia pe
tot femeia pe care
care oo ştiaştia el.
el. Semăna,
Semăna,
ce-i
ce-i drept
drept,, cu cu ea,ea, dar
dar eraera maimai înaltă,
înaltă, mai mai voinică,
voinică, mai mai
2255 ţeapănă
ţeapănă;; fără fără ca ca să-şi
să-şi deiedeie seama
seama despredespre ceea ceea ce ce face,
face,
el
el puse
puse mînamîna ca să-i ppipăie
ca să-i ipăie umerii
umerii şi şi braţele
braţele şi şi să
să vadă
vadă
dacă
dacă e e tot
tot fragedă
fragedă şşii m oale carnea.
moale carnea.
Domnişoara
Domnişoara Lina Lina se se dete
dete speriată
speriată la la oo parte.
parte.
Nu
Nu doarădoară că-ică-i eraera greu
greu,, nu nu!1 De D e trei
trei aniani,, ddee cînd
cînd era era
300 actriţă,
3 actriţă, b baa poate
poate chiarchiar şşii mai mai naintnainte, e , se
se obicinuise
obicinuise cu cu
asemenea
asemenea lucruri lucruri.. Era Era însă însă în în ddegetele
egetele lui ceva aspru
lui ceva aspru
şi în
şi în felul
felul lorlor dede aa pipăi
pipăi ceva ceva atît atît dede neobicinuit,
neobicinuit, încît încît
ea
ea îşi îşi perdu
perdu sărita.
sărita.
IIll adusese
adusese ppee Şvarţ ''ccuu dînsa, dînsa, pentru
pentru că îîii era era urît
urît să
35 vie vie singură,
singură, dar dar nici
nici Şvarţ
Şvarţ n-avean-avea ssăă ştie ştie cece caută
caută ea ea
aici
aici,, nicinici Duţu
Duţu n-avean-avea să să afle
afle ccăă eeaa n-an-a venit
venit singl1l'ă.
singmă.
Duţu
Duţu avea însă dreptate
avea însă dreptate:: femeia femeia tot tot femeie
femeie I
-
- SSăă ştii ştii că
că n-am
n-am venitvenit singură
singură I îîii zise zise ea,
ea, stăpînită
stăpînită
numai de gîndul că era un
numai de gîndul că era un apărător in apropiere. apărător i n apropiere.
40 -- N-aiN-ai venit
venit singură
singură I? I ? întrebă
întrebă el turburat.
el turburat.

4449
49
299
2 '- Ioan
'- I oan Slavici
Slavici - Opere,
-Ope,'e. voI.
vo I. IIll

www.dacoromanica.ro
 - Mi-a fost
- Mi-a fost uriturit -- 'urmau rma ea e'a - ŞI
- şi ain
am luatluat cu cu mine
mine
pe
pe Şvarţ
Şvarţ,, un un samsar
samsar,, un un ovreu
ovreu.. EI EI nu nu ştieştie însă
însă nimic
nimic
şi
şi nici
nici nu nu trebuie
trebuie ssă-i ă- i spunem
spunem..
Dutu
Dutu iar iar stetea
stetea la la îndoială
îndoială dacă dacă nu nu cumva
cumva visează.
visează.
5 Pu t ea dinsa
Putea dînsa ssă-i ă-i spun
spunăă cît cît vrea
vrea că nu nu ştie Şvarţ nimic nimic;;
erau
erau acumacum doi doi carecare ştiau
ştiau,, mînemine aveau aveau ssăă fie patru ,
fie patru,
ppoimîne
oimîne opt opt ..... . Era
Era prins,
prins, biet biet de de el el,, incungiurat
încungiurat din din
toate
toate părţile
părţile şi şi nu-i
nu-i rămînea
rămînea decît decît să să se se deie legat ...
deie legat ...
Şi
Şi totuşi
totuşi .... . . cind
cînd strîmtorarea
strîmtorarea era mai mare
era mai mare,, Duţu
Duţu îşi îşi
10
10 găsea
găsea scăparea
scăparea în in gîndul
gîndul că că elel e, e, la
la urma urmelor, om
urma urmelor, om
cu
cu noroc
noroc şi şi că nu mai bine
că numai bine pu tea să
putea iasă pe
să iasă pe cece el punea
el punea
mîna.. N-ar
mîna N-ar fi fi găsit
găsit aHf.el
altf.el com oara , cum
comoara, cum atîta timp n-au
atita timp n-au
găsit-o
găsit-o al(, a1\ii i; n-ar fi
i ; n-ar fi scăpat
scăpat cum cum scăpase
scăpase din din oo mulţime
mulţime
de ispitiri prin
de ispitiri prin carecare Lrecu
tr cusse.. ChiarChiar acum acum era era să să cadă
cadă
15 inl:.r-un greu
intr-un greu păcatpăcat,, şi-ar
şi-ar fi f i căzu
căzutL dacă norocul nu
dacă norocul nu i-ar
i-ar
fi scos
fi scos în în cale al e pepe Şvarţ
Şvarţ..
D egeaba ! orişicît
Degeaba! orişicît de de spurca
spurcat, t, ovreul
ovreul ee om om de de cre­
cre-
ddinţă,
inţă, care
care nu nu te te ddăă de
de gol
gol,, omom cu cu care
care poţipoţi să să faci
faci ori­
ori-
şice
şice treabă,
treabă, iară iară Şvarţ
Şvarţ acelaacela era era ovreu
ovreu !!
2
200 - U
- Unden de ee Svart
Şvarţ?? întrebă
întrebă Duţu. Dutu .
-
- L1Să-
L:1să-l, ăsp� nse ea.
l , ;răspunse ea. S Să � ergem numai
ă mergem numai înainte,
înainte,
ca
ca să ne căutăm
să ne căutăm de treab ă , ccăă vine
de treabă, vine el el după
după noi noi şi şi fără
fără
ca
ca să ştie ştie unde-l
unde-l ducem ducem.. îşi î ş i va
va fifi făcînd el el gîndurile
gîndurile lui, lui ,
dar
dar mie mie puţin
pu·ţ in imi îmi pasă.
pasă. MîneMîne vinevine să-i p lătesc şi
să-i plătesc şi nimeni
nimeni
25
25 nim ic n-are
nimic n-are ssăă afle. afle.
u mai
u mai mergem
mergem,, grăi Duţu . E
grăi Duţu. E prea tirziu . SSăă n
prea tîrziu. e-n­
ne-n-
toarcem acasă
toarcem acasă şi să alegem
şi să alegem banii banii ppentruentru ziua ziua de de mine.
mine.
Domnişoara
Domnişoara Lina Lina nu nu ţinea
ţinea să să maimai meargă
meargă şi şi pe pe Ia la
B ăneasa .
Băneasa.
30
30 -
- Mergi
Mergi tu tu înainte
înainte,, căă viu viu şi şi eueu cucu Şvarţ
Şvarţ,, zise
zise eea. a.
Nu
Nu vreauvreau să să te te cunoască
cunoască..
Voia
Voia să să llee facă
facă toate
toate aşa aşa,, ca ca Rigopulo
Rigopulo al al ei ei săsă nu
nu
sîmtă
simtă nimic.nimic. Era bătrîn grecul
Era bătrîn grecul şi şi prepuielnic
prepuielnic;; nu nu putea
putea
să-i spună
să-i spună adevărul
adevărul şi ţinea să
şi ţinea să nu nu se se strice
strice cu cu el mai
el mai
35 nainte ddee aa se
nainte se fifi asigurat.
asigurat.
Lui Duţu îi
Lui Duţu îi era
era acum
acum mai mai greugreu ssăă se se despartă
despartă de de dînsa
dinsa::
nu
nu se se mai
mai sîmţea
sîmţea sigur sigur decît
decît fiind
fiind singursingur cu cu ea.
ea. D ar
Dar
ce pputea
ce u tea să să facă
facă 11 ??
-
- Să Să nunu m mă ă laşi
laşi ssă ă aştept
aştept,, grăigrăi el el,, şşii plecă
plecă înainte.
înainte.
40
40 Peste jumătate
Peste jumătate de de ceas
ceas apoi apoi ei ei steteau
steteau amîndoi
amindoi la la
masa
masa pc care care erau erau întinşi
intinşi ban banii, i i , cu
cu uşauşa încuiată
încuiată şi şi cu
cu

450
450

www.dacoromanica.ro
 perdelele lăsate,
!perdelele l ăsate, şi-şi
şi-şi dedeau
dedeau sil inţa să
silinţa să aleagă
aleagă la la oo parte
parte
pe cei
pe cei de
de 200 şi şi pe
pe ceicei de de 90 lei, le i, fiindcă
fiindcă cu cu aceştia
aceştia
voia
voia D uţu să
Duţu să înceapă.
înceapă.
Cum rămînea însă
Cum rămînea însă cu cu cei
cei dede lala fîntîna
fîntîna Brîncovenesei
Brîncovenesei??
�5
!5 Alegerea trebuia
Alegerea trebuia ssăă ssee facă facă chiar
chiar acum acum şşii din din aceia.
aceia.
Era
Era pepe llaa miezul
miezul n opţii , şşii multe
nopţii, multe li li sese puteau
puteau intîm­
întîm-
ppla
la dacă
dacă plecau
plecau chiarchiar acumacum ca ca ssă-i
ă- i ridice.
ridice. D omnişoara
Domnişoara
Lina
Lina îndeoseb
îndeosebi, i , cum
cum putea
putea dînsa dînsa să să meargă
meargă în în cap
cap ddee
noapte,
noapte, ea ea singură
singură c cuu elel,, îînn pustietatea
pustietatea aceea aceea?? Foarte
Foarte
10 b
10 ine putea
bine putea 1! De D e cînd
cînd văzuse
văzuse aurul aurul intins
întins pe pe masă
masă şi-l şi- l
trecuse
trecuse printre
printre degetele
degetele ei, ei, nunu maimai puteaputea nici nici ea ea ssăă se
se
despartă
despartă de de D uţu ; să
Duţu; să temea
temea că-l că-I scapăscapă,, iîll perde.
perde.
Se-nţeleseră
Se-nţeleseră dar dar să să ia s ă unul
iasă unul după după altul altul şi şi săsă se-n­
se-n-
tilnească
tilnească la la colţul
colţul despre
despre podul podul Dîmboviţei,
D îmboviţei , .aapoi poi să să
15
15 ieie
ieie oo bbirjă
irj ă şşii ssăă iasă
iasă pînă
pînă la la bbiserica
i serica Sf S f .. E lefterie..
Elefterie
Aşa
Aşa şi şi făcură.
făcură.
La Si. Elefterie
La Sf. Elefterie eeii se se deteră
deteră din din bb irjă irjă şşii oo luară
luară pe pe
jos,
jos, spuind
spuind bbirjarului
irjarului ssă-i ă- i aştepte
aştepte..
Cum
Cum ssăă treacă
treacă însă inaint e ?
însă înainte?
.2
.'200 IIn
n strada
strada Carol D avila ssee stîrniră niste
Carol Davila niste cînicîni sisi înce-
înce-
pură să se se aţie după dînşii, iar iar sergentul
sergen:tul de de lala casele
casele
generalului
generalului D avil a , văzînd
Davila, văzînd cele cele două mogîldeţe prin
două mogildeţe prin
întunerec, sună
întunerec, sună de de citeva
cîteva ori ori şişi plecă
plecă spre spre dînşii.
dînşii.
Drept înainte
Drept înainte,, spre fîntîn ă , eeii nu
spre fîntînă, nu mai mai puteauputeau ssăă
25 meargă,
meargă, fiindcă
fiindcă ar ar fi
fi trebuit
trebuit ssăă treacătreacă prin prin grădinile
grădinile
ddee zarzavat
zarzavat şi-i şi-i urmărea
urmărea şşii sergentu
sergentul; l ; la
la dreapta
dreapta dedeaudedeau
în sergentul
în sergentul,, care care putea
putea ssă-i ă- i oprească
oprească şşii să-i întrebe ce
să-i întrebe ce
caută
caută pe pe ttimpul
impul acestaacesta aici aici;; oo luară
luară la la stinga,
stînga, spre spre
bereria
bereria "Opler"
"Opler",, şi-şi şi-şi urmară
urmară drumu drumul, l , aşa,
aşa, Ia la un
un noroc,
noroc ,
300 printre
3 printre cini cîni,, cu inima încleştată,
cu inima încleştată , u itîndu-se mereu
uitîndu-se mereu îna­îna-
poi
poi,, caca să
să vad
vadă ă dacă
dacă sergentul
sergentul îi î i urmăreşte
urmăreşte ori ori nu
nu ..
Abia departe,
Abia departe, llaa grădina
grădina Societ Societăţiiăţ i i de de dare
dare llaa semn
semn,,
e i se opriră şi s e uitară împregiurul lor. Era pustiu
ei se opriră şi se uitară împregiurul lor. Era pustiu
şi
şi linişt
linişte:e : numai
numai despre
despre oraş oraş se se mai
mai auzeaauzea zuruitul
zuruitul tră- tră-
35 surilor.
surilor.
Mai inainte
Mai înainte dde-a e- a apuca
apuca spre fîntîna Brîncovenesei,
spre fîntîna Brîncovenesei,
care
care rămăsese
rămăsese departedeparte înapoi,înapoi, eeii trebuiautrebuiau să treacă
să treacă
peste un
peste un şanţ
şanţ plinplin de de apă
apă şi şi printr-un
printr-un gard gard viuviu destul
destul
de
de des,
des, iariar aceasta
aceasta aveau aveau s-o facă iute
s-o facă iute,, fiindcă
fiindcă în în
4400 toat
toată ă clipa putea să
clipa putea să sese abată
abată cinevacineva pe pe acolo
acolo..

29 * �51

www.dacoromanica.ro
 Duţu oo luă
Duţu luă decide ci pe pe Lina
Lina ca ca pe un copil
pe un copil în în bl'aţe
braţe şi şi o
trecu peste
trecu peste şanţ,şanţ, apoi apoi îîii făcu
fă cu locloc prin
prin desiş
desiş şi-şi urmară
şi-şi urmară
drumul
drumul cu pas din
cu pas din ce ce inin ce mai grăbit
ce mai grăbit..
Doamne
Doamne!! cîte cîte Ii l i se
se puteau
puteau întîmpla,
întîmpla, şşii cite cite li li s-ar
s-ar fi
fi
5 întîmplat
întimplat dacă dacă n-ar n-ar fi fi fost
fost lala mij loc norocul
mijloc norocul cel cel orborb alal
lui
lui D uţu , care,
Duţu, mergind spre
care, mergînd spre deal
deal,, zicea
zicea mereu
mereu "Ajută,"Ajut ă,
D oamne ! Doamne,
Doamne! D oamne, ajut ajută!" ă !"
Lina se
Lina se ţinea
ţinea du după pă el
el şşii se
se u ita mereu
uita mereu cind cind la la dreapta,
dreapta,
cînd
cînd lala stînga
stînga,, cînd cînd inapoi
inapoi,, numai
numai înainte
înainte nu nu:: ar ar fifi fost
fost
10
10 acuma
acuma gata gata să să meargă
meargă cu cu el pină-n fundul
el pînă-n fundul iadului;iadului ;
vorba . e ra numai
vorba ,era numai ssăă sca scape pe nebăgaţi
nebăgaţi in in seam
seamă. ă.
Ajuns
Ajuns la la fîntînă,
fîntînă, D uţu ssee opri,
Duţu opri, se se uuită
i t ă oo ddată
at ă impre­
impre-
giur, apo
giur, apoii tuşituşi şi şi ascultă
ascultă cu luare-aminte,, ca
cu luare-aminte ca să să vadă
vadă
dacă l-a auz
dacă l-a auzit i t ori
ori nu nu cineva
cineva,, ddacă acă se
se mişcă
mişcă ori ori nunu undeva
undeva
15
15 ceva.
ceva.
Nimeni
Nimeni!! Nimic Nimic!!
Acum
Acum era era singur
singur cu cu dînsa
dinsa,, neştiut
neştiut d dee nimeni:
nimeni : putea putea
să
să scape
scape de de eea. a . Altele
Altele erau erau insăînsă gindurile
gindurile lui lui..
-
- Stăi
Stăi aiciaici,, îîii zise
zise eel,l , apoi
apoi se se duse
duse singur
singur llaa copacul
copacul
2
200 unde-şi
unde-şi a scunsese banii.
ascunsese banii.
D
Dee ce
ce singur
singur!? ! ? Nu-şi
Nu-şi dedea
dedea seamă seamă!! Atit Atit de tare se-n-
de tare se-n­
fipsese-n mintea
fipsese-n mintea lui lui gindul
gîndul că că nimeni
nimeni nu nu trebuie
trebuie ssăă
ştie
ştie unde-şi
unde-şi ascunde
ascunde eell bani banii, i , incit
incit şşii acum
acum numai numai pitiş pitiş
se putea duce
se putea duce la locul unde-i
la locul unde-i ascunsese.
ascunsese.
25
25 Domnişoara
Domnişoara Lina Lina,, femeie,
femeie, nu nu se putu sstăpîni
se putu tăpîn i .. EraEra
întunerec şi
întunerec indată ce-l
şi îndată ce-l perdu
perdu din din vedere,
vedere, ea ea lunlunecăecă
oarecum
oarecum ca ca unun şarpeşarpe dupădupă el, el, caca să vadă ce
să vadă ce face
face şi şi ddee
unde
unde iiaa bani banii, i , apoi
apoi se trase iar
se trase iar înapoi
înapoi,, cînd cînd văzu văzu că că
el se
el se ridică
ridică şi şi se se întoarce
întoarce..
30
30 - Haid
- Raid'' !I zise zise el, el, şşii oo luă
luă repede
repede inap inapoi, o i , dar
dar nu nu pepe
drumul
drumul ppee unde unde venise,venise, printreprintre cîni cîni şşii prinprin faţa faţa ser­
ser-
gentulu
gentului, i , ci
ci mai
mai cu cu ocol
ocol,, ddee la la grădina
grădina Societăţii
Societăţii d dee
ddare
are lala semn
semn peste peste cimp cimp spre Dimboviţa şi
spre Dimboviţa şi d dee acolo
acolo
înapoi
înapoi Ia la birj
birjă. ă.
35
35 D omnişoara Lina
Domnişoara Lina se se ţinea
ţinea şi şi acum
acum dupădupă el, dar "gindul
el, dar -gindul
ei
ei era
era lăsat
lăsat in în urmă
urmă,, la la fîntina
fîntîna Brincovenesei
Brîncovenesei;; ar ar fi
fi fost
fost
în
în stare
stare să să sese întoarcă
întoarcă şi şi singură,
singură, aşa aşa pe pe dibuite,
dibuite, ca ca
ssăă vadă
vadă ce-ace-a mai mai rămasrămas acolo. acolo.
Atit
Atît era era de de plină
plină d dee gîndul
gîndul acesta,
acesta, incit încît ea ea uitase
uitase
40
40 că ţine
că ţine ssă ă n-o
n-o vadă
vadă nimeninimeni cu cu Du·ţu
Duţu şşi, i , sosiţi
sosiţi Ia "Dacia" ,
la "Dacia",

·t52
452

www.dacoromanica.ro
 ea intră deodată
ea intră deodată cu cu el
el,, urcă
urcă scările
scările alăturea
alăturea cu cu dinsul
dînsul
si-l însoti
si-l însoti la la numărul
numărul 36 36..
,, EEll înc~ie
înc�ie uşa, uşa , aprinse luminarea , apoi
aprinse lumînarea, apoi răsturnă banii banii
pe masă.
pe masă.
5
5 D omnisoara Lina
Domnisoara Lina se se uită
uită cu cu ochi
ochi marimari la la ei
ei..
- Mai'' ee inc
- Mai încăă p pee atî t ? întrebă aapoi
atit? po i camcam sfiicioasă.
-
- Asta
Asta nu nu ee nicinici aa zecea parte, răspunse
zecea parte, răspunse el. el.
E a începu
Ea începu ssăă tremure.tremure.
- Sunt mulţ
- Sunt mulţi, i , ddee tot
tot mulţ
mulţi, i , grăi
grăi dinsa
dinsa,, gîndindu-se
gîndindu-se
10
10 mai ales
mai ales llaa ceilalţi.
ceilalţi. N-o N-o ssă-i ă-i putem
putem vinde vinde ppee toţi toţi aici
aici;j
oo să
să fim
fim nevoiţi
nevoiţi ssă ă mergem
mergem cu ei mai
cu ei mai departe,
departe, la la Viena,
Viena,
la Paris .
la Paris.
-- SSăă vedem
vedem mai mai nainte
nainte ccee putemputem ssăă facem facem aici aici,, în­
în-
timpină eel,
tîmpină l , începînd
incepînd să să caute
caute pe pe cei
cei de de 200.
200 . .
'115
5 Gîndul
Gîndul lui lui era numai la
era numai la aceştia,
aceştia, iar iar alal ei numai la
ei numai la
ceilalţi
ceilalţi..
E rau prea
Erau prea mulţimulţi,, şşii aceasta
aceasta îîii buiguia
buiguia capul. capul.
E a n-a
Ea n-a fost
fost ffătarnică
ăţarnică atunciatunci cînd cînd aa zis că se
zis că se mulţu­
multu-
meşte cu cu ceea
ceea ce ce 'elel va
va voi
voi să-i deie.deie . IIşi ş i închipuia
închipuia că 'va va
20
20 putea
putea să să cîştige
ciştige ffără ără ddee greutate
greutate oo mie, mie, poatepoate chiar
chiar dou douăă
mii de
mii lei , ceea
de lei, ceea ccee era era foarte
foarte mult mult ppentru entru dînsa
dînsa:: putea
putea
să-şi
să-şi cumpere
cumpere mobilă, mobilă, ssă-nchirieze
ă-nchirieze oo casă, casă, să să scape
scape
de multe
de multe n evoi ..
nevoi
Acum
Acum însă însă vedea
vedea ccăă poatepoate ssăă cîştige
ciştige şşii z ece , bbaa poate
zece, poate
25 chiar
25 chiar şi şi douăzeci
douăzeci de de m i i , ceea
mii, ceea ce ce era puţin ...
era puţin . . . Trebuia
Trebuia
să
să aibă aibă maimai mult,
mult, ca ca ssă-şi
ă-şi cumpere
cumpere oo căscioarăcăscioară la la ma­
ma-
hala şi
hala şi să-i
să-i rămiie
rămîie şşii d dee cheltuial
cheltuial ă. ă.
Grozav
Grozav se temea ca
se temea ca nnu u cumva
cumva ssăă piardă piardă pe pe omul
omul
acesta
acesta,, de de la la care
care atîrna
atirna soarta
soarta ei ...
ei ...
30
30 Şi ce
Şi ce putea
putea dînsa dînsa,, oo biată
biată de de femeie,
femeie, ssăă facă pentru
facă pentru
ca
ca să-I să-I ţie legat ! ??
ţie legat!
Era tîrziu
Era tîrziu după după miezulmiezul nopţiinopţii,, şi şi eaea nunu putea
putea ssăă se se
despartă
despartă de de el. el.
IIşi
şi făcuseră şi împărţirea socoteala;j luaseră înţe-
împărţirea,, şşii socoteala
35
35 l egere cum
legere cum au au s-os-o pornească
pornească mîne mine;j ea-i ea-i spusese
spusese că că are
are
să-şi
să-şi cumpere
cumpere "butoni""butoni" şi-i arătase cum
şi-i arătase cum să-şisă-şi punăpună că­ că­
maşa şi
maşa şi guleruI
gulerul şi şi legătoar
legătoar ,, 'Dinsa
Dinsa se sculase pe
se sculase pe la
la
unsprezece
unsprezece şi şi era
era obicinuită
obicinuită să să ·se
·se culce
culce mai mai mult
mult dimi­dimi-
neaţa
neaţa decît decit searaseara,, iar iar eell dormise
dormise pe-nserate
pe-nserate:: steteau steteau
40
40 fiindcă
fiindcă nu nu le le era
era somn
somn..

453
453

www.dacoromanica.ro
 Mai luară
Mai luară dar înţelegere că
dar înţelegere vor merge
că VOI' merge împreună
împreună pe pe
la giuvaergii
la giuvaergii,, îînsă nsă fărăfără ca ca cineva
cineva să să poată
poată bănuibănui cevaceva..
EaEa plecă
plecă înainte
inainte,, iar iar el venea după
el venea după dînsadînsa şi intră cu
şi intră cu
vreo
vreo altă altă ttreabă
reabă în în prăvăl
prăvălie, ie, caca ssăă fie
fie de de fa'ţă
faţă cînd
cînd ea ea
5
5 vinde
vinde şi şi iiaa ban
banii. i i . După
După ce ce ştiau
ştiau apoi
apoi preţurile,
preţurile, ea ea îiîi
dedea
dedea şi şi lui
lui Şvarţ
Şvarţ cîte cite cevaceva,, însăînsă ffără ără ca ca elel săsă afle
afle
de
de undeunde are are eaea banbanii. i i . Şi
Şi pentru
pentru el el,, şi
şi pentru
pentru ea, ea, lu­
lu-
cru]
crul de de căpetenie
căpetenie era era ca ca ei amîndoi să
ei amîndoi să se se aibă
aibă unul
unul
pe
pe altul
altul mereu
mereu sub sub och ochi. i.
10
10 Acum însă,
Acum însă, acum trebuiau ssăă se
acum trebuiau se despartă,
despartă, fiindcă fiindcă
nu mai
nu mai aveau
aveau n ici ce
nici ce ssăă facăfacă,, n ici ce
nici ce să să vorbească,
vorbească, şi şi
ee greu
greu ssăă stai
stai cucu cineva
cineva,, mai mai ales noapte a , fără
ales noaptea, fără de nici
de nici
oo ttreabă.
reabă .
Mai
Mai greugreu însă
însă e e ssăă ttee desparţi
desparţi cînd cînd ai ai ceva
ceva pe pe inimă
inimă..
1'15
5 ""De
D e unde
unde şti ştiu u eu eu ce face ea
ce face ea după
după ce ce pleacă
pleacă d dee lala
mine !l?"
mine ? " zicea
zicea el el în în gîndul
gindul lui lui..
"D
"Dee unde
unde ştiuştiu eu eu ce ce face
face el el după
după ce ce rămîne
rămîne singursingur !l?" ?"
zicea
zicea şi şi dînsa
dînsa în în gîndul
gîndul eei. i.
Cel
Cel m maia i cuminte
cuminte ar ar fifi fost
fost să să steie
steie toată
toată noaptea
noaptea im- im-
220
0 ppreună:
reună : asta asta însă
insă n-o n-o voiavoia dînsa,
dinsa, dar dar n ici el
nici el..
EEaa se
se ridică
ridică nu nu ca ca ssăă pplece,
lece, ci ci numai
numai aşa, aşa, caca săsă facă
facă
ceva.
ceva.
-
- Vrei
Vrei ssăă pleci?
plec i ? întrebă
întrebă el el ca speriat .
ca speriat.
Domnişoara Lina
Domnisoara Lina era era foarte
foarte mulţumită.
multumită.
25
25 -
- CeCe ssăă mai
mai fac fac aiciaici !l?? răspunse
răspunse' ea. ea.
D acă n-ar
Dacă n-ar fi fi fost
fost femeie,
femeie, el el i-ar
i-ar fifi zis
zis ssăă sese culce
culce şi şi să
să
doarm
doarmă; ă ; era însă femeie,
era însă femeie, şşii în femeie n-ai
în femeie n-ai ssă-ţi
ă-ţi pui
pui cre­
cre-
dinţa.
dinţa.
-
- SăSă mai
mai stai
stai aşa aşa,, grăi
grăi el. el. Sunt
Sunt mai mai liniştit
liniştit d acă te
dacă te
30
30 văd
văd colea colea înainte
inainteaa mea. m ea .
Domnişoara
Domnişoara Lina Lina nu nu se se mai temea c-o
mai temea c-o ssă-Iă-I peardă.
peardă .
-
- ŞŞii adecă
adecă d dee cece ssăă nu nu ffiii i liniştit
liniştit dupădupă c cee plec
plec eueu??
îl
îl întreb
întrebă ă ea.
ea.
-
- U ite -
Uite - zzisei se el el - nu-mi ies
- nu-mi iesee dindin minteminte gindul
gindul
35
35 c-ai
c-ai putea
putea să să tete mai
mai întilneşt
întîlneştii cu cu cineva
cineva..
Era un
Era un mare dispreţ in
mare dispreţ în vorbele
vorb ele aceste,
aceste, şşii ea ea sese simţea
sîmţea
umilită
umilită;; femeia femeia ee ·lnsă ·'J.nsă mlădioasă şşii se încovoaie ca
se încovoaie ca
şarpele.
şarpele.
-
- CeCe minunat
minunat lucru lucru ar ar fi fi -- grăi
grăi dînsa
dinsa - - ddacăacă am am
40
40 găsi
găsi douădouă odăiodăi una una lîngă
lîng ă alta,alta, c-oc-o uşă
uşă la la mij loc !
mijloc!

454
454

www.dacoromanica.ro
 -
- BunBun lucru
lucru ar ar fi
fi,, înt1mpină
int1mpină el el înviorat.
inviorat . DarDar acum
acum.
ce
ce facem?
facem?
E
Eaa se
se uită
uită citva
cîtva timp nedumirită la
timp nedumirită la el.
el. Ţinea
Ţinea să nu-l
să nu-l
supere.
supere.
5
5 D acă vrei
- Dacă
- vrei,, rămîn
rămîn aiciaici - - răspunse
răspunse ea ea -- dar
dar vorba
vorba
era
era săsă nu
nu ştiestie nimeni
nimeni că că nene cunoaştem
cunoastem..
-
- Nu Nu -'- zise
zise eell -- aici
aici nunu poţi'
poţi să rămîi. Trebu ie
Trebuie
să te
să te duci
duci să să te
te culci şi să
culci şi să dorm
dormi, i , ca să te
ca să te scoli
scoli devreme.
devreme.
Ar
Ar fi fi ppăcat
ăcat ssăă perdem
perdem m în e ziua
mine ziua degeaba
degeaba.. DarDar
10
10 -
- adăugă
adăugă pestepeste puţin
puţin - - să să m
mă ă laşi
laşi să
să te incui în
te incui în odaie
odaie
si
si să
să iau
iau cheia
cheia llaa mine.
mine.
,, Domnişoara Lina Lina era incîntat ă ! Nu
era încintat Nu !! pe
pe omul
omul acesta
acesta
nu mai
nu mai putea
putea să-I să-I peardă.
peard ă .
-
- Prea
Prea bine
bine!! răspunse
răspun se ea, ea, apoi ieşiră amîndoi
apoi ieşiră amîndoi şşii se
se
15 duseră
duseră tiptil
tiptil la la odaia
odaia ei ei,, de unde eell se
de unde se intoarse pesLe
intoarse peste
puţin
puţin singur
singur şi şi cu
cu cheia
cheia în în m înă , uitindu-se
mînă, u itîndu-se la l a numărul
număru l
de
de ppee ea
ea,, ccaa nnuu cumva
cumva să-I uite.
să-I uite.

V II
VII

Era
Era samsar
samsar Şvarţ
Şvarţ,, dar
dar nnuu dintre
dintre cei p îrliţi, şi
cei pirliţi, ţinea
şi ţinea
20
20 să fie socotit
să fie socotit în rîndul neguţătorilor.
în rîndul neguţătorilor. N-avea, -avea, ce-i
ce-i drept,
drept,
prăvălie,
prăvălie, dardar poate
poate omul
omul ssăă fie
fie n eguţător şşii fără
neguţător fără ddee pră­
pră­
vălie.
vălie. Avea multe cunoştinţe
Avea multe cunoştinţe şi şi printre
printre n eguţători şi
neguţători şi
printre
printre boieri
boieri şişi printre
printre cocoane,
cocoane, le aflaleafla toate
toate şi şi ştia
ştia
să tacă, iar
să tacă, iar tăcerea
t ăcerea ee oo m arfă care
marfă care sese plăteşte
plăteşte bine.
bine.
225
5 IInsoţind
nsoţind pe pe domnişoara Lina Lina la la şosele, el el dedea
dedea cu cu
socoteală
socoteală că că dinsa
dinsa are
are oo intilnire
întîlnire cu un domn
cu un domn oarecare,
oarecare,
pe care
pe numai ea
care numai ea are
are să-I
să-I ştie
ştie.. Se-ntîmplă
Se-ntimplă adeseori
adeseori
aşa
aşa ceva
ceva,, mai
mai ales
ales la
la Bucureşti
Bucureşti - asta n-o
- asta n-o ştia
ştia nimeni
nimeni
mai
mai bbine
ine decît
decit Şvarţ.
Şvarţ. Tocmai
Tocmai de de aceea însă el
aceea însă el ţinea
ţinea să-Isă-I
30 vadă
30 vadă pe pe domnul
domnul acela
acela.. L-a
L-a şi
şi văzut
văzut,, pepe cit
cit aceasta
aceasta era era,,
aşa
aşa pe-ntunerec,
pe-ntunerec, ccu u putinţă
putinţă..
I i ppărea
Ii ărea oomm necunoscut
necunoscut şi n u tocmai
nu tocmai de-acătarea.
D e aceea
De aceea dimineaţa
dimineaţa s-a s-a şşii dus
dus cacamm înîn ssilă
ilă llaa dinsa,
dinsa,
ca
ca ssă-şi
ă-şi ieie
ieie răsplata
răsplata ostenelelor
ostenelelor şşii aa tăcerii.
tăcerii . SpreSpre
35 marea lui
35 marea lui m irare, eeaa ieşise,
mirare, ieşise, deşi
deşi abia trecuseră nouă
abia trecuseră nouă
ceasuri.
ceasuri.
El trecu
El trecu pepe la
la portar,
portar , ca
ca să
să facă intrebare.
facă întrebare.

4:55
455
www.dacoromanica.ro
 -- A A ieşit şi s-a şi intors - - îîii răspunse portarul - -
dar nu mai stă la numărul 22 22.. S-a mutat la num numărul 11.
ărul 11.
"La numărul 11?" 1 1 ?" zise Şvarţ îînn gîndul lui lui.. Odaia
d
dee la numărul 11 era una d intre cele mai frumoase,
dintre frumo ase , ele-
5 gant mobilată, cu
gant cu ferestrele
ferestrele spre piaţă -
spre piaţă - şişi Şvarţ ştia
ce va să zică aceasta.
El urcă
urcă scările
scările cu oar�care
oarecare chibzuială
chibzuială şi şi bătu
bătu aproape
cuviincios la uşă.
-- Cine e? întrebă dînsa dinsa..
10
10 -- EuEu,, Şvarţ 11 răspunse el. el.
-
- S-aştepţi puţinpuţin,, că m ă îmbrac
imbrac,, strigă dinsa dinsa hodo­
hodo-
rog ind la dulapul în care-şi ţinea
rogind ţinea hainele.
Şvarţ dete din cap cap..
Nu
Nu se se poate lucru mai
poate lucru firesc decît
mai firesc decît ca ca femeia
femeia carecar e se
se
115
5 îmbracă
imbracă să hodorogească lla a dulap
dulap.. D omnişoara Lina
Domnişoara
nu avea însă ob iceiul de a ieşi înainte
obiceiul inainte d dee nouă, nici de
a se imbrăca
îmbrăca de mai multe ori p pee zi, nici d dee a sta încu­
încu-
iată în casă şi il îl primea mai înainte şi neîmbrăcată neimbrăcată..
Aici trebuia să ffie i e la mij loc ceva
mijloc ceva,, şi Şvarţ era în stare. stare
220
0 să-şi inchipuiască
închipuiască că c ă dînsa ascunde pe ci neva în dulap
cineva dulap..
El rămase deci cam ruşinat după dup ă ce ea descuie şi-l
pofti să intre.
Uşa dulapului
dulapului era era pepe jumătate
jum ătate deschisă,
de schisă, încîL
incit el el
putea să vad vadăă că nu e nimeni în dosul hainelor.
25 De unde ar fi putut să-i treacă lui lu i prin m inte că
minte
două din din scindurile
scîndurile din din fundul dulapului sunt
fundul dulapului scoase
sunt scoase
din cuie
cuie??
El vedea
El vedea uşa din din dosul
dosul dulapulu
dulapului, i , dar
dar dulapul
dulapul era era
pus în uşă tocmai p entru ca să acopere trecerea in odaia
pentru
30 d
dee alături.
- Eb
- ine c-ai venit, Şvarţ , îi zise ea
bine ea.. Am să-ţi dau
d
dee lucru
lucru,, dar ssăă nu afle nimen
nimeni. i.
- Domnişoară Lină -
- - o întrerupse eell - - iimi
m i pare
foarte
foarte rău. Parcă de azi ne cunoaştem cunoaştem!!
35 E
Eaa ii dete ddeocamdată
eocamdată numai patru monede, ca să le
vînd
vîndă ă cît mai curînd,
curind, cu cel puţin 209 209 lei bucata.
Şvarţ se u it ă lung la ele
uită ele..
Monede vechi din ttimpul impul romanilor, frumoase,frumoase , foarte
foar te
pine
ine păstrate. Se pricepea el şi la asta.
''.0
10 El începu
incepu să le le cîntărească in in mină. Aurul,
Aurul, la cintar
cînt ar :)
nu preţuia mai mult decît patru napoleoni bucata.

www.dacoromanica.ro
 -
- E E mult două sute de lei lei,, inttmpină
intimpină e1 el..
-
- Am vindut vîndut eu patrusprezece bucăţi bucăţi,, dintre care
cinci chiar 230 lei bucata bucata,, răspunse ea.
Patrusprezece şi cu patru fac optsprezece optsprezece,, ddee două
5 ori optsprezece fac treizeci şi şase
5 şase:: 3600
3600 lei. Frumoşi
bani
bani!! Nu puteau să fie toţi ai eei. i.
-
- Se Se poate
poate că sunt sunt rarităţi
rarităţi,, zzise
i s e el.
el. O
O să văd văd;; mai
sunt multimulti??
intrebarea aceasta domnişoara Lina nu putea să-i
La întrebarea
10
10 răspund
r ă spundă. ă.
-
- Nu Nu!! grăgrăii dînsa
dînsa ,, dar
dar ochii
ochii eeii ziceau "da 1 " .
ziceau "da!".
IIeşind
eşind de la dînsa dînsa,, el vedea lucrurile îîn n cu totul altă
faţă.
fată.
Nu mai înc ăpea nici o îndoială că monedele sunt ale
încăpea
'1 5
15 domnulu
domnuluii ddee la Şosele. Le va fi furat ddee undeva undeva,, va fi
găsit
g ăsit vreovreo comoară
comoară,, asta asta nu-l
nu-l privea
privea ppee Şvarţ
Şvarţ:: destul
destul
că era la mijlocmij loc ceva ce nu trebuia să să se ştie, ceva pen- pen­
tru dînsul.
dînsul. Păcat ar ar fi
fi fost să mai alergealerge şi domnişoara
Lina,
Lina, cînd ea putea putea să cîştige şi altfel altfel..
20
20 Mult ar fi dat să-I poată găsi pe domnul acela şi să-i
zică
zică:: "Nu te b i zu i pe femeie, ffiindcă
bizui iindcă e proastă şi se lasă
să fie inşelată
înşelată d dee neguţători
neguţători,, e uşurică şşii te dă d dee gol
gol,,
ee rîvnitoare
rîvnit oare şi ttee despoaie cu vicleşuguri femeieşt femeieşti: i : eu
îţi fac treabă mai bun
îţi bună."ă."
25
25 Cine era însă domnul acela acela?? unde putea ssă-I ă-I găseasc
găsească? ă?
cum putea să-i vorbească vorbească??
La urma
La urma urmelor,
urmelor, tot tot cucu dînsa trebuia să
dînsa trebuia să se se pună
pună
la cale
cale..
Dar deocamdată avea să se orienteze.
300
3 I n timp d
In dee cîteva ceasuri
ceasuri,, pînă la dou douăă după amia-
zăz
zăzi, i , el s-a dus şi s-a intors întors de patru ori ori,, i-a dat dom­dom-
nişoarei Linei peste trei m i i de lei şi din ochii ei vedea
mii
că tot mai mai sunt
sunt multe monede : aşa nu mai mergea II
multe monede:
-
- Domnişoară Lină - - îîii zise el - - n nee încurcăm
încurcăm::
::15 mine o să
::l5 mîne să ştie toată
toată lumea c-avem o mulţime mulţime de monede
vechi. Lasă, că n-o să ni le mai cumpere nimeni decît
la cintar,
cîntar, ddar ar ne pomenim c-o să fim urmăriţi. Cel mai
cuminte lucru e să căutăm pe cineva cineva,, care le cumpără
pe toate şi se duce cu ele ca să le vîndă aiurea. Luăm
40
40 mai puţin puţin,, dar mergem la sigur.

457
457

www.dacoromanica.ro
 D omnişoara Lina, care se gîndea mereu Ia fintina
Domnişoara fîntîna
Brîncovenesei, îi dedea dreptate. Vînduse şi ea cinci­ cinci-
zeci şi şase de bucăţi, abia cincizeci şi şase şase,, cu cele
douăzeci şi trei vîndute de dînsul dînsul,, şaptezeci şi nouă,
5 şi erau peste trei sute. Ce făcea cu celelalte
5 celelalte?? ce făcea
cu sculel e ? ce făcea mai ales cu ceea ce mai era Ia fîn­
sculele? fîn-
tîna
tina Brîncovenesei
Brincovenesei??
-
- Bine ar fi 1! grăi dînsa .
-
- Mai e mult
mult?? întrebă el. Cam cîţi bani intră în joc joc??
10
10 E
Eaa rămase cîtva timp strîmtorată
strîmtorată.. Ar fi trebuit să-i
spună că nu mai sunt sunt,, iar asta nu putea s-o facă. facă.
-- Nu ştiu - răspunse ea -
- răspunse - dar îmi închipuiesc vreo
douăzeci de mii de lei lei..
Şvarţ se uită lung la e eaa .
15
15 - N-aş putea eeu
- u să vorbesc ccu u el? întrebă dînsul cu
jumătate de gură. gură .
Domnişoara Lina dete - - zîmbind cu vicleşug - - din
cap
cap..
-
- Caută - - zise
zise apoi
apoi - găseşte şi
- găseşte şi mergem
mergem toţi toţi trei
trei
20
20 împreună să ne înţelegem
înţel egem şi să luăm banii. banii .
Cu
Cu toate aceste,
aceste, după plecarea
plecarea lui Şvarţ ea ieşi din din
nou
nou,, ca să mai vîndă şi să caute şi eea. a.
Duţu era şi el ddee părere că e m a i bbine
mai i n e cum zice
Şvarţ
Şvarţ:: i se făcuse bietului
b ietului om lehamite de atîta aler-
255 gătură şi de atîta încordare sufletească.
2
Apoi de ce să mai şi alerge !l??
Farmec a avut lucrul pentru el numai llaa început. începu t .
îndată ce-a trecut peste două mii de llei, e i , el nnuu mai ştia
să numere
numere şi şi-a pperdut
erdut socotelile.
socotelile . Cinci
Cinci mii mii d dee llei
ei
30 erau pentru dînsul două mii şi încă ceva pe deasupra
30 deasupra,,
iar zece mmiii i cam tot atît ca cinc i . Cu cît însă mai mult
cinci.
se
se aduna,
aduna, cucu atît
atît mai vîrtos se se temea ca ca nunu cumva
cumva să-I
apuce cineva şi să-I întrebe de unde are atîta bănet.
tPentru el lucrul de căp etenie era să scape cît mai cu-
căpetenie
35
35 rînd
rînd dede aici şi să se-ntoarcă la la Stanca
Stanca lui: lui : era
era peste
peste
lputinţă să stea şi să aştepte pînă ce vine Şvarţ Şvarţ..
�Abia
~Abia pe-nserate
pe-nserate,, ppee la opt opt ceasuri
ceasuri,, ei se potoliră şi
se-ncuiară îîn n casă ppentru
entru ca să numere ban banii i i luaţi şi
să-şi ia d-şoara Lina ppartea. artea.
0
!~O
4 Nu era încă întunerec;
întunerec ; domnişoara Lina însă dormise
puţin noaptea trecută
trecută,, alergase mult peste zi şi era ho-

458
458

www.dacoromanica.ro
 tăr1tă
tărită să se aseze cit mai curind la odihnă odihnă.. E a-si scoase
Ea-si
o rsetul , puse un camizol şi se aşe
dar talia şi ccorsetul, aşe~ă � ă lîngă
dinsul pe canapea.
canapea .
Duţu scoase hirtiile din p ortofelul mare,
portofelul mare , pe care i-l
5
5 cumpărase eea, a , şşii incepu
începu a le număra. '.
Erau grozav de mulţi banii banii,, şi och ochiii i lor sclipeau in
vederea lor. Acum se hotărî, hotări , la urma urmelorurmelor,, soarta ei.
El
El puse la o pparte arte trei hirthirtii ii d
dee cite
cîte o mie, numără
la
la altă parte şaizeci şi opt hîrtii de cîte cite o sut
sută, ă , dar tean-
10
10 cuI
cuI hirtiilor
hirtiilor ddee douăzeci iill lăsă iînn portofel portofel.. Aceştia erau erau
bani adevăraţ
adevăraţi, i , poli,
pol i , cu care era deprins şşii pe care voia
să-i păstreze ppentru entru sine sine:: in
în celelalte hîrtii hirti i nu prea
avea incredere.
încredere.
El
El luă una ddin in hîrtiile
hirtiile d dee o mie şşii i-o dete d-şoarei
15 Line i.
Li.nei.
Mulţi bani o m mie ie ddee lei,
lei , d ar o singură hîrtie
dar hirtie din atît
mult e , şi
de multe, şi ea se uită uită oarecum jeluitor în in ochii lui lui,, ca
şi cînd
cind ar fi voit
ar fi voit să-i zzică: ic ă : ""Numai
Numai atit atît!?"! ?"
El iiî i mai dete şşii celelalte două m ii.
mii.
220
0 La asta n nuu se aşteptase d-şoara Lina.
Trei mii d dee lei era mult pentru p entru o singură
i:\in,gură zi.
Nu-i vorb
vorba, a , puţin pentru toată viaţa viaţa,, dar mai rămî­
.. nea şişi ziua de mîne, mîn e , mai era la mijloc mij loc şi fîntîna
fîntina Brîn- Brin­
covenesei.
225
5 -- îţi
Iţi mulţumesc
mulţumesc!! grăi dînsa înduioşată. înduioşat ă . Nu poţi
să-ţi închipuieşti ce mare e binele b inele p pee care m mi-l i-l faci,
fac i , de
cite nevoi m mă ă scap
scapi! i !
Ar ffii fost gata ssăă sărute mîna lui aspră şi şi,, fiindcă
aceasta nu putea s-o facă, facă , ea îi apucă mina mîna şşii i-o strînse,
strinse,
300
3 se alipi ddee el şi-l cuprinse ca un copil cu braţul sting.
D uţu ar fi
Duţu f i voit s-o deie la o part parte.e . E greu ssăă te vezi
aşa deodată strîns şşii ssăă stai ca un buştean buştean..
"Ştiu eu eu cece vrei
vrei tu" tu",, zise
zise el el in
în gindul
gîndul lui. lui .
C
Caa ssăă scap
scapee dar (}u c,u b inele ddee eea,
binele a , dinsul
dînsul mai luă aşa aşa,,
35
35 pe apucate
apucate,, vreo cincisprezece din hirtiile hîrtiile de o sută şşii
i le dete şşii pe aceste. Puţină treab treabă ă era, llaa urma urme­ urme-
lor ; tot avea
lor; avea el el prea mult mult pentru dînsu dînsul. l.
Domnişoara Lina iîii inţelese gindul şşii ssee simţea greu
Domnişoara
umilit ă .
umilită.
40
40 -- E prea mult mult!! zise ea dindu-se inapoi înapoi..
Ar fi voit ssăă nu primească,
primească , dar n-o ierta firea fir ea .

459
459

www.dacoromanica.ro
 -
- Puteai să nu mi-i dai - - adause dar după ce iîii
luă - - căci o ssă-mi ă-mi ddai a i şşii mie
mie,, după ccee vom fi vindut
pe ceilalţ
ceilalţi. i.
Ceilalti
Ceilalti? ' ?
5
5 Duţu 'stete stete cîtva timp ppee ginduri gînduri..
S
Să ă mai răminărămînă el şi mine mîne aici aici?? S Să ă :meargă cu cu ea şi
cu Şvarţ
Şvarţ,, ca să se tocmeasc
tocmească? ă? S
Să ă steie incuiat cu femeia
aceasta in în casă şi să impartă împartă ban banii i i cu eea? a ? Era peste
putinţă 1 1
1:100 "Ce nu e femeia aceasta în in stare să facă - - zise el in în
gindul
gîndul lui - - ca să m mă ă bage în in slăbiciune şi să-mi
stoarcă banii 1l?" ?"
Cu totul altfel se inchipuise inchipui se el pe sine avînd bani
mulţ
mulţi. i . Acum, cind cînd iii i ave
avea, a , era despreţuit şi de ei, şşii
15
15 de
de lume,
lume, şi de de sine însuşi , şi dispreţul acesta
sine însuşi, acesta ssee ogl indea
oglindea
in faţa lui nedeprinsă a ascunde -adevărul.
în ad evărul.
E
Eaa iîii cumpărase pentru monede şi scu scule le o pungă de
ppiele.
iele.
-
- Ştii ce? zise zise el
el scoţînd punga punga şi aruncind-o aruncînd-o pe
2200 masă . Eu plec, dacă se poate,
masă. poate , încă astă-seară
astă-seară;; d ă-m i
dă-mi
ce ţi-am ddat at şi-ţi dau punga punga,, să fie întreagă a ta.
D omnişoara Lina se u
Domnişoara it ă ca ieşită
uită ieşit ă din fire la el.
S
Săă deie dinsa dînsa banii
banii,, pe care abia acum iîii luase? Era
putinţă.
peste putinţă.
2
255 Ştia ce preţuiesc monedele şi sculel sculele, e , dacă pleca cu
ele la Viena şşii le vindea acolo acolo;; cindcînd se uita însă la hir- hir­
tiile eei, i , monedele îi ii păreau
păreau bu bucăţi
căţi de tinichea,
tinichea , iar pie- pie­
trele scumpe b euţe din albia riulu
beuţe rîului. i.
- M
- Mai a i lasă-mi ceva d cheltui al ă tt grăi dînsa cu
dee cheltuială
30 inima îndoită îndoită..
-
- Aşa ssăă fie! fie 1 răspunse eell şi-i dete o mie şi patru sute,
apoi strinse celelalte hîrtii hirtii in portofel şi se ridică ridi că de
lîngă dinsa dînsa,, ca omul căruia iîii vine să fugă fugă..
Acum domnişoara Lina ar fi putut în in adevăr să-i
3
35 5 sărute mîna. E Eaa însă nu vedea nici hirtiile, hîrtiile, nici punga punga,,
ci numai dispreţul din faţa lui şşi, i , jjignit
ignităă in în slăb iciunea
s l ăbiciunea
ei de femeie, ar fi voit să rupă hirtiile în in bucăţi
bucăţi şi să-i "ă-i
arunce punga in faţă . Grozav d
în faţă. e mult trebuia să aibă eel,
demult l,
pentru ca să arunce astfel miile, miile , şi in în gindul ei era lucru
IttO
t!) invederat că el n-are să plece, ci umblă numai să scape

460

www.dacoromanica.ro
 de ea
ea,, pentru ca să nu-i mai facă iacă parte şi şi din comoara
rămasă la fîntîna Brîncovenesei
Brîncovenesei..
Trebuia cu orice preţ să-I oprească oprească:: ori mergeau îm­ îm-
preună să ridice comoara
comoara,, :ori :se ducea ea singură şi
5 pleca cu ea la Viena.
5
Luată o dată hotărîrea aceasta, ea se ridică zimbind, zîmbind,
se duse la el şşii iar îl cuprinse cu braţul.
-
- Chiar
Chiar astă-seară n-o n-o să ppoţioţ i pleca
pleca,, îi îi zise.
zise. Lasă
că e prea tîrziu
tirziu,, dar trebuie să rămîi rămîi,, ca să te mulţu-
10
10 mesc şi eeu u cu ceva
ceva.. Ar ffii păcat să pleci
pleci,, urmă eeaa cu glas
ademenitor,
ademenitor, fără ca ca să fi fi ppetrecut
etrecut un ceas ceas împreună.
impreună.
Nu-mi pasă acum dacă lumea mă vede cu tine şi n-are
să-ţi pese nici ţie, căci nimeni nu te cunoaşte cunoaşte.. Să facem
oo plimbare
plimbare la Şosel e , apoi
Şosele, apoi să mergem
mergem să cinăm cinăm..
15
15 E
Ell stete Ia la îndoială
îndoială..
Om era
Om era,, la
Ia urma urmelor
urmelor,, şi el. li l i era lui însuşi de
sine milă, cîndcind se gîndea cîte a ppăţit, ăţit , ce-a ostenit şi
prin ce fel d dee zbuciumări a trecut de cind a găsit comoa­ comoa-
ra
ra:: prea le-ar fi pus virf la Ia toate, dacă acumacum,, cind
cînd avea
�~Q() atîta
atita b ănet, ar fi plecat flămînd şşii setos d
bănet, dee la
Ia Bucureşti.
Da, ar fi vrut să tragă un chef mai nainte de a pleca pleca,,
dar nu cu ea ea:: de dinsa se temea chiar şi acum acum,, om cu
capul limpede.
-
- SSă ă nu zici b baa -
- urmă eeaa stăruitor - - că mă mîh-mih-
25
25 neşti pe toată viaţa. Uite, Uite, ii scriu
scriu lui Şvarţ să nu nu mai
mai
caute , fiindcă omul cu monedele a plecat, plecat , iar tu te duciduci,,
mai
mai nainte ddee aa ieşi la plimbare
plimbare,, îţi pplăteşti
lăteşti odaia
odaia şi
spui că ppleci.
leci . Putem apoi să-I luăm cu noi şi p pee Şvarţ,
căruia
că ruia ii spunem că că tu eşti d-l Cristescu, un vechi prie-
30
30 ten al meu,
meu , ari ndaş din judeţul Tutova
arindaş Tutova..
Duţu se uită cu ochii mari la eea.
Dutu a.
Erau toate minunat tticluite. icluite. DeD e ccee adecă aarr ffii mai
avut
avut să se se teamă cindcînd il aveau
aveau şi ppee Şvarţ cu cu dînşii
dînşii??
Nu era nimic mai uşor decît s-o lase cu Şvarţ şi să plece
35 drept la gară
35 gară..
Nu putea să-i treacă
treacă omului prin m inte că
minte că Lina vrea
să-I lase pe el cu cu Şvarţ şi şi ssăă plece ea la Cotroceni
Cotroceni şi şi d
dee
acolo la gară.
De aceea, ca s-o momească, o cuprinse cuprinse,, drept răspuns,
40 şi el cu braţul şi
40 şi o strînse
strinse puţin.

461

www.dacoromanica.ro
 Putea acum
Putea acum s-o s-o facă
facă aceasta
aceasta,, fiindcă fiindcă nu nu mai
mai avea avea dEi1 dl3l
ce
ce ssăă se se teamă.
teamă.
Domnisoara
Domnisoara Lina Lina se se u it a cu
uita cu coada
coada ochiului
ochiului la la elel siisi!
se suci
se suci oârecum
oârecum,, nu nu însă ca ca să iasă de de subsub braţul lui lui ll
5 ccii ccaa să-I momească ssii ea.
să-I momească ea.
El oo strînse
El strînse mai mai ttare'are' şşi,i , simţind carnea carnea eeii cea cea moale,
moale,
începu s-o
începu s-o pipăie.
pipăie.
- Nu
- Nu ţi-eţi- e ruşine
ruşine!? ! ? grăi
grăi dînsadînsa,, lăsîndu-se
lăsîndu-se în în voile
voile lui.lui .
-
- D Dee locloc!! răspunse
răspunse eel, l , rîzîn
rîzîndd ..
10
10 E
Eaa ssee suci
suci şi şi se
se răsuci
răsuci cîtva cîtva ttimp imp ccaa fetele
fetele mar mari. i.
- B
- agă de
Bagă de seamă
seamă - - îîii zzise i s e apoi
apoi - - că că te-ncurci
te-ncurci şi şi
n-o
n-o să să p leci m
pleci în e , nnici
mîne, ic i poimîne.
poimîne. Vrei Vrei!? !?
- Nu
- Nu vreu
vreu!1 răspunse
răspunse el el hotărît
hotărît şi şi cu
cu inima
inima deschisă.
deschisă.
-
- Atunci
Atunci lasă-mă-n
lasă-mă-n pace pace!! se se răsti
răsti ea ea sup ărată şi
supărată şi se se
15
15 desfăcu
desfăcu din din braţele
braţele lui lui ..
- Apo
- Apoii nu-inu-i aşa
aşa!! grăi grăi dînsudînsul; l ; oo prinse
prinse cu toat ă pu­
cu toată pu-
terea
terea şi şi oo trase lîngă sine
trase lîngă sine pe pe canapea,
canapea, unde unde şezuseră
şezuseră
mai naint
mai naintee .. Nu Nu eu eu m-am
m-am legat legat de de ttine,
ine, ci ci tu
tu te-ai legat
te-ai legat
de mine.
de mine. Nu sunt buştean
Nu sunt bustean n niciici eueu:: lasă-
lasă-mă mă acumacum să să
20
20 mă dezmeticesc
dezmeticesc.. Ce-o Ce-o ~ă-ţis ă-ţi facfac adecă
adecă!? ! ? în
în fiecare
fiecare clipă
poate
poate să să bată
bată cineva
cineva la la uşă
uşă .... . . Iacă
I acă mămă jjoc oc şi şi eueu,, cum
cum
făceam cînd
făceam cînd eram flăcău .
eram flăcău.
Domnişoara Lina
Domnişoara Lina se se sîmţea
sîmţea iiar ar stăpînă
stăpînă.. D Dar ar ddacăacă
era
era vorbavorba ssă-I ă-I prindă
prindă bine, bine, trebuia
trebuia ssă- ă-II ţie
ţie dindin scurt
scurt..
25
25 -
- După
După ce ce ne
ne întoarcem
întoarcem - - şopti
şopti dînsa
dînsa - - ne ne ducem
ducem,,
dacă
dacă nu nu vrei
vrei aici
aici,, aiurea
aiurea,, unde unde nu nu ne ne supără
supără nimeni nimeni,,
şşii te
te jjoci
oci în toat ă tign
în toată tignaa .. ŢinŢin şi şi eueu 11 OO ssăă vezi
vezi tu tu atunci
atunci!!
adause
adause ea ea cucu glas
glas ttainic
ainic şi şi ademenitor
ademenitor,, apoi apoi se se ridică.
ridică.
E l rămase
El rămase nemişcat
nemişcat,, cu cu capul
capul dat puţin înapoi
dat puţin înapo i şi. şi . cu
cu
300
3 ochii
ochii pe pe jumătate
jumătate închişi închişi,, ca ca omul
omul care care se se lasă
lasă în în voia
voia
întîmplării
întîmplării..
ŞŞii iiar
ar stetea
stetea llaa îndoială
îndoială dacă dacă nu nu cumva
cumva visează.
visează. A A
văzut,
văzut, ce-i ce-i drept,
drept, cu cu ochi
ochiii lui lui carnea
carnea cea cea moale,
moale, aa ppi- i­
pp ăit-o
ăit - o cu mînile lui,
cu mînile lui , îîii eraera buiguit
buiguit capul capul şşii ii se se tur-
tur-
:::
:155 burase
burase sîngele sîngele în în vine
vine;; dar dar nu nu ee altfel nici cînd
altfel nici visezi
cînd visezi
asemenea
asemenea lucruri; lucruri ; tot tot aşaaşa vezivezi,, tot tot aşa
aşa p ip ă i , tot
pipăi, tot aşaaşa
te sîmţ
te sîmţi. i . Fie-n
Fie-n aaievea,
ievea , fie fie prin
prin vis vis,, omul
omul acelaşi rămîne,
acelaşi rămîne,
şi
şi ţi-e
ţi-e greu
greu să să crezi
crezi c-ai c-ai putea
putea ssăă te visezi făcînd
te visezi făcînd ceea ceea
cece firea
firea nu nu te-ar
te-ar ierta
ierta să să faci
faci şi şi înîn aievea.
aievea.
[,l,O
O -
- Ce Ce am am să să văd
văd atunciatunci!? ! ? întrebă
întrebă el el cam
cam aiurind
aiurînd ..
Mult ar
Mult ar fifi ddat
a I; ssăă n-a
n-aibăibă Ja ] a el el afurisiţii
afurisiţii d dee bani
bani!!

462
462

www.dacoromanica.ro
 E l se ridică repede şi trecu prin dulap cu gîndul de
El
a-şi regula socotelile mai nainte ddee a se fi îmbrăcat ea.

V III
VIII

-
- Eşti u unn pungaş prost prost!I grăi d-l Panaiot.
Panaiot .
5 -
- B Baa sunt om cuminte şi neguţător cinstit cinstit,, întîm-
pină Şvarţ. Nu mă priveşte de unde are el monedele monedele..
Nu vreau să ştiu!I Am cîştigat cu ele într-o singură zi
să ştiu
patru sute d dee lei
lei,, şi nu-mi pasă de nimen nimeni. i. D acă aş
Dacă
şti ceva
ceva,, m-aş teme şi d dee umbra mea. mea . Am cîştiga cu
10 mult mai mult d
10 acă n-ar fi la m
dacă ijloc şi ea. Trebuie
mijloc
dar s-o înlăturăm
înlăturăm,, şi d-ta poţi s-o faci aceasta. El se
fereste si se ascunde în dosul ei ei:: o iai cu b inele ssii
binele
faceţi
face ţ i mine
mi ne o plimbare la Sinaia, iar d dee el - mea' !
- grija mea!
-
- Dar dacă dînsa nu vrea vrea!?! ? il întrerupse d-nul Pa-
15 naiot.
-
- AşAş!I răspunse Şvarţ. Ştiu eu d dee ce am venit la
d-ta
d-ta!I D-ta poţi ssăă faci ceea ce vrei cu dînsa dînsa.. Eu. nu
pot
pot;; alţii nu pot pot:: d-ta însă ...
însă... .
D-I Panaiot
Panaiot,, un om de vreo treizeci şi doi de ani ani,,
20 scurt şi cam pîntecos, se p
20 limbă citva timp prin casă.
plimbă
Putea Şvarţ ssăă se mulţumească cu cîteva citeva sute de
lei
lei.. D-I Panaiot însă insă a cheltuit în t imp ddee cîţiva
timp ciţiva ani
o avere frumoasă
o frumoasă şi nu s-ar ffii putut mulţumi decît decit
cu cîteva
citeva m i i ; el a fost timp d
mii; dee aproape un an comisar
25
25 ddee poliţie şi se pricepea la lucruri de ace�t aceste: e : mai b ine
bine
ii venea la socoteală ssă-I
îi ă-I înlăture pe Şvarţ şi să rămînă răm,ină
el singur.
-
- N-ar fi oare mai cumin cumint't;e să-I denunţămdenunţăm??
întrebă eel. l.
3300 -
- Asta ar fi ccea ea m a i mare prostie, ră
mai spunse Şvarţ.
răspunse
Ia-o d-ta pe ddinsa, însa, şi celelalte mă privesc pe min mine:e : nu
ştii
şt ii nimic şi nu rişti rişti nimic
nimic..
'
-
- Şi cînd crezi că e mai bine să mă dduc'
cind 0rezi uc la eea?a?
-
- Mai pe seară, căci acum n-o găseşti găseşti,, răspunse
răspu n se
35 Şvarţ
Şvarţ..
Mai pe seară seară,, însăinsă,, Şvarţ primi d a, dQmD
dee 11 8. i�oara
dQroDi~oara
Lina un b ileţeL
bileţeL

www.dacoromanica.ro
 ""Nu
Nu mai căuta, îi scria dinsa dinsa;; Rimniceanu,
Rimniceanu , supărat
pentru că a găsit la mine pe un vechi prieten, prieten , pleacă
astă-seară
astă-seară.. Treci p pee llaa Costică şi veniţi amindoi la
H erăstrău . Bun chil
Herăstrău. ipir 1"
chilipir
55 Şvarţ citi bileţelul de mai multe ori ori.. Trebuia să fie
vreo cursă la mijloc.mijloc . OriOri,, poat
poate, e , o prostie I
El alergă la
El la "Dacia"
"Dacia"..
Portarul îîii spuse că domnişoara Lina a ieşit ieşit..
Nu
Nu maimai încăpea
încăpea îndoială
îndoială că că vechiul
vechiul prieten
prieten ee d-nul
d-nul
10
10 Panaiot .
-
- Singură
Singură?? întrebă Şvarţ.
-
- NuNu,, răspunse portarul. Cu d-I R îmniceanu de la
Rîmniceanu
1 1 , care pleacă cu trenul de la nouă
nr. 11, nou ă .
Şvarţ era foarte supăratsupărat..
15
15 -
- D-I Panaiot n-a fost p pee aici
aici?? întrebă eell iar iar..
-
- Nu I! răspunse portaru
portarul. l . Singur d-l Costică a cău­
tat-o, ddar ar n-a vorb
vorbitit cu ea, fiindcă
f iindcă dinsa mi-a m i-a zis că
orişiou
orişicui, i , afară de d-t a , să-i spun că a ieşit.
d-ta,
Şvarţ nu mai înţelegea nimic. D acă n-ar fi fost la
Dacă
20
20 m ijloc şi Costică, ar fi crezut că domnişoara Lina a
mijloc
plecat cu omul eeii spre Viena Viena..
însă dorea să-I aibă pe Costică la Herăstrău
Ea însă Herăstrău , tre-
tre­
buia dar să fie la mijloc altăceva altăceva..
Costică avea rolul lui în lumea aceasta.
225
5 Mai ales în Bucureşti
Bucureşti e greu pentru o femeie ceva mai
tînără să iasă singură pe strad stradă; ă ; de aceea doamna
Tereza Bodoni,
Bodoni , care era nu numai tînără, ci totodată
şi frumoasă şi n ici n-avea, nici
nici nici n-avusese
n-avusese bărbat
bărbat,, ieşea
la plimbare cu băiatul ei Kalman Kalman,, căruia ii zicea
30
30 Costică, ffiindcă
iindcă suna mai b ine. Mai tîrziu apoi Costică
bine.
ieşea la plimbare cu verişoarele lui, lui , c'are erau mai ti­ ti-
nere , ba adeseori şi mai frumoase d
nere, ecît doamna Tereza.
decît
Aşa a crescut Costică şşii aşa-şi petrecea viaţa şi acum acum,,
cind
cînd era om de douăzeci şi şase ddee ani ani.. Nu e dar mi-
3355 nune că fetele-l răsfăţau
răsfăţau,, îşi împărţeau
împărţeau bucăţica cu el
şi-i făceau toate voile, mai ales cînd era singur cu ele.
Ce-i drept
drept,, ieşind la plimbare
plimbare,, el se întorcea de cele
mai multe ori singur acasă acasă,, dar aceasta nu-l supăra supăra,,
fiindcă aşa se obişnuise din copilărie şi cunoştea foarte
""O
<10 bine stradele Bucureştilor. Il cunoşteau însă şi bucu­ bucu-
reştenii bine pe el. Şvarţ ştia dar că e Ia la m ij loc cineva
mijloc

464
464

www.dacoromanica.ro
 care a umbl at puţin pu ţin pe la Bucureşti
Bucureşti.. Cine era acest
.
cineva
Cllleva. ??
El alergă la doamna Tereza Tereza.., ca să afle urma lu luii
Costică .
5
5 I n vremea aceasta,
In aceasta, domnişoara Lina Lina îl trecuse pe pe
Duţu la "Hotel Regal" Regal",, no. 55.. Lăsînd apoi geamanta­ geamanta-
nul lui aici aici,, ieşiră amîndoi pe jos pînă p în ă în Piaţa Tea­ Tea-
trului
trului,, und undee sese urcară în în oo cupea
cupea caca să fie fie mai
mai feriţi
feriţi
de privirile trecătorilor.
10
10 Minunat lucru cupeaua ! Să tot şezi şi să te tot plimbi
in eea: a : vezi, dacă vreivrei,, ppee toată
toat ă lumea, iar pe ttine ine nu
te
te vede nimeni . Ştia acum
vede nimeni. acum şşii D uţu la
Duţu la cece sunt
sunt banii
banii
bun
bunii şşii ar ffii voit să fie plimbat toată noaptea aşa.
-- Eu zic să nu ne mai ducem n icăiri , gră
nicăiri, grăii dînsul
dînsul..
115
5 Mă pomenesc că tot dau de cineva care mă cunoaşte cunoaşte..
E m maia i cuminte să ne-ntoarcem llaa odaie, unde suntem
singuri
singuri..
D omnisoara Lina era foarte multumit
Domnisoara multumit'ă
' 'ă . EEaa însă nu
degeaba �~ee bucurase cînd portarul' i-a spus că a cău­
cind portarul
2200 tat-o Costică. Nu ştia ştia,, ce-i drept
drept,, ce voieşte dinsul, dînsul,
dar îi î i era ieşit ca adus ddee noroc în cale. D acă era
cale . Dacă
vorba să-I ţie pe Duţu legat legat,, el trebuia s-o vadă vad ă cu
altul
altul,, şi şi Costică era făcut p entru aceasta.
pentru aceasta .
- Şi-acolo o să fim singuri
- singuri,, zise ea. Intrăm într-un
25 iietăcel
25 etăcel si facem tot ceea ce voim fără ca cineva să ne
vadă.. rIâr
vadă ăr de
de chelneri
chelneri puţin îţi pasă.
Duţu se mai llinişti, inişt i , ba parcă se sîmţea chi ar mai
chiar
bine decît în cupea dup după ă ce se văzu tolănit pe canapea
alăturea cu cu domnişoara Lina, care care comandă mîncare mîncare
30 şi b
30 ăutură.
băutură.
I i trecu însă tot cheful cînd peste puţin uşa se des­
Ii des-
chide şi Şvarţ intră însoţit de Costică, un tînăr curăţ el
şşii foarte obraznic
obraznic,, care nici nu aşteptă să fie poftit,
ccii se tolăni şi el pe canapea, la dreapta Linei Linei,, care-l
35 pri
primi m i foarte voioasă.
Duţu se simţeasîmţea ca într-o cuşcă de Iei lei.. Domnişoara
Lina ii spuse, ce-i drept drept,, că omul acesta e domnul
Costică
Costi c ă;; dar dar ce ştia el
ce ştia el cine
cine ee Costică
Costică??
Apoi Costică acesta nu se mulţumi că e tolănit tolănit,, CI
40
40 se mai şşii plecă spre Lina şi-i şi- i şopti la ureche
ureche::
-
- Panaiot
Panaiot te aşteaptă astă-seară I!

465
465

www.dacoromanica.ro
 -
- E peste putinţă II îi răspunse ea supărată.
Nu-nţelesese D uţu vorbele şoptite d
Duţu dee dînsul
dinsul,, dar
înţelesese răspunsul
înţelesese răspunsul eei, i , ştia că el a cerut ceva ce e
peste putinţă
putinţă şi-ar ffii voit să-I apuce d dee ppept
ept şi să-I
5
5 deie afară
afară..
I n acelaşi timp însă Şvarţ ssee uita llaa dinsa ccaa cel
In
mai îndrăcit comisar de poliţie şi nu-ţi prea vine să
apuci pe alţii de pept cînd te sîmţi strimtorat în in colţ
colţ..
-
- NuNu vorbi
vorbi prostii
prostii II şopti iar iar Costică . IIn n trei sfer-
10
10 turi ddee ceas
ceas tete duci
duci şşii te-ntorc
te-ntorci, i , iar noi îîll ţinem in în
timpul acesta ddee vorbă vorbă..
-
- NNuu II răspunse Lina cu îndărătnicie.
indărătnicie.
Chelnerul aduse mîncare
mincare si băutură. Erau bune m
' băutură. în­
mîn-
cările şi vinul luneca de m'inune; m inune ; ce folofolos,s , însă, dacă
15
15 Lina şedea ca ppee spini şşii jjeratec,eratec, iar Duţu se temea
beie !
să beie!
Mîncau , nu-i vorba, şi
Mîncau, şi beau , se arătau voioşi, voioşi , dar
nu-i era
nu-i nici unuia
era nici unuia dede lţsta,
~sta, şi mai mai ales Duţu ar
ales Duţu fi dat
ar fi dat
mult să poată scăpa d dee acolo
acolo..
220
0 Ea-I luă în cele din urmă
Ea-Iluă urmă d dee braţ şi ieşi cu el afară,
ca să-i vorbească
vorbească în taină.
taină .
-
- Trebuie - - îi zise încet - - să scap de omul acesta,
care se ţine mereu de capul meu. meu .
-
- SăSă ne intoarcem
întoarcem,, răspunse
răspunse el foarte mulţumit.
25
25 -
- Da -- grăi dînsa - - însă nu împreună.
împreună. E mai cu-
minte să mă intorc întorc eu singură. Tu mai stai apoi cîtva
ttimp
imp cu cu ei,
ei, iar după cece t~ te întorci, vii singur
singur la mine.
mine.
-- Cum
Cum?? nu mergi
mergi,, cum a fost vorba , la odaia m
fost vorba, ea?
mea?
întrebă el turburat.
turburat .
300
3 -
- Nu se poate II răspunse eea. a . Aşa
Aşa singură, cum să
mă duc duc??
-
- DarDar eu am plecat
eu am de la
plecat de la "Dacia"
"Dacia",, întîmpin
întimpină ă el.
el.
-
- E Eii -
- grăi dînsa - - zici c-ai pperdut erdut trenul. Tot
o să mai stai tu citevacîteva zile
zile.. Dacă
Dacă e vorba, . nici n-ai stat
35
35 Bucureşti. Nu-i aşa
la Bucureşti. aşa!? !?
Duţu nu putea să
Duţu să zică ba; ba ; o pornise o dată şi şi nu se
mai putea întoarce.
intoarce. Nu-i era oare destul că dînsa dinsa vrea
să scape
scape de de Costică !I??
El se intoarse
întoarse dar mai voios inapoi la Şvarţ şi la
l,O
[,O Costică, care nu erau nici ei supăraţi supăraţi cind le spuse că că
domnişoara Lina a plecat şi-o să. trimită trimită iar cupeaua.

466
466

www.dacoromanica.ro
 Putea acum şi el să beie, căci nu mai avea aveâ de ce să
se teamă
teamă..
Băutura nu e făcută pentru ca omul să-şi astimpere astîmpere
setea cu eea. a . Vinul era al dracului de bun bun,, şi cu cît
cit mai
5 mult
mult il bea,bea, Duţu cu cu atit
atît mai
mai virtos
vîrtos se induioşa
înduioşa.. Tre­
Tre-
cuseră şase
cuseră şase zile de ccînd
zile de ind el plecase de
el plecase de acasă
acasă;; era
era peste
peste
putinţă să mai steie I Ce-o fi făcînd făcind Stanca lui lui,, care
nu-l ştia pe unde umblă .. . . . Şi totuşi
totuşi,, era prea de tot
greu să plece.
plece .
10
10 -- A dracului poamă femeia femeia!1 zise el voios, după ce
limba i se mai dezlegă dezlegă.. Om să fii, ca să nu-ţi strice
rostul.
- De ce-i făcută II?? răspunse Costică . D
- acă e vorba,
Dacă
t ot noi alergăm după ea.
tot
15
15 Pind ind apoi o cl
Pîndind ipă, cind
clipă, cînd Şvarţ nu-i observa observa,, el iîii
şopti
şopti::
- Să scăpăm ddee el şi te duc eu undeva
- undeva!1
Duţu se u ită lung la dinsul
uită dînsul.. IIll inţelegea.
înţelegea .
IIdeea
deea iîii p ărea minunat
părea minunată: ă : aşa şşii numai aşa putea să
220
0 scape din mrejile in în care-l incurcase
încurcase domnişoara
Lina.
Lina .
El trase cu ochiul ochiul..
"M-am dus dus,, işiîşi zise el mulţumit.
mulţumit . Mîne Mine dimineaţă
m-am
m -am dus fără ca cineva in în lumea aceasta să ştie cine
25
25 sunt şi incotro
încotro am plecat. Poate Lina să mă mă aştepte 1"1"
Peste puţin se-ntoarse apoi şi cupeaua, care ii duse
pină-n
pînă-n faţafaţa teatrului,
teatrului , undeunde se se despărţiră de de Şvarţ, şi
n-au fost in în lumea aceasta doi prieteni mai buni decît
Duţu şi Costică. E mare lucru să ai a face cu oameni
3300 care nu te ştiu cine eşti şi iin n ce treburi umbli umbli!1
Doamna Tereza avea saloane elegante elegante,, unde serile se
intilnea cea mai bună societate la ceai. Duţu ţinea să
fie el singur cu prietenul său Costică, şi şi doamna Te­ Te-
făcu rost intr-un
reza le făcu într-un iatac, unde nu-i supăra nimeni .
3355 Fiindcă Duţu nu ţinea llaa cea ceai,i , Costică iiii comandă
o sticlă de şampanie, apoi peste puţin incă încă două, căci
erau cinci inşi inşi,, ei doi şi trei d i n verişoarele lui Costică·,
din
şi şampania era rece şi bună bună,, al naibii de bună .
Duţu se răsfăţa . Nu Nu,, abia acum vedea eell ce mare
1.0
1,0 lucru e să să ai ban bani, i , mulţi,
mulţ i , d dee tot mulţ
mulţi,i , fie chiar ddee
zece ori cîţi avea el llaa rădăcinile celor doi copaci .

30· 467
467

www.dacoromanica.ro
 E
Ell puse mina ca să-şi pipăie portofelul tescuit tescu it cu hir-
hir­
tii şşii să-I drăgostească oarecum.
O
O puse şşii se pipăi mai întîi intîi c-o mină, apoi cu amîn­ amin-
două şi se ridică alb ca varul varul:: portofelul nu mai era
55 la dinsu
dinsu..
-
- Ce ee?? întrebă Costică părînd foarte ingrijat.
-
- Portofelul meu cu ban banii, i i , grăi Duţu prăpădit.
prăpădit. L-am
perdut, mi l-a luat cineva .... ..
E
Ell începu să caute ddeznădăjduit
eznădăjduit pe canapea şi ppee jos.
10
10 Fetele ieşiră speriate.
-
- Aş!Aş ! nu
nu se se ppoate
oate I! zise. Costică. Nu-l
zise Nu-l vei
vei ffii avut
avut
cînd ai venit aici
cind aici.. .
-
- Ştiu foarte b in e că l-am avut
bine avut,, intîmpină
întimpină Duţu
înrăit. Mi l-a furat vreuna dintre fete.
15
15 I n clipa aceasta se ivi în
In in uşă doamna Tereza c-o
falcă-n cer, cu alta-n pămînt.
falcă-n
-
- CumCum!? ! ? strigă ea. In casa mea să piară un portofel. portofel.
cu bani
bani!?! ? Asta nu s-a mai pomenit! pomenit ! Numaidecit să
vie
vie comisarul de poliţie şşii să facă o cercetare cercetare:: din fun-
20
20 dul pămîntului trebuie să iasă banii! banii ! Casa mea e casă
cinstită
cinstită.. La secţie, să vie comisarul comisarul!! strigă dinsa dinsa,, şi
se depărtă.
Duţu alergă după dînsa dînsa..
-
- Cocoană, zise el umilit. Am avut în in portofel peste
25 zece mii de lei
25 lei:: lasă-mă să plec şi apoi cheamă poliţia,
c-o să-i găsească.
găsească . Ţi-i las toţi toţi:: ai d-tale să fie! fie !
-
- Nu Nu!! întimpină
întîmpină ea zimbind zimbind.. Aşa nu mă inşală înşală
nimeni 1! Nu-mi trebuie banii nimănui: nimănui : pplăteşte
l ăteşte ş-apoi
fă ce-ţi place.
fă
3300 Lu i Duţu
Lui Duţu îi î i venea să- să-ii deie o dată brînci brînci,, să treacă
peste ea şi s-o ieie la fugă, fugă, cum făcuse făcuse mai nainte cu
cîteva zzileile la Focşani, dar îl il treceau fiorii cind cînd se gin­
gîn-
dea
dea că stradele sunt pline de sergenţi sergenţi,, careare sun
sună ă toţi
din flu ier, şi că-I
din fluier, iau la
că-l iau la goan
goană. ă.
3
355 -
- Cocoană
Cocoană,, zise el tînguios, plîngind plingind aproap
aproape, e, ŞI-ŞI
dezbrăcă haina. Am dat dat,, sunt acum patru zile, cinci
poli pe hainele aceste aceste:: ţi ţi le las d-tale
d-tale!!
-
- Ce să fac eu cu hainele d-tale d-tale!? ! ? intimpină ea. Bani
să-mi dai !1 Eu nu fac neguţătorie d dee vechitu
vechi.turiri 1!

468

www.dacoromanica.ro
 El îşi
işi mai scoase cu toate aceste şi jjiletca iletca şi începuse
a-şi scoate şi pantalonii,
pantaloni i , cînd se ivi un sergent in în uşa
despre scară scară.. Straşnică poliţie 1 I Te gîndeşti numai s-o
chemi, şi te şi pomeneşti cu ea la faţa locului. loculu i .
5
5 -- Ce-i aic
aici?i ? Ce gălăgie? întrebă
intrebă sergentul cam răs-
tit.. Linişte să
tit să fie, ccăă vine şşii d-l comisar în clipa aceasta.
-
- Nimic nu ee,, răspunse D uţu . Uite, ne-am inţeles.
Duţu. înţeles .
Nu mai e nevoie d dee comisar.
La Bucureşti însă p ol iţia e pretutindeni gata. Duţu
poliţia
10
10 nici nu ros t i cea din urmă
rosti urmă vorb
vorbă,ă , cind
cînd se ivi în in uşă, din
dosul sergentului
sergentului,, un domn ca de treizeci şi doi d dee ani,
scurt şi cam pîntecos, d-l comisar d dee poliţie.
Acum nu mai era nici o mîntuire mintuire pentru Duţu Duţu,, care
tremura mai rău r ău decît cum tremurase în in faţa căpita-
15
15 nului ddee la forturi
fort uri .
-- Cine estieşti dumneata
dumneata?? întrebă comisarul scurt si şi
rece . Cum te
rece. t e cheamă
cheamă?? De D e unde eşt i ? Care ţi
eşti? ţi-e profesili ­
- e profesiu-
nea
n ea?? Ce cauţi aci aci??
Orişicît de scurte, întrebările aceste erau multe, şi
20 nici chiar un comisar de poliţie nu putea cere ca Duţu
20
să răspund
răspundă ă la toate deodat
deodată. ă.
"Duţule
" Duţule - - zise el iîn n gindul
gîndul lui - - aaii minţit destul
şi-n rău hal ai ajuns ajuns;; nu mai minţ minţi:i : orice-ar ffi, i , spune
adevărul, că nu e nimic mai bine decit decît asta !" 1"
25
25 -- E Euu -- iîii răspunse apoi comisarulu
comisaruluii - - sunt Duţu Duţu
al lui Ene, ţăran ţăran de lîngă FocşaniFocşani..
-- Ce cauţi aici aici?? De
D e ccee ţi-ai lepădat portul
portul?? îîntrebă
ntrebă
comisarul rîzînd rizînd pe sub mustăţi, apoi intră intră cu el singur
iata , ca să-i facă interogatorul între
in iatac, intre patru och ochi.i.
3300 - - Uite, domnule comisar - - grăi Duţu
Duţu m maia i potolit - -
a căzut
că zut pe capul meu o nenorocire, mare nenorocire nenorocire!I
Cărind pămînt cu metru cubic pentru p entru forturile de la
Focşani, am dat peste o comoară afurisită, un cazan
l i n cu bani de aur şi cu scule scumpe
pplin scumpe,, şşii am ven venit i t aci
35 să vind o parte din comoara aceasta
35 aceasta..
Och
Ochii ii comisarului începură
începură să să scînteieze
scînteieze..
-- Cu ce poţi să o dovedeşti aceasta aceasta?? întrebă el iar iar..
-- Să vii vii,, domnule comisar, cu mine mine,, ca să-ţi arăt
comoara
comoara,, răspunse Duţu cuprins de grijă.
1'..0 Grozavă nenorocire ar fi fost pentru el dacă-n lipsa
l u i ar fi ridicat cineva comoara 11
lui
469

www.dacoromanica.ro
 -
- Asta
Asta trebuie
trebuie n eapărat s-o facem
neapărat faceIll - - gră
grăii comisa­
comisa-
rul - - fiindcă comorile care se găsesc sunt ale statului statului..
Ştii însă ccăă aaii ssăă intri iînn temniţă pentru ccăă aaii ascuns
comoara şi să-ţi ieie toată averea drept despăgubire
5 pentru partea pe care ai prăpădit-o.
-
- Vai de sufletul meu meu!! se tîngui D uţu ; dar n-am
Duţu;
avut nici un folos de eea. a . O parte a scos-o cu vicleşuguri
oo femeie de de la "Dacia" , iar cealaltă m
la "Dacia", i-au furat-o
mi-au furat-o femeile
de aaici.
ic i . Cum ssăă piardă
p iardă biata mea nevastă neva stă pînea din
10 gura copi ilor ei cînd numai alt
copiilor ele s-au folosit I?
altele ! ? Caut
Caută,ă,
domnule comi sar , că găseşti ban
comisar, i i , şşii apo
banii, apoii să mergem
şi la "Dacia"
"Dacia",, căci acolo sunt mulţi de tot tot..
-
- Ca ssă-ţi
ă-ţi arăt că vreau să ttee scap - - iîii zise comi­
comi-
sarul cu glas binevoitor - - nu te iau la secţiune
secţiune,, oi vii
15
15 la mine acasă, pentru ca să-ţi iiau au procesul-verbal
procesul-verbal..
Să-mi spui însă tot adevărul, dacă da că e vorba c caa să găsesc
banii şşii să te scapscap..
-
- Nu mai mint mint,, domnule - răspunse Duţu -
- răspunse n ici
- nici
dac-aş şti că scap scap cucu m inciuna d
minciuna dee spinzurători
spinzurători!!
El p lecă apoi p pee urma d-lui comisar
comisar,, aşa cu capul
'

20 ' El
20 plecă
gol şi în cămaşăcămaşă,, fericit că poate să iasă la aer
curat
curat..

IIX
X

Nu degeab
degeabaa zice românul
românul:: "Fă-m "Fă-mă, ă , mamă, cu noroc
2
255 şi poţi să m-arunci în foc" .
in foc".
Prin toate a trecut Duţu Duţu,, ddin in toate a scăpat şşii numai
norocul lui cel orb l-a scos îîn n larg,
larg , încît putea iar să
se uuiteite fără d dee sfială în ochochiii i orişicu
orişicui.i.
IIll treceau fiorii cind îsi aducea una cite cîte una aminte
30
30 faptele pe care era ispitit ispiti t să le săvîrşească, dar nu le-a
săvîrşit, fiindcă a intrat totdeauna la m ijloc vreo
mijloc
întîmplare care i-a schimbat hot ărîrea.
hotărîrea.
Ş
Şii tot
tot numai norocul
norocul luilui cel
cel orb orb aa depărtat de de la
la el
primej di ile.
primejdiile.
35
35 Ce s-ar fi f i ales ddee capul lui dacă n-ar fi f i sosit comisarul
la ttimp,
imp , tocmai cînd se afla în cea mai mare strîmto­ strîmto-
rare
rare!! ??
noroc !
Mare noroc!

470
470

www.dacoromanica.ro
 Atît
Atit d dee mult se temuse ddee poliţie şi-n atîte rînduri
era
era p-aci,
p-aci, p-acip-aci să cadă-n mînile mînile ei!ei 1 NuNu,, însă
însă,, a trebu it
a trebuit
să scape pînă ce nu-i iese-n cale un comisar, care e om
cu frica lui D umnezeu .
Dumnezeu.
5 Auz i d-ta, comisar care nu te d
Auzi dă ă pe mîna sergenţilor,
ca să te ducă în bătăi la sectie ' âsi să să te vîre-n vreo
mucigăită,, ci te ia Ia
gaură mucigăită la el acâsă,
el' ac s ă , îţi vorbeşte cu
blîndeţe şi şi te ajută ca un părinte părinte!!
-- FFiii i lliniştit!
iniştit ! îi zise zise comisarul
comisarul după ce îi î i luă pro-
pro-
10
10 ce sul-verbal , căci eu văd că eşti un om cumsecade şi
cesul-verbal,
n-am să te las. Plec mine mîne chiar eu cu tine la Focşani, Focşan i ,
fără de jjandarmi,andarm i , numai nnoi o i amîndoi
amîndoi.. Pentru ccaa lumea
să nu bănubănuiască iască nimic şi pentru ca să nu se uite oamenii
la tine, tu mergi cu mine ca şşii cînd n-aş fi comisar de
15
15 poliţi
poliţie. e . Ai înţeles!?
înţele s ! ?
-
- Să te trăiască Dumnezeu Dumnezeu,, coconaşule
coconaşule!! răspunse
Duţu gata de a-i săruta mîna. mîn a .
-
- Şi Ş i dacă-mi v e i preda
vei preda cazanul,
cazanul, ca ca să-I dau dau înîn seama
seama
guvernului - - urmă d-l comisar -- îţi i-ţi dau drumul
drumul,, te
2200 întorci la casa ta şşii nu are să ţţii se mai întîmple nimic: nimic :
scot eu şşii banii furaţi furaţi,, şşii ppee cei lăsaţi la domnişoara
de la "Dacia"
"Dacia".. Vorba e numai să fii om cuminte şi ssăă
nu-ţi umble gura gura..
-
- Vai de m ine ! grăi Duţu.
mine! Duţu . N-am p ăţit oare destule
păţit
25 de cînd cu afurisita asta de comoară !!?? M Mă ă tem numai,
numai ,
domnule comisar comisar,, ccăă n-o ssăă mai scap ddee afurisenie după
..
ce am atins o dată banii ban i i aceia
aceia......
-- D De!e 1 grăi d-l comisar pus pe gînduri. Ăsta e lucru
cam greu ... . . . Uite - - urmă apoi - - un mij mijlocloc de scă-
30 pare tot ar fi fi:: ssăă nu mai ppăstrezi
ăstrezi nimic din banii afuri­ afuri-
siţi
siţi,, să lepezi hainele pe care le ai acu acum,m , să te speli
cu agheasmă, să te afumi cu ttămîie ămîie şşii să pui pe popa
să-ţi ccitească
itească oo moliftă de de d ezlegare.
dezlegare.
-
- Aşa o să fac fac,, domnule - - grăgrăii Duţu - - tocmai
35 asa
35 asa!
' 1
, ŞŞii totuşi ... . . . prea e greu să aaii o comoară, fie ea chiar
afurisită, şi s-o dai din mîna ta, dacă nimeni nu te
poate sili s-o faci aceasta aceasta..
Ce-ar fi f i fost adecă dacă el ar fi f i spălat banii cu
40
40 agheasmă, i-ar fi afumat cu tămîie şi ar fi pus pe popa
să ccitească
itească o moliftă de ddezlegare ezlegare pe ei!? ei ! ?

471
471

www.dacoromanica.ro
 Cu totul al tfel ar
altfel ven i t lucrurile!
al' fi venit lucrurile !
Ş
Şii cu cît mai mult se apropia de Focşani Focşani,, cu atit atît mai
mai.
tare era in în el hotărîrea ddee a nu da comisarului decit decît
cazanul
cazanul.. Nu ştia comisarul că mai sunt bani şşii la rădă- rădă-
5 cina celu i lalt copac
celuilalt copac:: de ce să i-o mai spună şi asta asta!?!?
Nu minţea dacă ttăcea ăcea şi tot răminea
rămînea om bogat bogat..
Comisarul p otrivise însă
potrivise insă lucrurile astfel
astfel,, ca ei să so­ so-
sească-n pădure pe-nserate, şi asta-l zăpăcea pe Duţu Duţu..
-
- E i , unde e cazanul
Ei, cazanul?? intrebă d-l comisar după ce
10
10 sosiră la fata ' loculu
locului.i.
Duţu era 'foarte foarte strîmtorat
strimtorat ..
Ştia el unde und e a ingropat cazanul, dar com oara era
comoara
afurisită, se muta de la un loc la aaltul, ltul , şi o mai păţisepăţis e
o dată cu ea ea..
15
15 "Te pomeneşti - - zise el în gîndul lui - - c-o cauţi
unde aaii pus-o , şi o găseşti dincol o."
dincolo."
-- Aici!
Aici ! răspunse
răspunse dar dar,, şi arătă unde n-a pus-o.
-
- Scoate-I
Scoate-l!l porunci d-nul comisar.
Neavînd nici sapă, nici cazma, cazma , Duţu începu incepu iar să
220
0 scurme cu ghearele pămîntul afînat afînat,, şşii cum scurma,
p icăturile de sud ori îi iieşeau
picăturile eşeau din ce in ce mai mari pe
frunte.
frunte .
Blestematul de cazan rămăsese tot unde l-a pus. pus .
-
- Ce-iCe-i!? l ? întrebă
întrebă d-l comisar răstit. Eu n nu u văd nici
25
25 . un cazan
. cazan:: nu cumva umbli ssăă mă minţi minti!? I?
- Nu , domnule comisar -- grăi
- gră i Duţu tremurînd de
frică şi de de emoţiune - - dar
dar sunt
sunt bani
bani şi aiciaici.. Cazanul
Cazanul
ee dincol
dincoloo ,, şi voiamvoiam numai să ţi-i dau mai nainte nainte pe
aceştia, ca să-i treci în in cazan
cazan..
30
30 EI incepu
El incepu apoi să scoată banii şşii să-i arunce în in pălă-
ria d-Iui
d -lui comisar, care se lăsase în in genunchi llîngă îngă
groapă şi şi scurma şi el cu poftă poftă nesăţioasă,
nesăţioasă, ca nu
cumva să să rămiie
rămîie ceva prin pămînt. pămînt.
Erau duşi banii lui Duţu, Duţu , dusă era bogăţia lui lui!!
35
il5 To
Tott nu toată însă. Dincolo nu era numai cazanu cazanul.l .
Mai aruncase Duţu şi-n groapa aceea ciţiva pu mni,
cîţ iva pumni,
care se aflau sub cazan cazan..
"Am -
"Am - îşi zise zise Duţu - - să-i dau numai cazanu cazanuL" l."
Trecind
Trecind apoi apoi la la cellalt copac
copac,, el scurmă ppină i n ă llaa buza
40
40 cazanului
cazanului,.r apucă apucă mărginile lui cu putere şi ridică, pen-

472
472

www.dacoromanica.ro
 tril ca pămintul ddee dimpregiur să cadă peste banii ce
tru
se aflau dedesub
dedesubt. t.
- Iată 1 grăi apoi
- Iată! apoi aşezînd
aş ezînd cazanul
cazanul la la depărtare ddee
vreo trei paşi d dee groapă
groapă..
5 D-I comisar rămase cu ochii împăiengeniţi .
-
- E plinplin?? întrebă el.
-
- Puţin lipseşte
lipseşte!! răspunse
răspunse D uţu ridicînd capacul
Duţu capacul;;
dacă mai pui şi pe p e cei din p ălărie şi mai aduni şi ceea
pălărie
ce e la Bucureşti,
Bucureşti , il îl împlineşti
împlineşti..
10
10 D-I comisar se plecăplecă,, pipăi şi puse mîna,mina , ca să ridice.
Nu
Nu,, bogăţia aceasta întrecea toată inchipuirea închipuirea lui! lui !
Era peste putinţă ca el să să ducă cu el cazanul acesta acesta::
nu-i rămînea decitdecît să ia o parte din el, apoi să-I îngroape
aiurea şi si să vină
vină altădată ca să-I să-I ridice.
15
15 - bine, băiete I1 gră
- E 'bine, grăii dinsul.
dînsul. Acum te poţi p oţi duce .
D ar du-te ca lăsat din puşcă, şi a ta o ssăă fie vina, dacă
Dar
nu-i tăcea şi şi vom trebui să trimitem iar după tine.
Duţu se depărtă, dar nu ca din puşcă, ccii pas cu pas,
mai mult de-a-ndoaselea
de-a-ndoaselea,, oprindu-se mereu mereu..
20
20 El văzu cum d-nul comisar ridică cazanul şi pleca
cu el
el,, şi-i auzi paşii după ce nu-l mai văzu şi-i venea
parcă să plece-n urma lui lui,, ca ssă-I
ă-I toace inîn cap şi să-i ia
cazanul inapoi.
înapoi.
Dar tot mai rămăsese ceva iin n groapa din care sco-
25
25 sese cazanul
cazanul;; el se-ntoarse inapoi înapoi şi incepu
începu să caute caute,,
să numere si s-adune. N Nu u s-a bucurat d dee cazan cum ssee
bucura acuacumm de fiecare bucată ppee care o găsea ... . . . Iîmpli-
mpli­
nise suta
suta,, şi tot mai erau, trecuse miezul nopţii nopţii,, şi
tot mai căuta 11 Nu mai găsea, şşii tot nu se putea depărta
30
30 de la cele două gropigropi..
"Am să m a i vin o dat
mai dată,ă , in
în timpul zilei", zise eell in cele
din urmă, şi dete pămintul
pămîntul la loc loc,, ca să astupe gropile,
şi aruncă frunze uscate p pee deasupra ca să nu SC' se l)unoască
0unoască
urma.
urma .

36 Jt

Stanca lui Duţu era adevărată femeie, care nu zace

cînd
cînd doarme ca un buştean
buştean,, ci visează. iar visurile sunt
şi ele
ele de la D
de la umnezeu ..
Dumnezeu

473
473

www.dacoromanica.ro
 Erau
Erau,, ce-i drep drept, t , ddee cele mai multe ori foarte foart~
incurcate lucrurile pe care Stanca
încurcate S tanca llee vedea prin vis. vis .
11 se intimpla însă citeodată, citeo dată, ceea ce li se va mai fi
intîmplind şi altora, să viseze lucrurile cum ele se
întîmplînd
5 petrec in aaievea ievea . Vedea femeia locuri p pee unde mai
umblase şi oameni pe care ii i i cunoştea
cunoştea,, făcea lucruri
pe care-şi
car e-ş i aducea
adu cea aminte de a le mai fi făcut. făcut . Ea se
incredinţă
încre dinţ ă dar însăşi insăşi pe sine că nu mai visează, şi-abia
după ce se deşteptad eştepta işi dădea d ă d ea seamă că a visat cele ce
10
10 i se arătau ca-n aievea.
D
Dee cind cu plecarea lui lu i Duţu la Bucureşti,
Bucureşti , ea era
neliniştită
neliniştită şi şi dormea atit de iiepureşt epureştee ,, incît
incit se deştepta
deştepta
de
de o sută de ori pe noapte şi aţipea atipea de o sută de ori
peste zi. zi . Totdeauna apoi apoi,, mai nainte de a adorm adormi, i , vedea
15
15 ccaa prin vis, dar şştiind tiind că nu visează,
cănu vi sează, fel d dee fel ddee lucruri
lucruri,,
acum un car cu boi boi,, altă dată un colţ d dee pădure
pădure ori o
vie întinsă,
întinsă , iiarar altă dată o bab babă ă bătrină ori un cine
cu urechile tăiate. Erau vedenii ffără ără de rost,
rost , inchipuiri
pe care le făc făceaea fără ca să voiască, un fel de ginduri
20
20 văzute , şşii ar fi voit adeseori să ştie ce urmează urm ea z ă mai
departe, dar totdeauna acest inceput de vis se perdea
în visul adevărat
in ad evărat,, d dee care numai arareori iişii mai adu­ adu-
cea aminte, după ce s-a deşteptat deşt eptat din somn somn..
Aşa treceau
Aşa treceau zzileleilele eeii una
una după alta. alta . Vecinii
Vecinii oo intre-
între-
225
5 bau mereu cind are ssăă se intoarcă întoarcă Duţu al ei, şşii ea era
din ce in ce
ce în ce mai strîmtorată
strîmtorată,, căci căci nu ştia ce ce să răs­
răs­
pund ăă..
pund
A cincea zzi, i , in sfîrşit, ssee pomeni cu vătăjelul, care
veni s-o ducă du că la primărie.
3300 - - Bine, am să mă mă duc duc,, ii
i i zise ea cupd
cuprinsă nsă de spaimă.
Aşa cum m
Aşa mă ă vez
vezi, i , nu pot merge . Să m mă ă premenesc .
Nu se mai îndoia că că primarul are să-i spună că Duţu
aa fost
fost prins
prins şşii aruncat
aruncat in in temniţă.
Premenindu-se, ea rămase r ămase deodată pusă pu să pe ginduri
gînduri .
35
35 lîii era pparc-a
arc-a mai pă'ţitp ăţit ea lucrul acestaacesta.. Nu ştia dac-a
visat ori şi-a inchipuit numai numai,, dar îşi aducea aminte
că s-a mai văzut. ea însăşi insăşi pe sine imbrăcindu-se,
imbrăcindu-se, ca să
meargă la primări
primărie e , c-a mai simţit ceea ce simţea acum
şi-l ştia pe Duţu legat cot la cot şi dus intre doi căIă-
40
40 raşi la subprefect
subprefectur urăă..

474

www.dacoromanica.ro
 "Le voi fi visat - - îşi -zise ea - - şi abia acum îmi
aduc aminte, căci vede omul toate cele viitoare prin
vis, dar uită cele visate."
Şii atît de tare era Stanca încredinţată că visurile
Ş
5 nu pot să minţă, încit ea nu voia să-I creadă pe primar primar,,
cînd acesta iiii spuse c-a chemat-o numai ca s-o întrebe
unde s-a dus D uţu şşii in ce treabă umblă de llipseşte
Duţu ipseşte
atita
atîta timp ddee la casa lui. lui .
Ea spuse ccăă eell a luat cinci ppoli oli şşii a plecat llaa Bucu-
10
'10 reşt i , să-şi
reşti, să~şi cumpere o p ereche de boi.
pereche
N-o credea dînsa dinsa aceasta
aceasta;; dar aşa a zis el şi altfel nu
putea
put-ea nicinici dînsa
dînsa să zică.
Primarul dete din cap cap..
Cinci pol i? °
poli? O pereche de boi? boi ? LLaa Bucureşti?
Bucureşti ? N Nuu cre-
'1 5
15 dea nici el el!! Dar puţin îiii păsa, la urma urmelor, dacă
ee ori nu adevărat ceea ce spune Stanca Stanca:: el avea să-şisă- şi
facă raportul
raportul,, spuind în el ceea ce ştie şşii ceea ce i
s-a spus.
- B ine -
- Bine - îi zise el dar Stanchei - - poţi să ttee duci.
20 .. Stanca era încredintată
incredintată că că el o m inte. D
minte. utu al eeii se
Dutu
afla ppee aco. l o prin ap
aco,lo ap~opiere,
; opiere, legat cot la co cott între
intre doi
căIăraş
căIăraşii : altfel nu putea să fie.
-
- C Cee aveti cu eel? l ? întrebă ea luîndu-si , inima în d inti .
dinti.
,

vină îîii găseşti?

Ce vină g ă seşt i ? '' , ,
2255 Primarul se u ită mirat
uită m irat la ea.
-
- Ce v in ă ? întrebă şi el. °
vină? O ffii avînd el una. Eu văd
numai că lipseşte din sat de atîte zile şi nu ştie nimeni
unde se află.
-
- Nu umbla să m mă ă înşeli,
înşel i , grăi dînsa
dînsa;; eu ştiu că
30 l-aţi prins şi l-aţi legat cot la cot cot:: de ce aţi făcut-o
făcut-o??
unde voiti să-I duceti duceti?? Lasă-mă să să vorbesc cu el.
Primar� l se uită îîncă
Primar~l ncă mai m irat la ea.
mirat
.. Nu-i
Nu-i p ărea nebună f~meia,
părea f�meia, şşii totuş
totuşii eaea vorbea
vorbea într-a­
într-a-
IUrea.
35
35 ,,0 f~ f� ştiind ea ceva"ceva",, îşi zise el . Dar n ici asta nu-l
nici
privea
privea:: il-avea
n-avea decit s-o mai pună şi asta în raportul lu lui. i.
-
- Du-te acasă şşii stăi liniştită, liniştit ă , iîii zise el.
Stanca era mai tare în credinţa ei, dar ce putea să
facă
facă!? !? EEaa se intoarse
întoarse acasăacasă.. Ii venea pe drum să plîngă,
40 dar îîii era ruşine, ar fi
40 f i vrut să p lîngă după ce-a sosit
plîngă
acasă
acasă,, dar nu-i nu- i veneau Iăcrămile. Ştia că-I duc legat

475
475

www.dacoromanica.ro
 cot la cot, dar inima ei ti spunea că el are să scape,
şi cu cit mai mult se gîndea, cu atî atîtt mai vîrtos o simţea
sîmţea
aceasta.
aceasta.
M are-i fu deci mirarea şi spaima cînd
Mare-i cînd,, două zilez i le in
5 urmă
5 urmă,, în revărsatul zorilor, el bătu la fereastră.
-
- Cum ai scăpat scăpat?? il întrebă ea buiguită d dee somn
somn,,
după ce-i deschise uşa şi-l trase iute in casă casă..
- Domnulu i , cu faţa
- Har Domnului, faţa curată
curată!! răspunse el el,, răsu­
flînd
fHnd din greu greu..
10
10 -- Mulţumescu-ţi
Mulţumescu-ţi ţie, Maica D omnului ! grăi dînsa,
Domnului!
făcîndu-şi d dee trei ori cruce. Mare minune visul! vi sul ! Dar
cum şi unde te-au prins prins??
Dacă n-ar fi fost întunerec,
Dacă întunerec , Stanca s-ar fj fi speriat
văzînd roşaţa din obraj
văzind obrajii ii lui .
15
15 îşi pusese omul tare în gînd ccăă n-o ssăă mai mintă şi-i
era peste putinţăputinţă ssăă spună adevărul.
-
- La Bucureşti,
Bucureşti , zise el. Mă aflam intr-un loc unde
m
mă ă dusesem
dusesem,, aşa, din întîmplare, intîmplare, şi beam un pahar de
vin
vin,, cind deodată m mă ă pomenesc că mi-au furat banii ... ...
2200 -
- Polii tăi tăi,, cei cinci poli Il?? strigă e eaa ingrozită.
-
- D Daa 1I răspunse el inecindu-seînecindu-se şi dîndu-se
dindu-se un pas
înapoi
înapoi,, pentru ca nu cumva ea ssăă sară la eell şi să-i
scoată ochii cu ghearele.
Ce ar fi făcut ea dacă ar fi ştiut că nu cinci poli, pol i , ci
25 mii de lei erau erau!? !?
-
- Da, Da,., cinci
cinci ppoli,
o l i , repetă
repet.ă el.
el.
-
' i - Te-ai îmbătat
îmbătat,, ticălosule
ticălosule!! îlî l infru ntă ea ccu
infruntă u as-
p'rime.
pl·ime.
-
- Zău că eram treaz, se dezvinovăţi el.
30
30 -
- Atunci
Atunci,, cum i-au putut fura de llaa tine? tin e ?
-
- Uite - - grăi el strîmtorat
strimtorat - - s-a apropiat careva
de mine şi-a pus mîna pe eei. i.
-
- Bine - - zise
zise eaea luindu-l ddee scurtscurt. -- cum
cum s-as-a putut
putut
apropia fără ca să sîmţi ~îmţi??
'
35
35 - De
- De - - răspunse el mai strîmtorat - - uite aşa aşa,, s-a
apropiat .
-
- Cin Cine?e?
-
- M a i ştiu şi eu
Mai eu!? !?
-
- Bine, dob itocule , să fi chemat poliţia ca să caute
dobitocule,
40
40 şi să-ţi găsească bani banii! iI

476
476

www.dacoromanica.ro
 - I-Ieh ! răspunse el suspinînd
- I-Ieh! suspinînd d in greu
din greu.. Unde
Unde ssăă
mai chem eeu u poliţia
poliţia?? Au chemat-o e eii şi comisarul m-a
scos ppee mine vinovatvinovat,, incît mulţumesc lui Dumnezeu, Dumnezeu ,
că m ă văd
mă văd scăpat
scăpat.. Aşa-i
Aşa-i în în oraşele mari
mari:: păgubaşul pate pate
5 rusinea
l'usinea!!
S tanca tot nu putea ssăă înţeleagă lucrul acesta
Stanca acesta..
-
- Cine era cu ttine? in e ? întrebă ea aspru.
Duţu iar se dete un pas inapoi înapoi:: era peste putinţă să-i
spună el Stanchi
Stanchiii cine era cu el el..
10
10 -
- EEi,i, d e ! ce ssăă zic
de! zic!? ! ? gingăvi
gîngăvi el. Erau fel d dee fel
fel.. ....
Omul nu se prea uită cînd merge la astfel ddee locuri ... ...
-
- Unde aveai bani baniii lili urmă eeaa cu întrebările.
-
- Erau - - zise el în pripa vorbei - - în portofelul
pe care-l aveam în buzunarul de dinlăuntru al hainei. haine i .
15
15 Stanca se uuită i t ă cu ochii mari Ia eel. l.
Portofel ! in
Portofel! în buzunarul dinlăuntru al hainei! hainei !
Ea băgă şşii aşa aşa prin întunerec d dee seamă că că el era im­îm-
brăcat nemţeşte şi, dezmeticindu-se, abia acum îşi
aduse aminte de starea în care se an a el în ajunul ple-
20
20 cării lui şi şi ddee banii de aur ppee care-i găsise la căpă-
tîiul lui
lui..
-
- Duţule
Duţule,, DuţuleDuţule!! grăi dinsa dînsa cuprinsă ddee amără­
ciune, te bate Dumnezeu pentru că ai umbl at cu min­ min-
ciuni şi vrei să mă înşeli pe mine, care-ţi sunt soţie cu
25
25 'credinţ
'credinţă. ă . De ce ţi-ai lepădat portul portul?? De ce ai îmbrăcat
haine străine
străine!? !?
Duţu era prăpădit
prăpădit:: se dăduse de gol şi nu-i nu - i mai ră­
mînea decît să spun spună ă întregul adevăr.
-
- U ite -
Uite - zise el înecîndu-se la fiecare vorbă - - aşa
30
30 au venit lucrurile
lucrurile,, şi dacă-ţi voi spune adevărul întreg, intreg,
o să înţelegi şi tu că aşa au venit, că nu se putea
altfel..
altfel
- IInţeleg
- nţeleg eu şi fără ca să-mi spui tu tu,, căci nu sunt
atît
atît de proastă cum cum m ă· crezi
mă· crezi,, întîmpină dînsa dînsa.. DeDe unde
unde
35
35 aveai banii de aur pe care i-am găsit la căpătîiul tău ?
c ăpătîiul tău?
Duţu se cutremură în
Duţu in tot trupultrupul..
-- Să vez vezi,i , răspunse el apropi indu-se puţin.
apropiindu-se puţi n . Săpînd
atunci cînd am trimis pe Dumitru la tine, am găsit o
comoară, un cazan plin d dee bani şişi d
dee /.lcule.
scule.
4400 - Minţi II strigă e
- a. S
ea. Să-mi ă-mi pui sufletul în palm palmă, ă , şi
nu te cred 11

477

www.dacoromanica.ro
 Era peste putinţă ca el să găsească o comoară şi să
nu-i spună şi eei. i . Dar puţin îi păsa ei, la urma urmelor,
de unde a luat el ban banii. ii.
-- Ce-ai
Ce-ai făcut ccu u eei?
i ? întrebă ea ea ccu u patimă.
5
5 -
- I-am vîndut,
vindut, bîJbii dînsul, am luat hîrtii pentru
eei,
i , iar hîrtiile le-au furat de la mine din buzunar.
-- Toat
Toate? e?
-
- Toate
Toate!!
-
- Erau multe?
10
10 - - Cîteva m mii ii ddee lei.
Stanchii îi venea să se arunce la el si să-i scoată ochii
cu ghearele . Nu credea că el a găsit o �~omoară,
cu omoară, dar banii
erau ban bani, i , de orişiunde i-ar fi luat luat:: cum să-i fure de la
el
el,, din buzunarul de dinlăuntru dinlăuntru?? Se vede că se apropiase
15
15 cineva foarte tare d dee dînsul
dînsul..
-
- A fost - - grăgrăii dinsa cu mînie oarbă - - vreo fe­ fe-
meie care s-a gudurat ppee lîngă ttine. in e . Nu minţi, că ştiu
c-aşa
c-aşa a fost. fost .
-
- Da, răspunse el. Eu nu voiam s-o las las,, ea nu se
20 lăsa, şi-n imbrînceala asta a luat portofelul de la
mine.
- Minţi ! strigă ea.
- Minţi!
Asta n-o mai putea inghi inghiţi.ţi . Prea era afară din cale cale!!
Fără ca ca să să maimai zică vreo vreo vorbă,
vorbă , ea
ea se îmbrăcă, luă
se îmbrăcă,
225
5 din pat pe copilul mai mic mic,, ppee care-l avea la sin sin,, şi plecă
cu el în braţe la părinţii părinţii eei. i.
Duţu
Dutu se uuită i t ă la ea şi si nu ştia
stia ce să facă
facă..
";'enea s-o roage ş{
l i venea
Ii ştia că
şi ştia dă numai degeaba ar face-o face-o..
l i venea s-o oprească şi simţea că nu poate
Ii poate.. Ii
l i venea
30
30 s-o
s-o batăbată şi nu nu îndrăznea .
- faci ? Unde te duci
- Ce faci? duci?? întrebă el cînd văzu că
dînsa pleacpleacă. ă.
-
- Eu nu ppot o t să trăiesc cu un oom m ca tine, care s-a
încărcat cu toate p ăcatele , grăi dinsa. Pe capul tău şi
păcatele,
35
35 numai pe al tău tău să să cadă toate !
cadă toate!
Duţu rămase încremenit în urma e i.
ei.
Crezuse cc-a - a scăpat d dee toate şi abia acum se-ncepeau
cele grele
grele..
De ! N
De! Nuu degeaba era afurisită comoara aceea aceea!!

478

www.dacoromanica.ro
 Agheasmă, tămîie, molift ă : numai aceste puteau să-I
moliftă: să-l
mai scape.

XII
X

-
- Minte
Minte,, maică
maică,, minte!
minte ! strigă Stanca.
Stanca . A minţit cînd
5 a zis că se duce la Bucureşti,
Bucureşt i , ca să cumpere o pereche
de boi boi;; minte şi acumacum:: nu-I
nu-l răbda pe el inima să nu-m nu-mii
spună mie dac-ar ffii găsit vreo comoară comoară;; altfel m i-ar
mi-ar
fi vorb
vorbit it dacă i-ar fi furat în in adevăr cineva banii banii!! b b
spunea parcă-i părea rău rău c-a găsit comoara şi şi parcă se
10 bucura că i s-au furat banii . Minte: Minte : cine ştie pe unde-a
umblat si ce-a făcut!? făcut I ?
-- D Dee iî grăi bătrfna.
bătrîna. O fi minţit şi cind cînd ţi-a spus
că femeia aceea a umblat să-I momească .
-- Fără doar şi poate poate!I strigă iar Stanca . Nu mi-o
15
15 spunea eell aceasta ddacă acă era adevărat
adevărat..
-
- Atunci ce mai aaii cu eel!? l ! ? intîmpină
întîmpină bătrîna. Ori­ Ori-
şice-ar fi făcut,
făcut , ţţi-e
i-e bărbat şi aveţi copii .. ...
-
- Nu 1I o dată cu capul nu nu!I o întrerupse Stanca.
Stanca . Cum
să trăiesti
trăieşti cu un om care minte!? minte I ? Stai mereu cu inima
20 îndoită' şi nu ştii clipa în
20 indoită in care te bagă-n primejdie.
Mi-e frică,
frică, mamă, să stau iîn n casă cu el. Auzi d-tad-ta!! zice
c-a
c-a scăpat cu cu faţa curată, şi eu eu il văd că mint
minte:e : le
le va
va
fi dat căIăraşilor ceva ca să-I facă scăpat, şi crede,
prostul, că acum s-au mîntuit toat e.
toate.
25 Atît de sigură era despre aceasta, incît încît nici nu se
albi
albise se de ziuă cind cînd se duse la Ia primarul acasă, pentru
ca să ştiricească şi să afle cum a scăpat Duţu. Duţu .
Primarul iar se uită lung la eea. a.
Ştia omul că el nnu u ll-a
- a ddat
a t pe Duţu legat în paza călă- căIă-
30 raşiIor. Dacă
30 raşilor. Dacă era însă adevărat că Duţu a fost prins
Ia Bucureşti
la Bucureşti,, trebuia să fie ceva Ia mijloc.
-- D Dee ce 1-0
I-o ffii prins comisarul la Ia Bucureşti
Bucureşti?? întrebă
el. Ce crezi tu tu??
-- Eu cred că minte, răspunse ea. ea . Nici n-a fost el
35 pe la
35 pe la Bucureşti
Bucureşti..
-
- De D e unde o scoti ast asta? a?
-
- Dacă zice eell cc:a :a fost - - zise ea - - se vede ccăă n-a
fost 1I

479
479

www.dacoromanica.ro
 - E
- Ei, i , bine
bine - - tntrebă
1ntrebă iiar ar primarul - - ţi-a spus spus el el
că a scăpat din mînile căIăraşilor căIăraşilor??
-
- Nu - - răspunse ea - - dar tocmai asta dovedeşte
că din mînile căIăraşilor a scăpat scăpat..
5 Primarul stete cîtva timp ppee ginduri. Cu femeia asta
nu putea el să se înţeleagă. Nici că era aceasta treaba
lui
lui:: îi era destul că-I că- I ştia pe Duţu intors la casa lui lui..
- Fii liniştită, ccăă llee descurc eu toate, ii
- i i zise dar
Stanchei,
Stanchei, apoi apoi sese duse
duse la primărie şi-i
la primărie şi-i dete vătăjelului
dete vătăjelului
10 porunca să meargă cu doi oameni de caraul ă, ca să-I
ieie pe Duţu mort ori viu viu,, legat ori nelegat,
nelegat , să-I ducă du că
la subprefectură
subprefectură.. Celelalte il îl priveau pe subprefect.
Lui Duţu nici prin vis nu i-ar fi trecut una ca asta asta..
Se ştia omul pus la cale cu domnul comisar şi curat
15
15 ca lumina soarelui soarelui..
O singură grijă mai avea el el:: agheasmă, tăm îie şi
agheasmă , tămîie
moliftă
moliftă..
Cît pentru agheasmă şi tămîie, lucrul era lămurit lămurit::
llee găsea la popa fără ca să mai spună ce vrea cu ele.
20 Cu molifta insă
20 însă era incurcat . Nu putea să-i arate popii
banii .
banii.
Un om deştept ca Duţu ştie însă să iasă ias ă din toate
încurcăturile
încurcăturile.. El îşi îşi luă
luă căciula
căciula mocănească
mocănească,, ii des­ des-
cusu puţin fundul fundul,, vîrî virî banii in în ea şi cusu iar fundul
225
5 la loc loc..
"Aşa II zise apoapoi. i . Am să i-o pun pe masă, ca să citească c itea scă
molifta pe ea, ca să-mi treacă durerea de cap . O să se
întoarcă apo apoii şi Stanca."
Stanca . "
Aşa-I
Aşa-l găsi vătăj elul , care lăsase caraula la uşă
vătăjelul, uşă..
30
30 Duţu nu se bucura de intîmplarea aceasta
Duţu aceasta.. Ar fi ţinut
să-i facă mai nainte rostul cu molifta. Dar, la urma
urmelor
urmelor,, era numai prostia primarului la mijloc mijloc.. C Cee
ştia ţopîrlanul d dee primar
primar?? N-avea decit să-i spună sub­ sub-
prefectului cum s-au ppetrecut etrecut lucrurile cu domnul co-
35 m
35 isar , pentru ca mare ruşine să pată
misar, pat ă primarul
primarul..
-
- Nu mai e nevoie să-şi m mai ai p iardă şi oamenii d
piardă dee
caraulă ziua ziua;; mmă ă duc de bunăvoie,
bunăvoie , zise el el,, şi-şi puse
pu se
căciula in cap cap,, ca să n-o lase acasă, deşi mult ar fi
dd''at să n-aibă ban banii i i la dinsul fără de mol ift ă .
moliftă.
4400 -
- N-am zzis i s eeu
u că minte I? I ? strigă iar Stanca cînd
află că l-au luat pe Duţu să-I ducă la subprefectură,

480
480

www.dacoromanica.ro
 ce-Î
ce-Î drept drept,, nu legat cot la cot cot,, nici între căIăraşi,
că l ăraşi, dar
nici cu faţa fata curată
curată..
Trebuia
Trebuia să meargă şi ea, ea, să ştiricească şi să afle afle ade­
ade-
vărul
vărul.. îşi Işi luă copilul
copilul în în braţe, lăsă casa casa în în grija
grija bă-
5 trînilor, şi şi după el, ca să-I ajungă pe drum.
Nu
Nu l-a l-a ajuns,
ajuns, ddarar sosi
sosi şşii ea
ea ccînd
înd vătăjelul
v ătăjelul îl dete dete in în
paza
paza căIăraşilor.
Stanca începu să pl1ngă. pUngă. Nu era llegat egat nici acum cot
la cot , dar puţin numai lipsea, şi ea vedea cum călă- căl ă-
10
10 raşii îîll duc llaa FocşanFocşani. i.
Duţu ssee sîmţea foarte mîngîiat îîn n sufletul lui. lu i .
Degeaba ! Stanca lu
Degeaba! lui,i , tot Stanca lui! lu i !
-
- Lasă - - îîii zise el - - nu-ţi fa face inimă rea
ce inimă r ea : o să vezi
tu ce ruşine o să pată cu toţii toţii!1
15
15 -
- O să paţi tu
O să tu ruşinea
ruşin e a,, răspunse
r ăspun se e eaa .. N-o
N-o să te te ierte
ierte
Dumnezeu c-ai umblat· să mă înş înşeli
eli pe mine.
mine .
Duţu începu să să tremure.
tremure .
"Da - - îşi zise el în gîndul lu luii -- n-oi fi avînd vina
pe care m i-o dau
mi-o dau,, dar vinovat sunt - - şi Dumnezeu le
220
0 stie
. toate ."
toate."
, Afurisita de căciulă căciulă!1 Ii venea să i-o deie Stanchei, Stanchei ,
dar era ppăcat ăcat s-o mai molipseas
molipsească că şşii ppee ea
ea;; îîii venea
s-o arunce cît colo colo,, dar era păcatpă c at şi asta
asta!!
Nici că mai avea însă timp să se mai scape d dee căciulă,
căc iulă,
25
25 fiindcă-l
fiind că-l luară şi-l duseră la domnul pomojnic, pomojnic , care
citise raportraportul ul primarului şi hot hotărîse-n
ărîse-n gîndul lui că
lucrul nu-l priveşte pe el şi că trebui trebuiee să-I trimită pe
Duţu la Focsani
Dutu Focşani .
..:.... Tu eşti 'Duţu
- Duţu al lui Ene? întrebă el scobindu-se
:10
:10 cam obosit in în nas.
-
- SSăă trăieşti
trăieşti,, domnule subprefect
subprefect,, eu sunt 11 răs­
punse Duţu m ilităreşte
milităr eşte..
D
D-l - l pomojnic
pomojnic ssee m maia i învioră.
învioră .
-
- Sergent în in compania ddee geniu geniu?? urmă
urm ă el.
3355 -
- Da, domnule subprefect, în compania de geniu geniu!!
-
- Unde aaii lipsit cele din urm urmăă cîteva
citeva zile?
Duţu făcu
Duţu fă cu un
un pas înaint e , se
pas înainte, u ită împregiurul
se uită împregiurul lu i,
lui,
apoi iar luă lu ă p oziţiunea milităre
poziţiunea militărească ască..
Nu-I ma maii încurcau pe eell asemenea întrebări întrebări..
40
40 Se-ncurcă cine nu stie ce are să fa facă
că ori să zică zică:: e ell
ştia că are ssăă spună aad.evăruld evărul - - pînă llaa fundul căciuli uliii .

481
31
31 - Ioan
- Slavlcl - Opere,
Ioan Slaviel -Opere, vol.
voI. II
II

www.dacoromanica.ro
 îÎll şi spuse.
Pomojnicul işi
Pomojnicul îşi scoase
scoase briceagul
briceagul şi începuîncepu să-şi cureţe
ungh
unghiile iile .. Peste puţin însă el lăs lăsăă briceagul pe masă şi
ascultă mai cu luare-aminte.
5 Era o halima întreagă ceea ce-i spunea Duţu, Duţu , şi i le
spunea toate ca şi cînd le-ar ffii învăţat învăţat pe d dee rost, şi
cu atita
atîta nepăsare, încit incît era peste putinţă să crezi că
el e cel ce-a păţit cele povestite.
-
- Cine te-a pus la cale să-mi spu spuii povestea aceasta aceasta??
în treb ă el în cele din urm
10 întrebă urmă. ă.
-
- Nu e poveste, domnule, îîntimpină ntîmpină Duţu jjignit; ignit ;
ţţi-am
i-am spus lucrurile aşa cum ele s-au petrecut petrecut..
-
- Tare mai mai eşti deştept
deşt ept şişi prea
prea ii i i crezi
crezi proşti pe alţii
ca să le spu spuii lucrurile cum le-ai ppovestit ovestit tu. tu . Dacă
D acă era
15
15 adevărat
adevărat,, măi, ccă ă aaii găsit o comoară
comoară,, o parte din ea
este a ta, ţţi-o i-o dă
dă legea
legea:: unde ţţi-e i-e partea
partea??
Era ceva în fundul căciuli căciuliii pe care Duţu o ţinea în in
mînă
mînă;; despre asta însă el nu putea să să vorbească
vorbească nimic.
-
- DacăDacă nu m mi-ai-a ddat-o
at-o domnul comisar, nu a mea e
20 vina, răspunse el strîmtorat
20 strimtorat..
-
- CumCum îl il cheamă pe pe comisarul
comisarul acelaacela?? întrebă
întrebă p omoj­
pomoj-
nicul rîzînd de sstrîmtorareatrîmtorarea în care-l băgase băgase pe Du'ţu Duţu..
-
- Nu ştiu ştiu,, răspunse Duţu Duţu;; nu mi-a spus. spus .
-
- La care secţie secţie??
:!
255 D
Duţu uţu dete ddin in umeri.
umer i .
-
- N Nuu stiu - - zise eell iar - - căci m-a ddus u s llaa eell acasă,
iar nu lla' a' secţiune
sectiune..
-
- Vezi cum t e-ncurci îinn minciunile tale?
cuni. te-ncurci grăii pomoj­
tale ? gră pomoj-
nicul
nicul.. Ceea ce spui tu nu e cu putinţă. putinţă . Dac-ar
D ac-ar fi lucru-
30
30 riIe cum zici, zici , ar trebui să aaii o hîrtie la mină. Aşa
numai cu vorba zisă nu ia nimen nimenii o comoară
comoară in primire.
De, băiete, n-am ce să-ţi fac, fac , urmă el nepăsător. Să
te descurci cum şti i : mie nu-mi rămine
ştii: rămîne decît să te trimit
la
la prefectură pentru pentru ca ca prefectul
prefectul să te t e deie
deie în în seama
seama
35
35 procurorului
procurorului.. O să scapi apoi ddacă acă nu eştieşti vinovat .
Duţu incepu
Duţu începu să să se scarpine-n cap cap.. .
-- Asta o să să ţie
ţie cam mult ... . . . zise el cuprins d dee grijă
grijă..
Nu-i era destul c-a perdut cei cinci poli poli;; mai perdea
acum şi şi c iteva zile de lucru
citeva lucru..
40
40 -
- Tocmai aşa mult nu nu,, îl il mîngîie
mîngii e pomojnicul.
pomoj n icul.

482
482

www.dacoromanica.ro
 o săptămînă, două, pînă ce se face în tl'ebarea la
fa ce înLl'ebarea l a Bu cu­
Bucu-
reşti şi vine
vine răspunsul
răspunsul..
Duţu sse e scărpină din nou in în cap şi iari ar stetea llaa îndo­
îndo-
ială dacă nu cumva visează:
ială visează :
55 -
- Domnule pomojnic - - gră grăii eell ca într-aiurea - -
mie-mi vine un gînd urî urît.t . Dar
D ar dacă comisarul acela
nici nu era comisar
comisar,, ci vreun pungaş pungaş!? 1 ? Mare p ăcat !
păcat!
urmă el el aşa pentru
pentru dînsu dînsul. l . Costică acelaacela şi şi Lina
Lina şişi
femeile acelea tare seamănă a ceată d dee pungaşi.
pungaşi.
'1 0
'10 Pomojnicul rămase pus pe gînduri gînduri..
Lucrul acesta nu era peste putinţă .
-
- D De!e ! zise el el,, o s-o descurce procuroru procurorull şi asta .
D acă-i dovedeşti, scapi tu
Dacă-i tu,, dar pînă atunci aaii să stai la
inchisoare .
inchisoare.
15
15 -
- Dar dacă nu-i pot dove dovedi? d i ? Cum să-i pot dovedi dovedi??
întîmpină Duţu deznădăjduit deznădăjduit..
-
- NuNu ştiu
ştiu,, grăi pomojnicu
pomojnicul. l. OO ssăă vezi
vezi cumcum îîii face
face..
Să şti
ştiii numai c ă mare minune ar ffii ddacă
că ac ă aaii scăpa pînă
la toamn
toamnă. ă . Prin multe aaii ssăă trec treci,i, b ăiete !
băiete!
20
20 Duţu-şi simţisîmţi fruntea plină de sudori sud ori recrecii . Ştergîn-
Ştergîn -
du-le cu mîneca
mineca cămăşi
cămăşii, i , el se uită la pomojnic parcă-i
venea ssăă stea la îndoială, dacă nu cumva şi ăst ăstaa e
tot
tot vreun pungaş, care-i face spaimă, pentru ca să puie
mîna pe fundul căciu lii.
căciulii.
25 Cînd o să se sfîrşească
sfîrşe ască aceste
aceste?? Prin cîte o să m maiai
treacă eel?l ? Nu m maia i încăpea n ici o îndoială ccăă astfe
nici astfell vor
merge lucrurile cî cîtăt ă vreme popa nu-şi va fi citit molifta molifta..
-
- Domnule subprefect - - zise eell - - dacă-i aşa şi
dacă nu mai e chip' să scap scap,, ddă-miă-mi voie ssă- ă-ii dau nevestei
30
30 căciula aceasta ca să-mi să -mi aducă o pălărie în locul e eii .
-
- D ă-i-o, băiete
Dă-i-o, răspu nse pomojnicul
băiete!I răspunse pomojnicul,, ccaa să se
sfîrşească odatodată.ă.
Duţu se duse pînă Ila a uuşă
ş ă şi-i făcu Stanchei semn ccaa să
vie Ia
la dinsu
dinsul.l.
3355 - P
- Pee mine o ssăă mă m ă ducă la Focşani,
Focşan i , şi numai bunul
Dumnezeu ştie cînd cind voi scăpa dacă nu mă ajuţi tu tu,,
grăi dinsul muiat muiat..
-
- Cum să nu ttee ajut ajut,, Duţule!?
Duţule I ? întîmpină ea spe­ spe-
riat ă . Spune-m
riată. Spune-mi, i , ce ssăă fac
fac??

31 * 483

www.dacoromanica.ro
 - U ite -- zise el incet -
- Uite - tn fundul căciuli căciuliii ăşteia
sunt banii ce m i-au mai rămas din comoară . Să nu te
mi-au
pună
pun ă păcatul
p ăcatul să-i atingi,
atingi , că sunt blestemaţi, şşii mare
n ăpaste o ssă-ţi
năpaste ă-ţi cadă
c adă şi ţie p pee cap
cap.. Ia
I a căciula aşa cum o
5 vezi şşii du-te cu ea la popa, ca ssă
5 ă citească pe ea o moliftă
molift ă
d
dee dezlegare
dezlegare,, apo i poţi ssăă faci ce vre vreii cu banii.
ban i i . Dar
D ar nu
cumva să-i spu i popii ce aaii în fundul căciul ii.
căciulii.
S tanca ssee dete trei paşi îndără
Stanca indărăt. t.
Care v vaa să zică, asta era era:: a pus omul mîna p pee bani
10
'10 lega'ţi
legaţi cu blestem.
blestem .
înţelegea toate
Acum le inţelegea toat e .
-
- Ba să mă fereas ferească Sfîntul ! grăi dinsa
că Sfîntul! dînsa îngrozită
îngrozită..
N
Nuu vezi tu ce-ai ajuns ddee cînd te-ai spurcat cu
banii aceia
aceia!? ! ? Eu nu-mi dau Necuratului sufletul sufletul!!
15
15 Luîndu-şi
Lu îndu-şi apoi avint avînt,, eeaa intră făr' de sfială şşii ssee duse
la domnul pomojnic
pomojnic..
-
- Să nu-l crezi , domnule subprefect subprefect,, căci orişice-ar
zice, Necuratul vorbeşte printr-insul, şi şi orişice-ar
orişi ce- ar face
face,,
Necuratul il îl pune la cal e.
cale.
20
20 Domnul pomojnic se u it ă sperios la eeaa .
uită
- N u ttee mira, urmă urm ă dînsa arătîndarătind spre căciula din
mîna lu
mina luii Duţu
Duţu.. Uite acol acolo,o , in
în fundul căciulii
căciulii!! A călcat
căl cat
omul în urmă rea şi-a căzut în stăpînirea stăpinirea lui lu i Ucigă-I­
Ucigă-I­
Toaca,
Toaca , care
car e l-a dus la o comoară
como ar ă ferm fermecată şi l-a purtat
ecată şi
25 nu ştie nici el pe unde şşii l-a
25 I-a pupuss să facă nu ştie n ici el
nici
ce. Caută-n fundul căciuli căc iulii: i : acolo e comoara
comoara!I
Lu i Duţu iar îîii venea să fugă.
Lui fugă . Ii I i mai rămăsese şi
lu i un
lui un crîmpei din comoara lui: lui : să-I
să -I peardă acum şi pe
acesta !? ! ? Prea era ddee batjocură
batjocură!!
30
30 -
- Nu e comoaracomoara,, domnule subprefect subprefect,, gră grăii dinsul
dînsul
muia
muiat. t . Sunt numai firimiturile ce-au rămas în in groapă
groapă..
lac-un lucru d dee nimic
nimic.. Cel puţin atit să-mi rămîie rămiie şi
mie.
mie.
Domnul
Domnul pomojnic începu începu ssăă se se dezmeticească
d e zmeticească .
35
35 Care va să zieă, zică, tot
t o t era ceva la mijloc.
E l inchi
El închise uşa , ca ssăă fie mai adăpostit,
·e uşa, adăpost it, apoi ssă ă ieie
căciula
căciul a de la Duţu Duţu..
-
- N:u
N:u pune
pune mîna
mîna - - îîii zise
zise Duţu - - c-o ssăă ttee căieşti
căieşti!I
-
- Nu te teme, teme , băiete - - întîmpină
întîm pină pomojnicul
40
40 zîmbind - - că de mine nu se prinde.

484
484

www.dacoromanica.ro
 Luînd . apoi căciula căciula,, iiii desfăcu fundul cu briceagul
şi vărsă ban banii i i pe masă.
masă .
Erau peste
Erau peste oo sută de de monede,
monede, unele unele mai
mai m ic i , altele
mici, altele
mai marimari.. El în începu
cepu să le examineze ca ssăă vadă din ce
. 5 ttimp
. imp suntsunt,, şşii cu cît mai mult le examina, och ochii i i îi erau
împăingeniţ i .
tot mai impăingeniţi.
-
- Erau mulţi multi?? întrebă
intrebă eell îîn n cele ddini n urm
urmă. ă.
-
- U Unn cazancazan' întreg,
întreg, ttot o t bbani
ani d dee aceştia şi scule scule,,
răspunse Duţu încă mai muiat.
10 Ochii ppomojnicului
omojniculu i se impăingeniră
împăingeniră d dee tot.
-
- U i te, băiete -
Uite, - zise el - - eu văd că eşti n evinovat,
nevinovat,
Il-am ce să-ti
dar n-am să-ţi fac:
' fac : trebui
trebuie e s
săă te trimit la Focsani
Focşani,,
cca a să ssee descurc
descurcee lucrul.lucrul . D acă e adevărat comi
Dacă comisar s ar cel
cee ţi-a
ţi-a luat
l uat comoara
comoara,, oo să capeţi şşii tu oo parte parte din din ea ea;;
15
'15 iiar
a r dacă
da c ă e vreun pungaş, i sse e va căuta urma, urm a , şşii tu tot tot
îţi
îţ i capeţi
c apeţi partea
partea..
-
- Nu-mi trebuie, domnule, nu-mi trebuie; trebuie ; mulţu­
mesc lui lu i Dumnezeu c-am scăpat de iispită sp i t ă t1 grăi Duţu
uuşurat.
şurat . Am m fost om sărac, dar mulţumit cu sărăcia
20
20 mea şi ,i nu mă dedeam ppee nici un bogat, nu rivneam rîvneam la
bogăţie
bogăţie;; de cînd cind am găsit comoara aceea aceea,, nu mai am
llinişte,
inişte, mi-am m i-am pperdut erdut rostulrostul,, m-am smintit parcă. parcă .
Nu-m
Nu-mii trebuie 1t
Och
Ochii ii S tanchii se umplură ddee văpaie.
Stanchii
25
25 - Vezi,, Duţule
- Vezi D uţul e - - grăi dînsa - - a fost destul să dai
căciula
c ăciula d i n mină,
din min ă , pentru ca să fii om iar in toată firea.
- Ia-i , domnul
- Ia-i, domnulee subprefect,
subprefect, ia-i şşii pe aceia, aceia, dacă de
d-ta nu se prinde b lestemul 1t
blestemul
-
- D ă-mi şap
Dă-mi şapte t e pol
poli, i , atît am cheltuit cu drumul
30
30 -
- adăugă Duţu Duţu - - şi şi făfă ce vrei cu eei. i.
-
- Lasă pol i i , Duţule, îl intrerupse
polii, întrerupse Stanca. Tu i-ai
făcut şi iar o să faci alţi alţii.i . Nu degeaba i-ai cheltui cheltuit: t:
aaii umblat prin lume şşii aaii învăţat învăţat minte I1 IIa-i, a- i , domnule
subprefect, şi lasă-I lasă-1 să se-ntoarcă la sapa lui, lui , ca să mun-
35 ccească
35 ească mai d eparte 1t
departe
- As ta nu merge aşa
- Asta aşa,, întîmpină pomojnicul.
pomojnicu l . Lucru- Lucru­
rile trebuie
trebu ie să se descurce descurce..
- Descurcă-le d-ta -
- - grăgrăii Duţu - - şi ce-i găsigăsi,, să a ai.i .
Zi că d-ta
Zi d-ta ai găsit comoara comoara.. Du-te la ""Dacia" Dacia" şi ia-o
[,,t"o
0 ppee Lina aceea de scurt scurt,, că te pune ea "Ia l a cal
cale;e ; du-te
du-Le llaa

485
'185

www.dacoromanica.ro
 dona
d-na Tereza, c-o găseşti dota d-ta,, şi afli cine-a fost comisarul
comisarul..
Pomojnicul stete citva timp pe ginduri. gînduri.
D a 1 era greu ssăă nu-l asculte şi uşor să facă
Da! facă ceea
ce îi
î i zicea el
el..
5 "Mă prefac bolnav - - işi
îşi zise el - - şi iau un concediu
d
dee vreo opt zile, ca să consult medicii de la Bucureşti. Bucureşti .
Celelalte ssee fac ele ddee ele ."
ele."
-
- B ine -
Bine - grăi dinsuldînsul - - ddarar dacă lucrul se află află,,
tot o să te poarte pe la Focşani şi pe la Bucureş Bucureşti. ti.
10
10 -
- FăFă-l
-l aşa ca ssă ă nnu
u se afle, intîmpină
întîmpină D uţu . D-ta
Duţu.
n-ai de ce ssăă te temi,
tem i , fiindcă umbli după bani p pee care
ţi i-am dat pentru că eu n-am ce să fac cu e eii . Ei se
tem, şi n-au să spună nimănui nimic : o să le pară
b ine dacă-i faci scăpaţi ca pe mine.
bine
15
15 -
- O ssă ă spuneţi însă voi, grăi pomojnicul cu jumă-
tate ddee gură.
Duţu se uită lung la Stanca.
- Ai auzit
- auzit!?! ? îi
ii zise el. Eu nu pot vorb i ; pe sufletul
vorbi;
tău să cadă păcatul,
păcatul , dacă răsuflă ceva .
20
20 -
- Pe sufletul meu meu!! răspunse
răspunse Stanca
Stanca..
Pomojnicul nu mai stete pe gînduri ginduri..
-
- Du-te, băiete, grăi dinsul dinsul.. IIa-ţi
a-ţi căciula şşii spune
că ţi-a p ovestit cineva ceea ce ai păţit .
povestit
Duţu-şi făcu
făcu de treitrei ori
ori cruce,
cruce, apoi ieşi lăsînd
apoi ieşi lăsînd căciula
2255 mol ipsit ă p
molipsită pee masa ccu u banii.
ban i i .
-
- Fereşte
Fereşte,, Doamne, pe toată lumea de iispită! spită ! grăi
Stanca
Stanca,, u itîndu-se cu milă la domnul pomojnic,
uitîndu-se pomojnic , apoi
plecă şi ea în urma sO'ţului soţului ssău.
ău .

X II
XII

30
30 Viscolea ddee aaii ffii crezut că are să se prăpădească pă-
mîntul - l pomojnic, sculat ab
mîntul,, şi dd-l ia d
abia dee două zile d in
din
ppat,
a t , şedea ccu
u medicul
medicul plăşii llaa gura
gura sobei
sobei..
-
- D omnişoara Lina era plecată -
Domnişoara - zise el - - şşii nu
putea nimeni să-mi spună unde und e s-a dus şşii cind se in-
în-
35 toarce
35 toarce.. AmAm căutat ppee samsarul
samsarul Şvarţ. Ovreul
Ovreul nu
nu ştia
filmIC şi zzicea
nImIC icea să-I duc la poliţi e , dacă-l
poliţie, dacă-I bănuiesc d dee

'186
'186

www.dacoromanica.ro
 Ceva
ceva.. Simţe
Sîmţea, a , mişelui,
mişelul, că mă feresc de poliţie. L-am
întrebat dacă nu cumva cunoaşte pe o damă Tereza.
intrebat
El se uită m irat la mine, incît puteam să văd că nu
mirat
ştia nimic despre cele petrecute, după ce el se despăr-
5 ţise de Costică. li
5 li p ovestii iistoria
povestii storia cu portofelul şi cu
comisarul
comisarul.. Era furios şi le
Era furios le ştia acum
acum toate.
toate. "Pungaşul
acesta
acesta nu poate să să fie decit Ahil Panaiot"
Panaiot",, zise el. "Să
te b izui , te rog, pe mine, că am să le desluşesc eu
bizui,
toate." Nici c-aş fi putut să fac altfel altfel.. Ne-am dat dar
10
10 intilnire, şşii peste citeva ceasuri el a şi
întîlnire, şi venit să-mi
să-mi
spună că domnişoara Lina a şi plecat cu Ahil AhiI Panaiot spre
Predeal, doamna Tereza a plecat şi ea cu două dintre
nepoatele ei Ia la Tuşnad
Tuşnad,, iar Costică era era,, după toată
probabilitatea
probabilitatea,, cu ele. Ce eram să fac fac??
15
15 -
- Eu m-aş fi mulţumit cu banii pe care mi-i lăsase lăsase
ţăranul -
ţăranul - gră
grăii medicul - - şi m-aş fi intors întors acasă
acasă..
-
- Te-nşeli
Te-nşeli,, întîmpină d-l pomojnic ;j o crezi aceasta
acum
acum,, dar făceai tot ca mine. min e . Era peste putinţă să să mămă
impac cu
împac cu gîndul
gîndul că oamenii aceştia scapă, după ce ce auau
2 făcut o pungăşie atît de mare
201) făcut mare..
-
- IiI i denunţam !1 grăi medicul.
medicul .
-
- Nu - - zise d-l pomojnic rizînd - - nici asta n-o
făceai. Dacă-i
făceai. Dacă-i denunţam, iar îl il incurcam pe Duţu, Duţu , şi
trebuia ssăă dau din mînă şşii monedele primite de la el.
25
25 - Era însă o nebunie ssă-i
- ă-i urmăreşti
urmăreşti,, intîmpină
intimpină medi-
cul. Cum să-i găseşti şi ce să le faci !I??
-
- Aibi răbdare - grăi d-l pomojnic -
-grăi - c-o să ţi le spun
toat e . O nebunie ar fi fost dacă
toate dacă aş fi plecat singur singur::
cu
cu un om ca Şvarţ te duci însă pînă in fundul iadului iad ulu i .
300 Nu poate nimeni ssă-şi
3 ă-şi inchipuiască ce e in stare să
dreagă şi să învirtăînvîrtă un om ca Şvarţ Şvarţ,, cind i s-a virit
dracul sub p iele . M-a dus la un medic şi mi-a scos aade-
piele. d e­
verinţă că sunt greu bolnav şi am neapărată n evoie
nevoie
de
de un concediu mai lung, m i-a obtinut
mi-a ' prelungirea con-
35 cediului pe încă şas'e săptămîni
35 săptămini,, 'mi-a
m i-a luat paşaport şi
m i-a vîndut
mi-a vindut monedele cu aproape patru mii d dee lei ;j
n-aveam dar decît decit să-I însoţesc
însoţesc,, căci toate celelalte le
făcea el el.. Pe
Pe drum
drum umbla
umbla d in vagon
din vagon în în vagon,
vagon, prindea
prindea
vorbă cu călătorii , cu conductorii
conductorii,, cu funcţionari de
40
l.O pe
pe la gări
gări,, mai ales cu toţi ovrei ovreii,i , şi încă mai naint
naintee
de aa fi sosi
de sositt llaa Predeal, noi ştiam că Lina şi Ah Ahilil au

487

www.dacoromanica.ro
 trecut cu
trecut cu b iiet iuat
biiet iuat pînă la la Viena
Viena,, doamna
doamna 1'erezaTereza nu nu
s-a
s-a dus dus cu nep oatele sale
cu nepoatele sale la la Tuşnad
Tuşnad,, c cii la
la Pesta
Pesta,, iar iar
Costică
Costică s-a s-a dus dus ssingur
ingur la la Triest.
Triest . Trecuseră
Trecuseră cinci cinci zile
zile
llaa m ij loc ; nu
mijloc; nu ne-am
ne-am mai mai oprit oprit dar dar la la Pesta
Pesta,, ccii am am
5
5 trecut
trecut înainte înainte spre spre Viena,
Viena, pentru pentru ca ca nu nu cumvacumva să să
pperdem
erdem urma urma lu luii Ahil Panaiot .
Ahil Panaiot.
Cum
Cum să-i să-i găsimgăsim însă însă a i c i pe
aici fugari ?
pe fugari?
Am tras
Am tras la la ""Hotel
Hotel Metropole"
Metropole",, şşii chiar chiar în în ziua
ziua sosirii
sosirii
noastre
noastre ne-am ne-am încred încredinţatinţat din din llistele
istele de de călători
călători publi-
publi-
10
10 cate
cate prin prin ziareziare că că în in ttimpul
impul celor celor din urmă opt
din urmă opt zile
zile
n i c i un
nici un AhilAhil Panaiot
Panaiot n-a n-a sosisositt lala Vien
Viena. a . Şvarţ
Şvarţ era era cucu
toate
toate aceste aceste sigur sigur că că AhiAhill Panaiot
Pan aiot se se află
află la la Viena,
Viena,
îînsă
nsă sub sub un un alt alt numnumee.. El E l ss-a- a pus
pus da darr înîn legătură
legătură cu cu
ovreimea
ovreimea şi şi m mai ai ales
ales cu cu samsar
samsarii, i i , m-a
m-a purtat
purtat pe pe la la
15
15 toate localurile
toate localurile ddee petrecere, petrecere, aa ştiricit ştiricit pe pe la la neguţă­
neguţă­
torii ddee antichităţi
torii antichităţi şi şi aa treia
treia zi zi noi
noi ştiam
ştiam că că inîn timpul
timpul
celor
celor ddin i n urmăurmă zzile i le s-aus-au vîndutvîndut multe multe monede monede
vechi si
vechi si căcă acela
acela care care le-a
le-a vîndut
vindut se se numea
numea Aristide
Aristide
Mel
Melioti iot i şi era era om om ddee vreo
vreo treizeci
treizeci şşii cinci
cinci de de ani ,scurt,
ani,scurt,
2
200 c
cam a m gl'OS,
gl'OS, însoţit
însoţit d dee oo damă
damă tînără tînără şşii cam cam plinăplină la la
trup
~rup,, fără îndoială Ahil
făr ă îndoială Ahil al al nostru
nostru.. Poţi Poţi să-ţi
să-ţi închipu­
închipu-
ieş
ieşti t i furia
furia cu cu care-i
care-i urmăream
urmăream acum acum după după ce ce dăduse­
dăduse­
răm de
răm de urmaurma lor. lor. Ne Ne aflam
aflam însă însă la la Viena
Viena,, şi şi poliţia
poliţia
sîmţise
sîmţise că că urmăream
urmăream p pee ci neva şi
cineva ne urmărea şi
şi neurmărea şi ea
ea pe noi .
penoi.
2
255 - - Nu Nu m maia i rămîne
rămîne ddecît eci t să vă vă
să vă văd d arestaţi
arestaţi,, grăigrăi med
medi- i-
cul
cul rîzînd.rîzînd .
-
- AibiAibi răbdare
răbdare - - întîmpi
lntlmpină n ă pomojnicul
pomojnicul - - că că o să
o să
le vezi
le toate. La
vezi toate. La Viena
Viena,, unde unde Şvarţ Şvarţ avea avea cele cele maimai
întinse
întinse legături leg ătur i,, lucrul lucrul nu nu preaprea era era cu cu putinţă.
putinţă. Abia Abi a
3300 începuse
începuse ppoliţia ol i ţ i a săsă nene urmărească,
urmărească, şşii Şvarţ Şvarţ nu nu numai
numai
aa fost fost ves vestit t i t despre
despre aceasta
aceasta,, dar dar s-a
s-a şi pus prin
şi pus prin amicii
amicii
săi
săi în în înţelegere
înţ el egere cu cu agentul
agentul secret secret,, carecare ne urmărea,
ne urmărea,
şşii acesta
acesta,, pentrupentru 200 fI . , s-a
200 fI., s-a angajat
angajat să să nene dea mînă
dea mînă
de
de ajutor ajutor.. Prin Prin el el amam aflat
aflat apoi apoi căcă acel Aristid Melioti
acel Aristid Melioti
35
35 aa stat stat cu cu soţia
soţia sa tot în
sa tot în "Hotel
" H otel Metropole"
Metropole",, unde unde erameram
traş
traşii noi, no i, dar dar era era plecat
plecat de două zile
de două zile la la Paris
Paris 11 Nu Nu m maiai
î n căpea îndoială
încăpea îndoială ccăă grecul grecul l-a văzut pe
l-a văzut pe Şvarţ
Şvarţ şi şi,, dînd
dind
cu
cu soco teală că
so c o~eală că e e urmărit
urmărit,, a fugit din
a fugit din Vien
Vienaa ..
-
- Voi Voi dupădupă e i ! strigă
ei! medicul rizînd
strigă medicul rizînd din din nounou .. MMă ă
40
40 ămăşesc c-o
rrămăşesc c-o să să alerga�
alerga~ii astfel
astfel prin prin toate
toate oraşele
oraşele mari mari
ddin i n Europa.
Eur opa. ''

4BB
4-88

www.dacoromanica.ro
 -
- ŞŞii ccee pierdeam!?
p ierdeam ! ? grăi pomojnicuJ.
pomoj n icu l . Riscam
R i , cam să
cheltu
cheltuii ee'c
sc banii
bani i luaţi d dee la ţ,ţ,ăran
ăran în o căIă Lorie
călător ie prin
Europa , dar puteam s-ajung om boga
Europa, bogatt ddacă-i
acă-i găseam la
timp .
timp.
5
5 - Vorba ee 1nsă
- Vorba că era
lnsă că era oo nebunie
nebunie să să crezi
crezi că-i poţi poţi
găsi !
-
- Te-nşeli
Te-nşeli,, zise pomojnicul.
pomojnicul . Eram siguri că avem
să-i găsim şi grija noastrănoastră era numai să-i să-i ajungem cît cit
mai curind
curînd,, fiindcă
fiindcă Panaiot, om uşuratic din fire, făcea făcea
10
10 cheltuiel
cheltuielii nebuneşti şşi, i , şti indu-se urmărit
ştiindu-se urmărit,, nu mai vin­ vin-
dea monedele şi sculele, ci le d ădea, aşa zicind,
dădea, zicînd, de
pomană. Am luat luat dar cele mai întinse măsuri de pre­ pre-
cauţiune
cauţiune.. Şvarţ a primit o mulţime mulţime de recomanda­
recomanda-
ţiuni
ţiuni,, d intre care una pentru un agent al poliţiei din
dintre
115
5 Paris, căruia i-am dat prin o depeşe signalmentele fuga­ fuga-
rilor . Eu urm
rilor. urmăream,
ăream, aşa ziceam in în depeşe, pe soţia
mea , Lina, care a fugit cu un amic al meu
mea, meu.. Deoarece
D eoarece
Panaiot n-avea decit decît să ccitească
itească listele de călători
pentru ca să ştie unde ne aflăm aflăm,, am plecat din Viena Viena,,
20 eu cu paşaportul unui
20 unu i anume Iosef IIacek, acek , iiară
ară Şvarţ
cu al unui oarecare Aron Blau Blau..
- Aşa cred şi
- Aşa şi eu c-o să-i găsiţi, gră grăii medicul.
- Stăi să vezi
- vezi!! urmă d-l pomojnic. Ştiam că ei au
luat b ilet pînă la Paris
bilet Paris,, şşii pe calea ferată i-am urmărit
~5
2 pină la Passau
Passau.. Aici însă le-am perdut urma. Nu mai
ştia nimeni nimic despre un domn , care călătorea cu
ştia
o damă ce nu ştia decit româneşte. româneşte . Tot astfel astfel,, agentul
nostru
nostru,, care ne-a prim primit it la gara din Paris, ne-a încre­ încre-
dinţat că ppersoanele
ersoanele urmărite de noi n-au sosit la Paris Paris..
300 Ahil se afla cu toate acestea la Paris, nu in�ă
3 în~ă insoţit
însoţit
de Lina.
Lina . După unsprezece zile am aflat, în in sfîrşit, că
la Passau el a părăsit pe Lina şi a urmat călătoria
cu o italiancă de la trupa de balet a operei din Viena Viena,,
care plecase cîteva ceasuri mai nainte na inte şşi-li-l aşteptase
35
35 Passau . Acum însă
la Passau. insă el era plecat spre IItalia. tali a .
incepu să bănu
Medicul începu bănuiască iască ppee d-l pomojnic că-i că - i
spune
'pune o istorie născocită de dînsul dînsul,, spre a ascunde ade­ ade-
văratul scop al lungei sale călători i . li
călătorii. Ii era însă greu
să mărturisească bănuiala aceasta aceasta..
4400 -
- Dar domn isoara
domnisoara
' Lina ce s-a făcui? intrel)ă el
făcu i ? intrebă �l ccam
am
tn bătaie d dee jjoc'.
oc .

www.dacoromanica.ro
 -- S-a întol's
în tors la Viena şi de acolo la Bucul'eşLi Bu meşLi,, răs­
punse pomoj n icul . Eram hotărît
pomojnicul. hot ărî t să fac şi eu Lot t o t ca
dînsa
dinsa.. Lasă că concediul era pe sfîrşite sfîrşite,, dar nici bani
nu-mi rămăsese
rămăseşe dec decît î t vreo mie cinci sute de lei. lei . Şvar
Şvar:ţ.ţ
5 însă era gata să-I urmărească
urmărească şi şi singur, şşii ar fi fost o
nebunie să-I las pe el singur la cîştig,. după ce cheltui­ cheltui-
sem peste două mii de lei Iei.. M-am învoit dar ca el să-mi
obţie o prelungire d dee concediu
concediu,, şi am subscris o poliţă
de două mii d dee Iei
lei,, pe care el a scontat-o prin mijlo-
10 ccirea
irea unui bancher din Viena.
Medicul nu se mai îndoia că d-l pomojnic spune
poveşt
poveşti, i , care nici nu s-au petrecu petrecut, t , nici nu se pot pe- pe­
trece.
-
- L-ai găsitgăs i t ori nu?nu ? întrebă el nerăbdător.
15
15 -- DaDa - răspunse d-l pomojnic -
- răspunse - după aproape pa-
tru luni de zile, în decembri decembrie, e , după ce am colindat în
cîteva rînduri ţări ţările
l e din Apus şi după ce el schimbase
patru femei,
femei , care toate l-au despuiat şi jjăfuit. ăfuit.
La Monte-Carlo
Monte-Carlo,, de unde Ahil ne scăpase într-un
20
20 rînd, am găsit pe Costică Costică,, de la Ia care am aflat că d-na
Tereza are la Ia Pesta un stabiliment foarte elegant elegant,, care
merge foarte rău rău,, iar Ahil Panaiot a deschis Ia Mar- Mar­
silia un tripou
tripou,, cu care voia să cîşti cîştigege ceea ce perdu
perduse. se.
Era dusă
dusă comoara
comoara..
225
5 -- Eu tot m-aş fi dus şi la Ia Marsilia, zise med i cul cu
medicul
ironie . Pe vorbele unu
ironie. unuii om ca Costică nu se poate pune
nici un temei .
-
- Tot aşa am raţionat şi şi eu
eu,, întîmpină
în tîmpină d-l pomojnic
zîmbind
zîmbind.. Să meargă, m i-am zis, şi suta unde s-a dus
mi-am
30
30 mia. Am plecat dar la Marsilia. Mişelul de Costică a
vestit însă pe Panaiot şi şi chiar în ziua sosirii noastre
noi am fost arestatarestati ' i.
-
- DeD e ce? intreb'ă
intreb ă medicul surprins.
-
- Pentru că umblam cu paşapoartele paşapoartele falşe, răspunse
35
35 d-l
d-l pomojnic
pomojnic rîzînd rîzînd.. N-avea
N-avea Panaiot
Panaiot decî decîtt să spună
adevăratele noastre
noas tre nume, pentru ca să ne bage in incur- in cur­
cătura aceasta.
-
- Ş Şii cum aţi scăpat
scăpat?? întrebă medicu medicul, l, care începu
incepu
iar să creadă
creadă..
4400 -
- Prin bunăvoinţa lui lu i Ahil Panaiot,
Panaiot , răspunse d-I d-l
pomojnic. Urmăream, precum ştii, şti i, ppee soţia mea şi pe

490
~90

www.dacoromanica.ro
 seducătorul eei. i . N-ar fi avut Ahil decit decît ssăă spună că min-min­
ţim, pentru ca să ne încurce şi mai rău rău.. Se bucura însă
şi el că poate scăpa, şi a confirmat, confirma~ , minciuna t icluită
ticluită
de noi noi.. Era o frumusete cînd comis-arul comiSarul m-a întrebat
5 dacă nu cumva fugari
5 fugariii au luat cu '�înşii '~înşii ban i , scule
bani,
ori alte efecte, dacă n-am .vreo pretenţiun e faţă cu Ahil
,vreo pretenţiune
Panaiot. "Nimic 11 n ici una 1" răspunsei Iăpădîndu
nici Iăpădîndu-mă -mă
ca de Satana şi mulţumit că pot scăpa cu faţă curată curată..
Acum nu mai credea medicul nimic. nimic .
10
10 - - Ceea ce dovedeşte - - zise el în bătaie de joc - -
că avea ţăranul dreptate cînd zicea că că comoara era în
adevăr blestemată,
blestemată, ca ca nimeni
nimeni să n-aibă folos de de ea.
ea.
- Te înşeli 11 răspunse pomojnicul.
- pomojnicuI. D Dee orişicare bogă­
ţie se foloseşte
ţie foloseşte numai cel ce ştie ştie s-o preţuiască
preţuiască:: s-au
15
15 folosit ssii ddee comoara aceasta multi. N Nuu s-a folosit tă­
ranul , ppentru
ranul, entru care bogăţia era un fel f el de năpaste, n ic i
nici
Ahil Panaiot,
Panaiot , care nnu u se simte bbinei n e cită
cîtă vreme m mai a i are
vreun ban în pungă ; se
în pungă; se vor
vor fi folosit
folosit însă femeile, care care
l-au despuiat pe Ahil Ahil,, şi s-a folosit îndeosebi indeosebi domni-
220 0 şoara Lina Lina,, care s-a întors la Bucureşti cu mulţi ban bani, i,
ccel
e l pu ţin patruzeci de m
puţin miiii d
dee lei
lei,, precum a aflat Şvarţ. Şvarţ .
-
- Umblă să te despăgubeşti de la ea, grăi medicul
începînd
începind iar să să creadă.
creadă .
-
- Tocmai acesta e lucrul pentru care cer ajutorul
25 tău , răspunse d-l
25 tău, d-l pomojnic.
pomojnic. Să vez vezi, i , urmă elel.. După
intoarcerea mea la Bucureşti, Bucureşti , m-am înţeles cu Şvarţ
să mă
să mă duc la ea. Am fost şi şi i-am povestit toate amă­
nuntele şi am sfătuit-o să intre la învoială cu el şi să
scape de un proces pe cît se poate de primej dios pen-
primejdios
30
30 tru dînsa dînsa.. Putea să vadă vad ă că le ştiu toate foarte bine; bine ;
negă cu toate aceste şi zise că nimeni nu poate s-o do­ do-
vedească.
-
- Pune-o faţă i,?- îJ?- faţ ţăranullI strigă med
faţăă cu ţăranul medicul icul
aprm
aprms. s.
3355 -- Tocmai acesta e lucrul pentru care cer ajutorul
tău 11 răspunse iar iar domnul pomojnic. Mă tem
domnul pomojnic. tem că el el nunu
va voi să vie cu mine m i ne la B ucureşti. Eu am trimis
Bucureşti. trim i s ssăă
m i - l aducă mîne
mi-l mine aici
aici;; te rog să-I încurci,
încurc i , ca să-ţi facă
mărturisirea ,
mărturisirea, căci nu-i mai rămîne apoi decit să intre
''iO
iO în voile noastre
noastre..

491
491

www.dacoromanica.ro
 -
- Sarcina
Sarcina nu-mi
nu-mi pare de loc
pare de loc grea
grea,, dacă-i vom face
vom face
şi
şi lui parte
lui parte!! strigă med icul voios.
strigă medicul voios.

X III
XIII

Domnul
Domnul doctor doctor,, om om in în toată
toată fireafirea,, işi
işi p erduse cu
perduse cu dde-
e-
5 săvîrşire
săvîrşire sărita. sărita .
Prietenul
Prietenul său său,, pomojnicu
pomojnicul, l , ii se
se plînsese
plînsese in in ajunul
ajunul
pple lecării
cării sale
sale că că are
are grozave
grozave dureri dureri de de capcap şi şi nunu ppoate
oate
dormi
dormi şi-i şi-i ceruse
ceruse oo adeverinţă
adeverinţă de de boală
boală,, ca ca să-şi
să-şi ieie
ieie
concediu
concediu .. I-a I-a datdat adeverinţa.
adeverinţa. Nu Nu prea prea semăna,
semăna, ce-i ce-i
'!o
'10 drept
drept ,, aa om bolnav, dar
om bolnav, dar ee foarte
foarte greugreu să să tete dumireşti
dumireşti
asupra
asupra celor celor ce ce se petrec în
se petrec în capul unui om
capul unui om,, şi i-a dat
şi i-a dat
adeverinţa
a deverinţa nu nu pentru
pentru că că îl ştia bolnav
îl ştia bolnav,, ci ci pentru
pentru că că ..
avea
avea trebu trebuinţăi nţă dede ea ea .. Se
Se facfac asemenea
asemenea servicii servicii prie­prie-
teneşti .
teneşti.
1'15
5 îîntorcîndu-se
ntorcîndu-se din din lunga
lunga ssaa călătorcăl ătorie, i e , d-l
d-l pomojnic
pomojnic aa
adu
aduss cu cu dînsul
dînsul oo multime
multime ddee ad everinte ddee la
adeverinte la medici
medici
de
de prin prin deosebite
deosebite oraş 'e : se
oraş'e: se constată in' in ' toate
toate că suferesufere
de
de oo perturbaţiune
perturbaţiune nervoasă. nervoas ă . Luase Luase şi şi adeverinţele
adeverinţele
acestea,
acestea, fiindcă fiindcă avea avea trebuinţă
trebuinţă de de ele,
ele, ca ca săsă justifice
justifice
20 indelungata
indelun gata sa sa absenţă
absenţă..
Sosit
Sosit, acasă,
acasă, d-l pomojnic s-a
d-l pomojnic s-a pus
pus în in patpat şi-a
şi-a zăcut
ză cut
"LLimp
i mp de de şaptesprezece
şaptesprezece zile zile.. D-l
D-l doctor
doctor l-a l-a căutat
căutat şi le
şi le
spunea
spun ea tuturor tuturor că că e e greu bolnav. Chiar
greu bolnav. Chiar dacă dacă n-ar n-ar fifi
fost în
fost în adevăr,
adevăr, aşa aşa trebu
trebuii aa să să pară,
pară, pentru
pentru ca ca omul
omul să să
2
255 să nu-şi peard ăă slujb
nu-şi peard a.
slu jba.
Acum
Acum dd-l - l pomojn
pomojniicc se se sim
si mţeţeaa bbine
in e şi şi sese sculase
sculase din din
pat.
pat. Nu Nu ee,, ce-i
ce-i drep
drept, t, greu
greu lucru
lucru să să daidai sănătate
sănătate unui unui
om
om pe pe care
care nu-l nu-l socoteş
socoteşti ti bolnav
bolnav:: d-l d-l doctor
doctor era era cu cu
toate acestea
toate acestea foartefoarte mul mulţumit
ţumit că că poate
poate să să le le spună
spună
�O
~o Luturora
Luturora că că el el aa ob ţinut, prin
obţinut, procedura lu
prin procedura i , în
lui, în puţine
puţine
zile rezultate
zile rezultate pe pe care
care celebrităţile
celebrit ăţile din din străinătate
stră inătat e
n-au
n-au putut putut să să le
le obţie
obţie în în cinci
cinci lunilun i ..
SŞ ii asta
asta eraera un fel ddee comoară
un fel comoară ..
Deodată
Deodată comoara comoara aceasta
aceasta aa început început să să sece.
sece.
85
35 Luase îînţelegere
Luase nţel egere cu prietenul său
cu prietenul său ca ca dimineaţa,
dimineaţa, cînd cînd
va
va sosi Duţu ,, să-I
sosi Duţu pri mească el
să -I primească el singur,
singur, ca ca ţţiind
iind loc loc ddee
ubprefect . D
.. ubprefect. u p ăă planul
Dup planul pe pe care
care şi-l
ş i-l făcuseră,
făcuseră, avea avea săsă
sspunpunăă că că d-l
d-I pomojnic
pomojni c aa găsit găsit în în sfîrşit
sfîrş i t comoara
comoara ,, aa prinsprins

492

www.dacoromanica.ro
 şi p pee Lina
Lina şi ppee comisar,
comisar, şi-a venit venit acum acum ordin ordin dE' la
d€' la
guvern
guvern ca ca Duţu
Duţu ssă ă sese legitimeze
legitimeze ca ca adevăratul
adevăratul desco­ desco-
peritor al
peritor al comorii,
comorii, pentru pentru ca să-şi primească
ca să-şi primeasc ă partea. partea.
Duţu insă n-a
Duţu însă n-a venit
venit nicinici de de astă
astă dat dată ă singur,
singur, ci ci însoţit
însoţit
5 de nevastă-sa,
de nevastă- sa, care care era era hotărîtă
hotărîtă ssă ă nu-l
nu-l laselase singur.
singur.
-
- D-ta
D-ta n-ain-ai ce ce ssăă cauţi
cauţi aici,aici, ii î i zise
zise medicu
medicul.l . Eu Eu
am
am să să vorbesc
vorbesc numai numai cu cu bărbatul
bărbatul d-tale d-tale !1
-- NuNu se se poate,
poate, domnuledomnule subprefect subprefect ,, răspunse răspunse
Stanca
Stanca foarte
foarte hotărîtă
hotărîtă.. El El ee soldat
soldat,, se se teme
teme de de cei
cei mai
mai
10
10 mari decit
mari decît dinsul
dînsul si si nu indrăzneste să
nu îndrăzneste să vorbească
vorbească dez­ dez-
gheţat
gheţat:: eu eu nu nu m 'tem de
măă 'tem de nimeni!
nimeni 1 TrebuieTrebuie să ştiu de de
ce
ce l-aţ
l-aţii chemat
chemat aici aici!1
Medicul se
Medicul se uită mirat
mirat la la eea.
a . li
l i venea,
venea, parcă parcă,, s-o s-o ieie
ieie
drept
drept oo smintită
smintită şşii se temea s-o
se temea irite prin
s-o irite prin contraziceri
contraziceri..
15
15 - N-are
- N-are ssăă se se teamă
team ă ddee nimic nimic - - zisezi se el,
el, caca s-o
s-o ppoto-
oto-
lească -
lească fiindcă nu
- fiindcă nu la la rrău
ă u,, ci la bine
ci la b ine aa fost
fost chemat
chemat aici aici..
Poti
Poti ssă-I
ă-I lasi
laşi linistit
linistităă !1
~ Ştiu e~
� eu bbin~le
in�le acela,
acela, grăi Stanca . Să mă ferească
gră i Stanca.
Sfintul
Sfîntul de de el el!i
20
20 Duţu-i făcu semn
Duţu - i făcu semn să să iasă
ia să,, caca săsă nu-l bage-n VI'
nu-l bage-n vreoo nouănouă
încurcătură.
încurcătură.
-
- MăMă duc duc - - iîii zise
zise ea ea - - dardar tu tu stii
stii cum cum ne-am ne-am
înţele
înţeless . Să nu-ţi fie fie frică de nimeni ! N�
de nimeni! N~ ee vinavina ta, ta, dacă
ee smintit
smintit şşii vorbeşte-ntr-aiur
vorbeşte-ntr-aiurea ea 1!
25
25 -
- Cine
Cine ee smintit
smintit?? întrebăîntrebă m med icul cam
edicul turburat ,,
cam turburat
după
după ce ce Stanca
Stanca ieşi. ieşi .
-
- S-oS-o ierţi,ierţi, domnule
domnul e subprefec subprefec~, t , îi ii răspunse
răspunse
Dutu . E
Duţu. E femei
femeiee si ş i vorbeste
vorbeş~e şi si eaea fără
fără ca ca să să stie
ştie de de cece
m-aţi chemat
chemat aidi aici.. îşi
lşi îînnchipuieşte
hipuieşte un un lucru
Iu ru şi ia închi-
ş i ia închi-
30 pui
30 puirearea eiei drept
drept lucrulucru adevărat
adevărat..
vorbăă foarte
,,0 vorb foarte bbine ine grăită,
gl'ăită, zisezise med medicul icul în în gîndul
gîndul
lu i . Aşa
lui. Aşa e e !! Nici
Nici cel
cel maimai competent
comp etent psihiatrupsihiatru n-ar n-ar putea
putea
să
să definească
definească mai mai bbine ine nnebunia
ebunia:: îşi îşi închipu
închipuieşte ieşte şi ia
ş i ia
închipuirea drept
închipuirea drept adevăr.
adevăr . E E deştept ţăranul !1""
35
35 El rîndu
El rînduii citeva hirt i i , pe
citeva hirtii, pe care
care le le avea
avea pe pe masă
masă îna- îna-
intea sa,
intea şi se
sa, şi se uită
uit ă prin
prin eleele caca şşii cind
cind acele
acele ar ar fi fi actele
actele
sosite de
sosite de la
la guvern
guvern îin n ches tiunea comor
chestiunea comorii i. i.
-
- D-ta
D-ta eşt eştii D uţu al
Duţu Enii, sergent
al Enii, sergent în în compan
compania ia ddee
geniu!I întrebă
geniu întrebă apoi apoi luîndu-şi
luîndu-şi aer aer oficial
oficial..
l.O0
1, - Eu
- Eu sunt,
sunt, domnule,
domnule, răspun r ăspun se Duţu ljniş~it.
se Duţu l j niştit.

493
493

www.dacoromanica.ro
 - Ai fost
- Ai fost c1 -ta astă-vară ia
d-ta ia Bucuresti
Bucuresti?? b bee ce
ce te-ai
te-ai
ddus?
us? ''
-
- Să-mi
Să-mi cumpărcumpăr o pereche de
o pereche de boiboi..
-
- Unde
Unde aaii tras? tras?
5
5 -
- La
La "Dacia"
"Dacia",, răspunse
răspunse D uţu cam
Duţu cam strîmtorat
strîmtorat..
-- AAii făcut
făcut acolo
acolo cunoştinţa
cunoştinţa unei femei care
unei femei care sese numea
numea
uomnişoara
uomnişoara Lina Lina?? întrebă
întrebă medicul medicul,, u itîndu-se în
uitîndu-se în ochochiii i
lui ..
lui
- Da,
- Da, răspunse
răspunse Duţu D uţu tot tot strîmtorat.
strîmtorat.
10
10 Med
Mediculicul era era foarte
foarte mulţumit
mulţumit.. Nu-şi Nu-şi închipui
închipui se se c-o
c-o
să-I prindă
să-I prindă atît atît de de uşor
uşor..
-
- EaEa zice zice căcă nunu tete cunoaşte,
cunoaşte, nu nu te-a
te-a văzut
văzut niciodaniciodată, tă,
grăi
grăi el el zîmbind.
zîmbind.
Dutu nu
Dutu nu maimai era era acum
acum strîmtorat
strîmtorat.. Atît Atît voisevoise săsă stie
sUc 1t
15
15 - be
- be!! domnule
domnule subprefectsubprefect - - zise
zise el el zimbind-
zimb ind -
dac-ar
dac-ar ffii nevasta
nevasta mea mea ddee faţă,
faţă , şşii eu
eu aşaş zice
zice că că n-o
n-o cu nosc
cunosc
pe domnişoara
pe domnişoara Lina Lina,, n-amn-am văzut-o
văzut-o niciodată
niciodată ... ...
Medicul
Medicul incepu incepu să să se se sîmţă
sîmţă cam cam strîmtorat
strImtorat..
-
- Bine
Bine - - grăi
grăi el el -- ce-ai
ce-ai avutavut cu cu eea? a?
20
20 Dutu
Dutu zîmb zîmbii mai mai cu cu ddinadins.
inadins .
- Păcate omeneşti
- omeneşti!! răspunse răspuns e el el,, arătîn
arătîndu-se du-se foarLe
foar L e
strîmtorat
strîmtorat ..
-
- Ceva
Ceva bani bani nu nu erau
erau la la mijloc
mijloc??
-
- AmAm pplecat lecat - zise D
- zise uţu -
Duţu - să-mi
să-mi cumpăr cumpăr boi boi şi şi
225
5 m-am întors
m-am întors fără fără b o i ssii fără
boi fără bani.
ban i .
D-I doctor
D-I doctor începuîncepu s'ă-şi peard peardăă răbdarea
răbdarea..
- B ine -
- Bine grăi eell pripit
- grăi pripit - - vreo
vreo comoară,
comoară, bani bani mulţi
mulţi,,
scule
scule cu cu petre
petre preţioase
preţioase n-au fost la
n-au fost la m ij loc ?
mijloc?
Duţu se
Duţu se uită
uită foarte
foarte mirat
mirat împregiurul
împregiurul său său şi şi dete
dete ddin in
30 cap
30 cap ca ca şişi cînd
cînd niciodată
niciodată în în viaţa
viaţa lui n-ar fi
lui n-ar fi auzit
auzit vor­ vor-
bindu
bindu -se -se de de asemenea
asemenea lucruri. lucruri .
-- EuEu nu nu stiu nimic ! zise
stiu nimic! zise el el înîn cele
cele din din urm urmă ă .. O fi
O fi
avut
avut ea ea ce ce o'o' fi
fi avut,
avut, dar dar mie mie nunu m i-a arătat n
mi-a im i c . Şi
nimic.
cred
cred că că nu nu rîvnea
rîvnea la la sărăcia
sărăcia mea mea,, dacădacă le le avea
avea aceste.
aceste.
3
355 Medicul
Medicul îşi îşi perdu
perdu cu cu desăvîrşire
desăvîrşire răbdarea
răbdarea:: trebu trebuia ia
să-I
să-I apuce
apuce altfealtfel. l.
-
- A Aii venit
venit aaici ici - - zzis i s ee el
el u itîndu-se la
uitîndu-se la uunan a ddin
i n hîr-
hir­
ttiile
i i l e de
de pe pe masă
masă ca ca şişi cînd
cînd ar ar fi fi spuind
spuind ce ce stă-n
stă-n ea ea --
te-ai
te-ai pplîns l ins d-lui
d-Iui pomojnic
pomojnic că că aaii găsit
găsit o o comoară,
comoară, te-ai te-ai
400 dus
4 dus cu cu oo parte
parte din din ea ea la la Bucureşti
Bucureşti,, ca ca s-os-o vinzi
vinzi,, şi şi fe­
fe-
meia
meia aceea aceea te-a te-a despuiat
despuiat It

494
494

www.dacoromanica.ro
 Duţu se dete un pas inapoi. inapoi .
-
- Să-mi ierţ ierţi,i , domnule subprefect
subprefect,, indrăzneala
îndrăzn eala­ ­
grăi el respectuos - - dar tocmai asta era vorba neves­ neves-
tei mele
mele.. Dacă
D acă d-l pomojnic zice că i le-am spu spuss aceste,
5 eu
eu nunu pot să zic
pot să zic căcă nu nu ii le-am
le-am spus. Aşa trebuie
spus . Aşa trebuie să fie. fi e.
Oi fi vorbit intr-aiurea !!
D-l doctor rămase ca trăsnit
D-I trăsnit din senin .
îÎii era parcă i se luminează deodată capu capul.l .
-- Cum? întrebă
intrebă el el.. N -ai găsit comoară şi nici
N-ai nICI n-aI
10
10 zzis
is că că ai găsit
găsit??
- Nu u zic, ră spunse Duţu,
răspunse Duţu , u itindu-se cam cu coada
uitîndu-se
ochiului
ochiului la la el. D acă m-ar
el. Dacă m-ar intreba
întreba d-l pomojnic, aş zice
d-l pomojnic, zice
acum tot ceea ce vrea să zic.
Doctorul era pe ddeplin eplin dum irit.
dumirit.
1515 Pentru ca să facă facă cevaceva,, el începu să răsfoiască
răsfoiască prin
hirtiile din fata
hîrtiile faţa lui lu i .
Cu citcît mai multri:J.ult se gindea
gîndea la cele povestite despre
urmărirea lui lu i Ahil Panaiot,
Panaiot , cu atît atit mai stăruitor i se
impuriea gindulgîndul că boala prietenului său nu era prefă-
0
220 cută. Iîll examinase, ce-i drept drept,, şi n-a găsit nici un nnein- ein­
doios semn de boală: boală : nervii însă insă sunt lucru subţire subţ i re şişi
e foarte greu să ştii ce se petrece intr-inşii . Nu!
pet rece într-înşii Nu ! durerile
·d
·dee cap nu erau prefăcute : prea vorbea prăpăstii !
Hotărit că întreaga
Hotărît intreaga istorie cu urmărirea urmărirea lu luii Ahil
2255 Panaiot era numai o închipuire inchipuire a lu i.
lui.
-
- Nu cumva vrei ssăă zici - - grăi eell -- ccăă pomojnicul
e smintit?
- Sfîntul ! răspunse Duţu.
- Ferit-a Sfîntul! Duţu . Dacă e vorba ca
unul d intre noi să fie sminti
dintre smintit,t , acela numai eu pot să
30 fiu . Eu n-am zis că el nu spun
30 fiu. spunee adevărul
adevărul,, că eu vo voii
fi vorbit intr-aiurea:
intr-aiurea :
D-I pomojnic
D-I pomojnic,, care asculta la uşă, îşi pierdu sărita
si intră furios la dinsii.
, '
, - ticălosule' -
- Bine, ticălosule - strigă el ca ieşit din fire -- ce
35 fel de intr-aiurea
35 într-aiurea!? ! ? Nu m i-ai dai
mi-ai dat banii de aur pe care-i
aveai în in fundul căciulii II ??
-- N-am zis niciodată că nu ţi i-am dat dat,, răspu
răspunnse se
Duţu
Duţu,, dîndu-se incă încă un pas înapoi.inapoi .
D-I
D-I doc tor ssee puse llaa mijloc între intre amîndoi
amîndoi,, pentru
40
40 ca nu cumva să se intimple întimple vreo nenorocire.

19Ş
195

www.dacoromanica.ro
 Nu 11 Ban
Banii i i ddee aur in în fundul căciulii
căciulii:: asta le le punea
vvîrf
i rf la toattoate. e.
-
- Lasă-l
L asă- I - - iiii zise prietenului său -nu - nu te mai irita
irita..
Nuu vezi că e smintit ??
55 -
- BBaa eu văd vă d că vreţi să mă faceţi pe mine smintit I1
strigă d-l pomojnic.
D octorul se u
Doctorul uitităă lung la el el.. IInn zadar
zadar:: era om in
toată firea firea.. ŞŞii totuşi
totuşi,, nervii sunt lucru subţire.
- Spune-mi drept -
- - întrebă el cu glas stăru itor -
stăruitor -

10
10 ee ori nu adevărat ceea ce mi-ai povestit despre co­ co-
moară şşii despre urmărirea lui Ahil? Eu încep să cred
că totul e o farsă bine jucată !!
D-I pomojnic rămase r ămase cîtva timp u itîndu-se cu ochi
uitîndu-se
mari cind la unul unul,, cind la Ia altu
altul. l.
15
15 Lucrul era lămurit. lămurit . El însuşi ameninţase p pee Duţu
că va intra în mari încurcături ddacă acă va spune adevărul.
Zadarnice-i erau acum silinţele. silinţele . El n-avea martori
martori,, şi
dacă toţi tăgăduiau,
tăgăduiau , el nu putea dovedi nimic, şşii ori­ ori-
şicine-l putea lua ddrept rept un smintit.
0
220 - I ntreabă-I pe el
- lntreabă-1 el,, răspunse arătînd
arătind la Ia Duţu
Duţu.. Spune,
ai găsit
găs it ori nu comoară? mi-ai dat ori nu o parte din e a?
ea?
-- A Am m găsit ; ţi-am ţ i-am dat,
dat , răspunse Duţu; Duţu ; ccee ssăă fac
fac
însă, dacă d acă d-sa nu mă cre de?
crede?
-- N i c i un om in
Nici în toată firea n n-o- o să creadă cceea
e e a ce
25 spuneţi voi,
25 voi , răspunse medicul sstrimtorat. trimtorat.
-- Şi tu totuşi ai crezut crezut - pomojnicul -
- grăi pomojnicuI - căci
căc i
altfel nu intrai în dandanaua asta.
D-I doctor era foarte strîmtorat, strîmtorat , foarte ruşinat ,
supărat .
foarte supărat.
30
30 - N-am crezut -
- - zise el -- dar nu voiam să te supăr
mărturisindu-ţi
mărturisindu - ţi că nu cred .
-- Şi cu toate aceste, toate sunt adevărate adevărate,, întim-
întim­
pină d-l pomoj pomojnic. n ic .
-- D Dacă
acă nu vrea să cre creadă
adă -- adause Duţu D uţu -- nu
35
35 poţi să-i faci si silă
l ă ! Adevărat ţţi-e i-e numai ceea ce crezi. crezi .

www.dacoromanica.ro